Sunteți pe pagina 1din 15

Avizat

Director,

An şcolar: 2020/2021 Şcoala Gimnazială “Constantin Brâncuși”, Tg. Jiu


Disciplina: Matematică Profesor: Todea Sorin-Matei

Clasa: a VI - a
Nr. săptămâni: 17 Total ore: 34 (2 ore/săptămână )
PLANIFICARE SEMESTRIALĂ - Algebră – SEMESTRUL I
Clasa a VI -a

Nr.
Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi de Săptămâna Obs
învăţare ore
Evaluare iniţială ▪ Recapitulare 3
Test iniţial S1+S2
(4 ore) ▪ Test iniţial 1
1.1. Identificarea unor noţiuni specifice
mulţimilor și relației de divizibilitate în N .
- 1.1 Recunoaşterea unor mulţimi finite sau infinite
(mulţimea numerelor naturale, mulţimea numerelor
naturale pare/impare, mulţimea cifrelor unui număr,
mulţimea divizorilor /multiplilor unui număr natural)  Descriere, notaţii, reprezentări;
-1.1 Definirea unor mulţimi folosind diagrame și/sau mulţimi numerice/nenumerice; 2 S3
Mulţimi. enumerare de elemente
relaţia dintre un element şi o
(6 ore) 2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de
apartenenţă, de incluziune, de egalitate mulţime; relaţii între mulţimi
- 2.1. Recunoaşterea şi exemplificarea de elemente care
aparţin/nu aparţin unei mulţimi date prin diagrame sau
prin enumerarea elementelor
- 3.1 Reprezentarea unor mulţimi prin diagrame şi/sau
prin enumerarea elementelor
- 2.1. Recunoaşterea şi exemplificarea de mulţimi date
prin diagrame sau prin enumerarea
elementelor;mulţimi care sunt sau nu în relaţie de
incluziune
3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de
reprezentare a mulţimilor
-3.1 Efectuarea de operaţii cu mulţimi (reuniunea,
 Mulţimi finite, cardinalul unei
intersecţia, diferenţa) punând accentul pe exemple mulţimi finite; 1 S4
practice
4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii
concrete care se pot descrie utilizând mulţimile
-4.1 Exprimarea în limbaj matematic a unor
caracteristici ale elementelor unor mulţimi finite (de
exemplu,mulţimea cifrelor pare)
- 4.1 Formularea unor enunţuri simple folosind
Mulțimea cuvintele „şi”, „sau”, „nu” în contextul operaţiilor cu
mulţimi
numerelor 5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul
naturale mulţimilor  Mulţimi infinite, mulțimea 1 S4
- 5.1 Asocierea „unu la unu” a elementelor a două
(8 ore) mulțimi finite care au același cardinal
numerelor naturale
- 5.1 Estimarea cardinalului unei mulţimi în contexte
practi c- aplicative (de exemplu: numărul elevilor
şcolii,numărul notelor obţinute de un elev într-un
semestru, numărul oraşelor unui judeţ)
6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor
situaţii date utilizând mulţimi, operații cu mulțimi
- 6.1 Deducerea unor consecinţe imediate care decurg
din analizarea unui set de date asociate mulţimilor (de  Operaţii cu mulţimi: reuniune,
exemplu, în general A ¿ este diferită de B ¿)
- 6.1 Interpretarea unor situații practice sau intersecţie, diferenţă 2 S5
interdisciplinare (de exemplu, numeral
cardinal/ordinal) folosind limbajul specific mulţimilor
şi operaţiilor cu mulţimi
- 6.1 Interpretarea unor noțiuni de bază din geometrie
(punct, segment, semidreaptă, dreaptă; poziţii relative:
punct-dreaptă, dreaptă-dreaptă) utilizând limbajul
specific mulțimilor
-- 6.1 Identificarea în situaţii practice a unor
intersecţii, reuniuni sau diferenţe de mulţimi (de  Descompunerea numerelor
exemplu: criterii de divizibilitate, numere de două cifre) naturale în produs de puteri de
2.1. Evidenţierea în exemple a criteriilor de 1 S6
divizibilitate cu 2, 5, 10n , 3 și 9 în N
numere prime;
- 2.1. Identificarea unor numere naturale care se divid
cu 2, 5, 10n , 3 sau 9, utilizând criteriile de divizibilitate
- 2.1. Scrierea unui număr natural ca produs de puteri
de numere prime folosind descompunerea în factori
primi
- 2.1 Selectarea dintr-o enumerare dată a numerelor
naturale prime/compuse
- 1.1 Recunoaşterea unor numere prime Aplicaţie: - determinarea celui mai
- 1.1 Identificarea, dintr-o mulțime de numere, a unui mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
număr compus
-1.1 Identificarea unui divizor al unui număr dat
- 1.1 Scrierea unui număr natural de două cifre ca
- determinarea celui mai S6
produs de puteri de numere prime, prin observare mic multiplu comun (c.m.m.m.c.);
directă
- 1.1 Scrierea mulțimii divizorilor unui număr natural - numere prime între ele
folosind descompunerea în produs de numere prime S7
- 1.1 Recunoașterea unor perechi de numere prime 1
între ele

