PREFATA

Fundaiiile reprezima din punct de addncime pe piloti, coloane $i barete alaI un sistem de fundare de vedere al tipurilor eu larga rasptindtre de construciii

(constructii

civile sau industriale, poduri, viaducte, cheuri portuare,

stalp! de

tnatia

tensiune

etc.) cat

# din

punct de vedere al

naturii

si caracteristicilor

geotehnice #

ale diferitelor transmiterea

amplasamente.

asigurdnd preluarea

incarcarilor exterioare (statice sau dinamice} cdtre terenul de fundare in conduiile impuse de siguranlil si exploatare
normald. lmportaruafundatiilor de addncime in contextul general 01

tehnicilor prin

:ji

procedeelor de fundare
eil

este evidentiata alaI Conferintelor

faptul

in

cadrul

tuturor

internationale, europcne ,~inationale de Geotehnica $i

Fundutii (care se organlzeazd.flecare in parte. din patru in dedicate acestui

patru ani) sun! prevazute sistem de fundare sau Seminarii

sesiuni speciale

cal s! prin existema consacrate

unor Simpozioane in mod

iruernationale

exclusiv
de

acestui tip de infrastructura. in Romania, irfrastructurtle

addncime suni prezente de lip fundolii indirecte

practic pe lntreg teritortu! faril, la

lucrari dintre cele mal diverse.

Necesitatea aparisiei
adancime "",',.;Y·",, rezida din complexltatea

'.
de
problemelor de calcul in

unei lucrari privind fundatiile

si proiectare conduiile

pc care le ridica aceste sisteme de fundare, fenomenului de interacttune

.,

."
;,

in care neglijarea

dlntre infrastructure

~i teren poole duce uneori la rezultate

de-a dreptul dezastruoase.

3_

Dezvoltarea

deosebitd

relatiilor

imernationale

de
[OS!

cooperate fn domeniul cercetarit stiiniifice care a

posibila PHARE
::~"

dupil J 989 in contextul initiate ;ifinantate specialistilor

programelor

TEMPUS Evropeand.

de Comunttatea
din

~"::::,

permis

romdni
0

fn~'driimanlul

tebnic

" '~""",'J:"'\

superior de constructii

documentare

10 ;1 atdt in privinla ciit si 111 domeniul

metodelor si tehniciior de co/cui cercetarit cu

caracter

experimental

desji'i;uratd in

laborator sau in-situ.

.:-.i.. : ~; ..

in cadrul aces/or programe Iasi.

au fast organizale,

fn uncle

dintre principalele centre universitare din Romania

(Bucuresti. Cluj-Napoca

si Timisoara). cursuri
din

intensive
!:_

awind lema/it!
'ji

de maxima actualitate

domeniul Geotehnicli
profesori

Fundanilor III care au conferentiat

~'i specialist! de renume din Europa.

Lucrarea "Fundatii de adancime. Parametri caracteristici de interactiune" reprezinui rezultatul unei activitat] de cercetare ''j/iinlif/cii teoretica si aplicatd completata de oportunitatea efectuarii unor stagii de documentore ~i specializare la unele dimre cele mal renumite scol! de invaiaman:
geotehnice superior din Europa.

de

construciii

}i

laborotoare
II

stagii de care autorul

beneficiat

in cadrul programelor TEMPUS la care

Tehnica 'i> ali)tf"i,.'. ,\. ;h' ' -5,
5,

Universitatea in

de Construciii

din Bucuresii

a lOS! partenera

periooda /99/-1998,
Lucrarea
SI?

:,- ..

",5"

adreseaza

studentilor

din facultiuile

cu profit

constructii a/a' dill UTeB cal ~'i din tara. cursantilor t,;;.\'~''.ol>l'li' ~ 1i:,,0,(. ~. _":""ii',,.",:; .•\, anului de studii aprofundate. specializarea Geotehnica $1 specialistilor. desfo'joa/"u activitatea
proiectare.

lnginerie si

ingineri constructori. ce i}'i in cercetare

profesionalti

~-~ ....
.v. _.,

Autorul

CUPRINS

e. Terminologia u!ilizata in lucrare

inearcarea aplicata pe fundajie terenul de fundare folosi!!

9 10 II

__

1L:I;",';O:;;~Ul

bilitate al solutiilor propuse ERE

12 12

13
14

O!;,TlNTELOR.

17
18
oria 1. Metode empirice

]9 22 22
25

aria 2. Metode teoretice simplificate ') .. I. Subcaregoria lA. Model liniar-elasuc "2.2. ubcategoria lB. Mndelul neliniar egoria 3. Metode teoretice bazaie pe analize specifice
1..l3.1. Subcategoria 3A. Modcl liniar-elastic

26
26 26

.:.2...3.2. Subcategoria 38. Model neliniar simplificat ~.J. Subcaiegoria 3e. Analiza neliniara eurbelor j5 - Y Principiul teoretic al metodei curbelor p- Y
Definirea functiei de mobilizare a pre, iunilo.r reactive

28

29
29
30

1.J~1. E,(Y.z) = E, = constant :?_J~2. E.(y,z) == K,-z 23.2.3. E.(y,z) = f [z.y(z)] 5

30
30 32

2.3.3. Metode numerice utilizate pentru rezolvarea eeuatiei de echilibru 2.3.3.1. Metoda iterativ!l 2.3.3.2. Metoda diferenteior finite 2.3.3.2.1. Procedura analitica 2.3 .3.2.2. Acuraterea solutiei obtinute prin calcul automat 2.3.4. Prograrne de calcul automat 2.3.5. Metodologia de construire a curbelor j'i - y

34 34 35 36 36 37 ..
::

"

~; .
"

38

;J ..

2.3.5.1. Metodologii bazate pe rezultate experirnentale oblinutei!;;""" prin lncercari presiometrice 2.3.5,2. Procedura analities (Reese ~i ltli, 1974, 1975) a 2.3.5.2.1. Definirea curbei j'i - y -. ,( ,'., 2.3.5.2.2. Determinarea presiunii reactive critice, 15« 2.3.5.2.3. Determinarea adancimii critice, Zcr 2.3.5.2.4. Determinarea gradientului modulului reactiunii Iaterale, K,

38 ";,

40 40
43 46

48
55 55 57

2.4. Efectul de forma 2.4.1. Premise teoretice 2.4.2, Studiu teoretic bidimensional 2.4.3. Constructia curbelor P-U pentru barete 2.4.3.1. Curba presiunii reactive laterale PI..-U 2.4.3.2. Curba presiunii reactive frontale, Pr.--U 2.4.3.3. CurOO presiuni i reactive totale, P·U 2.4.4.Studiu 2.4.4.1. 2.4.4.2. 2.4.4.3, 2.4.4.4.
teoretic tridimensional

",

60 61 62 63 63 63 63 64 64

··.;·h·>..... ·r~(,.-jj~I~¥ ~'i~~k,.:.,: ~;. .I·" J.

--,£i

Lungimea de transfer, (0 ,;"",w:· Rigiditatea relativa, hi to Z vel tetea, hiS Modulul reactiunii Iaterale, E, ;, ....;~1~?:;~.-:::~t~·;'0J~. : 2.4.4.4.1. Influenta condijiilor de contur 2.4.4.4.2. Procedura de determinate a modulului E, elementului izolat

;.',. ". ,_~i

65
65

2.5. Concluzii privind comportarea

Cap. 3. PARAMETRI CARACTERISTICI

3. t. Consideratii generale

DE INTERACTIVNE 67

3.2. Studiu parametric

."

..

69 69
70

. 3.2.1. Scopul studiului parametric 3.2.2. Prezentarea generals a studiului parametric

3.2.3. Btapele studiului parametric 3.2.3.1. Prima etap! 3.2.3.2. Etapa a doua 3.2.3 .3. Etapa a 'treia
3.2.4. Prezeaiarea

70
70

75
rezultatelor

74
76

$; interpretarea

1.2.4. I. A dancimca cri Iiell, 7-<1" 3.204.2. AIle rezultate

3.25. Concluzii privind studiul parametric

76

78 79 79 79
79 79 80 82 83 8484 87 87 89 92

.:u

EfectuJ de forma 3.3.1. Metodologia de obrinere a curbelor p- y pentru eiementul 'structural rectangul ar 3.3.1.1. Prezentarea prerniselor teoretice 1.3.1.1.1. MOduJul global aJ reactiunil .laleraJe, Esf 3.3.1.1.2. Modulele partiale ale reactiunii laterare, E.rJo .. E,f.1l" 3 .3 . 1.1.3. Presi unea reacti vatolal.d, j5 3.3. 1.1.4. Presi unea reacti vii J ateralii 3.3.1 ... .5. Presiunea reactiva ftontalli 1. 13.1.2. Construcua curbelor p. y 3.3.1.2.1. Deterrninareaadancimii critice, Zoe 3.3.l.2.2. Determinarea presiunilor reactive 3.3.1.2.3. Determinarea deplasariler laterale caraeteristice ].3.2. Determinarea paraznetriloz caracteristici de in!eracliUlle

3 .3 .2. I. Presi unea react ivA critica superi oara p;:'" 3.3.2.2. Gradientul modulului, K,o 3.3.2.2.1. Determinarea coeficientului gradientului, CKO 3.3.2.:2..2 Dererminarea gradientului modulului, K,o 3.3.2.3. Gradienrul moduiului, K. 3-.3.2.3.1. Deterrninarea coeficientul.ui moduJului, CK 3.3.2.3.2. Detcrminarea gradientuhJ.i modulalui, K. 3.3.2.3.3. Influenta conditiilor de ccnrur asupra gradienrului 3.32.4. Lungimea de transfer, eo 3.3.2.5. Gradul de fle)(ibilltale.IJto . 3.3.2.6. Determinarea valorilor CK, eu, 7." I, 3.3.2.7. Determinarea deplasarilor caracteristice curbelor p- y 3.3.2.7.1. Depiasarea Yo 3.3.2.7.Z.. Deplasarea Y. 3.3.2.7.3. Deplasarea y" 3.3J. Modelarea analiticaa efectului de forma J.J.J. J. Metoda ere
7 modulului,

on
9S 96 99 101 101
104 105

K.

106 108 114 pentru definirea 119 119 119 .119 121 121

3.3.3.2. Exemple de calcul 3.3.3.3 ..Prezenterea ~i interpretarea rezultatelor

obtinute

3.4. Metoda. rnanuala de calcul neliniar a elernenrului structural fisat izolat

1.4.1. Prezentarea general§

3.4.2. Prezentaree bazei de date 3.4.3, incarcarea critics, For

3.4.4. MomentuI maxim, Mmax

3.4.5. inciircarea. de referinl!, F rot 3.4.6. Etapele de calcul 3.4.6.1. Definirea caracteristicilor geometricesi geotehnice 3.4.6.2. Definirea parametrilor de interactiune caracteristici 3.4.6.3. Determinarea parametrilor specifrcl 3.4.6.4. Calculul lncarc1l.rii crrtice, Fer 3.4 ..63..Calculul momentului maxim, MmllX 3.4.6.6., Calculul Illc1l.rcarii de ref-erinlli, F",r 3.4.6.7. Calculul momerrtului maxim .. M:~;, 3.4 .. . Exemple de calcnl 7 3.4.7. I. Rezultate experimentale 3.4.7.2. Rezultate obtinine prin calcnl automat
3.5. Concluzii privind efecrul de-forma

I! 15

IS:

I~'" 1$: I~.:. 153

IS]

15:

15.3 154 1'55

Cilp. 4. CONCLUZII

4, J. Stad.iul actual al cunostiruelor 4.2. Parametri de inferacli uneearacteri sti c i BIBLIOGRAFlE

INDEXUL IN.DEXUL

157

160

165
DIN LUCRARE
DIN LUCRARE

FlGURlLOR
NOT ATIlLOR

169
173

PREAM.BUL
1. CONSIDERATII GENERALE. TERMINOLOGIA UTIUZATA

iN

LUCRARE

Infrastructure de lip fundatie indirecta de addncirne estc alcatuita din elernente structurale care. in fuactie de anumite caracteristici, 1iz!riipHolilor,
II'U mare sau

se numesc piJoJ:i. coloane san barete.

in cazul

fumlatia este formatii.. de obicei, din eel pUlill 4 piloti, In eazui coloanelor de al baretelor, fundatia se realized
din eel putin 2 clemente.
1l1d!ruitl!

Cazurile in cafe fundatia de adancime este

• este

dintr-un singur element,

care de

de tip bareta, reprezinta situatii de excepli e. transferului incarcarilor provenite de lil suprastructure caIre terenul de fundare

in scopul
reeesitarea

intcnnediuJ infrastructurii,

alcaiuita dintr-un anumit numar de piloti, coloane sau barete

~i acesre clemente structurale fi~ate a unui are rolul de a asiguin eonlucrareaaea

interpunerii intre suprastructure

structural orizontal de tip grind a sau radierccare

_ ~entele

structuralefisate

C.§I ~i dintre

acestea

~i suprastructura.
structural

Este evident faptu! ca. pre.zelJ!~ elementului

de legiitnt.1 care solidarizeaza,

In

s.2perioarli, reate elernentele structurale fisate modifica modul de compcrtare al acestora z='::l!.:ln eu siruatia In care elernentul structural fi~t este izolat, rrin urmare, srudiul comportarii fundatiilor ~ caleul.
.:DCa,

de adancime presupune parcurgerea a doua izolat pentru ca apoi, ill

Til

prima eLap;'! se srudiaza cornportarea elernenrului

sii se analizeze comportarea de ansamblu a grupului.

punct de vedere cronologic, - nea circulara

primele fundatii de adancime au fost aleaniire din piloti au fost introduse eoloanele ~i mai recent

sau plItmUi. Ulterior

.... _~~ ~

denumite barete. Merodele de caleul utilizate laprezent,

a.tat pen tru elementul izolat sectiunea

fundatia in aasamblu, au fast elaborate pentru cazul pli'otu!uiavfutd circulars, Aceste metode se aplica in modcurent

... _-=::-.....lde forma

~i in cazul alter forme ale

::2I:J5\'ersale, respect! v patrata, dreptunghi ularii sa u alungl Ui. Oi n aces! moti v, pentru
cdeta Radulescu - FUllciajii de adancnne. Pararnetrti caracteristici de interactiune

abordarea aspectelor teoretice privind comportarea ~i calculul, pilotii, colcanele sau baretele
denumite,

in mod gem:ric,pilo/.
teoretice recente ~j rezultatele experirnentale au evidential insa faptul

Studiile

ca

fmCl

sectiunii transversale

influenteaza

comportarea

ata! a elernentului

izolat

cat

~i a fundatiei -

ansarnblu. Prill urmare, apare imperios necesar oa actualele astfel incal elemenmlui.
A:j.II cum rezulta din titlul prezentei comportarea

metode de calcul sli fie adaptaie formei secpunf nansversale

sa.

permita

luarea in considerate

a influenlei

iucrari, problernatica

ce trebuie Imtatil se referll Ia

0

fundatiilor pe barere, ceea ce inscamnii de fapt, pe de asupra comportarii

parte, luarea in considerare

~j,

efectului formei secpunii transversale analizarea comportari i baretelor in grup,

baretei izolare

pe de alta parte,

InslI, ~
comportaril actualelor rnetode

dupa cum se poate constata din continutul

s-a ajW1S in final la elaborarea

lucrarii, pornind de la studiul

care permit adoptarea fundatia in ansamblu,

baretelor,

unor rnetodologii izolat eli! ~i pentru

de calcul,

at!1 pemru elemental

tmdndu-se con! de forma sectiunii transversale

pentru orice tip de element structural £i~t. literature de

Prin urmare, in lucrare, denumirea gCl1erica de pilot uli!i.zat! 1n prezentln

specialitate este lnlocuita prin element structuralfisat care defineste, de la cat: la caz, orice fel de pilot, coloana sau bareta, Forma secjiunii transversale poate fi circulara, patrata, dteplUllghiuJara sau alungita ell

capetele semicirculare, Sectiunea avand oricc forma in afara formei cireulare se denurneste seqiune rectangulara. Influenja formci sectiunii rectangulare asupra comportarii elementului structural denumilileieci de forma_ abreviat EF. structurale fisate ailale in grup prin intermediul
fi~!lJ este

Influenta conlucrarii dintre elernentele

terenului de fundare este denumita efec! de grup, abreviat EG.

2. PREClzARI PRIVIND iNGARCAREA APlICA.TA. PE FUNDATIE

Metodele

actuale de calcul utilizate in mod curent nu iau in oonsiderare interaqiunea

~i infrastructura)

generala dintre consrrueti e (suprastructura dintre infrastructura esie cornplet neglijat.

~j

~iteren ~ini ci interactiunea

locala

lerenul de fundare, De cele mai multe ori .acest fenornen de interactlune

In cazui f'Undaliilor de adlincime nelusrea in considerate

poateconduce uneori la rezultste de-a dreptul

II

interllcliurui acestera cu terenul

actuale de

dezastruoase .. Unele dintre metodele

NiColeta Rlldl.llesoll-

Funda!ff de adAncime'. Parametrii c'aracterisfici de illterac!iune 10

ealcul folosite in cazul fundatiilor incltrcarile

de adancime

lncearca

sa

pnrl seama de aces! fenomen sunt evaluate

dar

transrnise de suprastructure staticc

care se aplica la nivelul radieruiui ipoteza reazemelor

pe baza calculul

unor scheme infrastructurii

de cal cuI care admit cuterenul

fixe, Cu alte cuvinte, deduse

III interacpune

se face pe baza inclircarilor

fi1rn considerarea

unerac\!unii dintre suprastructure

Reducand incarcarile

,~i infrastructura.
in centrul de greutaie al grupului de clemente structurale format incru-cllrii

exterioare

fi$ale ce alcAluiesc fundatia

.fullI-<J incarcare

se obtine, tn cazul eel rnai general, un sistern delncarcari doua mornente lncovoietoare provenite din excentricitatile

verticala,

\ enicale ~idoua i!1ciiIci'lri orizontale actionand dupa doua directi i ortogonale. Reese (1989) arata ca, dill punct de vedere al fundatiilor de adancime, comportarea
3a'Stora sub inc!\'rdiri orizontale portarea sub incarcari (denumite in continuare inciircar! Jatera/e) este independenta Aceasta afirmatie se bazeaza de pe

verticals

(centrice

sau excentrice).

statarea conform careia nu exists nici un fel de interdependenta

pilo\ii lncarcali axial ~i respectiv interacjiunea

intre interacpunea

dintre teren
lateral. Altfe!

dintre teren ~i pilojii iocarcati simultana

relaria Incarcare-tasare . III ~ myers.

nu se modifies

in prezenta

a relatiei lncarcere-deplasare este eli pilotul asupraferei incll:rcllt

Argumentarea
Cli terenul

acestei afirmajii,

acceptata

in general,

inreracjioneaza

de fundare aflat in imediata apropiere

acestuia

in

ce interactiunea pilotului incarcat axial ell terenu! se manifesta In adancirne. Cele doUi'l zone
pdmanl angajate in conlucrarea

cu pilotul incarcat simultan axial ~ilateral nu se suprapun, fundatiilor

de adsncime poaie

Prill urmare.

studiul comportarii

fi efecruat in mod

.:r::llepl~,ent, analizandu-se

separat efectul inciircllrii axiale ~irespeetiv eel allnclin:i'lrii laterale,

in Iucrare se studiaza comportarea fundajiilor de a~ncime

TinMd cont de celearatate

ari laterale aplicate static in interacjiune

eu terenul de fundare.

3. PREClzARI PRIVIND TERENUL DE FUNDARE

Terenul de fundare este reprezentat de p~manruri necoezive caracterizate prin:
greutate volumica, zllloare pamiintului

y, care acopera toata gama de valori posibiie, de Ja l' corespunaflat sub nivelul apei subterane

~i pana la y... corespunzatoare

pruniJ.ntului saturat:
• unghiul de frecare inrerioara,
<Pmin'" <1), care prin

intervalul

de valori studiat

cuprins lntre

15° si

!{)m~'=<45 acopera
0

practic, conform corelatiilor indicate de Schmertmann granulometrica

(in domeniul fractiunilor

(1977)

orice

fel

de

compozitie

granulometrice

N[SlP.PJETRl$),

orice valcare a gradului de indesare, 10, de [a starea

o:aleta Ri'ldutescu - Fundalii de adancime, Parametrii ceracteristlcl de interac~une

II

de afanare maxima

pana

laostarea de indesare maxim!! si orice valoare a UI1liciiliiJiL

de la starea uscatA Ia starea saturafa,

Metodele de caleul prezentare in lucrare se bazeaza pc ipoteza terenului de ~_

omogen pe tntreag<l lungirne a eleme.otului structural fisat, dar pot 11folosile, In anumite sima a~ cum se w:atii in continuare.si in cazul unor terenuri neooezive stratificaie.

4. METODA DE CALCUL FOLOS.ITA

Metodologille structural de calcul~i metodclc de modelare clernentele analitica a imesactiunii dintre elememu, •

fisat tzolat respectiv

aflarc in pup

~i terenul de fundare prezentate

dezvoha1ii

lucrare se bazeaza pe metoda curbelor McClelland ~iFocht (1958).

p-y propus!! si

pentru prima datA de

5. DOMENIUL DE APLICABILITATE AL SOLUTIILOR PROPUSE

• Elernentul structural fi~1 este definit prin urmaroarele caraeteristici: seqiunea alungita, transversale este de forma circl.llam. piitratll raportul dreptunghiulara sectiunii, sau n, ia

in CIIZUI sectiunilor

rectangulare,

laturilor

valori in interval u! cuprins intre nmLn= 0.2 ~inm,..rigiditarea proprie, EL este constants

5;

pe lungimeeelernentului;

fisa (Iunglrnca mlisurata lntre cota zero a terenului ~i COla bezei) elernenrului,
1, este mai mare sau eel pu\iil egal.~ cu Iungimca activa, fa, definita conform

celor prezentareln Capltolul 3:

pozitia in teren este verticala:

Fundatia

de addncime alciiluita din elementcle are urmaeearele caracteristici:

(rigid);

structurale

fi.~ate ~i radi eru I care Ie

so!idarizea7'!

radierul este nedeformabil

prinderea elementelor lncastrare perfectil.;

in radier este de tip articulatie, incastrare paI!iaJli: sau

numarul elementelor din lundajie nu este dclirnitat inferior sau superior;

elemeniele structurale fi~ate pot fi asezate In orice pozirie si la mice distante

intre ele, indiferent de directia \,i sensu! deaplicare a incArd!rii extenoare.

Nicoleta R~llll1escu - Fu nd<'\li·de ad~ncime. Pammetrfl C<lramefistici de interaC\lUne

!2

Capitolul 1 -Introducere

Capitolul1 INTRODUCERE 1.1. CONSI,OERATII GENERALE

Fundaiiile indirecie de addncime progrese reprezints

solutia

de fundare

care,

pe de

0 parte,

.streaza cele mai imponame

atiit din pun t de vedere ill evolutiei tehnologiilor de

lie II elementelor structurale fi_~tecare alcatuiesc aceste fundalii c.at~i din punct de vedere
diversificarii domeniilor de utilizare al ac es lora, ~i,pe de all! parte, reprezinta
ell

eel mai

Ie)! exemplu de manifestare a Ienomenului de intcraciiune

terenul de fundare.

Fundaiiile de adancimc sunt alcaruite din piloti, coloane sau barete. Din punct de vedere
ogic, barctele (dcnumire • element structural pusa in circulatie de specialistii trancezi) reprezinta eel mai nou

Ilsat care s-a inrrodus

co element de lundare odal!

ell dezvoitarea

iilor de realizare a peretilor rnulati.

Lnerarura de specialitate
IIDt

mcmioneaza

muhirudine

de lucrari de construcrii

ale carer

alcatuite din barete ~i anume: cosuri de fum, castele de apa. tll!"nuri de televiziune, hale industrialc cu rcstrictii severe de

regim mare de inallime, centrale nucleate.

'e. silozuri. stalpi de inaltlJ. tensiune. poduri, viaducte, cheuri portuare etc.
IM!l noastrs baretele au fost miliuue inca din anii '70. Panll in prezent. pe un aumar de amplasarnente dill lam, din care 10 amp!asamente

aflate in Bucuresti, con. tructii dintre

iverse au fest realizate pe fundatii de adancime pc batete, a~anlaj censiderabil al bareteJor falJj:de celelalte elernerne utiJiza:te pentru fundajiile il constituie posihilitatea realizarii jinor forme diferite in plan, adaptate la

-rE;:;:=r.a geQmetric!i. sau la specificul solicitarilor elementelor

trucrurale care se descarca pe

~Ia

dobfuldiH't pilna in prezent

poate fi sintctizata

prin concluzia domeniu

ca preluarea
de utilizare al

erale mari $i fosrte mari trebuie slI reprezinte

principalul

~Rildulescu

• Fundalii de ad~ncime. Parametn caracterlstici de interac\iune

13

Capitolul 1 • Intrndueere

baretelor,

domeniu

in care acestea se dovedesc

a fi net superioare

prin raport ell toate celel~

elernente de fundare de adancime, Proiectarea

~i executia fundatiilor

pc barete este reglementaia realizarii se constata,

de "Instructiunile

tel'1nit!.

