Sunteți pe pagina 1din 12

BANCA NATIONALA A ROMANIEI

La o jumătate de secol după apariţia primului proiect de înfiinţare a unei bănci naţionale, la 17/29
aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de
scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea
privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în
proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Până la declanşarea Primului Război Mondial, Banca Naţională a României s-a implicat în susţinerea
dezvoltării economiei naţionale, prin volumul creditelor acordate şi nivelul redus al taxei scontului.
De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au
consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunţarea la bimetalism în favoarea
monometalismului aur. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care
BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.

În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român.
Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să
accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.

Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică
postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de
sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări. După revenirea statului între acţionarii săi (1925), BNR a
fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerţului cu aur şi devize,
precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor agricole şi în organizarea şi reglementarea
comerţului de bancă începând din 1934.

În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de
acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu.

Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative
politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului de
Finanţe, iar din 1957, Consiliului de Miniştri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în
Banca Naţională a Republicii Socialiste România. În toţi aceşti ani, Banca Naţională a îndeplinit un rol
important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor
monetare din 1947 şi 1952, în planificarea circulaţiei monetare, în controlul asupra utilizării creditelor
acordate etc.

Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la
economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor
bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea
stabilităţii preţurilor.
Atributii:
Principalele atribuții ale BNR sunt:

 elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;

 autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit,


promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea
stabilității financiare;
 emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul
României;
 stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
 administrarea rezervelor internaționale ale României.
Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii
obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
În îndeplinirea atribuțiilor, BNR și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau
primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate.
În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri și instrumente
specifice pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor de credit, precum
și mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziționarea de pe piața
primară a creanțelor asupra statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor
autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar
de stat. BNR poate efectua pe piața secundară operațiuni reversibile, cumpărări/vânzări
directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creanțe asupra sau
titluri ale statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților
naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat, instituțiilor de
credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de
depozit și atrage depozite de la instituții de credit, în condițiile pe care le consideră necesare
pentru a realiza obiectivele politicii monetare.
De asemenea, se interzice Băncii Naționale a României creditarea pe descoperit de cont sau
orice alt tip de creditare a statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome,
societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat.
Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub
formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda
națională este Leu românesc, iar subdiviziunea acestuia, banul.
În cadrul politicii sale monetare și de curs de schimb, Banca Națională a României poate
acorda instituțiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăși 90 de zile, garantate cu, dar
fără a se limita la:

 titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii
Naționale a României, sau
 depozite constituite la Banca Națională a României sau la alte persoane juridice
agreate de Banca Națională a României.
BNR stabilește condițiile și costurile de creditare, deschide și operează conturi ale instituțiilor
de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare și ale altor entități, rezidente și
nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naționale a României.
Situațiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor și regulilor contabile
prevăzute de standardele internaționale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale,
recunoscute de Banca Centrală Europeană și trebuie să cuprindă: bilanțul, contul de profit și
pierdere și notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori financiari,
persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, selectați de către
consiliul de administrație, pe bază de licitație.
Banca Națională a României este autorizată să colecteze date și informații statistice primare
care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor sale legale, asigurând măsuri
de protecție a datelor care se referă la subiecți individuali - persoane juridice sau fizice - date
obținute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse.
Membrii consiliului de administrație și salariații Băncii Naționale a României sunt obligați să
păstreze secretul profesional asupra oricărei informații nedestinate publicării, de care au luat
cunoștință în cursul exercitării funcțiilor lor, și nu vor folosi aceste informații pentru
obținerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancționată conform legii. Aceștia sunt
obligați să păstreze secretul profesional și după încetarea activității în cadrul băncii, orice
încălcare fiind sancționată în condițiile legii.

Conducerea şi organizarea BNR

Banca Naţională a României este condusă de un Consiliu de administraţie. Acesta este


alcătuit din 9 membri numiţi de Parlament, cu nominalizarea conducerii executive, pe o
perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Membrii Consiliului de administraţie
nu pot fi parlamentari şi nu pot face parte, potrivit legii, din justiţie sau din administraţia
publică. Structura executivă permanentă a Băncii Naţionale este formată din guvernator şi 3
viceguvernatori, dintre care unul este prim-viceguvernator. Ceilalţi 5 membri nu sunt
salariaţi ai BNR. Preşedintele Consiliului de administraţie este guvernatorul Băncii Naţionale
a României.