3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de


determinare a c.m.m.d.c. şi a c.m.m.m.c. 1
- 3.1 Determinarea c.m.m.d.c./c.m.m.m.c. prin  Proprietăţi ale divizibilității în N :
descompunerea numerelor naturale în produs de puteri
de numere prime  a /a, unde a ∈ N ;
-3.1 Verificarea, prin exemple, a proprietăţii
(a , b)⋅[a , b]=a ⋅b , unde a și b sunt numere  a /b şi b/c ⇒ a /c , unde a , b , c ∈ N ;
naturale (de exemplu, calcularea c.m.m.m.c. pentru
numere prime între ele)  S7
- 3.1 Utilizarea unor exemple pentru deducerea unor a /b şi a/c ⇒ a /(b ± c), unde a , b , c ∈ N ;
proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate în mulțimea
numerelor naturale

4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii a /bc şi(a , b)=1 ⇒a/c , unde a , b , c ∈ N .
concrete care se pot descrie utilizând divizibilitatea
1
în N
-4.1 Utilizarea terminologiei specifice divizibilităţii
S8
- 4.1 Redactarea rezolvării unor probleme referitoare la
relaţia de divizibilitate în N
5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul
mulţimilor și al divizibilității în N 2
- 5.1 Analizarea şi compararea unor metode diferite de
rezolvare a unei probleme de divizibilitate
6.1.Transpunerea, în limbaj matematic, a unor
situaţii date utilizând divizibilitatea în N .
- 6.1 Rezolvarea unor probleme practice utilizând
proprietățile divizibilităţii în N .
Rapoarte. 1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a  Rapoarte; 1
mărimilor direct sau invers proporţionale
Proporţii - 1.2 Identificarea, citirea, scrierea şi exemplificarea
(10 ore) de rapoarte, procente S9
- 1.2 Identificarea, citirea, scrierea şi exemplificarea  Proporţii; proprietatea 1
de proporţii şi mărimi direct sau invers fundamentală a proporţiilor;
proporţionale,din practică/cotidian sau în context
intradisciplinar sau interdisciplinar (de exemplu:
scara unei hărţi,
concentraţia unei soluţii)  Determinarea unui termen
- 1.2 Identificarea unor mărimi direct proporționale
în reprezentări grafice necunoscut dintr-o proporţie; 1 S10
2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând
rapoarte și proporţii pentru organizarea de date
-2.2. Determinarea unui procent dintr-un număr dat;
determinarea unui număr, când se cunoaşte un
procent din el (de exemplu: reducerea/creșterea  Proporţii derivate
prețului unui produs, concentrația unei soluții)
-2.2. Calcularea unei valori necunoscute dintr-o 1 S10
proporție
- 2.2. Calcularea unor numere folosind un șir de
rapoarte egale
- 2.2. Calcularea valorii unui raport folosind un șir
de rapoarte egale  Şir de rapoarte egale;
3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare
a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii 1 S11
şi mărimi direct/invers proporţionale
- 3.2 Determinarea unui termen necunoscut dintr-o
proporţie
-3.2 Rezolvarea de probleme în care intervin  Mărimi direct proporţionale;
rapoarte, procente sau proporţii regula de trei simplă
- 3.2 Utilizarea unor reguli specifice pentru 1 S11
obţinerea de proporţii derivate (numai pe exemple
numerice)
4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi
a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte,
proporţii și mărimi direct sau invers proporţionale
- 4.2 Exprimarea relaţiei de proporţionalitate directă
sau inversă între mărimi sub forma unei proporţii
sau a unei egalităţi de produse
6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în
care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct
sau invers proporţionale
- 6.2 Modelarea matematică a dependenţelor direct
sau invers proporţionale
-6.2 Interpretarea unui set de date descrise grafic
sau numeric (de exemplu: dacă viteza este constantă,
atunci distanţa şi timpul sunt în relaţie de
proporţionalitate directă; dacă distanţa este
constantă, atunci viteza şi timpul sunt în relaţie de
proporţionalitate inversă)
- 6.2 Interpretarea unui raport ca raport procentual
sau ca probabilitate