Pl 06-85'''. Desi aceste "Instructiuni"

precizeazacbligativhasea

fnc:Hclirilor de proba •
din datele disponibile,

scopul defiaitivarii

prolectului

~i a detaliilor de execujie,

din num:mu total de obiective fundate pe barete numai la 15 dinLre ele au fost efectuate inMrci<
de proba, din care doar 8 au fost incercari sub incarcare laierala

Numarul
0. bi

relativ rnic aI acestor incrircfu"i de prob~ poate fi justificat

prin argurneme

ecti ve (cost ri dica I, di Iicu Ita Ii tehnice eic.) dar si su b iective. Totodata, In le~turn cu rezultatele obtinute ~ivalorificarea acestora se constat! c1i darele la
0

furnizate de inc1i.re1iri.le de proba sum sumare, de cele rom multe ori rezumandu-se de mcarcare-tasere permit
(l

diagram

satJ~i inearcare-deplasare
\I

la.leralil. a barerei la cota terenului, rezultare care nu

interpretare mal profund~

cemportarii baretei in conlucrare C1Jterenul de fundare mai

ales in caznl incarc1irilor laterale, Optimizarea proiectarii f1Jndajii lor de adancirne - ingeneral
presupune, pe de 0. pane, schirnbarea concepjiei actuale

- ~i pe barete -In partrcular modul deefecluare al

privind

incArc.arilor de proba si, pe deaha

pane. utilizarea

unor metode de calcul maielaborate,

atAI

pentru bareta izolalA cal ~ipentru grupul de barete,

1.2. MODUL DE ORGANIZARE $1 CONTINUTUL LucRARl1

--I~ _--

l.ucrarea tratcaza prcblemauea Iaterala cu evidenjierea

comportiirii elementulu

i structural .izolat Sub incarcare

infl uen lei efeclillui de

forma care se rnanifesta in special in caznl

forma patratll. Metodele de calcul folosite in
II

baretelor dar ~ilncazui pilofilor avand secjiunea transversalade

in Capitolul

2 esie prezeniat stadiul actual al cuno~tin\eloL

prezent soot elasiflcaie in trei categorii principals in fuactie de modul de utilizare ~iinterpretare diferitelor premise teoretlce, a rezultatelor experi rnentale sau a combinajiilor dintreacestea,
Din numaru) total de

28 de

rnerode aminate, sun! descrise pe lru:g urmatoarele rnetode de

calcul: Duncan $1 3JtH (1994); Poulos (1991. 1992a); Reese ~i aljii (1975) ~i Reese (1979). Metodacurbelor
~y

(Me Clelland

~j

Focht- 1958) dezvoltata de Reese ~i alIi] (1975) reprezinta

metoda de calcul folosita de autor in Iucrarc, Metodologiile

de eonstruire a curbelor

p -y

propuse de diferiti autorisunt

trecute 10

revista dezvoltandu-se

cu prioritate rnetodologia propusa de Reese ~iaJlii. (1974 ~i 1975).

NicoletCl RMule5IJ11- Fu ndajil de ad;!mclme. Pararnetli caractertsfiel de in terae!i" ne

14

Capitolul t -Introducere

Metodele de deierrninare ~ivalorile recomaadate in literature pentru gradientul modulului reaetiunii laterale,

K"

definite infunqie

de diferili parametri sum prezentase in mod detaliar, izolat, evidenpat.l prin intermediul

lnfIuenla efectului de forma asupra oornportsrii elementulai wui studiu teoreticefectuat prin metoda elementelor

finite de catre Baguetm ~iallii (1979) este

descrisa pe largo Pe baza rezultarelor oblwute de catre autori a fost elaborata metodologia de modellUe !l!Ia!itic4 prezentaHi In Capitolul 3,

In finalul

Capitoiului 2 sun! rrecute in revista.principalele

concluzii

privind performantele

~ limitele diferitelor rnetode de calcul utilizate in mOd curent pentru studiul comportaril l!lernentului izolat in interaqiunecu tereaul, intluen\a. in principal, a efectului de form! asupra

in
tompOrtarii

Capitola!

3 autorut analizeaza

baretei izolate ~i,in subsidiar, a alter parametri de interactiune caracteristlci asupra

oomportl!tii oricarui tip deelement srruerurai Iisat, Pe baza rezultatelor obtinute prin efectuarea
"'IIIlll1r de 132 de cazuri de elemente structurale

unui studiu parametric care a analizat

0

1.111

izalate au fost Ilbpnute, pe de caracteristicisi

parte, graficele

de 'wiafie

ale principalilor

parametri de interactiunc

anume adfincimea critica,

:q. definitii prin intermediul

adancimii critics norrnalizate,

z:, ~i lungirnca activa,

t., defini~

gradul de flexibllitate,

i., in

funqie de forma sectiunii transversale, rapertul laturilor, n, ~i .:D, si, pe de alta. parte, a fost elaboratao metoda manuala de

_ 'J de frecare al pmanrului.

, neliniar prin intermediul e, F,~i

II

clireia se determina grafic sail anaUth:;. intensitatee

incMcArii

momemului incovoietor maxim, Mo'", pentru diferite valori ale deplasarii Iaterale

Pomind de la premisele teoreuce ~i rezultatele

t

obtinute prin studiul bidimensioael a curbcior j5 -y care

in Capitolui 2, autoru] propune

0
II

rnetodologie de construire

evidemierea modului de modificare

presmnilor reactive in functie de forma sectiunii

ersaIe, p!trati sau rectengulara, Din conditia de wiucidenla mtre curbs ::neacircularo. (Reese *i altii, 1974~i J 975) ~i curba

p -y definitli

pentru

p -y

definita pentru sectiunea

1---'l5"'llJ"! avand raportul laturilor n '" 0,5 (pentru care efectui de formil nu se raanifesta) obpne relalia de calcul xare permite determinarea valorilor gradientului
'''''' ................. larerale, K.<t}, efinit prin intennediul d

modulului

, 'rate, ~uNi

e, ,~i de unghiui

ceeficientului

modulului,

CKo. In Iunctie de gradul

de frecare, $. Valorile KsOobtinure analitie prin expresia de

sunr cornparate eu valoriJe recornandate in literarura (pentru sectiunea circulars),

iWleta R<'Idulescu- Fundatii de 8 dlI~cim e. \5

P, arametrl

caracte ristici. de irtlerac~iune

Ca pitolul 1 - Intrcducere

compare ~icare valideaza premi se le teeret icc pe baza carera a fost dererminara expres in anal iu, ... e
prezemats f definiti in lucrare, Prill introducerea in functie de n ~i

efcclului de fOI1Tl.!i. exprirnat prin facrorii de fOI1Tla. r'. t'

nutorui obtine expsesia analiticil generala de calcu]

7,.

coeficientului

gradientului,

CK• prin interrnediul

caruia gradientul

mndulului

r~riunii

lalera103.

K" devine un parametru de intcracjiune caracteristic funclie de n,

<'II. sistcmului element-teren,

fiind definh ir

I, si 1'>.
metoda analiticli careia lnfluernn de modelare furmei e efectului de forma.

in scopul uti 1i11lri i prograrnelor de calcul automat bazate pc metoda curhelor po)"~ in
lunare ¢lTC, este prezentata prin intcrmediul structural

denurnita metoda
asupra comportarii de valorile de

scctiunii

transversale

elementului

fisat este ddinit3

prin terenul de calcul [rC) caractcrizat

calcul; IDr ~iK,f. Efecrului de fonna i seasociaza Metoda CIlTC permite

Ienomcnul

de Inusrin: a ierenu) lJi real.

gencrarea

lIutomatii. a curbclor

p.y

modi ficate in funqie

de

caracteristicile sectiunii transversale a elernentului

Validarea

izolat.

rnetodei tDTe eli ~ia meiodci rnanuale de calcul ncliniar propusa in Cllpilolul 2

este probeia prin imermedlul excrnplelor de calcul prezcrnate. Capitolul 4 cuprinde princip .. lele eoncluzii s privind comportarea elementului structural de

izolat in interactiune

ell tercnul de fundarc ~itrccerca

in revistili a paramctrilor

caracreristici

lnteracjiune.

Nleo lela RIl.dulescu - FLInda!ii de aclMcime. Parametri earacte risticj de interactiune 16

Cap. 2 - $ta.diul actual, al cuno~tinletor

CapitolU'12
STADIUL ACTUAL AL CUNO~TINTELOR
2.1. CONSIDERA
Comportarca
§all

Til GENERAtE
sub actiunea solicitarilor exterioare (permanente,
ell

constructlilor

temporare

exceptionale) este influentata de conlucrarea acestora

terenul de fundare, prin iatermediul

elementelor structurale care alcatuiesc fundatiile,

Considerarca conlucrarii dintre constructie

si teren

in general ~i dintrefundatie
NIU

§i teren In

;m1.kuJar reprezinta una. dintre prineipalele direejii in care ~ode!e pentru oalculul srructurilor. Prcblematica
interacjiunii structura-teren

dezvoltat,

in ultirnele decenii,

este deosebit de ",asUi prin marea diversitate de de alcaruire

limaJii care d eri va din tipul terenul ui de fu ndare, modul ·citAril.or. tn cadntl Catedrei de Geotehnica se desfl'i~arli
0

a structuri i ii natura

~i Fundatii ~i al Centrului

de Inginerie Geotehnica

activitate sistematica de studii ~i cercetari privind in special conlucrarea dintre ~iterenul de fundare. in cadrul acestor preocupari, un loc important

::JCIIIenlele de infrastructura

;ttzint!i studiul comportarii fundati ilor de adincime alcaruire din elemente structurale fisate, Analiza comportarii elememclor structurale fisate in ccnlucrare eu terenul se efeetueaza .:IDua etape,

Til

primaetapa

se studiaza

comportarea

elementului

structural fisat izolat, Aces!

pas este esenrial tn inleiegerea fenomenului de interactiune in tntreaga lui complexltate, Prezenta lucrare abordeaza, in prima parte, problema cornportarii elementelor structurale - izelate solicitare lateral in conlucrarecu
aleatuiesc

terenul de fundare, Elcmentele structurale fi~ate

$1 baretele,

fundajiile de adancime sunt pilo]ii,c{)ioanele

intru.cat modul
sun! cornune,

de 'in

:!iz:'i a comportarii acestora ~i metode!e de calcul folosite in mod curent

Z3lura de specialitare

se urilizeaza denumirea generics de pilot prin care se inlelege, de lacaz

coloana
SHU

en.

pilotul propriu-zis,

bareta,

Nicoleta Radulescu • FundCltii de adancime, Pararnetri caracteris~cl'de Interactil.!ne 17

es,p. 2 - Stadiul actual al cur1o~tin\e'lor

Calculul pilomlui lzolat solicitst transversal

terenul constA in principal in rezolvarea

cu luarea in considerare-a

conlucram

a dOll! probleme:

1. definirea ~ideterminarea prin caleul a curbei lncarcare-deplasare 2. definirea ~i determinarea

laterala;

prin cal cul a capacl ta.rii portante a pi lorul u i def1ni t4

raport cu eapacitatea ponantll a terenului de fundare, Rezolvarea acestor doua probleme implica: definirea ~ deierminarea experimeniala

parametrilor geotehnici caracteristici cu relevanp\ in calculul de lnteraetiune. Doi faetori centribuie hotamtor asupra comportarii pilotului in. conlucrare de terenul. I. Componarea terenului este neliniara, rata de crestere a deplasarii laterale fiind mai pilotului este lioiara.

mare dedit rata de crestere a inc·fu"cfuii; de~icomportarea comportarea sistemuiui pilot-Ieren rezulta neliniara, 2. Pe miisur~ ce rezistenta ultima a terennluieste pilolUlui, spornl de incm-careapticat

atinsa in zona superioara a fi~

poe pil'a! trebuie

sa

fie transferal. in zonele mai mai accentuata a

ildii.nci ale rerenuhri .. Acest transfer seefectueaza

printr-oincovoiere

pilotului, ceca ee face ca rata. de erestere a momenrului

decal rata de crestere a inem-emii; de asemenea

incovoietor sA fie mai mare lacare

apare mornenrul

adancimea

incovoietor maxim, MlruI!<' creste odata cu cresterea indirt:ilrjj laterale. Analiza cornportarii pilotului subincarcare ierenului in fiecare punct in Iungul pilotului este parte, deplasarea pilotului este
0

Iaterala este cornplicata pentru ca reaotiunea

0

functie de deplasarea pilorului, Pe de aha

func{ie de reacjiunea terenului. Aceasta condijionare reciproca

reprezinta de [apt fenomenul de interactiune dintre pilot ~iterenul de fundare.

2.2. M'ETODE DE CALCUt

Metodele de caleul foloshe pentru cazul pilotului izolat doua oategorii principale astfel: 1'. Metode teoretice 2. Metode semi-ernpiricesi
empirice.
56

clasifica, in mod curent, in

10 categoria metodelor de calcu I teoretice se incadreaza metodele de caleul bazate pe rnodelul rnediului continuu, metodele de calcul bazate pe modelul mediului discret ~i rnetodele bazate pe modelul hibrid,

Nicoleta Rilidulescu - Funda(ii de Bd~oc[me. Pararnetrt carll.cterisbci de ,interacliune 18

Cap. 2 • $tad iuI actual al cuno,~til1!elo r

Din categoria metodelor de calcul semi-empirice bazeazape teorii simplificate n:zultatelor experimentale.

~iempirice fae parte metodele care se

care provin at§_t din teoriile clasice c§_t~i din analiza ~i interpretarea

Poulos (1992a) a propus un nou sistem de clasificare a metodelor de calculcare trei categorii principale, Acest sistem de clasificare este prezentat sintetic ill tabelul 2.1,
TalJellli

cuprinde

2. J
Subeategoria Caraeterisdcile metodei de ealeul
Empirice

Clltegoria
i

Modul de determtnare II. parametrlloe caracteristici Incercari in· situ sau de laborator
cu corelatii

Bazete pe teorii simplificaie de 2A 2

1------+,

28

abace ~La=:feC::]-c-a-;2:-A:-,-d;-a.r-' 7"baza-, -tc-pe-. . de comportare ne !ini arii

cornportare

linear-elastica

sau pe

incerc!\ri in-situ curente cu -.OO-ri:7i-1anumlte corela)ii

neliniara 1------+::'-=;:=:==-:;-:--;--:------::---1

B azate pe teorii decomportare Iinear-elastica care utilizeaza analiza spefifidl p_eamplasament f-----i-"'======;;..L"--"'==="-='--' La tel ca 3A dar bazate pe teorii simplificate de cornportare 38 3A

' lncercarispceiale in-situ sau de laborator, efectuate in concordan~1i ell. drumarile de efort corespunzaroare

3C

La fel ell JA dar bazate pe reorf de tip neliniar provenind di.n legile CODSti tuti ve de material

2..2.1. Categoria 1. Metode empirice

~1etode]e de calcul din aoeasta carcgorie se bazeaza pe rezultate experimenrale. Acest gen de calcul esre destu] de nispandit.
,C3re,

Un exemplu de utilizareeste

dill de Me Nulty

pe baza rezu lIale] or experim ental e obti nute prin incercari

1a scare naturals pe pil 0 I:i acestui procedeu obiectivul srudiului

pmpillie un procedeu de calcul al fundatiilor pe pi loti. Aplicabilitatea

_.,_~~m. l.aoomlitiHe ins!

~,

de amplasamem

~itipul de pilot care au formal

Evans ~iOoi {I 994) prezinta ~idemo]!! metoda inc!\rcliI'ii caracteristice, Duncan, 19~2) Carll se bazewil. pe un nwnil.!"1I](lI"e de rezuitate experimentale

eLM, pe piloli

=amrua care
... ~ ..........curbelor
~ta

all fosl prelucrate $i interpretate prin intermediul unei .analize de tip neliniar

p- s .
• Fundalii de adMcime.

Radulescu

Parametri c:ara.c.tertstieide ir1terac~une

19 •

Cap. 2 ~ Stadi II I actual al ell no~tinlelor

inciircarea caracieristies,
conform relati i lor (2.1 ) ~i (2.2):

P" ~i mernenrul

incovoietor

caracteristic,

Me, se determ

(2.1)

Me=1.33Dl(E~.R,)
unde: D - diametrul

1'.D. <I)'.K ) E .•.

_I'

e.io

R,

(2.2)

sau larura pilotului: al rnaterialului din corpul pilotului;

Ep - modulul de elastlcirate

RI • coeficient de inertic:
unde: R,,.

t,
',~", ; I"",

"'M

7tD'

(I)' .• unghiul

de: Irecare exprimat in termenii eforturilorefective:

'I' - greutatea volumics efectiva;

Kp - cocficientu I rezisteruei uncle: pasive;

<I> K,. = 19' ( 4S-'-"T ') !a suprafata rerenului produsa de inclircatealalera:l~ P,

Deplasarea laterala. Y". a pilorului

se determina uti lizdnd gralJcul prezentat in ligura 2_,I sau tabelul 2_2 in functie de incarcarea
caracteristica,

Pc. diamctrul sau lauirn, D. ~itipul de leg.:ilurllia capul pi Iotului,

laterala, y" produsa de momcntul inc;ovoielor, M, aplieat pe eapul pilorului se

Deplasarea

determina uti!iziind graficul di I) jig. 2_2 sau tabelul 2.3 in functie de momentul caracteristic, Mo.

in cazul
de suprapunere

in care incarcarea Iatcrala. P, se apJicA pe pilot la

distanrA, e, faii! de cota

terenului, determinarea deplasarii Iaterale, }',. a pi lotului la cola terenului se face printr-o metoda nelin iara' a efecte Ior.

Etapele de calcul, prezentate grafic in ligura 2.3, simi urmatoarele: I. Sedetermina grafic dcplasarea ..laterals, Y,p. produsa de tncarcarea P (Fig. 2. I).

2. Se dererrnina.graflc deplasarea Iateraia, Y,n,. proousil de momemul M '" Poe (Fig. 2.2) 3. Se determina valoarea incarcarii, P"" care produce deplasarea, Y'm, ta nivelul cotei zero a terenu Iui. 4.. Se determine valoarea momen!ului.
M", care produce deplasarea Y,p.

Nicoleta Rlidulescu

- Fundatii de adsnclme,

Pararnetrl caractensticl

de lnteractlune

20

PRIMA PARTE Ca p, 2 - Stadiul actual al cu n09tin lelor. Sinteza bibliogra!fell - Ele ment izola!

• } 010 I--f-I----!~..,.,,__i
::..

':i
;f_ 0.005 t------cr--I----t--------I

0.000 '--'-....__._ ~~ ........

Q,05 ~'cID 0_10
015

......... ~--.-..__,
0_10
0.15

0.00

0.05

y,fD

Figura 2.2

0_1500

y,1b 0.0000 0.0025 0.0050 0,0075 0.0100 0.0150 0.0100 0.0300 O. 00 0.0500 0,0600 0.0800 ll.IOOO

Cap llber Forta oplientil 0,0000 0.0008 0,0013 0,0017 0,002] 0.0027 0,0033 0,0043 0.0052 0,0060 0.0068 0,0083 00097 0,0124

Cap incasrrut c pilot, r,lP. 0,0000

0,0016

0,0028 0.0039 0;0049 0,0065 0,0079 0,0i04 0.0125 0,0144

determinii deplasarea Y,P"'produsa de incarcarea totald, P+Pm• exerminil. deplasarea

Ytrnp

prod usa de mornenrul toral. M+Mp.

culeaza deplasarea "reala", y" a pilotului la cola terenului cu relatia (2.3): (2.3 inc4rc-iirii caracteristice poate fi aplicata daca sunt indeplinite urmatoarele

&::::::~ __ reaUi, L a pilotului este cgala sau mal marc decat lungimea minima, Lp, care de rigiditatea relative pilot-teren,

conform tabelului 2.-1;

esie omcgen pe

adancime egulll eel putin en 8D_

~.adulescu - Fundalil de adancime. 21

Parametri caracteristici

de interacjfune

Cap. 2. - StadiuJ actu aI al ell no!jotin\elor

'91';
~~' P,

!J
I",

i1
Gj', .

P,

"

, (5) Y,

Mc

1.1,',

:~IT] I'::C.,[J ~,rn1)

11

~p

1.1,

...!:l.

,.,

Me

(11

Me .

(~)

(6)

D Fi.t:lJrIl2.3 Til lJelui2.J

~!m

1i'

II

110

V,

--0:-

Ylme

YI

"db
0.00 O.OJ 0.02 0.04 0.05 0.,06 0.08 !l.J 0 0.15

Momeulul apllcat PC pilut, M,/IVl,

·TabeluI2.4

om

0.,0000 0.0019 0,00:)2 0.0044 0,0055 0.0065 0,0075 0.0094 O.oJ 13 0.0150

Tipul
terenului

Rigiditatea rdati,,;'! EnR,ly' D4>' x, 10.QOO

Lungimea

minima,L,.
8D 11D 14D

Nisip

40.000 200.000

Noli!; D - diametrui pilorului

2.2.2. Categor.ia 2. Metode teoreti.ce simplificate

Metodelc do calcul din a ceasta categoric au
0

baza teorerica simplificata.

2: 2. 2.1. Subcategor;a 2A. Modelliniar-e/astic

In cadrul

subcategoriei 2A se disting dou~ gll.lptl de metcde de calcul,

In prima Iltl.Ipa intrJ mc!od-ele bezate pe modelul mediului discret (Winkler. 1867),
Nicoleta RMulesc\J - Funda!ii de acanclrne. Palamelri caracteristict de interactiuna 22

Cap. 2· StadiulactuaJal cUI1~~ntelor

in
important

aoesr model presiunea

reactiva a terenului modulului

la toate nivelele este legata !inear de reactiunii laterale, Dezavantajul terenului, Terenul realeste eel rnai un rnediu

deplasarea corespunzatoaee

prin intermediul

al acestei rceiode este absenta continuitatii

eonrimm ~i, anii la o an.umlta adancime, fortele dintr-un punct al terenului produc deplasari .ale p
punct.elQf vecine, Totusi aces! model permite s~ se ill incalcul variatra de rigiditate a terenului, mad ul ul ui re<!c~iunii lateral e.

in
• •

functie

de leges

de varial ie ell adancimeaa

E.,

:;:rineipaJ ele metode de calcul sunt enumerate in con Ii nuare: £. -constant: Granholm (!91.9); Hetenyi (1946)

E,- varia.)ie liniara: Hetenyi {I 946); Reese si Matlock{1(56);

Matlock ~iReese (J 96 1) • E, - variatie neliniara: Palmer ~iThomson (19411); Matlock ~iReese (1960);

Da YISSOfl ~iPrakash (I 963) • E,. - teren siratificat: Davisson ~iGill (1963); Reddy ~iValsangkar (1968);

Di Gioia sialtii (1975) Este de notat c§. valorile deplasarilor, ale rotlqiei, ale fortei 11l.ietoarc ~i ale momenrului
~j

-oieeorla diferite adancimi, bazate pe solutiile- lui Hetenyi (1946), sunt dale de Poulos
{I 990) sub formlJ:de tabele,

in a doua [\ntpa: a aeestei subcategorii

intra rnetodele

de cal cui bazare pc modelul

ui eontinuu
Solu\i!

~i solutiile dale de Mind!in (1936). determinarea de-pJasltrii lateraie ~i rotini

pentru

unei placi subjiri,

riglde

~i

eaflat£i. intr-un mediucontinuu

elastic ~i supiJsd unci inciirCl'iri latern)e.§i unui moment

'lietor au fest propuse de catre urrnatorii autori: Douglassi Davis (1964), Leuci. Maurice $i
~~=r (1968), Martewson (1969), Bannerjee si Davies (1978). pilotului prin intermediul

Poulos (1971.11, 1972b) propune solujia pentru cazul modelarii

:JJ:'IIZi flexibile,
Poulos ~i Davis (1990) dau solutiilecbtinute _ rezuitatele prin aoeastarnetoda sub formii de abace. Ei

aeestni model cc cele objinute prin modelul mediului discret ~igilsesc ca at

~I

supraestimeaza,

m general, deplasarea
ca.
0

laterala ~i otirea pilotului, r

modulului de elasticitato al terenului

Duncan si al~ii (1994) precizeaza

pelIlrU

evaluarea

a aplica aeest model nu este

operatic u~oara, avand in vedere eli aces! modal

0

_ de la

valoare relativ redusa in vecinatatea pilotului la

valoare relativ ridlcata la

mare faJa. de pilot.

Par~metri ca raclerislicid e interaeliune

"OcoIeta Rll culesclJ - Funcalii de adMcim6. 23'

Cap 2 - Stadi uI actual al ell no¥lin lelor

Pilotii lncilrcalj lateral po; fi analizati utilizand metoda efernentelor finite ell dezv serie Fourier (Wilson, 1965). Accastll. metoda a fost utilizs.fA de Carayannacou- Trezos (J ~Randolph (1977), in principiu, aceasta metoda este capabila s.9:dea solutii rnai riguroase 1981 l. se utilizeaza in -~
..i:::::::_

metoda ecuapilor integrale (Randolpb,

In metodele de calcul bazare pc modelul rnediului centinuuelastic douA tipuri ideale de teren: teren ornogen eu parametri de rigiditate constanti
tercn neornogen a diroi riglditate
0- sax 0 na),
CD

adallcimea; adancirnea
(teren numit"G:: -

creste linearen

soil" In '1iterstura angl

in solu~ile de lip linear-eiastlc 1992.):

• deplasarea

apar doua aspecte ce trebuie luare in considerate (P _ ~.

$i rntirea capul uj pilntului datorate unei lncarcari laterale ~ unui m

independent, utHizind principiul suprapunerii de efecte;
01

,::

pol fi determinate

exi.st1i 0 lungime critic~.

4_

pentru un pi lot i'nc!rcal lateral, dincolo de care

';II:

sporire a lungirnii nu mai are innuent~ asupra depiasarii pilotului, in Labe!ull,S sunt date hmgimilu critiee, Lo. recomandate
(! 987) in caWl unui loren omogen

de Poulos {1992.1) ~iTorntins«

Si ncomogen,

in acelasl

label sunt dale ~ilungimile mini:rn.._

L,. Pilorul care are lungimea reala, L, mai mica decal L, esic considerat infinit rigid.
Taheilli 1.5

Tipul terenulu]

I
=

Aut'or Poulos Tomlinson Poulos Tomlinson

L,
4,44R 3,50R 3,30 I(] 4,OO.iQ

t.,
IASR 2,OOR 1,10 10
2,OOlj)

Omogen Neornogen tGibson soil)

R (E~~pr'; (E;:p
to:O

Eplr - rigidit<llea pilotului Eo - modulul Young al terenului omogen; E, K, - modulul rea~l.iunii laterale Poulos (1992a)
suprafejei

'=

K, z

defineste pilotul

expresia

pentru

deplassrea

~i rotirca

pilotului

la nivelul
acestor

terenului
SlID,

pentru
ell

Iiber sau incastrarconform

tabelul ui 2.6; formele

expresii

sirnilarc

cele date de Poulos ~i Davis (1990).

N;colela Radulese~ - Fund:;l~i de adanclme,

Paramelri

caracterisficl

de Inler~liune

24

Cap. 2 - Stadlul actual al cuno;;tintelor

Rotirea pilotului,

at

Mementul in inca.strare

incastrat
- incarcarea laterala aplicats pe pilot - momentul aplicat pe pilot - rnodulul lui Young la adancimea L. '" L, dacli L ;::L, (pilot flexibll conform Poulos, 1992a) - L daca L < L, {pilot rigid conform Poulos. 1992a) • - Iactori de influenta prezentati in tabelul 2.7.

e soluti! parametrice
~II

a fost pusa la punct de Poulos (1972b)

II

~ Poulos ~i Davis

de efectul de cedare de suprafata locala a pilotului.

terenului asupra raspunsului

__

~il::'~3l1e

199">-3) subliniaza eli efectul neliniaritatii

devine mai important cand Lo descreste,

pilorii sunt relativ mai supli in raport cu terenul.