Consiliul de administraţie este organismul cu drept de decizie în ceea ce priveşte politicile în


domeniul monetar şi al cursului de schimb, autorizarea, reglementarea şi supravegherea
prudenţială a instituţiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăţi, organizarea internă a
băncii. Consiliul de administraţiehotărăşte, de asemenea, care sunt atribuţiile ce revin
structurilor executive şi personalului Băncii Naţionale a României.

Regulament privind organizarea si functionareaBanciiNationale a Romania

Pentru asigurarea eficienţei procesului decizional, în cadrul BNR funcţionează 4 structuri


operative cu responsabilităţi în exercitarea principalelor funcţii ale unei bănci centrale:

 Comitetul de politică monetară,


 Comitetul de supraveghere,
 Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale
 Comitetul de audit
Comitetul de politică monetară constituit ca o structură permanentă, cu rol consultativ şi
decizional, este alcătuit din 10 membri şi este condus de guvernatorul BNR. Principalele 
atribuţii se referă la stabilirea coordonatelor strategice ale politicii monetare, caracteristicile
cadrului operaţional al acesteia, obiectivele şi liniile directoare pe orizonturi diferite de timp,
precum si masuri de imbunatatire si de crestere a eficacitatii politicii monetare si a cadrului
sau operational, inclusiv din perspectiva armonizării acestuia cu cerinţele Băncii Centrale
Europene.

Comitetul de supraveghere reprezintă o structură permanentă, cu caracter deliberativ şi


decizional. Este compus din 10 membri şi este condus de guvernatorul BNR. 
Atribuţiileşicompetenţele sale vizează activităţile de evaluare şi monitorizare a
funcţionăriiinstituţiilor de credit din perspectiva calităţii activelor, a performanţelor
financiare şi a încadrării lor în nivelul reglementat al indicatorilor de prudenţă bancară, dar şi
a asigurării bazei de reglementare, conform legislaţiei specifice şi practicilor internaţionale în
materie.

Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale este o structură permanentă,


alcătuită din 11 membri şi este condusă de guvernatorul BNR. Principalele atribuţii ale
acestuia sunt legate de îndeplinirea orientărilor strategice adoptate de Consiliul de
administraţie în domeniul administrării rezervelor internaţionale. Comitetul stabileşte lista
entităţilor cu care se derulează tranzacţiile, a emitenţilor pentru investiţiile în titluri şi a
activelor acceptate pentru investire, face propuneri privind implementarea şi utilizarea
instrumentelor financiare (inclusiv instrumente financiare derivate), analizează
evoluţiapieţelorşi formulează propuneri de strategie pentru perioada următoare.

Comitetul de audit analizează şi propune direcţiile strategice şi politica BNR în domeniul


controlului intern, managementului riscurilor, auditului intern şi extern. Este format din 5
membri ai Consiliului de administraţie care nu fac parte din conducerea executivă a băncii.

Relaţii internaţionale ale BNR

 Banca Centrală Europeană


 Comitetul European pentru Risc Sistemic
 Integrare Europeană
 Relaţii cu organismele internaţionale
 Fondul Monetar Internaţional (FMI)
 Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)
 Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
 Banca Reglementelor Internaţionale (BRI)
 Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN)
 Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)
 Relaţii bilaterale cu alte bănci centrale

Fondul Monetar Internaţional


(FMI)

România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având din data de 2
februarie 2016 o cotă de participare de 1 811,4milioane DST (0,38% din cota totală). România deţine
19 591 voturi, echivalentul a 0,39% din total. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări
(constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel,
Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi
Luxemburg.
Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator
supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice coordonator al activităţii privind
elaborarea legislaţiei, politicilor şi reglementărilor contabile şi fiscale.