- 2.2. Organizarea şi reprezentarea de date sub


formă de grafice, tabele sau diagrame statistice în
vederea înregistrării, prelucrării şi prezentării  Mărimi invers proporţionale;
acestora 1
-3.2. Stabilirea proporționalității (directe sau regula de trei simplă
inverse) între două mărimi și rezolvarea de probleme
în care intervin mărimi direct sau invers  Elemente de organizare a datelor; S12
proporţionale, în contexte practic-aplicative sau
interdisciplinare  reprezentarea datelor prin 1
- 3.2 Calcularea probabilităţii în contexte practic grafice în contextul
aplicative simple
-4.2 Exprimarea în limbaj matematic a datelor unei proporţionalităţii;
probleme care se rezolvă cu regula de trei simplă
- 4.2 Determinarea valorilor minime, maxime și  reprezentarea datelor cu
medii dintr-un set de date 1
ajutorul unor softuri S13
- 4.2 Organizarea informațiilor pe baza unor criterii,
utilizând sortarea, clasificarea și reprezentarea matematice;
grafică (cu accent pe interpretarea aceluiași set de
date în contexte diferite şi pe utilizarea softurilor  Probabilităţi (aplicaţie la rapoarte) 1
matematice)
5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul
rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date
- 5.2 Justificarea proporţionalităţii în vederea
aplicării regulii de trei simplă
-5.2 Interpretarea datelor înregistrate în tabele,
grafice sau diagrame; estimări
- 5.2 Analizarea unui set de date pentru a determina
existența unei proporționalități (de exemplu:
economie, cotidian)
- 5.2 Interpretarea mediei unui set de date
- 5.2 Exprimarea semnificaţiei unor elemente
dintr-un grafic
LUCRARE
SCRISĂ  Pregătirea lucrării scrise 1 S14
SEMESTRIALĂ  Lucrare scrisă 1
(2 ore)
Mulţimea numerelor 1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi  Mulţimea numerelor întregi;
întregi (18 ore) în contexte variate
- 1.3 Identificarea unui număr întreg în situaţii opusul unui număr întreg; 1 S15
practice sau interdisciplinare (de exemplu:
temperaturi,altitudini, golaveraje, debit/credit) reprezentarea pe axa numerelor;
- 1.3 Reprezentarea pe axa numerelor a opusului
unui număr întreg; modulul ca distanţă pe axa
numerelor de la origine la reprezentarea numărului 1 S15
2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru
rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor
 Modulul unui număr întreg;
- 2.3. Compararea numerelor întregi, pornind de la compararea şi ordonarea
reprezentările acestora pe axa numerelor numerelor întregi
- 2.3. Ordonarea elementelor unei mulţimi finite de
2 S16
numere întregi
- 2.3. Utilizarea regulilor specifice pentru efectuarea  Adunarea și scăderea numerelor
operaţiilor cu numere întregi: adunare, scădere, întregi, proprietăţi;
înmulţire, împărţire și ridicare la putere cu exponent
natural

Recapitularea şi ▪ Mulțimi. Mulțimea numerelor


1
Consolidarea naturale S17
Cunoştinţelor
(2 ore) 1
 Rapoarte și proporții
Clasa: a VI- a
Nr. săptămâni: 17(16 + 1scoala altfel) Total ore: 32(2 ore/săptămână )