Radule.scu - Funda\ii de adanclrne. Parametri caractensncl de InteraCtiune

25

Cap, 2: - Stadiul actual al cuno~tln!elor

Efectul neliniari,taj;ii pcate fi extrem rezultatelor unor calcule pur lineare.

d(,lscmnificativ,

ceea ce arata riscul _

2.2.3. Categoria 3. Metode teoretice

Metodele de caJcuJ din aceasta categorie

bazate pe analize spec'

Jllgeneral

utilizeaza

ampiasamentului,

bmw pe tehnici

anaiitice sau numerice relatlvevaasete.

2.2.3.1. Su.bcategoria 3A. Modelliniar~e/astic

Poulos (19921'1) precizeaza
II

c~ aceasia

subcaiegorie

cuprinde

exiinderile sau de anizo

subcategoriei 2A pentru

tine seama de diferitele slralifica\ii pe amplasament

terenului, Metodele acestei subcategorii includ metoda eC\1S,\iiJorintegrale, metoda element finite ~l in sl'fu'$it metoda strarurilor finite pusa la punct de Small ~iBooker (1985). Diferitele extinderi fata de catcgoria 2A ce se propun sum: • luarea in considerare a unui teren cu doua straturi (Davisson ~i Gill, 1963; Redd) V alsan gkar, !968}; • • • tercn multistrarificat pilot
cu.

(Reddy ~i Valsangkar, 1968; DiGioia

~j

~i ailii, 1975);

diametrul variabi) (Poulos

0

Alder. 1978);

pilot asezat lang:!

panta sao

cxcavatie (Poulos, 1976).

Solutiile acestui gen de prohleme pot fisi cle exprimate sub eoreetie ce seaplica solutiilor pur lineare prezentaie \a pet. 2.2.2.1.

forma.

de coeflcienti d

2.2.3.2. Subcategoria
raspunsului nelinear al tercnului.

38. Model neliniar simpJifica.t

Metodele de calcul din cadrul acestei subcaiegorii comporia analize care permit calculul

Pentru di men sionarea pilotilor inciin:a{i lateral, metodele din aceasta subcategorie utilizate pe scars largiL

sunt

Ca ~iIn cazul subcategoriei 2A, metodele de calcul dill subcategoria JB sunt grupate ill functie de tipul de. model adoptat peatru teren, Din grupa metodelor bazate pc rnodelul Winkler face parte metoda curbelor
Me Clelland si Focht (1958) au pus bazele uncia dlntre celemai

p-

y.

uti1izale metode de

caleul ~ianume metoda functiilor de transfer cunoscuta ~i sub denumirea de metoda curbelor

p:-y-

Nicoleta RadulesC\l - Funda~li de a~~)nc;me. Parametri caracteriStioi de irrteril.cjiune

26

Cap. 2 - Stad iul actua lal cuno~tin\elor

Reese ~j al:tii (1975) ~i Reese (1979) au dezvoltat :?i perfectiunat metoda curbelor
(prezentata in detaliu in cadrul acestui capitella baza~ pc metoda diferentelor finite,

p-

pet 2.3) utilizand

'0 procedura

nurnerica itcrativa

Din grupa rnctodelor bazate pe modelul mediului continuu ell luarea in eonsiderere presf~i 1986). tn figura 2.4 sun! prezemare ..rilizandu-se comparativ rezultatele obtinuteexperimental

a unei

reactive lateral:e ultime pot fi enumeratemetodele

Poulos (1971 a) ij;iDavies $1 Budhan

si prin calcul,

trei melodc de calcul si anume:

• • •

metoda curbelor

p-

y (Reese ~i altii, 1975):

meted a curbelor ji - y de tip bilini ar; metoda analizcl prin ecoa~ii imegrale.

= w:
\0
dcplasare !ale!i!la. (mm)

30

moment maxim. (kNm)

........0-- m~5llrnl --metoda analizei prin ecua\ii integrale

------

metodacurbelor

poy

biliuiare n~!OdH curoelQr • (Roose ~i alpi. 1975)

p-y

0.008
retire, (rad)

0.012

deta Radulescu - Funda~i ceadanclrne. 27

Parametri caracteristlci

delnteractiune

Cap_ 2 - stadiul actualal

cuno~tin\elor

So constatf

ca, in pofida diferentelor

considerabile
calculate

dintre cele trei metode de calcul,

obtinut a buna concordanta determinate experimental.

atiit intre rezultatele

cal ~i intre rezaltatele

calculate

~i cee

2.2.3.3. Subcategoria 3C. Analiza neliniara

in aceasta subcategorie
model de comportare

se Incadreaza metodele in care terenul este reprezentat primr

rnai complet.
0

Lai (1988) a dezvoitat

anali7,1i nelineara prin metoda elemenrelor

0

finite pentru plio

scurti (rigizi) incarcati lateral, bazaia pe

lege constitutiva

elasto-plasrica obtinute

pentru tcren, prin metoda Lai

In

figura

2.5 sunt prezentate

comparativ

rezultaiele

pentru dO·lIft ipoteze de ealcul referitoare

la existenta

sau nonexistenta
II

eforturilor

de intindere

pc

interfata pilot-teren, Se constata influenta importanta

pilotului sub Incarcare, Existenta deplasare eforiurilor laterals. de intindere

acestor eforturi asupra comportadi

dubleaza, practic, inci'itew-ea lateral!

preluata de pilot laaceeasi

!lirA intindcri

2D

30

50

Figura 2.5

Nicoleta RaduJescu • Fundali; de adancime; 28

Pararnatri caracteristlcl

de interac:~une

Cap. 2 - StaditJl actual al cun(l~lintel(lr

2.3. METODA CURBElOR

P-

2.3.1. Principlul teoretic al metodei curbelor

SOl considera un pilot izolat instalat

p-

y
un sisiern de

in reren asupm cl!nJia acponeaza

indrciU"i exterioare compus din incarcarea lateral!, Po, ~imomenrul lncovoietor,

Se fac urmatoarele ipoteze:
~j

Mo.

91 pilotul esie vertical.

ct)

are sectiunea constants;

longitudinal, Iucarcarile

pilorul are un plan de simetrie aces! plan;

$i reaqiunile

actioneaza

pe

ct)

materialul din pilot este omogen;

56 depaseste

"'" au

limita de coznportare Iiniara a materialului

din pi lot;

"i> modulul de elasticitate al pilotului este acelasi Ia intindere ~icompresiune; "l> mcruciU"ile se apJicii static,

9> deplasarile din forta taietoare sunt neglijabile. Se scrie conditia de echilibru a pilotului
n:bJiei (2.4): sub sistemui de inClirc:ari exterioare,

conform

d4 El~+p=O dz Relatia (2.4) reprezinta ecuajia fibrei medii deformate a pilorului. Termenul -=lmnw. presiunilor reactive mobilizate in teren prin deplasarealaterala,
reaeiiva,

(2.4)

Ii reprezinta
p,

y,3 pilotuiui,
laterala a pmnfunuJui.

Presiunea
!mil

p .. se

determina

in functie

de rezistenta

reialiei (2.5): p·B

(2.5)

p""

unde: B - diametrul pilotului. Metoda de calcul folosita pentru rezolvarea ecaatiei (2..4) depinde de modul in care se func(ia, I, de mobilizare
II

presiunii reactive.p,

caredepinde
"l.

de adancimea curen!!, z,

depJasarea latesala, y, a pilotului corespunzatoare p(l)" f [z.,y(z)] Se noteaz4 f [z.y ez)] '" E, (y, z)· y (z)

adancirnii,

(rel, 2.6): (2.6)

unde: E. - modulul reactiunii laterale; din punct de vedere dimensional modulul reactiunii laterals este similar moduiului de deformatie li{tiam a terenu1ui.

Io:!Iera Radulesc!J - Fu ndafU de adandms. PalallWlri caracteristici

29

de ,inlerclC(iune

Cap. 2 - Stadiul actual

al cun~tj01elor

2.3.2. Oefinirea functiei de mobilizare a presiunilor reactive 2.3.2.1.

E.(y,z) '" E. '" constant
Relatia (2.6) devine relatia (2.6'):

ji(z) .. E,' y(zl Relatia (2.6') descrie

0 curb!

(2.6') j'i-y liniw:a si independentii de adancimea z (Fig. 2.6).

Aeest caz reprezinta transpunerea

pe directie orizontala a modelului clasic de lip Winkler.

inlocuind relatia (2.6') in relatia (2.4) se obtine relatia (2.7):

.'~.

(2.7)

..
Notiind ~. = _s__ reiatia (2.7) devlne relatia (2.8):

',. ..~ _,~ 1

sri~~~;
i..

"j~.1.:"~'~~~~:I: ~.-,,~.~
-,
(2.8)
0

.~::"

Ecuatia (2.8) se rezolva prin metoda integrarii directe, solutia obtinuta fiind inchisa, de forma:

solutie

y .. el'>( C, cos I3z + C 1 sin I3Z)+ e-~'(

C J cos

I3z+

C. sin

I3Z)

Constantele de integrare C1, Cl, C3 si C. se obtin din conditii lirnita, scrise la cele doua extrernitati ale pilotului. Solutiile obtinute depind de: -t> tipul de legArurfi a piJotului la capatul superior; -t> lungimea relative a pilotului calculata cu relatia Timoshenko terrnenul ui (1941) propune urmatoarea i;~":· ..;:",,,),::.c, ,

I3z.
!~

': <.':

L ,;,.;,,:

'_ \

.j,,,;',-,

clasificare

a pilotilor in functie de valoarea

<_ '_ ••• ':

I3z:
pilot lung pilot scurt
pentru pentru

. : ..... '...... ..~. < •• I

I3z~4 I3z <4

j_.

2.3.2.2.

E.(y,z) '" K s

"Z

i~ .'i.\.'

..

'.:,.: -!

». !:~I~~

Modulul reactiunii laterale, E" variaza liniar cu adancimea ~inu depinde de deplasarea lateral ii, y. Termenul K, se nurneste gradientul modulului reectiunii laterale. Din punct de vedere dimensional, gradientul modulului reactiunii laterale, K" este similar
cu

coeficientul de pat, K,

din leoria lui Winkler.

Nicoleta RMule-scu - Fundalii de mncime.

Paramebi

caracteriSHci de interac1iune

'0,30

Cap. 2 - Stadiu\ actu a\ a\cunoiitinle\or

in eazul

E, '" constant (pet. 2.1.2..1) intre modulul reactiunii laterale,

E"

~icoeficientul

de

se scrie relatia (2.9): E.=K·B Rela~ia(2.6) devine relatia (2.1 OJ:

p{z) = K; ·21.· y(z)

(2.9)

Rela!ia (2. J 0) descriecurbele

p-y liniare

~idependents de adAncim~ z (Fig. 2.7).

lie

Ecua\ia (1.4) nu se mai poate rezolva prin imegrare diFec.l1i.Solutia ecuariei

1_=1ttI'I

obtine prin

unei serii de puteri, IltiljzMd metoda adimensionala

propusa de Matlock ~i Reese

Se introduc parametrii adimensionali

conform relaiiiior (2.11):

_z
_

z"'r

2_"""T
ep ( z. '"

L
K.·z T'
121
(2.11)

_)

·E] " __ -. - po·r'

yA • __ )'e·

B,

Mo.r"
T= ~
)'A -

EJ

.mde:

; T exprima rigiditatea

relativa pilot-teren;

deplasarealaterala

produsa de forta Po;

Yn - deplasarea ja,erala: produsa de momentul M~. Ec:tm!:ia 0.4) sedesparte

ill douaCCUi!\ii descrise conform relatiilor (2.12) ~i(1.13):

(2.12) (2.13) de influen)n. AJz)

>!~;' (!"J(z)A, +

x:

J B7 ) --+¢>(z: B =0 dz' )

Prill rezolvarea eCualii!or (2.! 2) ~i (2.13) se obtin coefieienpi

8,(2).

k moo analog

se pot objine coeficientii de influenia A~ (z) ~i BG (:z) respectiv Am (2) ~i

.:;oIeta, Ra du le$cu • Funda!ii de aclArtclme. P IIrarnetri caracteristici de in teracpune

31

Cap_2 - Sladiulaclual al cunoi}tin\elor

Variap.a reprezentata

coeficienjilor

de iniluent<'i adimensicnali,

A),

By,

Afj. 60, Am ~i Bm este

sub forma de abate pentru diferite valori ale parametrului lateral!!. rotirea ~imomentul
l . "'~y

. L z,,~<", T'

Deplssarea -.

tncovoletor se derermina cu relatjile (2.14);

...., -- El

P(lT

M. Tl
.

EI

p~ T' MD T ij",A ··--+8·--6 Ela EJ M = A .. 'Po' T + B.. ' Mo

(2..14)

2.3.2.3.
y.. a pilotului.

E,(Y,z) '" f

[z.y(.z)]
laterala,

Modulnl reactiunii

laterale, E., variaza alAtcu adfincimea z, c~t ~icu deplasarea

Legea de variatie a modulului

r-eacjiunii laterale

ell

adfulcimea este definiti'i, in

general, prin relatia (2.15):

8,(z)'" K,'z' Pentru n= 1. rela{ia (1.15) devine relatia (2 J 6): E,(z)", K,'z
Reese
~j Matl.ock

(1.15)

(2.16) (1956) recomanda utilizarea legii descrisa de relatia

(2_16), fldic1i

variaria liniara ell adaneime a modulului reaqiuni i laterale, Lcgca de variaue a rnodulului reactiunii laterale, E,. cu deplasarea laierala, y, a pilotului esie descrisa printr-o eucha p - y de tip ncliniar (Fig. 2.8).

Figura 2.. 6

Figur« 2.7

Nicoleta Ri!ldulescu - FUnd-aliide ad:tncime. Pararnetrl caracterlstici de interactiYne

32

Cap, 2 - Stadiul actual al cUf\O~\ln\elor

Valorile E.o care reprezima panta tangemei III curba

p- y

in originea sistemului de axe

Ii determinate ell relatia (2.16). Luarea In considerare a variatiei modulului reactiunii laterale
CII

adiincimea, edt ~i eu deplasarea laternl.a conduce ia

0 btinerea

unui set de curbe

p-

y,

AI Fi de dori t ea Iegea de vari ap e a. presi uni i reactive.

p.

sA poata fi descri sa prime-o

~ie

I1IIalitiC::i pentru oriceadaneime Factorii care trebuie luari

"i> geometria pilotulai;
'"i) '"i)

z ~ipentru orice deplasare y. snnt;

m considerate

proprretatile

terenului;

modul de aplicare ill il1.mre<lrii. nu permitscrierea

Q

Deoeamdata, metodeleexistente

unei expresii analitice care sa ia in

C5iderare toli factorii enumerap anterior. ingellcral,

curba j5 - y poare f descrisa dup~ cum

-t> Zona I - relatia p- y intre origine ~ punctul (a) este liniara. Panta drepteicreste
ell adAncimea z, conform legii descrise de relatia (2. j 6);

liniar

Zona 11 - relatia p~ y ltltre punctele (a)~i (b) este neliniara, Valorile p cresc.cu ratA descrescatoare

pe miisur1!:ce deplasarea y creste, Aceasta portiune a curbei p ~ y descrisa pnntr-o relape anal"i1:icafunciamentaUi teoretic. Se

nu poate fi deccarndata,

recurge Ill.relatii de lip empiric bazate pe incercari in-situ;

-4> Zona Ill - presiunea reactive devine constanta, curba

p~y
maxima

se transforms intr-o a presiunii

dreaptd orizontala

incepand

din

PUIlCluJ (b).

Valearea

reactive.

nwnil1i ~i presrune portanta, diferentiate terenului,

ultima.

p", se

determina

pe baza unor rela!ii de tip capacitate

prin ipotezele care se fac ell privire la modul de cedare a

Solufia ecuatiei diferentiale a fibrei medii deformate

descrisa prin rellt)ia (2.4) se obpne

u-se metode numerice, Aceste rnetode numerice, de$i aproxlmative, conduc la obtinerea ~Ilhate
- CiI

bune ~i permit de asemenea

inkoducerea

in calcul a unei rigiditli.ti variabile

si luarea In considerarie a efectllJ ui forteiax ial e cu veri flearea posib ilWi.lli aparitiei

- de stabilitate a pilouiiui prin Ilambaj,

irolem Rad ulescu - Funda1ii de acancime, f'Bramel11 caracteretlci :JJ

de Interactiu n e

Cap. 2 - Stadlul actual al cun~inlelor

2.3.3. Metode numerice utilizate pentru rezolvarea ecuatlel de echilibru ".,_'. ~_-_,~,;,.",,, '" ;,.'
:

.. -

~ ...
anterior. Spre exemplificare

:.,; .. ,

2.3.3.1. Metoda iterativa pentru calculul manual. Se bazeaza pe rezolvarea prin

metoda adimensionala
prezentata se prezinta in continuare etapele calculului prin metoda iterativa pentru cazu! "pilot cu capul liber la rot ire" . I.

Se impar1e pilotul in (n) segmente,

2, Se construiesc curbele 3, Se alege arbitrar

0

p- y

corespunzatoare

cotei inferioare a flecarui segment.

. .' <~ .•. ~

valoare pentru facsorui de rigiditate relaliva, T.

4. Se calculeaza adancimea redusa maxima,

z"".
flecarei stalii in care

5. Se calculeaza deplasarile laterale, y, ale pilotului corespunzatoare

.Ii"
S-8

definit

curba Ii- ,/, utilizandu-se abacele pentru determinarea coeficientilor Aceste valori depind de valoarea

adimensionali, '" 6. Din curbele in etapa S.

z""

determinata in etapa 4.

p-

y se determina presiunile

p E.,

care corespund deplasarilor y calculate

: ,_" ~;.. :~;,j.l· ·.I~.'~. i.)

7, Se calculeaza modulul reactiunii laterale,

ca rnodul secant al curbei p - y ~ise

reprezinta grafic pe lungimea pilotului; E, '" ply. 8, Se calculeaza gradientul modulului reactiunii laterale, K" ca panta medie a graficului
de variatie a valorilor E, cu adancirnea; K, = EJz.

9. Se calculeaza factorul de rigiditate relativii T in funcue de valoarea K, obtinuta in

10. Se com para valoarea T objinutli in etapa 9 cu valoarea aleasa arbitrar in etapa 3; Se repeta etapele L.l 0 panll cand valorile T determinate In 2 pasi de iteratie succesivi devin practic egale; II. Odata procedura iterativa incheiata, pentru valoarea T finala se calculeaza momentele incovoietoare si fortele t!'iietoare in toate statiile pe lungimea pilotului.i
Pentru alte conditii de capat (de exemplu

',','i,,,:,,,,~ ,'II'.
in mod
O~I·N""

cap blocat la retire) se procedeaza abacele corespunzatoare,

analog utilizandu-se pentru coeficientii adimensionali

Nicoleta Radulescu - Funda\ii de adtmcime. Parametri carac\eTis\ici de inielac\iune

)4-

Cap. 2 - Stadiul actual

aI cuno~tinlelor constain impa:qirea pilotuluiintr-un numar

2.3.3.2. Metoda diferenfe/or finite

de (n) segmente (Fig. 2.9).

in

fiecare stlllie se sorie ecuatia diferentiala

(V~) sub forma de

diferen\e finite. Pentru (n) segm~l1te se objin (12+1) ecuatii ell (n+.5) necunoscute, lK"CunosClltesuplimentare spar prin introducerea

Cele 4

a cate 2 stapi suplirnentare Is cele doua capete

De pilotului, adieli

introducerea

a douA segmente fictive. Se pol sene 4 ecuati] care reprezints

cde 4 condijii de oontur, clte 2 conditii la fiecare cap!t aJ piiotului.

I
I

I I

1n'2
'/

III

/ /"1

I'll

; VllIf'
TY m
lr~1

rtAl
f

/11 /1/

~ Ym-J
I I
I I 1/

I Ym-?' I r .'t..J I
I

I"

1[/

Ii

z
UN

2.9 e obtine astfel un sistem de (n+5) ecuatii ell (0+5) necunoscute. 8ulu\ijle so ObPcDprin

automat. ~idepind de eondiliile de cenmr considerate.

Reese (1989) arllti! ea. cell. mai serioasa problema in utilizarea: baloulului: automat al ui izolat folosind metoda curbelor p - 'y consta in acordarea uaei lncrederi prea marl. in ele obtinute. Un proiectant, cu un efort fcarte mic ~ en un program bun, pears produce
-!...II

limp fcarte scurt un velum marc de rezultate (analiiice san grafice) , Tentajia este mare in
18 aeeste

rezultate tara. nici

veriflcare pe

alta. cale.

Nlco1eta RMulescu • Fundalii de aoanclme. Parametri caraeterls\!ci delnteractlune

3S

Cap_

:1 " Sladiul

,actual sf cun~tinlelor

analizd corectaa

pilorului

solicitat lateral cere

atentie deoseblta din partea

llnl..

inginer cu experienja,

Este absolut necesar ell.veriflcarea

rezultarelor obtinutc prin calcul aulolll!:' printr-un calcul manual, prin metod!:

sa se fadi prin compararea ell rezultatele objirane adimensionale iterative.

De asemenea, se recomanda efecruarea unor calcule parametriee

pentru a so pune
Q

evidcntd inftuenta di feritilor parametri (ex. ungll iuI tf)) san factori pri vind asupra deplasari lor Iaterale ~i momentelor rnaxirne,

oudl riile de ca¢!.

De 13 caz la Cal trebuie Illata in considerare innuenla ~i a alter parametri, ca de cxcmplu Iactori de mediu. modifiearea nivelului p[lnzci de apa frearica etc,

in majoritarea
negljjubi le,

cazurilor, pilotii sc folosesc in grup dar analiza pilotului izolat reprezinta

(I

punctul de pomire pentru

analiza a grupei de piloti.

in

anurnite cazuri, efectele de grup sunt

2.3.3.2.1.
EI ce

Procedura

analiticapenlru

calcuhrl unui pilot forat din beton annat. momentului capabil ~i a rigidilA.(ii'

In cazul pilotilor din beton armat se cere determinarea

VOl'

Ii introduse ca dale de intrare, Se iau in considerare doua situajii extreme privind

conditiile de Capa! (liber ~i blocat la retire), Se considers douil aspeete:

ci)

determinarea

incarcilrii laterale care produce

ru1.iculalie plasticil in pilot incw-cllI"clateral a datil

(Mm.. =M""p);
..f}

determinarea deplasarii orizontalea

pilotuiui sub

Se poate lua tn considerare efectul fortci axiale, consideraia conS"tWlla pentru un caz ce se studiaza, asupra momentului capabi I. 0 subrutina din prograznul de calcul permits determinarea valorii EI, in fUnClie de valoarea forl-ei axiale data !;'i valoarea momenturui apJkat rapcrtat la momentul capabil. Din ~'auzli eli momenml
0

maxim se dezvoM pe

zona rodusa din 1ll.llgimea

pilotului se poate adrnite c~ El are

valoare censtanra
depinde de modul

2.3.3.2 ..2. Acurate~ea solutiel, obpnute prin calcul automat

de diseretizare a Iungimii pilorului adica de lungimea Incremenrului
lungimea unui treason intre douii stalii consecutive.

ales, lncrernentuleste

Data pregramul utilwt

se bazeaza pe metoda diferentelor finite pentru rezolvarea

ecuatiei diferentiale. utilizatorul trebuie ~ selecreze lungimea tronsoanelor in care se imparte pilotul (lungimea incastmtii in teren plus. lungimea de deasupra
COEe!

zero).

Nicoleta Riidulescu " Fund alii de aclancime. Paramelri caraeter;slici de inleractiune

36

Cap, 2.. Stadial ;;tctualill euno~n\elor

Primul pas este de aellmina

partea inferioara

II

pilotului, acolo unde diagrama de

dcplasare are mal rnulte puncte de anulare, Lungirnea incastrata din pilol care conteaza in analiza eemparativa se lirniteaza la zona pe care apar doua puncte de anulare ale deplasarii, Eliminarea Bll!ei inactive nu afecteaza oomportarea pilotului,

2.3.4. Prog,rame de calcul automat

in prezenr exista un numar relativ mare de programe de calcul bazate pe metoda curbelor

in biblioteca
Constructii

de progreme

II

Catedrei de Geolehnicii. ~il'unda\ii din Uni\rcTsitatea "Tebnicl

Bucuresti se aDa Ull numar de 4 progrnme de ewell] pentru calculul pilotulLli programe, caracreristicile ~ieurorii sunr indicate in conrinuare,

'1bL Denumireaacestor

I ."r.rme/e programu!u.i:
:.. Ataort:

STIFf 1

Ensoft, Inc. Austill. Texas

Caleul neliniar pe baza curbelor

•
-

Vetada de ca/cu//olos/lli:
Tipu/

p~ y

de computer

necesar rularii:

rSM PC-Xl sail PC ,AT sub MS,DOS,

eoprocesor matematic

... Oomenful de aplicare:

Computation

of'Non-linear

SliffuesS>es and Ui!imale

Bending Moment of Reinforced " Concrete and Pipe Sections

;}aJe de intrare:

Tipul problemei llTJalizale. caranenstieile

geometriee ale

sectiuni i ~ipropriet~!i de material. incarcariteaxiale caracteristici geotehnice ale terenului,

7e:Wlale abtinute:

Eforturi sectionale, defonnatil,

uhime.

rigidit~ti; moments de incovoiere

It programului:

PILATE L.C.P.C. Paris

ada

de calcul folos/lli:

Cal cul pe baza curbel or

p~y

de tip bi liniar

de computer necesar rultirii:

IBM ,PC 386/486. MS,DOS, coprocesor maternatic

sQumise des efforts de

·ide aplicare: Programme de ealcuJ d'un pJeu iso/e

flexion en tete et .11es pousees lalernles de sol d Caracteriseici Ie gcornetriee ~ ruateriale ale pi lotului, caracteristicite

'-Coleta Radulascu • Fl.lnda!ii de adancime" Parametri oaracterlsticl de Inleractiune 37

Cap_ 2 - St'adlul actual al cunoi;ltin\elof geotehniee ale rerenulul i.DCi1rcrui, deplasari laterale ale pAmantullll.