România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI la 25 martie 1998. Prin
acestea, România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea
plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente
valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat
FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations").
Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat în aprobarea unui număr
de zece aranjamente stand-by (Romania şi IMF). De asemenea, la începutul anilor ‘90 au fost
derulate trei împrumuturi speciale în cadrul unor facilități de finanțare. Din ultimele trei aranjamente
stand-by, aprobate de FMI în anii 2009, 2011 și 2013, România a efectuat trageri în valoare de 10,57
miliarde DST 1
 (aproximativ 11,9 miliarde euro) doar din cel aprobat în 2009. Aranjamentele aprobate în
2011 și 2013 au fost de tip preventiv, autoritățile române neefectuând nicio tragere din sumele
aprobate (aproximativ 3,5 miliarde euro cel din 2011 și 1,98 miliarde euro cel din 2013).
În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi participă la consultări anuale cu
această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI, în urma cărora FMI
elaborează un raport de țară.
În perioada 2-15 martie 2016, o echipă a FMI s-a aflat la București pentru a efectua o evaluare a
situației macroeconomice și a discuta cu autoritățile române de resort în cadrul procedurii de
monitorizare denumite generic “Article IV Consultations”. Rezultatele discuțiilor sunt prezentate în
documentul Concluding Statement.
Mai multe detalii referitoare la procedura consultărilor cu Statele Membre în baza Articolului IV din
Statutul FMI gasiti aici.
La 7 august 2009, Consiliul Guvernatorilor FMI a aprobat rezoluţia privind o nouă alocare generală de
DST, în valoare totală de 250 miliarde DST. Această alocare generală a fost însoţită de o  alocare
specială, care a fost propusă încă din anul 1997, dar care la acea vreme nu a întrunit cvorumul
necesar aprobării.
În prezent, suma alocărilor cumulative de DST-uri aferentă României este de 984,8 milioane DST.
Conform Statutului Fondului, alocările de DST nu sunt purtătoare de dobândă atîta timp cât
deținerile de DST (soldul contului de DST) sunt egale cu suma alocărilor.
În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale în domeniile
relevante pentru activitatea FMI, România a participat la:

 Programul Băncii Mondiale şi FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector


Assessment Program - FSAP). În acest context, experţii BM şi FMI au realizat raportul Financial
Sector Stability Assessment - FSSA, raport ce identifică principalele vulnerabilităţi ale sectorului
financiar românesc şi oferă un set de recomandări pentru corectarea acestora.
 ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor şi codurilor), prin care
experţii FMI realizează o evaluare a practicilor româneşti privind diseminarea datelor vizavi
de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (România a aderat la acest sistem în mai
2005).
În calitate de ţară membră, România a beneficiat de-a lungul timpului de asistenţă tehnică în câteva
domenii, incluzând politica monetară şi organizarea băncii centrale, supravegherea şi reglementarea
bancară şi statistică.
Relaţii bilaterale cu alte bănci centrale

În prezent, BNR are relaţii de colaborare în domeniul schimburilor de informaţii, asistenţei tehnice,
acorduri de cooperare (în special în domeniul supravegherii bancare) cu bănci centrale din ţările:
Azerbaidjan, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Indonezia, Kazahstan, Kyrgystan, Malaiezia, Marea
Britanie, Moldova, Olanda, Republica Cehă, Tunisia, Turcia, Ungaria, Spania, Portugalia, Italia și Liban.
În cursul anului 2007 au fost semnate Memorandumuri de înţelegere privind colaborarea şi schimbul
de informaţii cu băncile centrale ale Malaeziei, Tunisiei şi, respectiv, Iordaniei.

De asemenea, în data de 22 februarie 2017 s-a semnat Memorandumul de înțelegere între Banca
Națională a României și Banca Libanului, reprezentată prin Comisia de Control Bancar din Liban,
privind cooperarea în domeniul supravegherii instituțiilor de credit.

Aceste memorandumuri oferă cadrul juridic general pentru desfăşurarea relaţiilor de cooperare în
domeniul supravegherii bancare, schimbului de informaţii şi de opinii pe probleme de politică
monetară, precum şi în ceea ce priveşte programele de instruire şi asistenţă.

Asistenţă tehnică

Odată cu aderarea României la UE şi intrarea BNR în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC),
banca centrală a intrat într-o nouă etapă a cooperării tehnice internaționale, trecând de la statutul de
beneficiar la cel de donator de asistență tehnică pentru băncile centrale din statele candidate și
potențial candidate la UE, precum și pentru alte state din vecinătatea UE.

Astfel, BNR s-a angajat în furnizarea de asistență tehnică în diverse modalități:

 În format bilateral, printr-o serie de acțiuni de asistență pentru Banca Națională a Moldovei
(BNM) și Banca Națională a Serbiei.

 În format multilateral, sub coordonarea Băncii Centrale Europene prin participarea la


programe de cooperare tehnică, în perioada 2008 – 2013, cu Banca Națională a Serbiei
(pregătire pentru aderarea la UE, analiză economică şi cercetare, stabilitate financiară), Banca
Centrală a Egiptului (supraveghere bancară), Banca Centrală din Bosnia şi Herţegovina
(pregătire pentru aderarea la UE)

 Sub egida TAIEX (instrumentul pentru asistentă tehnică si schimb de informații) gestionat de
Comisia Europeană, menit să sprijine alinierea legislației statelor beneficiare cu acquis-ul UE, în
domeniile: (i) libera circulație a capitalului, (ii) audit intern, (iii) stabilitate financiară.
 Sub coordonarea FMI, prin participarea unui expert BNR în programul FMI/BM Financial
Sector Assessment Programme (FSAP) pentru Republica Moldova.