PLANIFICARE SEMESTRIALĂ – Algebră – SEMESTRUL al II – lea


Clasa: a VI-a

Nr.
Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi de Săptămâna Obs
învăţare ore
 Înmulţirea numerelor întregi,
- 2.3. Utilizarea regulilor specifice pentru efectuarea operaţiilor cu numere
1. Mulţimea întregi: adunare, scădere, 1
înmulţire, împărţire și ridicare la putere cu exponent natural
numerelor 3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea proprietăţi S18
operaţiilor cu numere întregi
întregi -3.3 Aplicarea unor proprietăţi ale operațiilor cu numere întregi pentru 1
optimizarea calculelor numerice  Împărţirea numerelor întregi când
(18 ore) - 3.3 Utilizarea regulilor de calcul cu puteri (calcule numerice)
- 3.3 Utilizarea eficientă a metodelor de determinare a unei necunoscute dintr-o deîmpărţitul este multiplu al
ecuaţie sau inecuaţie (metoda mersului invers, metoda balanţei, transformări
ale relaţiilor de egalitate/inegalitate)
5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând
împărţitorului
numerele întregi
- 5.3 Analizarea unor situaţii practice în care se utilizează numere întregi
- 5.3 Analizarea unor consecinţe posibile ce decurg din modificarea unui set de
ipoteze în probleme referitoare la numere întregi
 Puterea cu exponent număr natural 2 S19
- 5.3 Încadrarea soluţiei unei ecuaţii într-o mulţime de numere întregi, fără a
efectua calcule
a unui număr întreg nenul; reguli
4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în
de calcul cu puteri
mulţimea numerelor
întregi
4.3 Formularea unor răspunsuri logice în raport cu cerinţe de calcul numeric
(corelaţii intradisciplinare; de exemplu: apartenenţa rezultatului unui calcul la  Ordinea efectuării operaţiilor şi 2 S20
o mulţime, estimarea rezultatului, utilizarea lui 0 ca
factor în produse de numere) folosirea parantezelor
4.3 Scrierea unei ecuații/inecuații echivalente cu o ecuație/inecuație dată
4.3 Redactarea demersului de rezolvare a unor ecuații sau inecuații în

 Ecuaţii, inecuaţii, probleme care


mulțimea numerelor întregi (inclusiv verificarea soluțiilor)
4.3 Transpunerea unei probleme într-o ecuație care se rezolvă în mulțimea 2 S21
numerelor întregi
se rezolvă cu ajutorul
4.3 Exprimarea unor caracteristici ale modulului, derivate din definiţia

|x|=a ,|x|<a ,|x|≤ a , unde a și x sunt numere întregi ¿ ecuaţiilor/inecuaţiilor în contextul


acestuia (

numerelor întregi
-1.3 Identificarea unor contexte practic-aplicative sau teoretice care folosesc
ecuaţii sau inecuaţii în mulțimea numerelor întregi sau a unei inecuaţii în
mulțimea numerelor întregi
- 2.3. Validarea (prin probă) a soluţiei unei ecuaţii sau a unei inecuații în  Evaluare 2 S22
mulțimea numerelor întregi
6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea
ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatului
- 6.3 Transpunerea unei situaţii date în limbaj matematic, utilizând ecuaţii sau
inecuaţii
- 6.3 Formularea de probleme cu numere întregi pe baza unei scheme date sau
a unui exerciţiu dat
- 6.3 Formularea unor probleme echivalente cu o problemă dată în contextul
numerelor întregi

1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a  Număr raţional; mulţimea 1 S23