7. Rezu!fa(eob{ill_u(e:
In. I. Numet« programului. 2. Autori:

gforturi secrkmJile In lunguJ piJOlWui, deplasMi, deform",pi.

LPILE3 ..0
Ensoft, Inc, Austin. Texas Calcul neliniar prin intermediul curbelor IBM PC-X7/AT/}861486 coprocesor matematic

3. Metoda de ca/cuijolosiiii: 4. Tipul de computer necesar rularii:

p-

sub MS-DOS,
Under Lateral

5, Domeniul de aplicare:

Stress and Deformation Ana.lysisofPiles Lowing

6. Date de in/rare:

Caracteristielle

geometrice ~i materiale ale piloiului,

caracteristicile geotehnlce ale terenului, incarcari

7. Rezultate obsinute: Eforturi sectionale in lungul pilctului, deplasari, deformarii

IV. I. Numele programului: 2. Autori: 3_ Metoda de calcu! jolositi1:

4c Tipu! de eomputer necesar r.IIJarii:

LPllEPlllS Ensoft, Inc. Austin, Texas Calcul neliniar prin interrnediul curbelor

p- y

IBM PC-XT!ATI386/486
coprocesor maiematic

sub MS-DOS.

s.

Domeniul de. aplicare:

StresS amj Deformations Loading

Analysis of Piles Under Lateral

6.. Date de inirare:

Tip.ul problemel, geomeaia proprietatile rulare

pilOtUl'lli ~ialte proprktAji,

ierenului, incarcarile, pararnetrii de control pentru

7. Rezultate obtinute:

Eforturi scctionale in Iungul piiotului, deplasari, deformatii

2;:l.S_Metodologia de construire a curbelor

11 - y

2.3.5.1. Metodo/ogii bazate pe rezultate experimentale obtinute prin incercari presiometrice

Menard ~ialtii (1969) au propus modelul unci curbe

p- y

constituita din doua segmente

de, dreapta ~idimr-un palier plastic, coastruita pe baza unor rezultaie de lncercari preslemetrice standard (presiometrul MENARD).
Nicoleta RMulesJ;u - Fundalii deadancime_ Parametri c·aractel1stieide interacliune

38

Cap. 2 - Stadiul actual al eun~tin\eIor

Baguelin ~i Jezequel (1972), In cadru! unui program de tncercari de piloti, au oomparat ,:urbe\e de expansiune ale unui presiometru autoforant cu curbele de reactie ale ierenului. Buna sirnilitudine care a fost observata a condus la propunerea curbe (Baguelin, 1982). Briaud ~i a1lii (1982, 1983, 1984, 1986, 1992) propun determinarea reactie curbei totale de de asirnilare directa intre cele doua

-s

,t

p-

y la un anumit nivel prin insumarea curbei reactive frontale, Q-y, ~ia curbei reactive orizontala, y. Curbele F-y

tangenliale, F-y, unde Q ~iF soot determinate pentru aceeasi deplasare

~ Q-y sunt ele inse\e construite pomind de la rezultatele presiornetrice obtinute cu presiometrul ~lENARD sau eu presiometrul TEXAM. Robertson ~i altii (1984, 1985) au utilizat rezultatele unui presiometru de tip

"full-displacement pressuremeter". 0 data curba presiometrica obtinuta, curba care leaga eresiunea din celula de masura de deformatia sa radialii este trasata in functie de A p '" p-po ~i
.\ Tiro, unde fo :, d/2. Presiunea

react iva a terenului,

p,

care corespunde

inciirciirii orizoniale

;::alice de scurta duratA se obtine printr-o sirnpla omotetie eu presiunile nete, A p, obtinute la :-~esiometru, conform relatiei (2.17):
: .",

"::~. ..(ll1L .. __
0
"t'.~- ~.....I

unde: '1 - factor de rezistenta laterala care line seama de faptul cli terenul ofera rezislentii limita mai mare pentru pilot decal pentru presiornetru: pentru terenurile coezive ~i 11'" 1,5 pentru terenurile granulare. _
c ..

1")

=2

·,1.-·

Deplasarea orizontala a pilotului este data de relatia (2.18):

y=-.r~ 2

.._j

Md

.~ /"-

..

'-:;'·!i:

..

. ···:i':-

(2.18) valorile

Atukorala ~i altii (1984, 1986), printr-o analiza bidimensional ii, au confirmat

fIttorulu[ '1 obtinute de Robertson

(19&4). Ei au comparat curbeie presiornetrice ~i curbele de si unui pilot incarcat

~
'~ ~unile

p- Y

deduse respectiv din simularea unei incercari presiometrice

1IIcnlI. Analiza prin clemente finite este bazata pe ipoteza unui pilot tigid infinit lung astfel incat unei sectiuni a sistemului vecine (modelul Winkler). teren-pilor este independents de deformarea suferita de ~i curba de

Comparatia

dintre curba presiometrica

~-ansiune

a eavill'ilii cilindrice (calcul prin deformatii plane) pentru argilii ~i nisip ara1l'i ca, in
0

a::: ~!e cazuri, prima curoa este pUlin mai abrupt! decal 8 doua ~ica, pentru ::::~'~:-'oaraui l

deformatie radiala

2%, cele

doua curbe se confunda. Aceasta face pe autori sa asimileze, in practics,

.;~ua curbe ~isl'i compare curba de reactie

p-

y eu curba presiometrica
Parametri caracterlstic/

transformata intr-o

Nicoleta R~dulescu - Funda(ii de adancime.

de interactiuoe

39 •

Cap. 2 - Stadlui actual al cun~tinlelor

Jurbl<:le reactie echlvalenra

ob~i!llltl1 i1lJJ11,tllindpresiunea

radiala, p,cu

diametrul

pilotului, d:,

Jeformatia radia.l!, t. r, cu raza pilotului, roo

2.3.5 ..2.. Procedura anaHtica (Reese §i altii, 19741 1975)

2.3.S.2.1.0·eflnirea, curbel

p - )'
curente,
Z,

Curba p- y corespunzatoare

uneiaddncimi

este prezentata in figura 2.10.

ji

Pm

Pk

~--~----------+-----------------~~-YI! Ym y
Yu

Figura ].10 AnaHzind forma aeesrei eurbe

!'C

cOl1stat:1 eli estc a1climitii. din palm zone dintre care trei

zone sum Iiniare ~i0 zona: este curbilinle, Curba

p- y

este ddiniUi de Ilnna\oarc!e puncte caracterlstlce:

(O): puncrul (0) reprezinta origines sistemului de axe '10 p .

(k): punctul (k) are coordonetele (Y.

:P.).

(zn): punctul (m) are coordonatele ( y .. ; P.. ). (u): punctul (u) are coordonatele (y u;Pu)' Curba

p-

'I se construie ste pilrcurgiindu·sc urmatoare 1e etape:

1. Deterrninarea adiincimii critice, z.,.. Definirea ~imoduJ de calcul al adiincimiicritjce.

Ze" se prezi ota Ia pet. 23.5.2.3. 2. Deflnirea punctul ui (u)

determinarea valorii deplasarii 3B Yu '" 80

iaterale lim.it~,'I", en relatia (2.19): (2.19)

NiiXll8t~ RMulescu

• Fundajjj 0'9 adlm"im P~/n=~t.i..cl"'" ..

","iIe"",,"Wn"

40

Cap. 2 -Sladiul actualal cun~~n\~lor

unde: B - diametrul piletului, • calculul valorii presiunii reaenvc ultime, reactiva critica,

P.'

se face in func~ie de preslunea al presiunii reactive critice,

Z,

Pc.,.;

definirea ~i rnodul

de calcul

p" ,S<:

prezinta la pel. 2.3_5.2.2; in fimclie de pozitia adancimii de calcul, critica, Zo,.presiunca

f-ala. de adAndmea de suprafalll.,

reactiva critica eorespunde fie cedarii

Ii:"',
ell

fiecedarii de adAn.cimc.
relatia (2,20):

p;;';

presiunea

reactiva

ultima,

p•. SI': calculeazs

(2.20)

J1.~- faclor adimensional

de coreqie
7. ..

dCienuinat ill funqie de adfincimea

normalizata de cakllL

JB,dlll gJiihcul pre:zemal in fig. 2.) I;

P"'~= p_:;'P

pentru z :;; 4~ pentru z > Zer.

p~r

Obsen'atie; Pentru deplasari laterole, y..mai mari dedit deplasarea limilii. Y". presiunea react irli.

P.

r{imalle

mnif//lflla.

m>mJd

valoarea presiunii ~finire-3 punctului (m) dererminarea vaJori i dcpJas.uii

reactive ultlme,

Po.

laterale, Ym. ell relatia (2.21); (221)

B 60 calculul valcrii presiunii reactive. Pm' corcspunzatoare utili7And relatia (2.22):

deplasarii, Yn,. se face

p. =- B,· 15"
.md~: B, - fa c1orad irn ensi onal de. corectie d eterm ina I in func:!~i de e
graficul prezentat in figure 2. 12. -~ • punctului (k) determlnarea pantei primei zone liniare a curbei

(2.22)

z: din

p-

"i, aflataimre

punctele

\0) ~ (k), conform relajiei (2.23):

Z=-

p .Y
K, - gradientul mcdulului reactiuriii laterals: modul de determinare

(2.23)

~i

valorile K, suru pre-zentate la pet. 2.3.5 .. .4 .. 2

~ulescu - Funda\ii de adiinclme. 41 Pararnetrl caraeteristlcl de inter:ac[iune

Cap. 2 - S!adiul actual OIlcuno~tin!elor

A LO 2.0 10

.'

10 al
,l$ISIAT.::t '.0

10

III

"
II
N

..'"
II ..:

.0

'"
'.0

'0 -

."
z ! B:2:.5.n
A, - 0,88
•.0

z ! B~5,O

"8, ~ 0,5

'·0

.0 Figura 2.ll • definirea zonei a doua de tip

conform relatiei (224):

60

Figuro 2,12
parabolic

cuprinsa lntre punctele (k) ~i (m

(2.24) unde: C ~i n - coefl ci enti ce se deterrn ioa din condi tia ca parabo Ia sli fi e !angern,~la dreptele adiacente ce definesc curba

P- y

inlre

punctele (0) ~i (k) ~i respectiv (k) ~i (m): Ii 5C determina

din relatia (2.25): (2.25) unde: m -panta zonci liniare dintre punctele (m) ~i (u), calcul alA cu rc latia (2.26):
m=--C - determinat C ="""""'liii

P.

-r,

y, -y ..

(2.26)

conform relatiei (2.27):

Pili

Y ..

(2.27)

determinarea valorii deplasarii laterale, Yk. cu relatia (228);

N i coleta R~dulescu - F undatil de adanclrne.

Para rnetri caracteri sUd de interaCii une

42

Cap" 2 ' Stadiul actual al cun~Unlelor

Y.•

_(_,C

K •.

l,m-' iJ

(2.28)

calculnl valorii presiunii reactive, p~,conform relatiei (2.29):

(2.29)

p,=K.·z·y~

2.3.5.2.2.
Problema

Detenniha,rea j:)resJunll reactive eritice,

Po.

Presiunea .rea<:tivilc.r.ilid! de ,s'uprafarli.

P:'"
sa se

poate f fOl)lluJata asifel: fiind dat un pilot de diametru E, introdus tn plUnant pe

o adancimc L, supus unci lncarc!lri progresive care. produce deplasarea latemUi a pilotului, determine mm-imea lllcm-cmi corespunzatome cedilrii mssivului

de pfuniint aflat .In fata

elementului prin formarea una; prism de. cedare,

in ceea

ce pri veste pri sm u! de cedare, apare ca rationala ipeteza conformcare

ia cedarea so limitii de tip

produce de-a lungu! unei suprafete plane. Corespunzator

Rankine, in fata elementului

unci slAri deeforturi

se formeazao

panii de pamilnt limitata la baza de un plan care face

<lJ _ :!Ilghiul .1} == 45" + -::;- fa}li. de vertical ii, rar lateral de doull plane 'inclinate cu un unghi a falii de
~ I

pianuJ vertical (Fig. 2_13). Fie zadancimea ~ produce cedarea masivului de pilmiim,

penei de paman! ABCFEDA., 1ncarcarea critica, P",.

SO

determina punandu-se eondilia deeehilibm

intre

P" p totalitatea foqelor reactive reprezeruata de rezultanta rezistentei pasive, P~, 00 se dezvolta
planuI ABEF, rezultanta fortelor de Irecare, Po, rnobilizate in planul suprafetelor laterale ADE
. BCF, rezultanta impingerii active, P" corespunzatoare planului CDEF '~i greutatea proprio a

;mmului deparnant, G.

in functie
~!ii,

de incarcarea critics, Per, Reese (1962) defineste presiunea reactiva critica de adancirnii,
Z,

p:;,. corespunzatoare p:;; '" yz {[•'"Ig (',"P

+[ tgp

prinrelatia

(2.30): )] ',.z+ ,

, Ko·tg¢Hinl} tg'f3.tgo: '( ,) + (, ,) + x, 19_Psinf3tg<lJ-tga ¢I • coso: rgp - <lJ

tg(p -

<lJ)

K• J.B} ,.

(2.30)

I>.

'"

<lJ =45+' '2

NicoJeta Rficluiescu - Fundafjl de ad('mcJme. Paramelri caracterisijci

de interaqiune

43

Cap. 2 - Stadlul actual al cuno~tinlelor

\",
A

Sensut de misa: at pita _

<,

..

z
I

I;
•I

~_/

Figura I.Fl Valoarea presiunii reactive critice de suprafara,

J5;".

creste ell adancimea, z, avand

valoarea minima egall'i cu zero la suprafata terenului, Legea de variatie a presiunii reactive critice de suprafaja, p~"i',cu adancimea, relatia (2.30).
Nicolela Radulescu - Fundapi de adanclme. 44 Pararnetri caracteristlci de interaC\iune Z,

este neliniara, fiind descrisa de ecuatia exprimata prin

Cap.2·· Stadiul actual 0.1 cuno~bnll!lar

Pn::siunea mactiv!l.critici\de adancirne, Problema se produce se formuleaza

p:r
cu deosebirea c!t cedarea

in aceeasi termeni eli in cazul anterior

la 0 asemenea

adiincime inca! suprafata de cedare se curbeaza,

rns(Tfulgandu<'Se

in

jurul pi! orului, full. a mal aj uage la supraf"al3- terenul ui,

En funcjle
;:Ie calcul penrru

de ipoteza adcptata ell privire la forma suprafetei de cedare se definesc reia{iile

ii;;.

~I

.." deplasarea Iatcrala a pilo!lll ui

tol

dz t----- ............

_j

fbi

1.14
Reese ~i rutii. (1974) propun rnodelul . expresia de oalcul a de cedare prezentat in figura 2.1:.j pe bazs diruia

ii;:'( conform

relaliei (2.31): (2.31)

p; .. By z [K,(K;. -1)+ K. Igli K~1

:mde' K p. = tgl (45+ <t» .• 2

Niwle1<l Had ul 8SCU

Fu ndalii de adancl me. Pa ra metrl caracteristicl de in t£! ractiune 45

Cap.2 • StadiulactuaJ

9.1mJrlo~~ntelor

Modelul reprezentat de

.0

suprafaja de cedare avhn.il forma de spiralli logaritmica a

propus initial de Broms (i964b) ~1dezvoltai decatre Kishida~i Nakai (1977). Relatiile de pentru presiunea
continuare

reaetiva critica de adancnne,

p;!,

propuse de autori sunt prezeraaie

(rel, 2.32 si

2.3 3):
(2.1:

unde: F OJ> • coeficient definilin -pmf :B''Y.z(K cr

(]I

l'unctie de;¢J (F<I>

.II

3 pentru cP "" 30° ... 40")_ (l.l'

.K ·f"'·"'-K "p

+K 0..

tgo)
'P:;f.
creste
ell

Valoarea presiunii reactive critice de addndme,

adiincimea,

7_ In'

valoarea minima e;galli.eu zero 13 suprafata tcrenului, Legea de \'arialie a presiunii reaetivec
de adancirne,

p;;,;r. cu.adeneimea,

z, este dcfinita ca fiind liuiara [ecuatia exprimata prin rel.(2..;!_

propusii de Brorns (I Q64b)] sau neliniara

lecuatiile

exprirnate prin rel, (2_31) respectiv(2.:r

propuse de Reese ~irulii 0974) respectiv Kishida si allii (1977)]. Pentru adancimi, .z, cuprinse lmre cora zerosi adancimoa critica.
Zor,

raportul dintre

]5:f

P-:'

are valori supraunitare, in limp ee pentru z mai mare decat 7",. valorile raportului

J5: I p.

sunt subunitare,

2.3.5.2.3. Addnehnea

Determinareaadiinc.imii

crifice, :le,

critica. l.:.T' reprczillla grani(a care separ1i in douii zone distincie ad'iincimea
de pa.mant dill jurul pilotului se mobilizeaza presiunile

tolala, z,",. de-a lungul careia In masivul

reactive,
Adancimea

P. ca urmare a deplasarii
talala.
ZWI'

laterale a pilotului

sub efectul incarcfui:iexlerioar't.

structural. critica, Zer. se caracterizeaza

reprezinta

lungimea activit

e.~ elementului a
~i addncimea

Prima zona situlltil Intre cola zero a terenului

pria formarea in masivul de pamdnt a unui prism spatial de cedare ale carui dimensiuni cresc JX" rn.i$u:rii ce adancimea, z. cresre, devenind maxime pentru A doua zona situata lrnre adancimea critica, Zer,
~j Z '" Zt,.

adanci mea totaJ!i,

Zo."

se caracterizeaza

prin mecanismul de cedare de adancime descris la pel. 2,3.5.2.2.

Adancirnea cririca, Zct, se determina din conditia exprirnata conH':JJ111 relatiei (2.34): (2.34)

Niooleta Ra:dulescu ~ Funda\ii de. adMcime

Paramelri

caracteristlci

deintemcliunB

46

Cap.2 - Sisdiul actual al cuna~tinlelor

Wocuind

relatiile (2.30) si (2.32) in relatia (2.34) rezulta expresia

de calcul a adaneirnii

rritice, Ze.. conform relatiei (2.35):

tgl3 F",Kp+K.- .. ( ) tg 13-~ z =B· _ " K"tg~sjnl3 tg-j31ga (. +( ) + KD tg 13 tg~sm cos a.lg ( J) - ~ ) tg 13 - w
Dupa cum rezulta din relatia (2.35), adancimea ~ de unghiul de frecare,~. Analizand rezultatele al piimantului experimentale nccoeziv.

13 -Ig a

(2.35)

critica, Zer, depinde de diametrul

pilotului,

obrinute prin incercari presiornetrice urmatoarele aspecte: pilotului,

~iprin Incercari

piloti
•

instrumemati, transferul

Briaud ~ialtii (1984) au evidential incarcarii exterioare

catre teren prin intermediul

se realizeaza,

in

mod substantial, Aceastli constatare

pe zona cuprinsa intre suprafata terenului si adancimea critica, Zer.

are 0 importanlii metodelor deosebita pentru

ca

evirlenliaza,
terenului

pe

de 0 parte,

posibilitatea

aplicarii

de calcul bazate

pc ipoteza

omogen

~i In

cazul unui teren stratificat. parte. necesitatea

dacli terenul este omogen pe adancimea

Zc, si, pc de alta

definirii In mod ea! rnai coree! a adancimii nu depinde

critice, z.e" care, asa cum definiti de

se aratli in coruinuare, relatia (2J5).

i'n mod exelusiv

doar de parametrii

De asemenea,
a pilotilor

aceasta constatare permite admiterea

in grup;

unor ipoteze privind

modul de conluerare

la 0 adil.ncime curenta,

1., prcsiunea

reacu vil..

p.
eu

depinde

de marimea

deplasarii

larerale, y, a pilorului,
-\nInei ciin.d deplasarea laterala devine
Z,

egala

deplasarea reactiva,

laterals

limita,

Yu,

corespunzatoare

adancimii

curente,

presiunea

p,

devine

maxima

reprezentand

presiunea reaciiva critica,

z:";

Pc,' iar adancimea

curenta, z, are semnificatia

uaei adancimi eritice instantanee, adancimea critica, Ze,-, reprezinta reacti va. critics,

adancimea

critica instantanee

maxima,

(z;a Lal< pana

reactive

care presiunea critice de suprafal!.

15",. se

defineste

prin intermediul

presiunii

p~lP.
Yu",,,,,, corespunzatoare
pilotului (Fig. 2.15). adancimii critice, Zer, este

laterala limitli maxima,

eucca 5,2% din diametrul

RAdulescu - Fundatil de adanclme,

Parametri

caracteristici

de interaejiune

47

Cap_2 - Stadlul actual al cuno§tinlelor

adancimea rigiditatea

critica,

Zer, depinde

de forma

sectiunii

transversale

a pilotului (2.36):

relativa pilot-teren,

RR, exprimata prin intermediulrelatiei

. RR~i'~
unde: RR - rigiditatea relatlva;

(2.3

EI - rigiditatea pilotului: ~ p - presiunea presiornctrica limira neta

o
It.

1~

MuH:inn hlilnd

(cap hhc.r ~nissp)

a::

a
• argil3 x praf

" ".nor

(cap tiber - a<giHl)

S.M"./'
~"co«
(pilo(
LiI\'~A\.!~tt~ 1,.0(11. " D.. ~ HL.I'. 2!i
iCI /

" nislp
Hu II L",Uj

it

l:ld-il'[IJ "l'lhIJII A6.I'1·

.!I;

l.LJ.L."lt " • i"l.nl,ll"

D .. ,. ""'.

l'-r.

(pHoa E (pr1ot

Fl.lltu::I.I'II.tc;.

(pilot casctat)

10

J2

1. RR

Figura 2.15
1n figura 2.16 este reprezentata

Figura 2.16 dependenta dintre adancimea critica normalizata, z.,iB.

valorile rigidillitii relative. RR, pentru diferite tipuri de pilo!i si de terenuri de fundare,

2,3.5.2.4.

Determinarea gradientului modululul reac~iunii laterale, K"

modulului laterale, reactiunii

A~lI cum s-a precizat la pet. 2.3.2.2. gradientul legea de variatie de tip liniar a modulului relajia (2.16),. gradienrul K" == , modulului reactiunii

laterale, K" defineste

Z.'

E.,

cu adancimea,

Pomind

de la

reacjiunii

laterale, K" se exprima conform relariei (2.37): (2.37)

E, (z)
'z

Asa dupa cum rezultll din relatia (2.37). gradientul modulului reactiunii laterale, K" poate f determinat in functi e de mod ulu I reacti unii lateral e,
Jamiolkowski valorilor E.-pomind

E..
0 sinteza

~i Garassino

(1977)

prezinta

a metodelor

de determinare trei categorii

de la rezultate objinute pc calc experimentala.

Sunt evidentiare

de studii experimentale:
Nicoleta RadulescuFundal" de adancirne. Parametri caracteristici de inleractiune

48

Cap.2 - Stadlul actual al cu no~tin lefor

L !ncerciiri 18 SCW"~ natura!!! pe piloli

I.a. Pi/oil instrumenta(i • Bishop ~iMason (1954), Baguelin ~iJezequel (1972). Adams ~iRadhakrishna se ni.ilsoarll presiunea, p, ~ideplasarea, (I973):

y_ pe intreaga Iungime a pilotului jar valorile E,

se determina prin intermediul relatiei (2.38): ) E, ( H.z:

unde:

p (z] y (z) . D
aplicara pe pilot;

(2.38)

H - incarcarea

D - diarnetrul piiotuiui.

o bselvati
-

i: deierminarea valorilor y (z) se face in general prin integrarea valorilor 0 (z), und«

e (z)

reprezinlJ rotirea axei pilotului: prin iruegrare se introduce

determinaui; depinzand

eonstunui presiunea

de iruegrare ce trebuie la rdndulei

p (z) nu este constanui pe suprafata lateralii a pilotului,

de forma sectiunii transversale represimao valoare medie. •

a acestuia: valoarea p (z) din rekuia (2.38)

Matlock ~i Ripperger (1956), Welch (l972), Reesesi

aljii (1974,1975) ~ialtii: se

masoarli momentul incovoietor, M, pe intreaga lungirne a pilotului in funcile de care,

prin integrare respectivderivare, se obtin valorile y ~ip [relajiile (2.39) ~i .(2.40)]:

(z) =

.JJ M (z)
EI dz

dz dz

(2.39)

-. (z) '" d' M1(z)

~lic:and relatia (2.38) se obtin valorile E. (H.z). :serve.!i i:

(2.40)

valorile M trebuie determinate exirem de precis intnuuit ortce eroare se

accemueaza fn mod semniflcativ prin rna; ales frr cazul determiniirii valorilor

duMa

'derivare;

rigiditatea proprie Ellrebufe a fi cunoscuta foarte exact, ceea ce nu este casul in s itua; ia pilottlor execut al ipe IQC.

.. Peck ~i Davisson (1962), Krimsi aljii (1973), Jamiolkowski ~i Marchetti (1973), Garassino ~i al~ii (1976) ~i allii:. se

masoarli

rotirea

a axel pe intreaga lungime a

~!a

RMulescu.

Fundal!! de acanclme, Pararnetri caracteristics de interactlune

49

Cap2 • Stadiul.actual

arcuno~tintelor

pilotu!ui in functie de care. prin iategrare

[relajiile (2,41) si (2,42)J;

respeetiv derivare, se obtin valerile

y (z) = fe (z) dz
p(z)==d1e(z)
Observatil:
derivata de ordinul trei micsoreaza considerabil precizia valorilor p

d1z

(xl

Lb. Pilali neins/rumeniati

Matlock si Reese (1960), Reese ~iCox (19.69): In suprafaja terenului; se admite

Z, 0

anumita lege de variarie a valorilor E. cu

a.ldiU'lci:::d

de exemplu E, {z} ==K (z)· zO(') unde K ~i n reprezinta douli necunoseute ce

Z
l

de
~,

~ide incarcarea. H. Se scrie sistemul de ecuapj conform relatiilor (2,43): -'€fl-V--· =0 Ay - HAy

I-+T

By

EI

T +T--fo-El--=O Ae HAg unde: Ay, B), Ae. So - eoeflcienti adirnensionali de deplasare respectiv retire definiti in functie de n, raportuJ

Bo

EI

(2.43)

ur, unde

L este fisa pilotului ~ide

tipul de legatura la capul pilotului;

T - factor de rigiditate rei ali vii piler-teren:

T= .

er
-K

Valorile K $.i. n se obtin din condijia Ty = Ta. • Alizdeh ~ Davisson (1970): se mascara deplasarea, y.,.la suprafllj.a terenului; admildnd pentru necunoscuta n valoarea unitanl, valorile K (z) ~i respectiv determina ca in cazul anterior, din conditia T y = 0, Observatii:
erori mid ale valorilor

Es

(z)

K (z);

'z

se

st e respectiv

y injlllenleaztJ

puternic

valorile

determinate prin cafeu!!K '" r(T··')].

