5 Limite de şiruri (I)

5.1 Scopul proiectului . . . . . . . 15

5.2 Câteva şiruri remarcabile . . 15

5.1 Scopul proiectului

Fie şirurile ( xn )n≥1 şi ( yn )n≥1 definite prin

1 1
∀n ∈ N : xn = şi yn = .
n n2
Ambele şiruri sunt convergente (de ce?) şi au limita egală cu 0. Se pun acum următoarele
întrebări: care şir converge către 0 mai repede? ce înseamnă că ( yn ) converge mai repede
decât ( xn )? ce impact are acest lucru în studiul sumelor infinite
X 1 X 1
şi 2
?
n≥1 n n≥1 n

Scopul proiectului de faţă este de a studia nişte şiruri numerice remarcabile pentru ca,
într-un proiect viitor, să le ordonăm în funcţie de viteza de convergenţă pe care acestea
o au. Practic vrem să dăm un sens mai precis formulării informale "un şir converge mai
repede decât alt şir".

5.2 Câteva şiruri remarcabile

Cunoaştem faptul că funcţiile logaritmf natural este strict crescătoare. Cum şirul (ln n)n≥1
este restricţia funcţiei ln la mulţimea numerelor naturale, deducem că

lim ln n = +∞.
n→+∞

Fie a > 0. Studiem mai departe şirul (a n )n≥1 în funcţie poziţia numărului a pe axa
numerelor reale. Distingem trei cazuri

15
 • a>1
Dacă a > 1, atunci putem scrie a = 1 + p, unde p > 0. Atunci, din inegalitatea lui
Bernoulii avem
∀ n ∈ N∗ : a n = (1 + p)n ≥ 1 + pn.
Deci, oricare ar fi n ∈ N∗ , avem a n ≥ 1 + pn > pn. Trecând la limită, obţinem că
a n → +∞ atunci când n → +∞.

• 0<a<1
Dacă 0 < a < 1, atunci a−1 > 1. Aplicând cazul de mai sus, deducem că
µ ¶n
1 1
∞ = lim = lim n ⇔ lim a n = 0.
n→+∞ a n→+∞ a n→+∞

• a=1
Dacă a = 1, atunci a n = 1, oricare ar fi n ∈ N∗ . Prin urmare, şirul (a n )n≥1 este
constant 1 şi a n → 1, pentru n → +∞.

• Ce se poate spune despre situaţia în care a ≤ 0?

Reţinem următoarele limite

, a ≤ −1

 6∃

0 , a ∈ (−1, 1)

lim a n = .
n→+∞ 
 1 , a=1

+∞ , a>1
Fie α ∈ R. Studiind monotonia funcţiei x 7→ xα , pentru x ∈ (0, +∞), deducem următoa-
rele
 0 , α<0


lim nα = 1 , α=0 .
n→+∞
+∞ , α > 0


Mai departe ne propunem să arătăm că

ln n
lim = 0, α > 0.
n→+∞ nα

Fie funcţia f : [1, +∞) → R, f ( x) := x−1 şi considerăm punctele A (1, 0) , B (1, f (1)) , C ( x, f ( x)) ,
D ( x, 0) şi E ( x, f (1)). Atunci aria trapezului curbiliniu ABCD este mai mică (de ce?) decât
aria dreptunghiului ABED . Rezultă
Z x
dt
0< ≤ x − 1 ⇒ 0 < ln x ≤ x − 1 < x.
1 t
p
Aplicând inegalitatea obţinută pentru x = n, n ∈ N∗ , obţinem că
p p ln n 2
0 < ln n < n ⇒ 0< <p .
n n
Cum ultima inegalitatea are loc pentru orice n ∈ N∗ , prin trecere la limită rezultă con-
cluzia pentru α = 1. În fine, dacă notăm m = nα , atunci m → +∞, pentru n → +∞, şi
ln m = α ln n. Deci,
ln n 1 ln m
lim = lim = 0.
n→+∞ nα m→+∞ α m