fracţiilor ireductibile şi a formelor de
numerelor raţionale; reprezentarea
scriere a unui număr
raţional numerelor raţionale pe axa
- 1.4. Identificarea unui număr raţional în numerelor, opusul unui număr
situaţii practice sau interdisciplinare (de raţional;
exemplu: temperatura 1 S23
corpului, înălţimea unei persoane, prețul unui  Modulul; compararea şi
produs) ordonarea numerelor raţionale
- 1.4. Reprezentarea numerelor raţionale pe
axa numerelor, utilizând şi noţiunile: opus şi  Adunarea numerelor raţionale;
modul 2 S24
- 1.4. Identificarea unor contexte practic-aplicative proprietăţi;
sau teoretice care folosesc numere raționale
3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru
 Scăderea numerelor raţionale
2 S25
compararea și efectuarea calculelor cu numere
2. Mulţimea raţionale
numerelor - 3.4 Compararea numerelor raţionale, inclusiv
poziţionarea numerelor pe axa numerelor  Înmulţirea numerelor raţionale; 1
raţionale -3.4 Ordonarea elementelor unei mulţimi finite de proprietăţi; S27
(17 ore) numere raţionale
-3.4 Utilizarea de proprietăţi ale operațiilor cu
 Împărţirea numerelor raţionale; 1
numere raționale pentru optimizarea calculelor
numerice
-3.4 Utilizarea regulilor de calcul cu puteri (calcule
numerice)
-3.4 Determinarea unei necunoscute dintr-o ecuaţie  Puterea cu exponent număr întreg S28
2
(metoda mersului invers, metoda balanţei, a unui număr raţional nenul; reguli
transformări ale relaţiilor de egalitate)
4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor de calcul cu puteri
probleme, folosind operații în mulţimea numerelor
 Ordinea efectuării operaţiilor şi 2 S29
raţionale
-4.4 Formularea unor răspunsuri logice în raport cu folosirea parantezelor
cerinţe de calcul numeric (corelaţii intradisciplinare;
de exemplu: apartenenţa rezultatului unui calcul la o
mulţime, estimarea rezultatului)
-5.1 Aplicarea proprietăţilor divizibilităţii în N
pentru rezolvarea exerciţiilor cu fracţii
LUCRARE  Pregătirea lucrării scrise
SCRISĂ  Lucrare scrisă 2 S30
SEMESTRIALĂ
2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru
rezolvarea ecuaţiilor de tipul:  Ecuaţii de tipul:
x +a=b , x ⋅a=b , x : a=b S31
( a ≠ 0 ) , ax+ b=c , unde a , b și c x +a=b , 2
sunt numere raţionale
- 2.4 Utilizarea regulilor specifice pentru efectuarea operaţiilor cu x⋅a=b,
numere raționale: adunare, scădere,
înmulţire, împărţire (calcule ce implică maximum două operaţii) x : a=b , (a ≠ 0),
- 2.4 Estimarea rezultatului unui calcul înainte de efectuarea lui (cu
scopul dezvoltării abilităţilor de calcul mintal în contexte practice,
cotidiene, de exemplu: cumpărături, cantități necesare, cantități
suficiente)
-2.4 Validarea (prin probă) a soluţiei unei ecuaţii cu coeficienți
numere raționale ax +b=c , unde a , b și c sunt
- 2.4 Rezolvarea de ecuaţii utilizând regulile de calcul studiate
- 4.4 Transpunerea unei probleme într-o ecuație care se rezolvă în numere raţionale;
Mulţimea mulțimea numerelor raționale
S32
numerelor cazul problemelor cu conţinut practic  Probleme care se rezolvă folosind
-4.4 Redactarea demersului de rezolvare şi validarea soluţiilor (prin probă) în
2
5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor
raţionale cu numere raţionale ecuaţii de acest tip
- 5.4 Analizarea unor situaţii practice în care se utilizează numere
raţionale
- 5.4 Analizarea şi alegerea metodei optime de efectuare a calculului
numeric prin utilizarea de proprietăţi ale operaţiilor studiate Evaluare S33
- 5.4 Interpretarea răspunsurilor obţinute prin rezolvarea de ecuaţii şi 2
identificarea mulţimii soluţiilor
6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin
utilizarea operaţiilor cu numere
raţionale
- 6.4 Împărțirea unei cantități în părți direct sau invers proporționale
cu mai multe numere date
- 6.4 Interpretarea matematică a unei proporționalități referitoare la
segmente (de exemplu, interpretarea
regulilor din șirul lui Fibonacci în construcții geometrice cu
segmente, pătrate și dreptunghiuri)
- 6.4 Transpunerea, în limbaj matematic, a unei situaţii date, utilizând
ecuaţii în contextul numerelor raționale
- 6.4 Formularea de probleme cu numere raționale pe baza unei scheme date
sau a unui exerciţiu dat
Recapitularea şi ▪ Mulțimea numerelor întregi 1
Consolidarea S34
Cunoştinţelor ▪ Mulțimea numerelor raționale 1
(2ore)
PROGRAMUL S26
„Școala Altfel”
Clasa: a VI - a
Nr. săptămâni: 17 Total ore: 34 (2 ore/săptămână )
PLANIFICARE SEMESTRIALĂ – Geometrie – SEMESTRUL I
Clasa a VI -a