,.

Nicoleta RMulescu

- Fundal;i de adElnclme, Paramatri

cara,c\eristic·i de inteia~une

SO

Cap.2 - Stadiul actual a Icuno§tin\elor

valorile E. obJinule pot f! utilizate doer pentru calcultd Pi/olilor idenite! cucei
asupra carora ;>-au efectua!

incarCiil"ile de probiJ $"1 numai pemr» acelasi

amplasament. 2. fncercilli in-silu Sunt descrise pazru tipuri de incercari in-situ pe baza caronl, prin re!a;iide
=JIl!\ele experimentale pennit determinarea valorilor

corelare,

E.:

,'inccicari • •

presiometrice (Menard
(M.archeni

1962, ]968 ~ialtii); 1976, 1977);

incarcari diiatomerrice

incercarl-cu placa (Marche 1973, De Beer 1976); incerc1iii penetrcmetrice (De Beer 1976).

Obscrvaili: -

interpretarea rezuliatelor

II?

ba;;;ealtii e rekuii empirice; p tncercdrt pe pi/O/i.

este necesara validarea resuluuelorprtn

J. incercari de I.aboralor Principalele abservatii asupra rezuhaielor ob].inule prin incereari de laboraior (indeobste sunt:
asupra carom se efe.ctueazii. incerc<'iri1e SUIl!., practic, lntotdeauna chiar dacll in practice curent§ se admita

te ~iutilizatecurent) probele de parmlnl

remaniate (tulburate)

fi intacte; cu rezaltate

rezultatele

experimentale

de laborator

trebuiesc

a fi comparate

experi menial e oWn ute ~iprin al te m erode,

R.ezultatele
=..I1iK:i>.,....

obtinuie

prin studii experirnentalc

IlU

ca si rezultatele

studii!or

teoretice

au

faptul ei'i.modulul reacjiunii laterale, E" de fuildare.

depinde doar de narurasi reactiunii lareralc,

caracteristicile 0

a:::C:--IJlIeCl!Ulice ale terenului

.- .... =iI.I.C!1

Modu.JuJ
Q

E", nu reprezinta.

intrinse<.:i'i.II terenului de fundare ci

caractcristica

a sistcrnului pilot-teren linandu-se

si, prin

_ valarile E. si implies valorile K, trebuie ~ fie determinate

COlli ~i de. aportul

. ee influenteeza interaetiunea pilot-teren, factori ce suntenumerati • earacteristicile geornerrice ~ide material ale piioruiui: (in. emu! pi lorului circular) sau lamra

in cominuare.

diarnetrul

frontala

adicll. larura sau

perpendiculara dreptunghiular)

pe directia de aplicare a incarcarii (in cazul pilotului ¢tral (Gilll1bin,.1979): K (b) :; f (E, KiOO), figura 2.17;
~-j altil,

forma sectiunil transversale

(Jamiolkowski

1977, Gambin, 1979);

-..;olela R~d uleseu - Fu ndalii de ad~n 01 me. Parametri caracte rtsticl de in teraC1iu ne
51

Cap 2 • Stadiul actual al CUlloi~ nteler

Io,ltIl. []O-II'].

"'fc;o~'""
I:.pet.lrurii~

~'gn;

so

00,

Figura 1.17
rigiditatea proprie exprimata ca produs dintre modutul de elasticitate, E, a:!

materialului din care este realizer pilotul ~i momentu! de inertie, I. aI sectium, pilotului (Di Gioiasi altii, 1981 );, • natura ~icaracteristicile
-

gcorehnice ale terenului:

In (Reese si atlii, 1974): K", 190·

gradul de tndesare,

r~";

unghiul de frecare, <1>:

nivelul apei subterane (N.A.S..) (Sogge, 1983): tabelul 2.7, figura 2.18: TabeJlll.1.7

L • Jungimea pilotului: B - diametrul pilotnlui

K ~ Krn,,(~n
unde: y - deplasarea jateralii

n - conform figurii 2.18

·5

(t)
N looleta R:idulescu - Fundatnd e ad ~ 11 clme POirametri caracteristicl

Figura ),J8

de interacli une

Cap.2 - Sladlu I actual a I cuno~ti nlelo{

caracteristicilc de interactiune pilat-teren:

lungimea de transfer,

e, \1 K
"=

t:;.

b (Gambia,

1979, figura 2.19);

zveltetea, D/B (Di Gioiasi

allii, 1981 );,

K ,,=4.6·_"'!'· I. ' B

E(D).-o .•n z:
B B • diametm! pilotulni; J 974):

uncle: D - fi~ pilotului;

factor de rigiditate relativa,

r,(Manoliu,

_D L='J:
unde: D - fi~a piiotuiui; A =' • • • deplasarea lalerala:, y (Manoliu,

. J§[; V-;:;;
1974,. figura 2.20); 1977 ~ialtii);
dural~. static, eiclic,

modul de prindere a pilotilor in radier (Jamiolkowski, modul de apllcare

reversibil,

a incilrCfu"ii: de scurt1'i seu

1979).

jUllga

ciclic

dinamic (Stevens ~i Audibert,

Figura 1.10
ClIe'ta Radulescii - fundalii

de ad.!lncime. Parameirl c8)'ac!eristlci deinteraC!iune

53

Cap,2 - StadiulactvaJ al cuno~tinlelor

in

tabelele

2.8, 2.9 ~i 2.10 sunt sintetizate

valorile

gradientului

moduluJui
II ~ __

laterale recomandate de direrit! autori, grupate In funetie de modul de caracterizare necoeziv (gradul de lndesare, unghiul de frecare, compozitia granulometriea) subterane (N.AS.).

~i de

nr.~ :II!II

Tabelul2.8

Autor Terzaghi , (l955) Reesesi Allen

(1977)

Mbal

Gr.lldul de, indes,are MediI! Indesat

Observlltii Deasupra N.A.S. SubN.A.S. SubN.AS.,

I
I
"

2200 1300 6800 5400

6600 4400 24400 16300

17600
)0700

61000 33900

Taheiu/2.9

II

Autor
Soletanche (1982)

10 7900

I I

UDshiuJ de freeare,

'(fl'

20
K,

IkNfrujl

rOl 40
58800

30 26400

13700

I I '1 .1

Ta,he-lid 1.lO

Comp9zilia gra,Dulometric! Nisip Autor Fin

I
Pietri~ Observalii

Mediu
102000

Mare

Zurabov ~i BugawJV(! (1949)

88000 133000

408000
235000

544000
306000

VaJorimedii Valeri med.ii

Bowles (1982)

196000

in figura

2.21 sunt prezentate graficcle de variatie a valorilor K, in functie de gradul ~ de American Petroleum Insti_

indesare, Io, respeetiv de unghiul de frecare .. 4>, recornandate

(API-RP2A-LRFD). Analizand valorile K; propuse

de diversi autori se conslat1i: di. intervalul

este extrem de

laTg, raportul dintre valoarea maxim€! si valoarea minima mod cuprins lntre 23 (nisip mare ._ stare indesata);i60
Calculele

(nistp fin In stare afilnalli).

parametrice

efectuate prin metodacurbelnr

de cl!.tte diferi ~iautori

semnificativa daca vatoarea

arlitat ~ influenta valori lor K, asupra rezultatelor obtinute devine

Nicoleta R:aGulescu - Fundalll de adMeime. Parametr,i caracteristici de Intera,C\lune

54

Cap.2 - Sladiul actl.lal al cuno~tinteror

raportului, consterarea gradientulul

K. ",,,,,IK.
modulului

m;o,

este mai mare san

egal.1':ico $. Aceasta restrang?rii

concluzie domeniilor

eoroborata de valori

cu ale

prezen.rat1l mai sus evideapaza reactiunii laterale,

necesitatea

K..

in Iimitele unor iotervale aoceptabile

~i definirea
0

unei metodologii de determinare aacestor valori, tim1ndu-se cont in mod sirnultan, pe de

de ceraeterisricile

parte,

fizico-mecanice

ale pi:tmfuJtului neceeziv

si, pe de a1t1':i parte, de alp factori

care, a~a cum s-a ararat, tniluen(eaW

cornportarea sistemuhri pilot-teren,

mediu Indesal 7400~

37000

18500

oL-~~~~~~--~~~~~~,~oo
a
20 .0

1" (%)
:NIQ

2.21

2.4.. EFECTUL DE FORMA

2.4 ..1_ Premise teoretice
lnteracthrnea blgirudinala: dintre elementul structural fi~t solicitat de 0 incrtrcare aplicata normal

pe

~i terenul din

JUT,

denurnita in mod curem mecanismul

cornplexa care face obiectul

reactiunii laterale
foarte mare de

-=lII2ima

0 problematridimensionals

unui num!r

~retice

sau experirnentale, fenomenului

Aceste

studii au drept object determinarea

factorilor

care

in definirea &:IO=...w·elemenl

~i.a modului in care fiecare factor influenteaza

comportarea

SITllOluraJ-p!!:manl.
- F\lnda~i de adancjrne. 53

N!eolela RMulescu

Pafametricaracteristid de interacjiune

C<'l,p.2 Sladiul actual alculloli~nleJor ~

Said (1975) prezinta sirnplificat sau patrat

rezultatele

unui studiu teoretic

bazar pe

uri

model tridimc:...

privind influenta remanierii casia conditiilor

sau a plastificarii pamantului din jurul unui pilot

a inc-arcAIii, a lungirnll ~irigidit(qii pjlorului finite (l\

de aplicare

modulului. reactiunii laterale, E,. Rezultatele obtinute prin metoda elementelor

evideatiatcs enurnerati marimea zonei de pll.mlinl din jurul pilotului

pe care se resimte efectul faa

rnai sus depinde de Iactorul oonsiderat

~i ca, de exempln, rernanierea sau pJI15l.ll"-.£::!!.

modifica valoarea E. pe 0 zan!\. de dimensiuni reduse.

Pomind de la aceasra constatare, Bsguelin $1

aftii

(1977)

abordeaza

meoanisznului reaetiunii laierale alit prinrr-un srudiu teoretic de tip bidimensional

ipoteza starii plane de, deformatii, pemru definirea influentei
UUOf

(2D), baz:.

factori cat $'i printr-un st

tridimensional

(3D), prin care" u!iJizli.nd conciuziile

objinute 10 erapa 2D. allalizea7A ef<

aeelor factori a caror inllm:,1J1!i estc de tip spatial. S"tudliTc elecma.le

elastoplastic,

prin

fl,ffF utifize:L?A pentru

pamanl rnodelul

mediului
\I.

definit prin modulul lui Young, E, si prin coeficientul lui. Poisson.

bidimcnsionala pentru eazul unui pilot circular efecmlui

Analiza

bazata pe modelul

prezcma;

figure 2.22 a avut drcpt

modul

SCClp studiul

remanterii pamanrului

din jurul pilotului, F

de punere in opera

a acestuia,

asupra rnodulului

lui Young ca urmare a !nadine!:-

distributiei

starii de eforturi ~ideformatii,

-4
Figura 2.22 Rezuhatete sunt prezentate in figura 1.23.

NicoJela Rad ulascu - Fulld alii de ad ~nclrne. Pa(arneliicaraclertstici 56

d ei nte ractiune

eap.2 • Stadi ul actual al cu no~tintelor

(j)

reactiune t01ll1 ~ reaetiune frontal.'l. reactiune laleI111~ mocelintact modelrcm~uiat

'.

rcacuunea

Ierenului

FigUTO 2.23

2.4.2. Studiu teoretic bidimensional

Abordand problema intr-un mod similar, Baguelin si altii (1979) srudiaza efectul formei

cqi:unii transversale; pentru cazul sectiunilor rectangulare ~

definite prio raportul Iaturilor, n"'US,

intre 0,2 ~j 5,0. So precizeaza cit latura secjiumi transversale dispusa paralel cu direcpa 3plicare a 'incarcarii laterale
50

noteazatntotdeauna

cu simbolul L. Modelul analizat printr-un

2D este prezentat in figura 2.24. Raza modelului, R, reprezinta marimea zonei pe care se .
Ie

III terenul din. j,urui elementului, efectul depJasfu"ii laterale a sectiunii uansversale, R
SI: determina

pe baza unui model Spatial, printr-o analiza de lui Poisson, ~ianume v

= O,B,

lip

3D. Studiul a fbst

pentru doua valori ale coefieientului

respeciiv v= 0,45..

cazuI sectiunii circulare, modulul

reactiunii lateraie, E" este deficit fIl funclie de

@ruonnreJ'PO

(2.44),
(2.44)

omde: E, • mod ul ul reacti un ii laterale: E.=K"B unde: K." coefieientul de pat Winkler; B - diam etrul pil otul ui;
E . m(}dwul lui YOWlg;

...meta

Radulescu

- Fundalii de adanclme,

Pa.rametri caracterlstici

de Tnteraqiune

57

Cap.2-

Stadiul actual al cuno§linjelor

coeficientul de deviatie: 0,573 + 0,239 In I :B pentru v = 0,45 pen~ v

= 0,33

5=

s == 0,808 + 0,265 In I ~

P - presiunea

reac:tivll.;

~ - deplasarea laterala,

Figura 2.24 Relaria (2.44) pune in evidenta faptul ell. intermediul coeficientului
teren,
modulul

reactiunii laterale, E" depinde prin spat·ia.1l1 (3D) a sistemului element-

de deviatie, s(R), de comportarea

in· cazul sectiunii conform relapei (2.45):

rectangulare, modulul global al reacjiunii

laterale, £.r, se defineste

E>f~= __ E_:T) '" s, s+ ~ Sf U unde: sr+coeficientul

Sf= S

(2.45)

global

de forma:

+ D. Sf

unde:8 _:?f<>'Cjiaglobal1fl de fO~l:i;\4. $feste indepelldent1fl de

OF

Nicoleta Ri!dulescu

- FundaliJ de adanclrne.

Parametri caractertstld

de interac!iune

58

Cap.2 - St<ldfulactual al cun~!intelor

M,
0,06 0.04 0

·0 If'

.1" __ O,.3J
-

0,'5

-: "

-o.(>~

::::1
-:;.16

-l20 -::.2~ .......

IUtlL25

Diagramele de vilrialie ale valorilor 1i. Sr in funcrie de n si v surrt prezentate in figura 2.25. Sr se pot face urmatoarele modulului EO[: .pentru
11 ""' 0,5;

constatari

privind

influentaformei

secriunii

E,[ = E,

11 Sf~ 0
1i. Sf < 0
t;

E.:r;,.
-

E,

pentru n)0,5;

E.:r < E.

pentru n «0,5;

sr> 0
=

Prin urmare, in cazul baretei aviind n

0,5, efectul de-fonna

J1U

se manifesta, valoarea _

_ .. __ '""''''-global al reactiunil laterale, E,f, Iiind egaJl1ell valoares E, corespunzateare cazalui

- circular. Cu catsectiunea

transversala

este mal alllngha, cu awl deeM

de fannA este

global al reaqiunii Iaterale, E,r, reprezinta modulul eorespunzator presiunii !DlaIe, P. Aceaslii presiune reactivatotala reprezinta rezuitanta dintre presiunea reactiva tmg;enlia!!). PI.. , U.
~j
III

obilizata

pe cele dOllli laturi, L, paralele

CIl

direetia deplasarii

presinneareactiva

frontala, PIT, mobilizata pe latnrile, S, normale pe directia

-emle. U. Legile de rnobilizare ate-celor dow! (ipuri de preshmi reactive, p).. $I Pr", in
.dqJJasarEII Jalera!a, U, sunt diferite. Pentru a se putea studsa, in mod independent,

:dot aoull tipuri de presiu.ni rtac\iv'l,. P1",respectiv Pj}, asupra presiunii reactive totale,

;Iobala: de formA.~foSI
,..._

descorupusti intr-o compollentl'i. latei'll! 11 SI.. dotlumitli frontal1i de forma.

de form!\, si 0 eompQnentii frQntala,BdenurniltCOrectie

CI)i<$I

RaduJeSC:IJ Funda(ii dead~ nclrne. Para mem 59

ell

racte ristici de interacti une

Cap.2' - StadiulacJual

af cuno~bnlelor

De asemenea, coeficlentul global de forma, lateral de forma, sr.j3t, respectivcoeficientul

(2.47):

Sf,

poate Ii descompus in mod similar 'In coe frontal de forma,

sw,

conform relatiilor (:! -

r\~-

unde: Slot - coeficiern de deviarie laterals;

Sir •

coeficiem de deviatie frontala. drculare. t:.s,., '" t:. sr,

i~cazul seqiunii
douli componente,

.:CD'
color doua ripuri de presiuni reactive. PI.. §ii

Analog, moduJul global al reactiunii laierale, E,f. poare E.f.I., ~i E,fj'r. cecorespund

conform relatiiior (2.48) ~i(2.49):

(lAg

[n cazuJ se{;liullii circulaTe, E,.I., Diagramele

= F..;.rr = E;J2.

de variatie ale valorilor

/), s,,, respeetiv A Sr, ill functie de n ~i v ~

prezentate in figurile 2,26 ~i2.27.

DistribuJi.a presiunilor prezentata reactive re'iali\'c. ]'Io)/P' ~

J?,IP

in functie

de n :?i v = 0,33

esu:

in Iigura 2.28. Sc constata ct! pentru n '" 2. P1",lP '= PrlP .. 0,5. Conform ector arntau:

anterior, in aces! caz E,u.\ = E,f.Ij '"" E"f2.

Prill urmnte, secliunca rectangulara

a.vilnd II "" 2 este

.

analogi). secpunii circulare din punct de vedere al rnodului de repartizare a moduiulul. g!ob'iiT~ ince!e douil. oomponente .. £.(1"', respect.iv E,r.r,. •

-, barete

2.4.3. Construcl,ra curbelor p.Upentru

Bagucl.in ~i allii (1979) propun care ~rmite luarea in considerarea
0

metodologie

de objil1\'re a curbelor P-U pentru barete

efectului de forma. prin ccmpunerea curbelor PI.,·U ~i Pr,.-U.

Prineipiul acestei metodologii este prezentar in figura 2.29.,

Nicoleta Radulescu . Fundatii de ad:incime,

6()

Paramem caractensncl de lnteractiune

Cap,2 - Stadi ul actual a I curlO~til'ltelor

-~-~---_

--~-------

Principalele

aspects privind caracteristicile

principals ce earacterizeaza

eurbe!e P~,"U,

0\'

• \' - 0.33
IIIii

0.45

o~

....

'iii 1::1:

0..3:3 0,45

Figura 2.27

;,!.
Figura 2.28

2..4.3.1. Curb a preslunii reactive latera/e, P1at-U

limiiata de rezistenta 10 forfecare ce se

A Ill. care 1\. devine maxima este relariv ___ ''_ graficele prezentate in figura 2.30 se constata ea deplasarea normalizata, U./r" unde deplaserea laterala

Mll!1!I==t!

pan,"

la care curba P-U pcate fi considerata

ea avfuJd

variarie

~""-~""""reprezinrA

razs pilomlui circular este eglll&cll cca 0.8%.,

eurbei PI.,-U intre punctul 0 ~ipuncrul A este data de valoarea modulului reaotiunii
____ --c.o.

defmi! conform relatiei (2.48).

!a Radllle~u ~ Fundalii deadancirne, P,arametri caracteristlci 61 de interacli1.Jne

Cap.2 - S\ad i ut actu alai ou noitin)elor

Figura 2.29

,0

"-

""

..

se

......... .51

'3:
''':::'

l'

~,:;;

'" "" '§ ~ ,

...J1

,,

U fr(%)

Figura 2.30 .2.4.3.2. Curba presiunii reactive frontale,Prr-U

Presiunea rcactiv:J. frontala are depiasari laterale, Ur" care corespunde
este 0

vari!;llie iiniara p6:w in punctul A' corespunzator

Plot

uOO

sensibil mai mare decat deplasarea UI" La care

se plaf6nead.
ij

~iCOn(inlla sa creases; dupao veloarea maxima,

lege neliniara, pan!! Is atingerea unci deplasari limita, Uu, careia

Nioolela H<,!duiescu' Fundalil da adancime. Paramelri earacteristi(;l de interacjlunc 62

Cap,2 - Stadiul actual al oiJl1o~tihielor

Deplasame

UIi- respeetiv

U, pol fi determinate

fie in-situ,

de exemplu

prin incercari

presi ometri ce, fie pe bam unor rela ~ii e, cal cul de Iipempiri c san sem iempiri c. d
Panta curbei Prr-Uintre punctul 0 ~j punctul

A', este deficit!

de valoarea

rnodulului

reacthmii laterale, E,[&, definit conform relatiei (2.49),

2.4.3.3_ Curbs pres;unii reactive totale, P-U

Presiunea Presiunea ;nsiunii reactiva totaIii, p-u" rezulta prin reactivl\

compunerea

curbelor P1,,..U ~j Pj-U, maxime ale

tOlala: maxima

se calculeaza

ca sumA dintre valorile

reactive laierale, respectiv frontale. Panta curbei P-Upe intervalul

(OA)esle definita de modulul global al reactiunii laterale, ~iprin relatia (2.45).

"" E.r.rr + E.f.llf" care poate fi determinat

2A.4,Studiu teoretic tridimensional

Rezultatele prezentare de Baguelin ~iaJlii (1979) obtinute printr-o analiza de tip J D nu se anumite 1.

in mod direct la efectul de forma dar evidentiaza

=~lii.s:tnul reactiunii Iaterale ce vorf sistemului utilizate in Capitolul

aspecte importante

privind

Comportarea

pdot-teren

este definita de urmatorii

factori;

2.4.4.1. Lungimea de transfer, 20

(.1V
.se:
E,

LllUgimea de transfer...lc, se derermina conform. relapei (2.50): (2.50)

El'ip - rigidltatea proprie a pilotului;

- rnodulul reaejiuni; laterale.

-:..gid:italea relativa, pilot-Ieren.

- puncl devedere

hit",

unde b este lungimea

pilotului

reprezinta

rigiditatea

relativa

al rigidita!ii relative. pilojii se dasi1lca asifel:

< 2.,2
2: 2,2

- piJo~i rigiZi
- piloti supli,

~tI

Radulescu

- Fundalii de adanclrne, 63

ParametrLearaete~slici

de lnteracthme

Cap.2 - Slad illl ectua I al cunc ~tintelor

2.4 ..4.3. Zveltetea, hIB ,

Zveltetea pilotului exprirnata prin raportul dirure lungime, h, ;i'i diarnetru, B, ii' =:c~

mod indirect, prin intermed iul ri gidi t~ ~iielat ive, ill fUll clie de zve] rete, pilotii se impan r hiS <8 - piloti scuni

8 s hiS < .18 - piloli lungi hIB <: 18

- piloti foarte lungi,

2.4.4.4. Modulul reactiunii lateraie,Es

II

Ipoteza conform careia moduluJ reactiunii

iucazul pilotllor

laterale este constant cu addnc~

clasic~ data de adancirnii,

ccufirmadecsi

foarte rigizi, Relatia de definitie lege care sil evidenpeze

E, = K. ' B trebuie lnlocuita

printr-o

influenta

z: iD
('

p!1JruinlUri lor necoezive

om ogene. E, se poate exprirna prin relajia (2.51):

E,=K,'z
unde: K, - gradientul modululul reactiunii laterale: dimensional cocficienrului de pal, K.
II

K,

este similar din punet de "~

Cu clil pilotul este

111m

suplu, eu alaI variaiia pe verticals a modulului

E" esie

accentuata,

Prin urmare, valorile K. trebuie

sa pna

seama de rigiditatea

relativll, hllQ'

e Influenta zvelterii asupra valorilor E, cste evidemiata

in figure 2.31,

o ,,8

'-.J

8:1e
=

to

25

o,

0.'
C) O,l

'.'

..

"

'0

Figura 2,]1

Nlcoleta RMulescu

" Fundali; de -ada.ncime_ Parametri 64

caracteristicl

de interactiune

Cap.2 ~ Sta.dil<1Berua! a,1cuno~~n\elor

2.4.4.4.1. 10

Inffuenra conditiilor de contur

eazul pilotilor supli, hila ~ 2.2, modulul E, este influemat doar de conditia de contur de

101 parka superioara a pilotului, adica de modul de prindere II acesruia in elemental structural care
face trecerea catre saprastructura,

2.4.4.4.2.
Conform

Procedura de determinare a modulului E.

E, depinde de valcarea coeficientului de deviatle s care

relajiei (2.44) modulul

1W.a

randu\ lui depinde de

:r..umensionaJ unde

de int1uen\il R, ce se obnne prin calcul

:m.

Pentru studiul

trebuie preciza.11f JUJlgimea de lf311sfer_ l(J, care conform esre presupus

II

rela~iei (2.50) depinde de

E•.med- Prin urmare,

g,

a li constant

si se defin ste ca

aloare mcdie,
II

urn de obtinere
=1

valorii coeficientului de de viape s ~irespectiv

eu marc exactitate

valorii E, este iterativa, lui Young, E, se pcate

in care se poate determine

valoarea modulului

in calculul tridimensional

aceasta valcsre In locul valorii modulului reacjiunii laterale, E.,

in rabelul

2.11 sunt indicate valorile s ~iE. determinate

prin calculul tridimensional

(3D)

v = OJ3 in functie de E. hilo ~i tipul de prindere de la capul piloiului.

u12.1l

'alorile modulului

lui Young. E. pot f determinate

pe baza lncercarilor

in-situ efectuate

autoforant (self boring pressurerneter) cu relatia (2.52):

·h.§..(l+v)
1,33

(2.52) (Baguelin ~iJezequcl, reactiunii pentru 1977). larerale deflnirea

. Eo -

modulul initial tangent al curbei experimentale de deviatie, rapoartelor s,

ile coeficientnlui prin intermediul

~i valorile

relative ale modulelor au fosi uulizate

indicate

in rabel

1iunii laterale,

E,[, lin:indll-sc COlli de efectul formei seep unii

transversale,

ru;;a

ta

Rl1idulescu - FUfldaiii de adancirne.

