Primele informații documentare sunt din 1838, cînd pe acest

loc se aflau două case, proprietară fiind Elisaveta Ruseanskaia,

iar din 1838 până în 1908 - familia Procupeț. În 1908 o casă de
locuit a fost cumpărată de asesorul de colegiu Egor Constantin
Neaga, care o demolează și între anii 1908 și 1914
construiește o clădire într-un parter, ridicată pe un demisol, o
unitate comercială. În 1940 proprietari sunt atestați Diner și
Pinhus Grinberg, lor aparținând două proprietăți imobiliare, una
fiind distrusă la colțul străzii. În timpul celui de al doilea război
mondial, în locul clădirii distruse este începută construcția unei
case, apoi - a unei sinagogi, care nu a fost ridicată mai sus de
nivelul ferestrelor. În perioada postbelică, construcția a fost
finisată. La sfârșitul anilor 60 ai secolului al XX-lea, a fost
restaurată, arhitect Malahov, când i s-a alăturat o scară în față
cu trepte din marmură.

Clădirea teatrului ocupă colțul cartierului, aliniată cu fațada

principală la linia roșie a străzii Veronica Micle și cu fațada
laterală - la fosta piață ”Rondul Negustăresc”, formată la
intersecția cu strada Vasile Alecsandri. Fațada principală are o
compoziție rezultată din comasarea a două clădiri, partea unde
se află vestibului, foaierul , bufetul, are o compoziție simetrică,
alcătuira din trei rezalite, cu intrarea amplasată central, cu
arhitectura în stil modern, a doua - sala de teatru, cu cinci axe
compoziționale, toate goluri de ferestre.