Nr.
Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi de Săptămâna Obs
învăţare ore
Evaluare iniţială ▪ Recapitulare 3
Test iniţial S1+S2
(4 ore) ▪ Test iniţial 1
Noţiuni 1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane
(drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în
geometrice configuraţii date
 Unghiuri opuse la vârf,
fundamentale -1.5. Identificarea unor drepte sau unghiuri într-o 2 S3
configuraţie geometrică dată, din realitatea congruenţa lor;
(26 ore) înconjurătoare
- 1.5. Identificarea unor relaţii între elemente
geometrice date (apartenenţă, incluziune, egalitate,
concurenţă,paralelism, perpendicularitate, simetrie)  Unghiuri formate în jurul unui 2 S4
2.5. Recunoașterea coliniarităţii unor puncte, a
faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, punct, suma măsurilor lor
adiacente, complementare sau suplementare şi a
paralelismului sau perpendicularității a două
drepte
- 2.5 Prelucrarea cantitativă a unor informaţii  Unghiuri suplementare, unghiuri 2 S5
privind distanţe, lungimi de segmente sau măsuri de complementare
unghiuri/arce în vederea stabilirii coliniarităţii unor
puncte, inclusiv în contextul cercului (de exemplu:
punctele diametral opuse, centrul cercului)
- 2.5 Verificarea faptului că două unghiuri sunt 2 S6
suplementare, complementare sau congruente  Unghiuri adiacente;
- 2.5 Aplicarea, într-o configurație dată, a
proprietăţii unghiurilor opuse la vârf şi a unghiurilor
în jurul unui punct pentru determinarea unor măsuri
de unghiuri  Bisectoarea unui unghi, 2 S7
3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la
distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea construcţia bisectoarei unui
unor construcții geometrice unghi
- 3.5 Utilizarea instrumentelor geometrice (raportor,
riglă, compas) pentru realizarea unor figuri  Evaluare
geometrice 1 S8
- 3.5 Construcţia bisectoarei unui unghi folosind
raportorul şi rigla, respectiv compasul şi rigla
- 3.5 Construcția dreptelor paralele, a dreptelor
perpendiculare, a mediatoarei unui segment folosind  Drepte paralele (definiţie,
instrumentele geometrice notaţie, construcţie intuitivă prin 1 S8
- 3.5 Construcția simetricei unei figuri față de o
dreaptă dată
translaţie); axioma paralelelor;
- 3.5 Determinarea unor lungimi de segmente
utilizând informații cuprinse în reprezentările  Criterii de paralelism (unghiuri
geometrice formate de două drepte paralele 2 S9
4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau
în limbaj specific matematic, a noţiunilor legate de cu o secantă); Aplicații practice
dreaptă, unghi şi cerc în poligoane și corpuri
- 4.5 Descrierea în limbaj matematic a unor
configuraţii geometrice date care conțin drepte,
geometrice
unghiuri, cercuri
- 4.5 Transpunerea unor informaţii date (matematic  Drepte perpendiculare în plan 1 S10
sau în context practic) în configuraţii geometrice (definiţie, notaţie, construcţie);
care conțin drepte, unghiuri, cercuri
- 4.5 Justificarea paralelismului a două drepte
oblice; Aplicații practice în
utilizând perechi de unghiuri formate de două drepte poligoane și corpuri geometrice;
cu o secantă