Parametri ceractertsnci de interactiune

65

Cap.Z - Stacliul actual al cuno~tinlelor

Metodele actuale de caJou! permit luarea in considerare a Ullom dintrecei factor! care influenteazA comportarea sistemului pilct-teren ~ianume:
~ comportarea neliniars a terenului de fundare prin utilizarea sau definiteprin

mai

legiJor constirec

deformatie determinate experimental

~ rigiditatea

diferite modele malen=..

unor relatii ewe oon:.

re1a:tiva pilot-teren exprimata

prin intermediul

diferite moduri rigiditatea proprie a pilotului ~irigiditarea terenului;

~ condijiile

de contur referitoare la gradele de libertate ale capului pllotului

!a!eral.a: ~imike, deplasare laterala ~iretire par]ialll,depLaslU"e laterals twa ro - ~ c:> natura ~imodu1 de apl icare a lncarcruii pe pilot. Principalele de1icieJl!eale modului in care se rezolva in mod curent

interactiunii dintre elementul structural fi~at ~iteren constau in urmatoarele:

Q neg Iijarea in fI uenje i forrnei sec! iunii transversal e (alta decal cell. circul ad)

;-1i1riide cforturi ~i deformaJii din terenul din jur; in cazuJ sectiunilor alungiU' caracterizeaza elemenrele structurale de Up barete) efectul de 'forma esre
lateral e c uno sc 01. si accepter in consecinta;
COlll5ilb~

iar m ecani Sill u I relicti unii circulari trebuie

5.1 fie .analizat ~i rnodificat

c:> rnodulul rcaetiunii Iaterale, E" si gradiernul modulului, K,.c2l"e reprezinrn deflnitorii pentru rnodul in care se cornporta sisternul element-teren studii experimentsle,
rezolvarea caznlui

se ob~in fte doar

situatie in care valorile acestora pol fi utilizate

studiat (ca arnplasament

~i element structural)

fie pe baza
CX11"El:l;

recornandari prezentateln

literarura, caz in care gama valorilor propuse este

larga iar criteriile de alegerea unei anumite valori sunt destul de relative. c:> conform rezultatelor privit ea ~emului bibliografice
0

modulul reactiu. nii . 'f'" caraeteristica intrinseca a terenuiui oi c::a~o~~~~~~~~~.t

studiilor experirnentale,

fonnal

din terou ~i elementul

stnJctural

fisat, Numeroase sensul ae.rm:~.

tree in revista factorii care influenie3Z1i valorile moduluJui fellICli'=4

laterale dar, pal1li in prezeat, nu S-l:1U inregistrat progrese pres. mariirr unei melodo!ogii gradientuhzi element-teren. coerente de determinate a rncdulului

reactiunii laterale, E,. sa;.. compcrtarii

rnodulului,

K" care sa permit!

evidenjierea

Niooleta R~dulescu - Fundatil de ada nclme. Para rnetrl ceracterlsticl de i nterac~un e 66

Cap. 3 - 'Parametri caracteristid

de interac!iune

Capitolul3 PARAMETRI CARACTERISTICIDE INTERACTIUNE

3.1. CONSIOERA

Til GENERALE
efecruhri formei sectiunii transversale a elementelor

Concluziile prezentate in Capitolul 2 au pus in evidcnta necesitatea elaborarii unei Iogii care sli pennitli. evidenrierea

in

tabelul 3.1 se prez:intli tipurile de elernente strucmrale

fisate ce alcaruiesc fundatiile

e de adfu:Jcime~i caracteristicile geometrice ale secjiunii transversale care influenpeaza

metodei curbelor

p-y

pentru cal cui ul elementului structural fisat,

ta formei sectianii transversale

poate fi Iuatl! in consi derare pri n intermedi ul une i

- de eonstrulre a acesror curbe astfel inCal psrarnetrii caracteristici ~ianume, in principal, reaetiunii Iaterale, E" defin~1 prin intermediul coeflcientului
""i ultima.

modulului, K" ~.ipresiunea

p",

definita'l prin intermediul presiunii reactive critioe, Ii"" si!. reflecteze, ca1 mai

in Capilolul

2 se pre.zint4

propunere privind construirea curbelor

P -y

pentru barete,

.,.m:::.!:Jr
__

lQCtive totale, po)"~ se pot obtine prin suprapunerea curbelor reactive corespunzatoare
laterale, Plot-y,.eu curbele reactive cerespunzatoere presiunilor frontale, Pr,-Y. in

r .. .......-

presiunea totala reactiva erit:ica,.

pUJol,

P".m'

rezuha ca

surna dintre presiunea

reactiva creste cu

...

IIi:l. :ntid,

~i presiunea reactiva frontala criticl, Per!r. Presiuaea

P,dOl

.':::::::=1. dupll. 0 lege de variatie care poatefi a!ant:ime,

Z,

admisa ea liniara ln eonditiile uaui teren omogen

dupa case se plafoneaza, Aceasta afirmatie se bazeaza pe analogia cu leges

~ [oqefor co!se mobilizeaza pe suprafata lateral!!. a unui pilot solicitat axia.l .

...::oIela R<'Idulescu - Funda!iU de adancime. Paramet~ caracteristici

de interacliune

61

Cap, 3 - Parametri

caracteristici

de interac\iune

"

.:.

Xl

-e-

-.. .. -"" ..
""
'"
>'S

6
f---

~
<C 0

5 oS
.:.

:::l Z

-S

= .:. .,~ ..
E :3

.. ..

'a

:2

~ ~~

-a ~ E

..

.. .§

... ,.

~
-E'

-0

= -F.
-;:

:~
::: ft '"

,;:

1-= ~ =[! tOtO ~

tOtO

tOtO

to

~~I"; :-.::

u
.,; ~ ;1.:;: .. ",-. ~

..
ft

..l[-:::;

[E..

II v .....l.....l

tOtO

to
II .....l

cc cc
V II

.....l

.....l
i:·~t ~~ f~J~ ~~l)

=!I

J- v

II V

II

',

- ,.~,
.• :

....

.: :.:-"= ~.~

:;:

.; .:~ .

f;~b.,~,~, -<MU;a;
-T; ""~,~~
'II

',

!~;trilii:&;?-i

Nicoiela RMulescu

- F unda\ii de aclancime_

Parame\n

caraetenstici

de intefac\iune

68

Cap. 3 - Parametn cara.ctens(ici dein\eraclitm e

Semnalarile bibliografice recomanda pemru adancimea

=:onslllnte, valori cuprinse In interval ul (J 0 ... 20)B.

Ia can: aceste forte devin

Presiunea

P er, t! creste,

la nindul ei, cu adancimea z.dup~ legide variatie sirnilare legilor

:dill ite in cezul sectiunl i c ircularepen tru

p:;'"

respec ti v

p ~f

in cazul pilotului, presiunea reactivacriuca,

P <:r,se

idenLifica fiecu in funttie

presiunea critic! de de

aiH, p;(, fie cu presiunea critica de adaacime ..

~. Z,

p!;r,

de pozitia adancirnii

falil. de adancnnea critica, Ze" care se caleulem

cu relalia (2.35), determinat1i din

In cazul elemernelor rectangulare deterrninarca Ildiincimii DCa nu este posibila daloriltl mecanismului
. reactive, laleral~ ~ifrol)ttI.lii, care prin efectul lor cornbinat
Sill'

critice, z"" printr-o relatie a celor doua tipuri de presiunea reactiva

diJerit de mobilizare

definesc

Pri n urmare, pen tru a se putea co nstru i c urbe lc p -y pri n

rapune rea eurbel or reacti ve

- y ~iP f' - Y este necesar a se determine urmatorii parametri caracteristici: • adancimca critics, z".: presiunea critica laterala, jS ,,_""; presrunea ""Till·cftrontala, f

P ".f,:
latcrale, E,J .. respectiv

rncdulele partiale ale reactiunilor

padienjilor corespunzatori, c.!i adancimea
K',lot

t...r,. definite prinintcrmediul

rcspectiv

K,.".
1 elernentului

Se precizeaza
_""":3.1

critica,

2.". inu... neseaza auif peruru calculu

izolat, elil ~ipentrucalculnl luiS.

elementul ui structural

aflat in grup, 891' dupa cam searata

3.2..STUDIU PARAMETRIC
3_2.. . Scopul studluhrl 1
~uI
-

parametric
cornportarii influeujei. elementelor structurale a formei fisate

parametric

a avut drepr scop analizarea S-a urrnarit evidentierea

......... .-.iWle cu terenul,

III principal.

sectiunii

~i. subsidiar, aaltor pararnetri asupra diferitelor caractenstiei in

de imeractiune.

_ Ie de desfl1~urare ale studiului parametric ~icriteri ile dealegere ale caracterlsticilor

~aMlizale au umliiri1, C3 prin rezultatele objim!le

~i rnodul de interprelare

al

e realizeze.fn

final. dOlla obiective .

• JCOIet! Radulescu - Fundalli de adanclme, Pararnetri caractsrlstid 69

de adancirne

Gap . .3 • Paramem caracteristici

(Ie intera:qiune

Prirrmlobiectiv

consta in elaborarea unei metodologii de constructie a eurbelor

po)' ~

unei metoda de modelare analitica a efecrului de fonnli penlru cazul elementelor rectangulere, AI doilea obiecuv este reprezentar de elaborarea unei metode manuale de calcul ne!iniar elementului strncniral fi~1 izclat in interactiuae eu terenul,

3.2.2. Prezentarea generala a studiului parametric.

Studi.ul parametric
&001

realizat

princakul

automat,

utilizfuJd

programul

de calee,

LPILEPIO$presentat in Clipitolul2. A fast analiza! un OU!lW total de. 132 decazuri cazuri de elements rectangulare, in anexa A sunt prezentate eele 132 de elemente structurale flsate caracierizate prin fo.~ secpunii transversale,
.11, larura

din care 12cazuri

de piloli ~i 120 die

front8;t~ B, cs si parametrii

caracterlsticial

plimdntnlui.

41. ~

~iK,.
in tabelul 3.2 sun! prezentare sintetic caracteristicile transversale ale elementelor structurale si caraeteristicile
de cazuri analizate,

geometriee ale sectiuniloe' terenului pentru cele 13::

geotehniceale

inc<1rcarea lateral i1 s-a apli cat la eo ta zero a teren ului.

in toate
rotire,

cazurile studiate elernentul

structural a avut caput liber In deplasare lateraJli ~

Studiul parametric s-a des~urat

in 3 etape,

NumiIrui (otal de ruMIi iiI prcgramului pentru fiecare caz stud ia t in fi ecare eta pli.

LPILE.Plc~ a fest de 1120, in rnedie care 3 rulmi

3.2.3. Etapele studiulul parametric 3.2.3.1. Primaetapa

In prima e,Ulpii a studi ulu i parametric pemru elcmentele rectangulare.
Determinareaadancimii critice, Zo,-, a cornportat pareurgerea
Ii doi

s-a urmari t determinarea

ad.:l(1ciml i

en rice,

2:""

p~,i succesivi,

ill

primul
II

pas au fast analizate

cele 12 cazuri de piloti circulari. Studiul efectuat asupra

.Yulh

pilofilor circulari

urmarit deierminarea deplasarii laterale limit(

inregis(rotli de fiecare pilot

la cota zero a terenul u.i pentru care prismul de cedarece

se formeaza In faJa piiotului .minge

dimensiunile mexime, at:it in plan orizontal edt ~ipe venicela,

Nicolela, Ri1dulescu •

Fundali; de adanclme,
70

Parametri

carac!erlsticide

adanclme

Cap. 3 • Paramelri

caractelistici

de interac~une

000

",""<1""1"
M '"

oSO'
MMN

0'6" is

'""

00<::> <::>,..., 0

-<6

~·I
Parametri caractertstlcl de adMcime

ta

R:lduleSCU - Funda\ii de ad:lncime.

71

Cap. 3 - Parametri caracterlstici

de internCiiune

Conform

premiselor intr-o prim!!

teoretice

prezentate

in Capitolul

2, mecanismul

reactiunii

este reprezentat,

raw

lie rcdurea Je" supraf.1!ii. Pe ma.~ur!! ce Incircarea

apli

pil ot creste, dep Iasarea I iii icraM II pi luru lui dev in e din ce in ce mai mare iar cora corespullli'planuiui de cedare coboara. La un moment dat, pentru 0 anumita oorespunde 0 anurnita
dcplasare incarcare, f"I" .~

laierala, Y"IIo cora

planului de eedare ce deflneste in!l

Zmu,.

prismului de eedare devine maxima. in:illimC-8 maxima,

reprezinta reactiunii adancimea

a prismului de eedare de su
momeruului trecerii rnecani

cririca, Z". Aceil~ta situatie corespunde

laterale in a doua faz.'i. (;.ill"a.cteri7!!t;:! diagrams de variajie

prin cedarea de adancime, reactive

Analizand

a presiunii

critice, P.eT> cu adfulcimea,

z.

constata cit aceasta diagrams are un punct si ngular (in punctul coasiderat curba admire 2 lange::..
de pante difcrite) adancimee pemru ce se sirueaza care 1;\ cola corespunzaroareadanchuii critice, Zcr, definitli ell Iii iar

p~'r = "P:', undc p~:' este

definiti.i prin relatia (230)

p~;f prin

orilZl.

dintre relatiile (2:.31), f2.32) seu {2.33).

Coreland acest aspect de natura ieoreuca

rezuliate experirnemale

cu constetarile

rezultare

dinanalizarea

\!n(!'"

obtinutc pe pi IUji insuumentati

(referitoare

la cazul pilotilor

flexib:

av§nd capul liber Ia deplasare

conform careia, mornentul

~i retire instaluti In ~millturi

maxim.

necoezive)

s-a adrnis ipotez,

z.....,.
0

lnccvoictor crhica,

M""", se inregistreaza aplicata

la 0 adantime,

comparabila

cu adfincimea

7~,. datil

incarcarea

pe pilot produce

acestuia

deplasare lareralace corespunde dezvol tiiri i integralc a prismului de cedare de suprafata.

Pe bazaacestei ipnteze, deplasarea
7""""

I(neral!i, YO!b produsa de itlcarcwea,

Fyi" se detennica

din condi(ia ca addncimea.

corespunzatosrc

momemului

maxim, M"",,, ·sa. fie aproxirnativ

egala: cu adancirn ea c ri Iica, Zcr, calcul ata cure Iapa (2.3 4).. Asupra fj~carui pilot s-au aplicat, succesiv, mai mulre trepte de incarcare,
F;, la fiecare

lncareare, F;, deterrninandu-se adancirnea, z"" •.;, corespunzatoare momentului incovoietor

maxim, Mm.,.i. Calculul

s-a

incheiat

atune] c.and sub incarcaree

F;

= Full

a rezultat indeplinitil

conditia z;.,"'"J "'Zoe, inrcgistrfindu-se Pentru ca deplasarile

studiul elementelor Deplasarca

deplasarea laterala lirni til, YuH.

Y"I, obtinute

sa

poatli fi utilizate drept condltie de referilll!! pentru

rectangulare

valorile Yult au fest normalizate.

laierala limit! normalizata,

y:", se definesteconfcrm

relatiei (3.1): (3. I}

y.,,=g
• YL1li

Nic.otela Rlidulescl.l • Fundal" de a.d<!lncime. Parametri caractenstler de ad<!lncime

Cap. 3 - Para metn ca racteristici de interac~ une

S-a prooedar analog Si asupra adancimilor.

z",1IX

respeotiv 7"", care all fest transfcrmate

in

3d.incimi norm al izate, conform relatiilor (3.2) ~i (3.J):

z"",=S
z"

ZIIl:lX

(3 ..2)

'" B

=~

(3.3)

Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul 3.3.

Tabe/Ilf .'1.3 'tr. en... I.

Denumirea fisierului
(cOJ~foITII

III

(z;", ),""
[-] 5,17 4,93 5,37
4,93 3,18

z,
J.

5_
5-

...

Anexa A) cere I cere 2.1 cere 2.2 c~:U

cerc.J

M
20

[-J

)"it

(y:~),.,,"
C%]

[-J
5,0

{%] 5,14

5,10

4,98 5,09
4.99

5,05

~
A

-,

'cere 4.1 cere 4.2 cere 4.3 cerc S cere 5.1

cere 5.2

30

40

3,27 3,20 3,27 1,92 2,03 ),78

2,03

3,23

3,2

5,04 5,02 5,00 5.02

4,90

5,02

1,94 I

2.0

4,94
4,96 4,92

4,93

cere S.3
Analizirid valorile

Y~, obtinute se conSlalii urmatoarele:

deplasarea

lalera.J~ 1i<l1il~ normallzats,

)': •. este independema gcotehnice ale terenuhzi; medic,

alaI de rigiditatea

proprie a.pilotului ca.\~i de caracteristicile deplasarea

lalera](i. lirnita

normalizata

obpnuta prin

medierea

valorilor
de +2,8%

b':,)"""
(illcazul valoarea

este de 5%. AhateriJe maxime fata deaceasta

valoare rnediesunt

<1> "" 20") respectiv de - 1,6% (in cazul <l> "" 40°); medie obtinuta, (Y 'IL) m-cd:.,rn'='li
I,l

""

5% valabila

pentru

orice

valoare

<1">, este

rompar:abila experimentale

ell

valoarea

decca

5,2% determinata

prin prelucrarea

rezultatelor

(Briaud ~ altii, 1984)ceeace

confirma valabilitatea prin conditia

ipctezei pe baza

careia au fost definite valorile Yurt. ipotez1iexprima\~

z",;u< '"

z.:,.

f(:;o(ewF'!.MuleScu - Fundaliide

adancirne. Pararnetri caracte.risdci de <l(!andme

73

Cap. 3 - Pararnetrl ca;racletisltcl

de interacliulle

in al duilea pas au Iostanalizare determinareaadancimii eritice,

Se adrnite semnificatie analogi

cele !10 de eazuri de elemente rectangulare

z..-,
critics, 20" caracteristiea elementelor reelangul(!tt are pi Iotul ui, in sensul eil: J a aceasta a.dfuJcime pn:s

eli. adancirnea

eel ei corespunzato

totalli reactiva critica,

p"_",,,

este definite prin condijia deegalitare dintre

0

p:_~"" ~iP_;...reb!!

Av§nd in vedere, pe de eli deplasarea laterala

parte, concluzia

rezultata este

din pesul ante r.jor cu privire la de rigiditatea

limitli normalizata,

y:",

independenta

sisternulul eiemem-teren
eorespunzatoare

~i admi\5nd.
maxim.

pe de alta parte, ipoteza conform ciireia adandme&. M .. ~. prcdus de lncarcarea

Foil

momenrului

.colncide

cuadil-

crilicii, Zo" aceastaadancirne

a fost obfinulli prin procedure

deserisa incontinuare,

p~.

Asupra fiecarui element rectangular Fi, Ill. fieeere inc:1rcrue. Fi, deterrninandu-se

s-au aplicat, suceesiv,

mai multe treptc de incA::

deplasarea

laterala, Yi. la cota terenulni. Calcal

incheiat atunci cand sub incarcarea F, '" F"~ a rezultat indepjjnit~ conditia YI '" 0,058
termenul adincimea, 0,05 reprezinl:li
1-m ax-

valoarea

deplasilrii momemului

!imitii normaliz.at.1,
maxim, Mm", produs

y:" =
de

5%,. determin
Full.

corespunzatoare

Adancimea,

reprezmta, analizat,

conform premiselor

prezen Iate ani eri or. adancimea

critica,

z.,.,

caraclerislicllc~

Rezultatele

obljome pentru eelel20

de cazuri sun! prezernarela

pet. 3,2.4.1.

3.2.3.2. Etapa a doue

in a doua clapll a studiului

Semnalarile bibliografice

parametric s-a urmliiiJ determinarea lungimii active, to; peatn,

cele 132 de elcmerue structurale fi~.ie.

referitoare la rezultate experimentale obtiaute prin IncercAn

in-situ prezentate in Capitolul 2 au evidentiat faptul

Iransfer al lDcArcruii catre teren nu se rnanifesta

ca. in

cazul pilotilor

lungi, proeesulde allata: ill

pe iatreagaJungirne,

f, a pilotului

contact eli terenul din j urn! acestuia. Se defineste mod efectiv ca lungime active, f.,cota echilibrarea parte din lungimea totala, prin

t, care

conloereaza

ill

en terenul

pentru

inearcarii

exterioare

intermediul

rezultantei

presiunilor reactive, Lusgimeaactiva,

elemem-teren.

to;

reprezintil ocaracteristica de inlero.criune a sistemului

Nicoleta R~.dulesw

~ Fund8~i de adancfme. 74

PafCIrneu;, caracterlstlci

de ad{lnCime

cep. 3 - Parametri caracteristlci

de interaCliune

Considerand
Incarcare,

anumita deplasare laterala, Yo, Ia

pc elernentul de lungime,

COla

zero a terenului, produsa de

activa,

Fo, aplicata

l, lungirnea

e., reprezinta
relatiilor (3.4):

lungimea

minima pentru care deplasarea Yo ramiine constanta daca inci!rcarea Fn r<!mine COl1!ltan;tli. Aeest
mod de definite a lungimii active, I", pcate fi exprimat ~iprinintermediul

Y(Fo)=Yo

pentru l~ l,
pentru f < f.

Y(Fo»Yc,
Lungimea pmcedura descrisa tn continuare, Lungimea

(3.4)

activa, i.. corespunzsroare

ficcarui element studiat a fost determinata prin

impala,

I "" IO la, a fost miqoralit progresiv a1egandu-se lungirni, fi, din ce in

FUJI.

~ mai mici. Pentru fiecare lungime, h s,a deterrninat deplasarea, y;, produsa de inclircatea,

.:b!inutli in prima etapa. Deplasarea y, s-a comparat cu deplasarea

11

Yult.

unde

Yuh ='

0,058. Calculul

incheiat atunci cand pentru Lungimea,

punzatoare
(i.

lunginre,

'i. deplasarea YI a devenit

II

rnai mare decal depJasarea

activa,

minima. pentru

care Yi .. Yo"

fost consideraia lungimea

t.,

cazului studiat,

3.2.3.3. Etapa a treia

Tinand cont de faptul c~ asa cum s-a precizat anterior. fundatiile de adancime se ioneaza, in cele mai rnulte cazuri, din conditia de verificare III stares limita de deformajie mal ales In cazul elementelor structurale fisate de iipul coloanelor sau baretelor diarnetrul
.!10m!

B Sun! mai mad deCal 0,5 m, dcplasarea

lateralii limit~ Yu',

0,05B, are valori mai in

:leCii.t valorile considerate de obicei ell aeceptabile

din punct de vedere al suprastructurii, fisate pentru

treia s.a analizat comportarea

'::::;.l.oii!l1:a

elernentelor structurale

cazul in care

laterala, y, a fost Iirnitalll la

deplasare de refcrinta, Yror,egal! eu 25 mm pentru toate

studiate, Deosebirea

dintre studi ul efectuat In prima etapa ~i eel din etapa a treia nu

in aspectul de natura cantitativa reprezentat de diferenpa dintre valorile y"" ~iYrordar calitativa intrucat in timp ce valoarea

y."

este diferita, de la caz la caz fiind

fuactie

sau larura, B, valoarea y",reste fixat§ fUnd independents

de dimensiunile geornetrice

illl comportiirji =-....:o....

;a

celor 132 de clemente a constat in determinarea in~ii, eu 25 mm. Procedure

F",f, pentru

Iateral

a, Yref, esre egala

de determinare a incarcarii, Fn:r. este

eeleta Rlidulescu

- Fundatii de adAncime. Parametrl caracteristici 75

de adanclme

Cap_ 3 - Parametrl caracteristjci

de interac~une

Asnpra fiecWui element

de lungime egal!i eu lungimea

activli, f.. s-au aplicai

incArclri, Fi, din ce in ce mai mici, pornindde incarcare, Fi. s-a determiaat deplas.arealalerali1,

III inciircarea maxima,

F,Jt. Pernru r

y" care s-a comparat cu valoarea de ref~

Calculul s-a mcheia! arunci cfuld, sub lncarcarea, Pi. deplasarea Yi a d.evenit"gala -incW'cil:reaFi a fest considerate drept incarcare de referinta, F",[.

cu tea:!

3.2.4. Prezentarea
3.2.4.1. Adancfmea

ii interpretarea critjca,Ze.r
obtinute,

rezultatelor

fll
cele

scopul generalizarii

rezultatelor

adiincimile

critlce,

z"r.i, determinate

120 de elemente

rectangulare

conform

procedurii

deserisa

IiI pet. 3.2 . 3.1,

ilL

adimensionalizate.
, Z
1:1".1

Adfu1cimile criticenormalizate,

z~." au fost definite conform relatiei (l_,

2'.017 .• .'"'-

B.