5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a


reprezentărilor geometrice în vederea optimizării  Distanţa de la un punct la o 1 S10
calculelor cu lungimi de segmente, distanţe,
măsuri de unghiuri şi de arce de cerc dreaptă;
-5.5 Stabilirea numărului minim/maxim de drepte
determinate de un număr dat de puncte (fără
generalizare)
- 5.5 Analizarea unei configuraţii geometrice pentru  Mediatoarea unui segment;
verificarea unor proprietăţi referitoare la bisectoare
2 S11
construcţia mediatoarei unui
(de exemplu: bisectoarele unghiurilor opuse la vârf,
bisectoarele unghiurilor adiacente suplementare) segment; simetria faţă de o
- 5.5 Analizarea unei configuraţii geometrice pentru dreaptă
verificarea unor proprietăţi referitoare la lungimi (de
exemplu: ordonarea unor puncte pe dreaptă utilizând
lungimi de segmente date, lungimea coardei cel
mult egală cu lungimea diametrului)
- 5.5 Analizarea unei configuraţii geometrice pentru
verificarea unor proprietăţi referitoare la simetria
față de un punct, simetria faţă de o dreaptă
- 1.5. Identificarea unor cercuri și arce de cerc într-
o configuraţie geometrică dată, din realitatea
înconjurătoare
3.5 Determinarea unor măsuri de unghiuri/arce de
cerc utilizând informații cuprinse în reprezentările
geometrice
 Cerc (definiţie, construcţie);
6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în elemente în cerc: centru, rază, 1
reprezentări geometrice pentru determinarea coardă, diametru, arc de cerc; S12
unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor
măsuri de unghiuri/arce de cerc Unghi la centru; măsuri
- 6.5 Descrierea unei situaţii-problemă, cu
transpunerea acesteia din limbaj curent în limbaj  Poziţiile unei drepte faţă de un 1
simbolic și figurativ
- 6.5 Estimarea lungimii unui segment, a unei
cerc;
distanţe, a măsurii unui unghi sau a unui arc
utilizând diverse date, reguli, relaţii
 Poziţiile relative a două cercuri 1
- 6.5 Validarea rezultatului unui calcul/corectitudinii S13
unei reprezentări geometrice, folosind modalităţi
diferite de abordare: estimări, măsurători, 1
comparări
 Evaluare
LUCRARE SCRISĂ
SEMESTRIALĂ 1
 Pregătirea lucrării scrise S14
(2 ore) 1
 Lucrare scrisă
Triunghiul 1.6. Recunoaşterea unor elemente de 2
geometrie plană asociate noţiunii de
(36 ore) triunghi  Triunghiul: definiţie, elemente;
-1.6. Recunoașterea unor triunghiuri clasificare; perimetru; suma
isoscele S15
/echilaterale/ascuțitunghice/dreptunghice/obtu măsurilor unghiurilor unui
zunghice în configurații geometrice date triunghi; 2
-1.6. Recunoaşterea elementelor
caracteristice triunghiurilor în desene,  Unghi exterior unui triunghi,
machete, mediul înconjurător etc. teorema unghiului exterior S16
-1.6. Descrierea unor caracteristici ale
configuraţiilor geometrice date referitoare la
triunghi (prin observare,prin utilizarea
instrumentelor geometrice)
3.Recapitularea şi 1
Consolidarea ▪ Noţiuni geometrice fundamentale S17
Cunoştinţelor
(2 ore) 1
Clasa: a VI- a
Nr. săptămâni: 17(16 + 1 scoala altfel) Total ore: 32 (2 ore/săptămână )

PLANIFICARE SEMESTRIALĂ – Geometrie – SEMESTRUL al II – lea


Clasa: a VI -a

Nr.
Unitatea de
Competenţe specifice Conţinuturi de Săptămâna Obs
învăţare
ore
Triunghiul -1.6.Recunoașterea unor triunghiuri congruente într-o
configuraţie geometrică dată
 Construcţia triunghiurilor: cazurile 2 S18
(36 ore) 2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de LUL, ULU, LLL;
unghiuri în contextul geometriei triunghiului
- 2.6. Stabilirea tipului de triunghi prin efectuarea de  Inegalităţi între elementele 1 S19
calcule numerice cu lungimi de segmente și măsuri de
unghiuri triunghiului (observate din cazurile
- 2.6. Efectuarea de calcule numerice pentru de construcție)
formularea de răspunsuri privind liniile importante în
triunghi 1 S19
- 2.6. Efectuarea de măsurători cu raportorul și rigla
 Evaluare
pentru formularea de răspunsuri privind unghiurile
exterioare ale unui triunghi, inegalităţi între  Linii importante în triunghi:
laturi/unghiuri ale unui triunghi
3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă și a  bisectoarele unghiurilor unui 1 S20
proprietăților unor triunghiuri particulare
pentrudeterminarea caracteristicilor unei
triunghi: concurenţa (fără
configurații geometrice demonstraţie), cercul înscris în
- 3.6 Stabilirea congruenţei unor triunghiuri
identificând criteriul de congruenţă potrivit
triunghi;
- 3.6 Utilizarea relaţiei de congruenţă a triunghiurilor
pentru stabilirea congruenţei unor segmente sau  mediatoarele laturilor unui 1 S20
unghiuri triunghi: concurenţă
4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi
figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale (fără demonstraţie), cercul
liniilor importante în triunghi
- 4.6. Transcrierea în limbaj simbolic a caracteristicilor circumscris unui triunghi;
triunghiurilor conţinute în figuri geometrice date  înălţimile unui triunghi:
-4.6. Transcrierea, din figuri geometrice date, în limbaj
simbolic a caracteristicilor liniilor importante în definiţie, construcţie, concurenţa
triunghi (fără demonstraţie); 1 S21
-4.6. Redactarea datelor cunoscute (ipoteze) şi a celor
necunoscute (concluzii), în raport cu o situaţie dată
referitoare la triunghi
 medianele unui triunghi:
-4.6. Evidențierea unor relații și proprietăți: unghi definiţie, construcţie, concurenţa
exterior unui triunghi, inegalităţi între laturi și relații
între laturi și unghiuri ale unui triunghi etc
(fără demonstraţie) 1 S21
5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în
vederea evidenţierii unor proprietăţi ale  Evaluare
triunghiurilor
- 5.6 Construcţia unei configuraţii geometrice cu  Congruenţa triunghiurilor oarecare: 2 S22
triunghiuri având proprietăți date, cu ajutorul criterii de congruenţă a
instrumentelor geometrice sau al softurilor matematice
- 5.6 Analizarea setului de ipoteze ale unei probleme şi triunghiurilor: LUL, ULU, LLL;
elaborarea unei strategii de rezolvare prin raportarea 2 S23
adecvată la proprietăţile studiate ale triunghiurilor
- 5.6 Analizarea şi validarea veridicităţii unei afirmaţii  Criteriile de congruenţă a
folosind raţionamente simple referitoare la triunghi triunghiurilor dreptunghice: CC,
- 5.6 Analizarea validităţii unor enunţuri referitoare la
IC, CU, IU 2 S24
triunghiuri rezultate prin modificarea unei ipoteze
(necesar/suficient) sau prin interschimbarea unor
informaţii din ipoteză şi din concluzie  Metoda triunghiurilor congruente,
6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii
date legate de geometria triunghiului, rezolvarea aplicaţii:
problemei obţinute şi interpretarea rezultatului  proprietatea punctelor de pe
- 6.6. Modelarea geometrică a unei situaţii concrete,
asociind acesteia un desen, implicând şi estimări (de
bisectoarea unui unghi
exemplu, un traseu acasă – şcoală – teren de sport, 1 S25
reprezentat printr-un triunghi)  proprietatea punctelor de pe
-6.6 Argumentarea demersului de rezolvare a unei
probleme de geometrie mediatoarea unui segment
- 6.6 Realizarea de conexiuni interdisciplinare sau 1 S25
practic-aplicative (de exemplu: planul înclinat, traseul
de lungime minimă, reflexia)  Proprietăţi ale triunghiului isoscel;

 Proprietăți ale triunghiului 2 S27


echilateral
2 S28
 Proprietăţi ale triunghiului
dreptunghic (cateta opusă
unghiului de 300, mediana 2 S29
corespunzătoare ipotenuzei –
teoreme directe şi reciproce);
LUCRARE  Pregătirea lucrării scrise 2 S30
SCRISĂ  Lucrare scrisă
SEMESTRIALĂ
- 5.6 Analizarea setului de ipoteze ale unei  Teorema lui Pitagora (fără
probleme şi elaborarea unei strategii de demonstraţie, verificări de triplete 2 S31
rezolvare prin raportarea adecvată la
proprietăţile studiate ale triunghiurilor
de numere pitagoreice,
- 3.6 Utilizarea proprietăţilor triunghiurilor determinarea de lungimi folosind
isoscele/echilaterale/dreptunghice pentru pătratele unor numere naturale)
determinarea unor lungimi de segmente,
distanţe, măsuri de unghiuri, proprietăţi ale Evaluare 4 S32+S33
punctelor de pe mediatoare, bisectoare
PROGRAMUL S26
„Școala Altfel”
Recapitularea şi
Consolidarea  Triunghiul 1
Cunoştinţelor S34
(2ore) 1

S-ar putea să vă placă și