Valorile z:., obtinute au fest in cad rate in 15 grope in functie de n si <1>. fiecare _ con~iniind un
OWl1Sr

entice normalizate,
au fost de

z: _Abaterile
SUIl!

de 8 valori _ Pentru fiecare gropa s-a calculat valoarea medie a ad" rnaxime falil de valori le rnedi icorespunzatoare fieearei _

± 2.5%.
prezentate valorile medii. z:, in funcjie de n
~j

in tabelul Ls
Tabe11l13.4

<:I).

n
2(1

<D

0,2 2.9 1,9

1.2

0.5 3.8 2.5

1.6

Zoo

I
2 8.2 6.2 4,9

5
12.0

30
40

5,8 3,8
2,6

I
I
I

10.0 8,5

Analizand valorile z~ se constata, asa dupli cum era de asteptat, eli unghiul de frecare, dar row ales raportul laturilor, n, influenteaza adfincimea critica norrnalizata,
este

Cu cal unghiul •

msi mic

~iraportul n estc mal mare, CII atal valoarea

7.: este ruai mare.

cele 3 curbe de variatie ,ale adfu1cij]'!
"=

Utilizand valorile z: obtinute au fost determinate critice normalizate in funcue de n pentru o:D "" 20°,
Q> "=

30° ~irespectiv <fl-

40°. Totodata, au f

Nicoleta R~dule5cu - Funnafii de adancime_ Paramemcarncterislici

de adMeime

76

Cap. 3 - Parnmetri

caractenstlc\

de inlerac\)une

determinate

curbele de ..matie z~ in functie de <1>, pentru n '" 0,2; 0,5; I; 2 $i 5. Cele 2 familii $) reprezentate intr-un sistern dublu de axe (nO z~) respectiv objinerea curbelor extinderii

de curbe (z;" n) respectiv (z:,

(<1)0 z:) de au permis,

prin extrapolare. ea si determinarea

domeniului de valori ale unghiului

<l>

III 15° paoli la 45°

(z~ , (f) pentru alte valori n ~i anurne n = 0 8;

15~i],5. Graficeie de variatie ale adancimii

critice normalizate,

z:, in functie de n si

(f)

sunt

prezentate in iigurn 3.1. Aceste grafice pennit determinarea. toreSpun7.atoare

E

prin inrerpolare graficA, a valorii z: a valorilor n-<1>,unde

sistemului
E

element-teren
•••

definit

prin orice combinatie

[0.2 ... 5J ~i<I)

[15

45"]. prin intermediul adancimii critice normalizate,

structural
fiijal

Adancirnea critica, Zer, determinata

~z:inta

z.,.

un parametru

caraoteristic

de interactiune

diutre elementul

~i teren,
<\ii prin

JC;!inziind aldt de rigiditatea relativa a sistemului defutlta prin E"I, respectiv K. cat ~ide forma
unii transversale. iul valorilor Influenta fonnci secjiunii transversale se poate evidemia

z: corespunzatoare

sectiunii circulare prezentate

in tabeluJ 3.5.

uJ3.S

Valari calculall' pentru secttunca

circulara

conform reialiei (2.3-1); de inertie (con/arm Nota, Tab. 2.1);

sd fie ega! eu

• '}

Yalori obtimae grajic pentru scctiunea rectangulara avand nechi.determinal

din conditio de egalitate dintre momentele

... ) Valori determinase din conditia

z:, calculat.

CII

z;, obtinut pe cafe grqficc1

sectiunea circulars

rerile dintre

valorile

z:

calculate

pentru

~i determinate

grafic

_ft".",_"", ...

rectangulara

defiaita

prin flech'. sunt cup rinse intre 4% (pentru 4l = 20,,) $I 9,5%

ta

Radulescu - Fundatii de adMcime. 77

Paramelri call1cl.enstici deadancime

Cap, 3.- Parametri ca ra.cteristici de il1terac~ijne

.15'

20'

25'

30'

35'

40'

~
2 3

r--.,.

~ i\.
,~~~

. ~B 1//
~7 N 10 11 12 13

y IJx .> ~/ -- // Lx
5

~*"!X "-1 _./'-----~:~--I

n",Q,'L

r--. __

--

:..

1-- ~

'n~:

f--':::

~ ~
/""

I~
n~

:--

p::i6
t

~
~.

b------

,---

/""

!I-......
L

K 1

------1'--....
r----<,
....._
~

~=w·

J~41=30_' __

------~
41=20_' _._.

-:._

V /' I-'
/
/'

~/

/'

I "t'
I

/'"

/"" ,~

.<
v-1
~

r--....l~t

/,

.:
1

-:

I
I
2

I
n=L/B

<,

020.5

I
35

I
I

~
I·B

I
5

._

1.5

Figura J ;1

Val orne

n:=1 sunt mai rnici decat valorile

!l""niy

en 4,8% (pentru ,~

20~ respectiv ell

LO,7% (pe ntru <D. '" 40~ punand in eviden\A influenja formei sectiunii transversale careeste

aliil mai ac centuata ell cat rigiditatea terenului (exprimata implicit prin o:D)este rnai mare.

3.2 .4.2. Alte re2u/tate

cum s-a aratat anterior, in cadrul celor U"ei etape ale studiuluiparametric determinate, in afara de adan.cime<l. critica, Zcr, urmatorii parametri: au fost

NiCQleta RMulescu

- Fundal;;

de adtlncime. 78

Parametri

caractertstlcl

de'adllnclme

Cap. 3 • Pa rametlci caracteristic, de Interacll une lung! mea. actlva,

e.;
deplasarii laierale lirnitA, Yur,';

inci\rcarea u)riroll, F.", corespunzateare

momentul incovoietor maxim, Mm". corespunzator lncarcarea, F r.t; cerespunzsteare

lncarcarii uitime, Full;

dep lasari i laterale de refennla, Ym. ~i imerpretarea

acestora se prezinl§ Ja punctele

Rezultatele -.J_] ~i 3.4.2.

objinute

eiit ~iprelucrarea

3.2.5, Concluzii privind studiul parametric

Anaiizarea compertarii unui numsr de 132 de eiemente structurale fJ~te izolaie in rare en terenul - pentru elementele
II

permis eiaborarea, structurale

pe de

parte; a metodologiei

de constructie
II

II.

curbelor

rectanguiare

si .a rnetodei de modelare lU)alitica.

efectuJui de

pentru aces! tip de clemente

si, pe de alii! parte. a metodei manuale de calcul neliniar a

1~1 structurale fisatc izo Iate 1)1in rcracji unc cu terenul de fundare, or

3.3.. E.FECTUL DE FORMA 3.3.1. Metodologia de obtinere acurbelor elementul structural rectangular 3.3.1.,1. Prezentarea premise/or
~ Curn 5-0

pay

pentru

teoretice
ce caracterizeaza _modul

arata; In Capito Iu I 2, prin c ipalel e aspecte

de

:::~;:~~:::.:.:::~::::.:::.!:::::::::::.:~ar:::.:e::.ln.:..:::co:::n.:l:::uc:::r..:are:.::...:c::.:u~[:::;c.:.:re~n::::uldoua categorii. pol fi grupate in incedreaza ;:===:=::;:s;=:..;...:;;;:.=:.!jl'llter,re"",,·tare "=~_l'Ile aspecielc referitoare !a<R~acteristici!e.

i§/

-~__,.~~
~·Radulescu

de modului global al reaetiunii lateraJe®~i

E,f. fr.

de cele

ale acestuia, respecli'" ~

eea de-a douaategorleparte spectele c fao a privin=re:;::uhii prin suprapunerea dintre presiunea reactivs lalerala ~i presiunea

reaqhmH laterale,

E.,

corespunzatnr

seejiunii circulars definit conform relatiei coreclici globale

in cazul sectiunii rectangulare, prio introdueerea

- Fundatil de adancime

Parametrl caracterlstlcl

de adanclme

79

Cap. 3 - Parametri caracteristici

de inleracjiune

Modulul global al reacjiunii l!!lerue.@ calculeaza conform relatiei (2.45). ~uenta .formei sec(iunii

corespunzlito.

secj.iunii

transversale asupra modulului reactiunii lalcra!t: conform relatiei {J.5}:

exprimadl prin intermediul !actorului global de forrn~etinil

U)
inJocuind rela!iilc (2.44) ~i(2AS) in relatia (3.5) se ohline reiapa (3.5'): _ (

r"'--s
s+tJ.sr

....

eorectia gl 0bam de f Utilizand valorite s dale in tabelul (2.11) pemru (etfo)n,;n "" 2,2 respectiv (lIIo)",., "" valorile tJ..Sf determinate diu graficul prezcruat in figura (2.26) (1/ = 033) au fost

valorile factorilor globali de forma, r' respectiv r", corcspunzatori riglditiil.i!or relative, respcctiv maxima, in functie de n. Graficele r' respectiv r" obtinute pe baza valoriler

m.:::

sunt prezeatate in figura 3.2. So precizeaza eli. valorile r', r" corespund cazulul de prindere &: arti cui atie, Valorile r', r" slIntegale eu unilatea pentru n
=

eeea ce Insearnna c~ naceslC:az ,efectul de formli nu semanifesl'

reactiunii lateralc, E.r, Iiiud egalli eu valoarea ruodulului reactiunii

valoarea modulului glo Iaterale, E" corespunzasse

sectiunii circulare,

ell c.al !'>eqiunea OSlO mm

fOITllil mai important,

Graficele de variatieale factorilor globali de forma, r' respectiv r" permit determl valorii
III

odulului

rea~@~

funcJie dtwdaca. secjiunii cireulare.

50

cunoaste valoarea moduJ

reac~iunii latorel~coreSPunzAtoare

3.3.. .1.2. 1

ModuleIe partiale ale reactiunii laterale,

reactiunii Jaterale,

Est;I'b

Eo!,lf

Modulele panialeale

Eon ..

respectiv

Esu"

definite prin relatiile {Vii,

respectiv (2.49), reprezimacele

conform relatiei (3.6).:

doua componeme ale modulului global el reactiunii ia!eraie,

E.t.

Nicoleta, RMulescu

" Funda]ii de adl:lncime. Paramelri

earacterlstlcl

de adlincime

80

Cap. 3 - Parametrl caracteristici de interactlune

n:l
3.2

n= LIB

E.r.l>l + E$f.it = E.r

(3.6)

$3. dupa cum s-a precizat in Capitolul 2, In cazul sectiunii rectangulare av!lnd 0 "" 2,

_=-r1C

partiale, "E.f.10l Esr,lh sum egaleintre ~i Pmuind conditia

E,f.lat

ele pentru ca P1"IP = PrJI' = 0,5 (Fig.- 2.29).

= E.r.& in

relatia (3.6) se obtine relatia (3.7): (3.1)

(3.7') uen}a formei sectiunii transversale asupra rnodului de repartizare a modulului global, ode douA compcneate, ~~...:;;:;~~:::;~
Eif.W

respectiv

E.r.r"

poate fi exprimata prin intermediul

definit conform relatiei (3.8); (3.8)

\licoIeta Ra.dulescu - Funda\ii de adflncime. P.,arametricaracterislici de adAncime

81

Cap, 3 - Paramebi ca ractsrl stici (Ie interacnune

Spre deosebire

de factnrul global de fbrma, r, factorul partial de fOrma~de"l'=':::~iIi.

~fiind

independent

de rigidhatee rclativa, fRo.

de s).

It

carei infllleDlll. se regaseste in c()fW2!o::::_

deviatie, s (relajia 3.8 este independenta

Util.i:utnd relarale (2.45), (2A6). (2.47), (2.48) ~i(2.49), factorul partial de ~

fost calculai conform relatiei 0.8). in functie de!:" Sr, !:,. s~ 6. Sfr, PI"IP ~i PrJP.

Valorile
gratlcelor

f,.

Sr, 6. SI..., 6. sn, PI,iP

in figurile 2.26.2.27.

~-j Pr,/P

au fost determinate

in functie

de II ~

prezentate

2.28 si 2.29. Curba de variatie

a factorului

ps
v

fcirm1i, f. prezentatll in .fib'1Jll) 3.2, permite deterrninarea valorii rnodulului reactiunii Jau:tz..:..
in funcjie considerate. de n, dacll. se cunoaste modulul partial, E.f.I.. sauE"r.fr, corespunzator

3.3.1.1.3.
Pres iun ea r5zi~lenlelor

Presiunea reactiva
reacri vll, p, mobilimle

totala, p
lateralll, y, ~i se defineste

. relatiei (3.9).;

---------.-.".~ fp
u

OriWIItale,

in teren pnnjdeplasarea

p (z)

[",.y(zl]ds

unde: U - perimetrul

sectiunii transversale:
orizontala

U '"

71 •

B'

@: rezis«m!a
laterale, y.

corespunzatoare •

addncirnii de calcul, z, ~j deplasarii

jn figura 3.3 SUIIt prezemate

diagramele

de distribujie

ale rezistentei

orizontale,

p, ~

eazul p =' p [z, y(zl

= 0]

respectiv cazul p = p [z, y(z) ~ OJ eorespunzaroare sectiunii circulare, influentei formei

CIIElJT"

De asemenea, p<lnlruevidenlierea

sectiunii,

sun!

prezentate

$>

diagramel e d II di stributi e ale rezi stcn rei orizo mal e, p, in

~vii:l1dn < I respectiv 11> I. A~ cum s-a aril1atill Capitolul 2, incazul sectiunii

seeji un ilor transversale

al ungite

circulare presiunea

reactivl!i,j5,

esie

definitll., pentru 0 adfuicime curenta, z, prin intermediulcurbei ultima,

p.y

(Fig, 2.lC.

Preslunea.reacdva

Po>

corespunzaroare

deplasarii

laterale limita, Yu. se calculeaza conform relatiei (2.20) in

care depinde, pe de 0 parte, d~ diametrul
Z, fa~ de adancimea

funcpe de presiunea

reactiva crilrca,

p'"

pilotului, B, ~.

pe de

aJti parte,

de pozijia adiIncimii

curenre,

critica,z.".

Nicolela R.l!idulescu • Funda~j de ad:!!lnctme, Parametri

caracterlstlcl de adancime

82

'\
Cap. 3 - Parametri caracteristici de interactiune

in mod analog, fn cazul sectiucilor

transversale

de tip rectangular

presinnea reaclivli

IOtail1,' j5, este definita pentru 0 adancime curenta, z, prin curba j'i -yo Curba de variatie a presiunii reactive totaIe cu deplasarea
laterala rezulta prin compunerea

curbelor de variatie ale presiunii

reactive lateraIe respec!iv freniale cu deplasarea laterala,

.=-r
Pzly~OI

z
Q-Q

,-",!/.v/~'

____

G)

\Ii Pzds=O
~____./
].3 Presiunea reactive tOlala ultiml1, .I:::s:mareadintre ih .. ;;i j5 fr

~ Pzds e p(z)

.M-;:.1..

p u. corespunzatoare
Z,

e~""~~/.lt"
deplasarii laterale limita, Yu, rezulta

>

presiunea reactiva laterala ultima, PI•• ~j presiunea reactiva frontal! ultima,

cat ~iP u depind

de pozitia adancimii,

falii de addncimea critica, z.,..

3.3.1.1.4. Presiunea reactiva laterala L. paralele

.,

rezistentelor

orizontale

corespunzatoare

cu directia de aplicare a incarclirii. Rezistenlele

orizontale ce se mobiliz.eazli

P lut

corespunde unei

"fD:)Ieta RadulesctJ - Fundalii de adfmcime. Parametri caracterisnci de adancirne

83

Cap. 3

Pararnetrl caracterlstcl

de interac~une

Pe

baza

analizarii

reznltatelor

experimentale

efectnate

pe

plloji

l_¥fliolkowski (1977) defme:;;te deplasarea

(JUJU

lateraJa: limiti1, YUJm, conform relatici (3.10);

= (0,001

.... 0,01) B _J reactiva frontala

este rezultanta de aplicare r<;l.isteJl1~lororizonlale a incarcarii, Rezistell\ele

3.3..1.1.5.Preshmea
Presiunea laturilor, reactive B, perpendiculare

frontala

pe directia

orizon

mobilizeaza pe laturile B
respectiv din spatcle ·e!ementului Cil urmare a deplasarH Jarera1e.

La

I)

adfuJcirne

curenta, z, presiunea reactiva Irontala ultima,

j5 Fr,

deplasari laterale limita, YuJr. Tillind conr de analogia dintre semnificatia

ii modul de' mobilizare

orizontal e 00 definesc, pe de 0 parte .. presi unea reacti vii fron tala in eazul secpuni i reo tarlgobr!:i!i pe de alta parte, presi unea reactive in cazu] sectinnii circulate, se potadrnite
curba curbei de variatie a presiunii reaetivebntale cu deplasarea

unnatoarele
laterala este s;\ll;=~.

p -y

definita pentru caznl seqiunii fromala ultima.

circulare;

presiunea
eakul

reaeuva

j5rr, se deiermiaa uti!izind aceeasi metodologie

ca ill eazul presiunii

reactive ultime,

Ii";

deplasarea laterala limita. Yu.f"se definesre analog deplasarii laierale limit!, YU'

3.3.1.2. constructie curbe/or

Avand circulars (Baguelin
]a

p-

y
a eurbei

in vedere

proccduraanalitica

de determinate

po

y pentru seqiunea

(Reese ~i altii, 1974. 1975) si ruetcdologia ~iallii. 1979) prezentate

SUIlI

de obtiaere

a curbei

p -y

pemru

baree

in Capitolul prezemare

2 ~i lin:ind cont de prernisele teoretice j5 " y perrtru sectiuni rectangulare

prezemate definite

pet. 3.3.1.1, in figura 3.4

curbele

prin n = 2,1, n < 2,] ~ n > 2.!. Asa cum s-a precizat anterior, seejiunea n = 2..1 reprezinta repartizeezs un caz particular

rectangulara

definita prin

intrucil.t modulul
partiale,

global al reaetiunii
E:!f.l ..

laterale,

E.r, se

iII mod egal rntre cele dou~ module

~i E.f.fr, In fel ca ~i in cazul

sectiunii circulate.

In

Jegl11ntii cu procedura

de constructie

a curbei

j5 -

prezentata

incontinuare

se

rae

urmaroare Ie prccizari:

Nicolela HM.uleseu

Funda\iide adancime. Pa1'llmetrl caractenstici de ad:ineime 84

Cap. 3 • Parametri caractenstici de interactiunc

Yu

R~durescu• Funda\ii de ad:incime..Parametri caracterlstlcr dl! adancime 85

Cap. 3· Parilmetrl

caracteristici

de interac~u ne

se admire ca: relatia 15 ~ y este definita prin imermediul liniara;

a. patru zone de v~

iinfuld coni de faptulca modulul reactiunii laterale, E; respectiv E,f, nu este eonsus
cu addneimea, z, ~i admilliod pentru E, sau E,r legea de variatie
II

liniara cu z deSPris!

conform relatiei (2. I 6), definirea pantei primei zone liniare intermediulgradientului pentru sirnplificate,
sintetic in tabelul 3.6.

curbei

p - y se

face .priII

modulului reactiunii laterale, K, respectiv K,r, terrninologia

~i notatiile

utilizate lncontinuare

suet prezenUlU'

Tabelul3.6 Simbol Deuumire presiune reactiva ultimll modului reactiunii Iaterale

modulu] reacriunii , laierale

presi une reacti v a.

Semnificltlia in functie de forma sectiunli CircuIarii RectanguIllri

presiune
II

reacti vii totals

pres! une reactiva

lti mil.

presiune reactiva totala

,
I

E,

ulti~ rnodulul global al reacjiuuii la teral e (Esd

rnodulul reactiuni'i laterale (E,)

rnodulului global al reacti unii lateral e 1K.r) gradientul

K,

gradientul modulului

gradientu! modulului
modulul laieral

, gradientul modulului rcacti unii laterale (K.)

_.
ffionulu! parrial al reac~illJlji laterale_ @Sf.l" ) modulul partial al reacliunii Iaterale (E,r. fr) gradientul modulului Partial al reactlunii laterale (K,.f.l.,) gradientul rnodulului partial II I reaetiunii laterale (K,(ii)

E,.Cr

rnodulul frontal gradientul

Krr

modulului lateral gra cii en tul modulului fu;lntal urrnatoarele punctecaracteeistice:

.Curba p - y estedefinita-de

(0): punctul (0) reprezinta originea sistemului de axe yO

(k): (e): (u): punctul (ll) are coordonarele punct u I (e) are coordonatele punctul (1~) coordonatele are (Yk;

p.

p~).

(y.;
(yu;

p.e). P u).
pa!curgil:ndu-se

Curba
urmatoarele

p-

corespunzjroare

adAncimii· de calcul, z, se construieste

etape; Niooiet;;!,RaciuleSCIJ· Fundajii de adancime, Parametri C<irao!eristid d~l' adfifICime 86

Cap. 3 - Parametri caracterislici d!;!interactiune

3.3.1.2.1. Determinarea adancimii eritice, Zcr

Adancimea funcpe critics,
Zc,-,

definita conform celor prezentare la pet. 3.2.4.1 se determine in

normalizata, z~,

de ad§neimea

critica

conform

relatiei

(3.3).

Adancimea

critica

oonnalizall,

z~, se determina ill funetie de n ~iq" u.lilizand graficele din figura 3.1.

3.3.1.2.2. Demrminarea presiunilor reactive

a. Detenninarea
o presiunilor reactive ultime, corespunzAloare ultima.
pIal.

deplasArii lateraJe limitj, y.

Presiunea

reacuva lateral!

Conform

celor prezentate

la pel 3.3.1.1.4

presiunea

reactiva

lateral!

ultima,

P'IIt,

se

uleaza cu relatia (3.11):

PI., >= 2 . L . f
unde: L - latura paralela ell directia de aplicare II incarcarii; L = n . 8;

(3.11)

f - frecarca unitara rnobilizata pe laturile L, definite conform relariei (3.12):

f=y·z·Ko·tg¢o unde: y (3.12)

- greutatea volumica a p!mantuJui;

impingeri i in stare de repaos;

Ko.- coeficientul Ko =
(f) -

1 - sin <tl; unghilll de frecare;

tg q, • coeficient de frecare,
Se defineste coeflcientul C .. =2Ko.tgq, lnJocuind reJaliile (3.12) ~i (3.13) in relatia (3.11) se obtine relajia (3.14):

presiunii reactive laterale, C"" conform relatiei (3.13):

(3.13)

p", =n·B·1 -z-C..

Conform celor precizate Is pet 3.1, presiunea reactive laterals se plafoneaza e. Se admite iporeza conform careia adancimea la care imea critics,
Prill. urmare,
Z-c,.

(3.14)

In 0 anurnita
este egala

Pl.,

devine constanta

Aceasta Ipoteza va fi justificaia

la pc1.3.J.3.1.
de calcul, z, dupa cum unneaza:

PI", se determina

in functie de adancimea

• •

z<Za:

p", =n·B·'Y·z,C",

z ~ Za : p",

= n- B· 'Y. z" . C",

Parametri caracterisfici de adflncime

Nicoleta RMulescu

- Fundatil de adancime.

87

Cap. 3 - 'Parametri caract.erislici de in!eracUune

ill P,..

cazul particular

in care secriunea

rectangulara

este de forma alungitacu

semicircuiare,

pres:i unea reacti vii latemlll ultima, jJ I.,. se defineste conform re.lapei (3.14

",())·n·B·y·z·C",
(j).

unde:

cecficient de fcrma definit conform tabelului 2.1.

o Presiunea reactiva frontaJii

Conform celor prezentate

wtim~. P Ii
reaeriva, frontala ultima, relatiel (2.20'):
(2-

la pet, 3.3. 1.1.5 presiunea

determina in functie de presiunea react1vi! critics,

P«• .confOIJJ1

Pic A,· PIT in functie de adancimea

<=

de calcul,

1.,

P f' se

calculeaza astfe]:

unde: A.

- factor :.d im ensi 0=1 de corectie detezm ina! grafic III funeli e

de

l.'

(Fig. 2.20);
reactive critica de suprafata calculata ill functie de S, rel, (3.33) sau (3.33') definite 1a pet. 3.3.2.1;

J'i;;'" -

presiunea

z, y ~i(!> conform

unde:

p;f . presiunea

reactlva

critica de adancime calcuhtli! in functie de B,

rcl, (2.32).

z, 'f si cD conform

o Presiunea te:aC:lil:lI ultima, Conform

eelor precizate

p"
presiunee

In pel. 3.3.1.1.3,

reactive ultima,

Pu:.

se dclenninA

conform relatiilor (3.15) sal! 0.15'):

pu=Pw+PIi
sall

(3.15)

p"

= PI",

+ A.·

p·oo
presiltllilor reactive coresgunzlitoare deplasllrii laterate. Yo.

(3.15')

b. Delermillarea

o Presiunea reactiva laierala, (p Presiusea

loJ.
reta{le] (J.l6):
(3.16)

(Ii' I")~ defille~te conform se

Nioo.leta Radulescu - Fundalii de ad.linclme. Pararnetri caracteristid

de adancirne

S8

.'
Ga p, 3 - Parametri caractens!iCI de I nteracuune

o Pres! unea reacti v~ frontala,. ( p r,)< Presi unea ( p r,). seecal c ul eazii, in funeti e de adancirnea de cal eul.
2..1!S

rfel:

unde: B,. - factor adimensional

z; >

de corectie deterrninat grafle ill functie de z· (Fig. 2.13).

z., (Pr,). '" B, . P; p<

(3.J 5")

e Presiunea reecuva, Presiunca

Ii, S~ calculeaza conform rclatici 13.1 5");

c. Delerm iflarea pres! un i1Of rear t ive co respun7.il toan: J e p 1asari j IIItend e. Yk o Presiunea reactivs laterala, (p I" II Presiunea t p ,..)l se calculeazs conform rela\I<'1 3 16). o Presi unea reacti viI fron tal ii. ( j'i 6 ), Preslunee {p ~)l< S~ calculeaza con furm relatiei (~. J 7):
(3,17) modulului Jrontal.

p r.-J~'"

Kit '

Z.

y~

.mde: K,t - gradientul

(I

Presiunea reactiva,

Ih
pc baza rela\iei (3.15'''1 sau 1). \ g): (3.15''')

t"RsiUl"lea

p ~ se calculeaza

-.=K,·z·y~
: K, - gradicnrul modulului reaejiunii laterale . .d:Ijia (3.18) este similarn curelatia Cl..~9)_

(3.111)

3.1.2.3.

Determinarea deplasari10r laterale caracterfstice

:klcnninan:a depillsiirii laierale. YJ< o.a:sarell la tcrala y. reprezinta depl asarea 1a lemHI lim IIii. Y.. 101, cecesars mobil izari i

';f"eSiWlii reactive Iaterale, PI .. , Pentru deplasll.ri larerale, y, mal mad deCal deplasarea '" ~ presiunea reactive laterala. PI". dev inc constama,

~Ia

R~dulescu - Funda~i de ad:'lncime g9

Par.lmelri

earacterlsnci

de lnteracjiune

Cap_ 3 - Parametri CBracterisdcl de ifl!erac~iune

Presiunea (PIet). se exprirna conform (pln¥=KI., Z ·Yk

re!alici (3. r 9):

(3.1

unde:

Kim."

gradientul modulului lateral.

Pu_nilild condit ia de egal itate intre re11l1ia (3.J 4) si re Jali a (3. 19) se 0 b~ine relatia [.3.2 0):
(n.

Timind conr de relatia (2.16). relatla (3.8) devi ric relatia (3-8'):

r=-K,

K,,,

(3.8')

lmroducand relatla (3.l!')in relatia (3.20), prin regruparea tcrrnenilor se obtine rel, (3.21 y~_= n'Y'CO"
B f'X, coeficientul S<: defineste rclatici (3.221: C (3.211

vgradicntului

modulului

reacjiunil

Iaterale,

CK•

conform

~- r

___l.

(3.22)

!nhlL"ind relatia p.:?2) in rclaria {J.:' 1) se obtine relatia (3.23):

v

---

n· C .. f· CK

(3.23)
laterala normalizata,

unde:

y; - deplasarea

y~'" y,

I B, depinde de n ~i!fl.

b. D~plasarea Deplasarea

laleralli., y, deplasarca laterala limilll pentru care presiunea reactive

Iaterala Yo reprezinta

frontala (Pfi)< se calculeazaconform (pr,), ~ Krr ,z· y.

relatiei (3.24): (3.24)

lnlocuind
p<~

relatia (3.24) in relatia (3.15') se obtine relatia (3_25) sau ('US'):

z . y,

PI", +Krr·

(3.25) (3.25')

Presi mica reaeti v~

P. se

poaie exprim a ~i rin rela tia (3.26): p

(3.26)

p, '" P k + Kfi - Z

(y, - Yk)

Punand conditia de egalitate intre relatia (3.25) ~irelatia (3.26) se obtine relaJ:ia (J.27): (3.27)

NicolelE RMu!esoo

- Fundatii de ad"ncime.

Parametri caracteristicl de .inIElr.iciiune

90

Cap ..3 - P8Fam etn caraete rl sllci de intaracli une

Pe baza relapilor (3.25') ~i (3.27), deplasarea conform relapei (3.28):

lalernla y, se defineste ill func~e de Y'

(3.28) Deplasarea laterals, Yo, depinde de adancimea

Jl

~i iJ":I, prin 'lie dar si de a:d&tcimea de calcul, Z, ~i de

critica, ·Zer. Valoril e raportul u i y,jyk IIU fest determinate

in funeti e de ad&lcimea
reduse

redusa, z·", z I z...,..Pentruadancim

i de cal cul z :>; z."" adica pentruadancimi

z :.-:; , vari ilJia I

valorilor y.JYr. cu z este liniar!\:. Pentru z > Zer, raportul Y./Yk devine constant. in figure 3.5 sun! prezentate graticeie de variatie y. /)11,. 4
1

rd'Yl In funcpe
14 16 11 16 20

de

pentrv diferite. vmori

~i rj)~

6 3.5

S 5

10 6.5

12 B

s: 0,5

95
6 7

12.5 14

n '" 2,1

2 0

),

1...

1>

n=S

.. ..

!<l IJ· Q.: J.5

'" "
N

.~
Q.

-s

"

'"
m
n -Go

" s:

~
Q.

"

Nlcolela .Ri!idulescu- Fundalii de adanctme, Parametri, caracterisuci de

9t

lnteracnune

Cap 3 ~ Par.;metn ca'ilCteril;ticl de illteracji une

c. Depl<W!rca laleralii limit:\,} , DeplasareaIaterula h n:pl1.!7-if>!il d.pla :!ll\:a latITa!li limi!!! pentru care presiunea reacriva ultima. r!~~liva 'I!lim:l,
la pel.' J.L2.3.b

p,

devine egalacupresiunea

P u-

Pcntru deplasari laterale, y, rnai marl constanta, Aplicand Q proced::!.

laterals limili'i, y", seexpma,

deplasarea limita, Yo. presunca

calcul analogs eelei prezemaie

15., {limene
dcplasarea

fimclie de deplasarea y. conform relariei (3 _:!S'):

(,I)
u

=IR

Y.
in funqie de 11, (D,
7.

Valorile Y,)Y. au t~)H dcterm.nate

~iZ<r. Graficele de variatie ...

valorilor y./y, 1n functie ..Ie;, sur I I r' en ate iI fig'.1l";] J.6.

1.3 ns 0.5
"11.-

1.5

,.6

"'1

L2

2.3

11=2.1 n= 5

-16

,___,___---'------~~---.-----=.:.-__:;.

.6

20

:6

2-S

30

Figu.rfl 1.6

3.3,,2. Determinarea paeametrilorcaracterfstlcl 3.3.2.1., Presiunea reactivii critica superioara

Presiunea reactiva critica de suprllfal;l,

de inte.ractiune

p,7'
reprez.intA, corespunzatcare sC4iunJJ

p::'~, defiuita

prin re1alia (2.30)

conformcelor prczentate in Capiiolul ~. presiunca reactivacritica, circulate perrin! adiincirni de calcul,

1;. mal

Po<.
ell

rnici sau eel. mull egale

adancirnea critica, z.,_,-.

Nicoleta Radulescu • Funda~i de adanclme .. ParametricaracterJstici de interaqiune 92

Cap_ 3 - Pararnetri caracterlstici de in~r<JC\iUle

A~a cum s-a precizat la pet. 3.3.1.1.5. frontali! critica se consider! fa cele ce urmeaza,

in cazul sectlunil reactive criuce,

r rectnngulare, j'i ". cisunct

presiunea

reectiva

a fi similara presiunii pentru

11 se

pune 111eviderua in nota1 i i:

m.1

cazul In care

Zj

< Zcr

respectiv cazul in care z, • p or = j5

= Ze s»

se folosesc urmatoareie
2\

- _pentru cazul

<z,r, unde

Zj

are semnif

Ci

plll.dancimjj critice instantanee:

ji cr

= p cr - pentru

cazul z, = Zer, unde z, este adancim.:a c hidl insiantanee maxima:

IU!CI. ='

(z.'"")
C2'

Q:

Conform celor precizate la pet, 3.3.J.I.3 presiunea react v'. p. rezisienta orizontala, p, conform relatiei (3.9). Rezistenta oriz, nail, de presiunea reactiva. p

51!

determina in functie de fi.deflnita in functie

fXHFt

p. conform

rclatiei (3.29), analnga relatie (2. -i); (3.29)

p=.E.
unde:

p = (p;")

pentru z, < Zer,

In cazul
P.,

z, = Zor, rclatia (3.29) devine relatia (3,:;9'): (3.29')

p" =8 p1:' = (p'''')

(I m~'\

unde:

Se defineste rezistcnta

crizontala normalizara, p'. conform relatiei (J.30):

, p p =[nlocuind

),·z

(3.3.0)
relatiile (2.30)

~i (3,30) in relatia (3,:29) ~i sep rand in mod corcspunzator

'j sa objine cxpresia

de calcul a rezistenjei normalizate, p • co ifbrrn rdaliei (3.31):

(3.3J) unde: z' - adfumimea normalizata de calcul: PcmTU un unghl de frecare, lei normalizate,
7.' ,.,

7JB.

4>, dot. fUllc)ia f repr lilll. " lege de variatie liniara a

ncrmalizaia, /.' .

p., cu adancimea

in figure

3.7 sunt prezentate Iunctii le f pentru diferite vr-lor! ale unghiului $. Valorile p'

ie de q;, ~i z' se pot determine utilizand graficele prezentare

in figu

.1.7.

icolela R~dulescu - Fundatii de adancime, Parametri carnCler:sllcl de lnteracliune

93

Cap. 3 - Pararnetrt caractensncl

de .lnte.raqiune

cum se oonstata din relalia CD I)funclia

f care defineste rezistenta normalizata, :;:

nu depinde de forma seC\iuni.i \!ans"e'!~e.

int!'llcat,in interactiune

cele ce urmeaza,

metodologia presiunii

de determinate reactive,

a perametrilor prin intermediul

caracterisrici

de

se bazeaza

pe exprimarea

p,

rezistemei, p,

(conform
obtinerea

rel, 3.29 ) care In rand'ul ei se define!jle prin

uneiexpresiianalitice care s!i penni~

p",

(conform rel, 3 J I J s-a p rocedat 13

valorilor p'

ca1culul

in functie

de once

combinalie de valori (¢>" z"),

Pe baza rezultatelor calcularea combmatii valorilor obtinute in urma efectuarii uaei prelucrm numerice care a constat in egal de

p' pentru

un numAr de 28 cazuri

corespunzatoare

unui numar

((fl, z'J a fost dedusa expresia analitjcli generala a funetiei feare permite determinarea

rezistenjei normalizate, p"; conform relatiei (3.32):

p' =2,7 + a h tg ¢I + z· (2 + b 61g $) (3.32)

unde: A tg t1l "" tg

unde:

¢> -

tg

$0

t1l - unghiul de frecare;

lllo'" 30";

Nicoleta Rijdulescu

- fundalii

dead~ncime_ 94

Paramelri

caracteristicl

de interactiune

Cap. 3 • Paramelri cara'?leris~c! de iJlleraC!iune

a ~i b - cceficienji adimensionali
• (Jl

definiti ln functie de

¢I:

..;;4>0:01 > CPo:

II

= 5,5; b = 5,6
= 6,5;

-4>

Re!a!ia (3.32) perrnite calculul rezistentei normalizate, p', penrru once valoare a W"lghiu!ui de rrecare, 0, si pentru once adancime de ca.leul, z, respecriv arlee diametru sau latunl frontal1i, B, prm inte:rmediul adancirp.ii normalizate.z". lntrodneand relaiia (3.30) in relatia (3.29), presiunea reaetiva critica superioeea, 15;(, corespunzatoare ada.ncimii normalizate de calcul, z', se calcaleaza conform relapei (3.33); (3.33)

p:;" '" p' . z' . Sl . r

unde: p' - defini t conforra rel ati ei (3:32}.
Relatia (3.3 3) esteech ivalenta relatiei

CD 0).
critic! normalizata, z:.

Domeniu.! de valabilitate

al relatiei (3.33) este definit de conditia ca adanchnea

DIlrmali;m~ de calcul, z", ~ fie mai mi~ decatadincirm:a In cazui z' .. z;, relatia (3.33) devine reialia (3.33'):

(3.B')

uncle: P;, - definit conform relatiei (3.32) in fuDelie de z~ unde: z;'__ = z: (nl Relatia (3.33') evidcn\iazll efeerul de form1i asupra presiunii reactive critice de suprafal1i, ~. prin intermediul IId:1ndmii critice normalizate,
1.~. care

depinde. asa cum s-a ai"l1tal II!

3.2.4.1, de forma secJiul1ii transversale,

3.3.2.2. Gradientul modulului,

~ de forma nu se manjfesm 'unii laterale,

Kso
=

Conform celor prezentate ln Capitolul 2, in cazul sectiunii rectangnlare avfuld n asupra modulului reaqiunil laterale

0,5

astfe! indl:tmoduJuI

E.,

corespunzazor acestei seetiuniesteegalcu

moduluJ reactiunii laterals,

Esa,

:a:spunt4tor sectiuniic-irculare. in bam iporezei conform cmia efectul de forma se anuleaza la adilncimea critic.1, Z"" ce va fi argumenteta in eele prezentate la pel. 3.3.3.1 coroborata eu afirmatia 'mcut!i r (E. '"

£'0

pentru n = 0,5), pentru determinarea

gradientului

modulului,

K,o, defin:it

:oimn relatiei (2.37), s-a adrnis ipoteu conform careia curba Ii - ycaracteristica sectiunii
lare oblinuti!. conform procedurii propusa In lucrare (pet. 3.3. L2) sa identifica,
fa

Nico!eta Rtidl.llescu " Funda!ii de adancime. Parametri cara.cteristici 95 •

de inte.rae!ilme

p, 3 • Parametrl

caracteristcl

de interacnune

adiincimea z.,,, cu curha

p.

y corespunzaioare

sectiunii circulare (Reese ~i altii, 1974. 19'"T:

prezentata in Capitolul
Gradienrul

2.

modulului,

K,o, se

exprima:

prin inzermediul

coeficientului
CKO.

gradienrul

modulului

reactiunii

laterule,

abreviat

coeficientul

gradientului,

definit

conferta

relatiei (3.22).

3.3.2.2.1. Determinare coeficientului gradientului,

Determinarea coeficientului
Co.

CkQ

e face irnpunandu-se
[k], (m) respectiv

conditia de identitate lnrre cele

doua curbe p -)' in puncielc caraueristlue Punctul (k} este de finit prj 11' •

(e) si (u) (Fig. 2.11 ~iFig, 3.4).

Y. - conform rela ici (2.~81 respectiv rclatiei (3.23)

lh - conform
C51C

T': II

iei (229) respcctiv rclatiei (3.15")

Punctul (m)
• )'m'

defir ii prin:

contorm re 3'i,,\ (2,21)

Pm - Ctlnf0I"111 rrlqir.:i 12.12)

Punctul (e) e>lc definit prin: • y,..
con orm rea iei 13 ,;,8)

• p, - tOD
Ym=Y<

form re luti; lor 13. 15') sau (3.251 sau relatiei (3.26) rellljiilor 13.34) ~i(3.J4'):
(3.34) (3.34') rin:

Punciele (rn) ~j (e) sc ide!1lificii conform

Pill = p,
Punctul (u) este definit • Yu' conform

relatiei (2.19) respectiv relatiei (3.38')

pu - conform

relajiei (2.20) respcctiv relatie: (3.15)

inJocuind in rclatia (2.28) termcnul Ii prin expresia data de relajia (2.25) in care termenul
m se exprima conform relai iei (2.26) ~itermenul C prin expresia data de relatia (2.27), $i punand

conditiile definite prin relajiilc (3.34) ~i (3.34')_ deplasarea Yb.51' exprima conform relatiei (3.35): y. =

aD
--<_
K,c
',1."

EA

(3.35) p (3.36)

unde: E ==

Nicoleta Rf!_dulescu- Funda~i de

ado'lllcime,

Parametri

caracteristci

de

interact1une

96

Cap. 3 - Parametri

caracteristid

de interllc\iune

A ==

P.' (y. - y.) P. 'Y, - P. ·Y.

(3.37) (3.38) (3.37') termenul

Gr= y, D=A-l
In]ocuind tennenul in relalia. (3.36) exprirna conform

p.

prin expresia

datli de relaJia

(2.22)

in care

POI' se

relatiei (3.33?, termenul Ksll prin expresia datA de relatia (3.22) z:·

p termen~1

Zc, prin intermediul

produsului

B ~ireducand

termenii asemenea,

coeficientul

se defineste prin relatia (3.361:

E= Bs·B·p:
CKO
Coeficientul E are dirnensiune de lungime prin B.

(3.36')

Analog, inlocuind

in relaria (3.37) termenul conform. relatiei coeficientul 3.33)

15"

termenul

Pu

prin expresia relatiei

data de relatia (3.3 S'), prin

'0) (unde

p or

definit

~i termenul

Yu conform

ucerea termenilor A ='

(0)

asemenea,

A se determina

conform rclapei (3.37"): (3.37")

-1)'B

w. B. - A.

Coeflcieniul

A este adimensional.

in relatia

(3.38), termenul Ph termenul

y. se exprimli in functie de Yt prin intermediul

relatiei (3.28). Pk defmi! conform

ind termenul

PI.1 prin

expresia

datIL de relatia (3.14) ~i termenul asemenea relatia (3.28) se exprima

relatiei (2.28), dupa redueerea

termenilor

. i (3.39):

Ql=sc: B.·p'
e

-n·C

CK" .y. -n·Cop

ill

(3.39)

Relapa

(3.38) devine relatia (3.38'): (3.38') G are dimensiune de lungime prin Yk.

G=w,·Y.
Coeficientul kJocuind

in rela,Jia (3.39) term enol y~ definit prin cxpresia data de relaria (3.23) se

reiaria (3.39'):
(B .s .p' -n·C ¢I cr . w=-'---"---''---''-----'-'• n . C", . (\ - T)

).1'

(3.39')

icoleta Radulascu

- Fundali, de adancune.

Parametri caraciteristlci de interactiune

97 •

Cap. 3 - Pa rarnetri caracteristi ~i de interac\iu ne

In cazul sectiunii circulare, conform relatiei (2.21) ~i relariei (3.23), coeficierea, defineste. prin relatia (3.39"):
(l.I

1 r.CK. =-.~.~-~ .. ~ 60 n-C; identiiatea

dintre

Din
gradieniulul,

reialiiie

(3.39')

~i (3,39")

rezulta

expresia

CK1), conform relatiei (3.40):

_ 60(B,.p~-n.C",)
1<0 -

1_ r

A~ cum s-a precizat la pet. 3.3.1.1.2,. factorul partial de formll, f, definit ~relatiei (3.8) respectiv (3.8') are valoarea de 0,5 in cazul seqiunrl circulare ~i totodatii in sectiunii rectangulare cu n = 2,1. inlocuind r ~i11 relatia (3.40) devine rcialia (3.40'): C~O =120 (B,. P: - 2,1· C",) Relatia corespunzatoare
(J.4t) permite determinarea

(]. va!orilorcoeficientuJui gradieatului,

c_

secjiunf circulare, in functie de unghiul de freeare,t.f.l. laterals; EsQ, depinde, priImt

cu

Alia dup~ cum s-a precizat In Capitolul 2, moduJul reactiunii

alteJe,~i de rigiditatea relativa, f.fto asistemului

pilot-teren, valorile Es{Icrescand

·(!to penln:.

un unghi t.f.ldat, Conform relatiei de definitle a gradientului modulului, K-s e, (rel. 2.16) respectiY relatiei de definitie a coeficientului modulului, CkQ,(reI. ].22) rezulU in mod necesar dependenta

valorilor C,;o de rigiditatea relativa, PlIQ .. ConfOIT!1 premiselor teoretice

~iipotezelor de calcui pe care s-a bazat procedure de

limitei inferieare a domeniului de definijie

obtinere a expresici anal ilice exprimaia prin relatia (3.41) valorile C~O corespund cazului in care rigidiiatea relativa, f/{o, are valoarea corespunzatoare
pentru pilotii flexibil! ~i anume (!!eo = 2,2.

Influenta rigidi!~lji relative, lno, asupra valorilor C"o poatef luat~ inconsiderate
inrermediul coeficientului de deviatie, s, definit conform relatiei (2.44). Utilizand

prin

rezultatele

studiului teoretic tridimensional

(3D) prezentate in tabelul 2.11, rezulta relatia de definitie a

coeficientulul CKO in funqie de rigiditatea relative, lito (rel, 3.41):

(C.)

}\,C,J.

IfIlX

A'(C )
t;_o

1It1~

(1.41)

NicoJeta Radulescu - Funda(ii de adtlncime

Paramebicaracterislici

de interactiune

98

Ca p. 3 - Parametri caracterlsllcl

de i nte rac~ une

unde:

(CK~). - coeficientul
1Il1i!(

modulului

maxim, (K.o)","", corespunzator

rigiditA\ii relative fJ fo"'" 9,2;

(CKO) m ln - coeficientul modulului minim, (K;o)min, corespunzator rigidildj.ii relative

f/(o"'" 2,2; se determine

conform relariei P.40,):

},. - coeficient de rigiditate relative; Ii. '" E:'" I E;'" = 1,82, conform tabelului 2.11.
Valorile
CkO

calculate

conform

relatiei

(3.40')

respectiv

reialiei

(3AI) pentru diferite

ri q) sun! prezentate In. tabelul 3.7.

4belul3.7

lito

15
170

I
I I

20 245

I
I I

25

I
I
I

cD·

1"1

1.2
';U

]47
631

]09

447

525 955

C,,"

30

I
I'
,I

3S
794

40

.1

45

1446

I J3l8 I 2399

I 234-4 I 4266

3.3.2.2.2.
Conform

Determinarea. gradientului

moduJului, K.D K,Q, sa determinain

funcjie de CKo~i de

relatiei (3.22), gradientul

modulului,

_P::::::=:::iI volumica '/. in tabelul 3.8 sum prezeruate valorile Kso calculate in functie de CKo.

]0

valori le
ode calculate prin procedura

CKsn),,>ed,

(K,o)m;. ~i rK.n)m", recomandate

in

propusa in lucrare.

:.::cIeta RlIdulesClJ - FlJnda~i de acanelme. Parametri caracleristici 9Q

de interaqlun8

Cap. 3, ~ Parametri caracte ristici de in!e racjiu ne

Tabelul3.9

K,;} [kN/m~J Autor {K.o)med 30733 'J 18513 ::!6700'1 21770 '1/26900 J 08.85 1113450'
I 'I

Reese ~i
Allen 0977) Snletanche i 1982) Radulcscu

f~l"'i"
6800 5400 7900 340013750"\

(K>lI)",,,

ObSL't\

*"-I.

61000
33900 58800 85320/66400·")

Dcasu;n
N.AS Sub}L'l::'

Nuse neil N:A:::" De;3.Su;:n N~I\_S -.\

/1998)

170Qfl875 -\

42660/33200

Snb N.A.S..

Nola:

*)

"..)
**") n."')

Valorf determinate ca medie ari/meliea imre valorile recomandai« de Reese ~i Allen (1977) conform labell/lui 2..8. Sole/anche (i981) conjilrm wbeluhli 2. 9 siaisor cosform tabctului J.8.
Valori calculate pentru l/l.~ = 3,3,

Votort calculate pentru 1110= 6,3. I~(ll()fimedii determinate pentru Pfln E [3,3; 6,31

Analiza cornparativa a valorilor K;Il din tabelul 3.9 trebuic sii~jnli seams de unn~l~
precizan: • Valorile K,~ recomandate

In lite:ratu.di depind 1n mod exclusivde

caracterisu

geotehnice •

ale prtmantulu.i,; geotehnice cilt ~i de rigiditruee: (pel.. 3.3.2.5).

Valeri le KsOcalculate depind atal de caracteristicile relativa a sistemului pilot-ieren •. ~

dup& cum se aral& 1.nconiinuare

valorile fifo se situeaza, pentru cazurile de interes praetic, intr-un interval mai rest:nins

~i aoume lifo

€ (3.3;

6,3j.

In iabelul }, 10 se pre±im§ valorile diferearelor relative, LI., calculate. pe baza valorilor KtCI din tabelul 3.9 conform relatiel (.3.4,!.):

.a. '"

(K.J -(K.o) .100 (K,o)

- valori mediirecornandate (K",) - valori calculate de catre autor.

(3.42)

unde: {K.J

'In liteniturli (Reese si Allen + Soletanche);

Niccleta R,fj'dule:scu- Funda!ii de:adancime, Parametri caract.eristici de interac!wne

100

Cap. :3 - Paramelrica

cacteristici de inleraqiune

Ttlbe/u}J.l0 /::.[%)
6.3

.Arrri.rr

48.9

Observafii 1:...... ·10.8 Deasunra N.A.S.

Nota: Valorile ts aufost determinate infunctie de valorile K.o calculate pentru uto E [3,3; 6,3].
Valori.le l!. ob{intIte permit validarea metcdologiei
val orilor

de calcul propusa peatru dezerminarea

K.o, in particular, respecti v K" in general ..

3.3.2.3. Gradientul modulului,

Gradientul
D

K.
cazului sectiunilor rectangulare

modulului,

K.,

corespunzator

a:vand:

[0.2; 0,5) u (0,5; 5] se defineste in runc!ie de gradientul KsQcorespunzater

sectiunilor de

fonnii drcularl! sau ri<;tlmgu!mit! cu. n =0.,5 prin intermediu.l factorului global de fonna, r, definit conform relariei (3.5). inlocuind relatia (2.3 7) in reialia (3.5) se obtine relatia de ealcnl pentru
gradientul K, in funcjie de

K.tt

(rel, 3.43): (3.43)

K,=r-K,Q Ca ~i in cazul K,a prezentat la pet. 3.3.2.2, gradientul modulului, =mnediul coeficientulul moduiului, CK. Determinare.a eoeficientului modulutul, CK

K."

se detenninii prin

3.3.. .3.1. 2
ulului, CK,conform
CK '" t . CKQ

!nJocuind inrela!ia (3.43) rdapa (3.22) se nbjine expresia de caicul a coeficientlliui Felaliei {3.44}:
(3.44)

unde: r respectiv CKQ·se definesc til functie de rigiditatea relative, if to, dup~ eum urrneaza: • lito'" 2.2' r =r' (Fig..3.2)
CKQ <= (CKQ)mi" couform relanei (3.40') • £Ito

-= 9,2 : r = r"

(Fig. 3.2)

CKo = (CKolmllX conform relatiei (3.41)

lnfluenta rigiditiipi relative, mo,asupra prin expresia (J .. 1 '): 4

coeficrentului .. (;1(, poate fi exprimau in mod

(3.41.')

N1coleta Rac!ulescu. - Fund alii de, ad a ocime. Param etrt caracte risUei de interaqlune

ro!

Cap. 3 • Patamelri

ca racteristci

de In!eracllu ne

uade:

).'. coeficient de rigiditate "-':A'-

relativa

r" r' sectiunii circulate sau rectangulare

CU !l ==

fn caznl particularal

0,5, A' == A pentra cl-

~ideci relatia (3.41 'J se identified cu relaria (3.41). In tabelul 3.11 sum prezentate valorile CK calculateconform T4belul 3. J J
¢I
D

relatiei (3.44).

1"1
45
2239 3981 2471 4708

15
162 289 179 346

30
501 891

til. 2.2 9,2

2,2 9,2

0,2 I

e"

\
I

5S8
1054 714 1564

229 513 Analizand

3162
7079

2.,2 9,2

I
l

valorile CK obtmute se constats

eii intervalul cazului

aoestora esre foarteex .

¢I = 45°,

Reported dintre valoarea maxima, (CKJ..ao:·, corespunzatoare valoarea minimll,(CKlmjo, corespunzatoare eazului
graficil
¢I =
II

= 5 ~j

lito

= 9,2

IS", n = 0,2 ~i lito = 2,2 fiind ega!

43,7. Din aceasta cauza, pentru reprezentarea

valorilor CK s.a recurs la un sistem de axe

semilogaritmic. de n, !l>, ~j lito.

in

figura 3.8 sunt prezentate diagrameJe de variatie ale valorilor log CK in funqie

Pemru nrlce combi natie (n, <1>, eft!)) unde n

[0,2

... 5), <,I) E [15° ... 45"] ~

lito

[2,2 ... 9,2). valoarea

corespunzatoare

se gaseste in domeniuJ delimirat de catre oele .2

curbe reprezen tale in figure 3.8. Expresia analitica II functiei

ceexprima

legatura dintre ~K ~ifactorii n, !l> ~illJ!oesle

descrisa printr-o ecuarie de tip hiperbollc defmi1A conform relapei (3.45):

(3.45)

uncle: A,j ~ 3,63 - .0,.037· .6.(/)

~0 I

- 1,557· 6 tg <1l J

Bij == [D,QI- 5,7·10-'

.6C~)(I+O,S.At J
adancirne, 102

!l>j)

C=.o,DD6
Nicole!a R!ldulescu • Funda\iide Parametricaracteristici dainlerilcjiune