 Prin intermediului programului cadru European Neighbourhood and Partnership Instrument


(ENPI) pentru Republica Moldova: Proiectul de twinning 1 dedicat Băncii Naționale a
Moldovei “Strengthening the NBM's capacity in the field of banking regulation and supervision
in the context of EU requirements”. 

Proiectul, în valoare de aproximativ 1,2 milioane euro, este finanțat de Uniunea Europeană și se
derulează pe o perioadă de 24 de luni (iunie 2015 – iunie 2017). BNR acordă asistență în cadrul
unui consorţiu format cu Banca Olandei (De Nederlandsche Bank), instituția noastră având
calitatea de Lead Partner. 

Proiectul are ca obiectiv furnizarea de asistență tehnică BNM pentru consolidarea cadrului de
supraveghere prudențială, în procesul de armonizare cu normele și standardele UE pentru
autoritățile de supraveghere bancară și creșterea capacității instituționale și administrative a
BNM în vederea asigurării unei funcționări adecvate a sistemului bancar. 

Domeniile acoperite prin acest proiect vizează: (i) cadrul legal, capacitatea instituțională și
cerințele suplimentare ale pachetului CRD IV; (ii) cadrul de supraveghere a celor trei categorii
de riscuri ale Pilonului 1; (iii) implementarea procesului de autoevaluare a riscurilor ICAAP de
către bănci și evaluarea de către BNM a planurilor ICAAP ale băncilor; (iv) publicarea
informațiilor care să permită evaluarea procesului de gestiune a riscurilor și adecvarea
capitalului pentru fiecare bancă. 

La acest proiect BNR participă cu experţi din domeniile reglementare şi autorizare,


supraveghere, stabilitate financiară și resurse umane, care vor acorda asistenţă tehnică pe
parcursul a peste 90 de misiuni la Chişinău și două vizite de studiu la București. 

De asemenea, BNR asigură un lider de proiect dedicat şi un consilier rezident de twinning


detaşat pe întreaga perioadă a proiectului la Chişinău.

Educație financiară

„Dacă ţara trebuie să aibă un loc în concertul Europei, apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin
comerţ, decât numai prin învăţământ”

Mihail Kogălniceanu

BNR acordă o atenție deosebită ridicării nivelului de educație financiară al populației, acesta fiind un
factor determinant al stabilirii unor raporturi avantajoase în raport cu populația celorlalte state, în
contextul actual al integrării europene.

Parteneriatele semnate cu Ministerul Educației Naționale, precum și cu universități de prestigiu,


permit implicarea a tot mai mulți participanți din toate regiunile țării.
Începân din anul 2016 activitățile din cadrul proiectului ”Să vorbim despre bani și bănci” se
desfășoară prin intermediul rețelei teritoriale a BNR în colaborare cu Inspectoratele Școlare Județene
și vizează elevii din alte orașe decât reședințele de județ, precum și pe cei din mediul rural, prin
proiecte din seria Global Money Week și Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun

Comitetul de pregătire a trecerii la euro


Rolul acestuia şi tematicile abordate în cadrul reuniunilor sale

Dezvoltat iniţial ca o structură internă de lucru cu rol consultativ dedicată analizei problematicii
legate de adoptarea euro, Comitetul de pregătire a trecerii la euro din Banca Națională a României
(Comitetul) a devenit, începând cu anul 2011, o veritabilă platformă de dezbatere prin atragerea în
cadrul reuniunilor a reprezentanţilor altor autorităţi publice.

Astfel, în prezent, obiectivele Comitetului vizează, pe de o parte, aprofundarea şi lărgirea analizei în


cadrul BNR şi menţinerea unui grad adecvat de informare la nivelul Consiliului de administraţie şi al
conducerii structurilor băncii centrale cu privire la problematica adoptării euro, şi pe de altă parte,
dezvoltarea dialogului inter-instituţional în vederea conştientizării, la nivelul autorităţilor
competente, a reformelor bugetare şi structurale necesare pentru creşterea flexibilităţii economiei
româneşti şi pregătirea măsurilor corespunzătoare pentru trecerea la moneda euro.

Comitetul a fost înfiinţat în luna februarie 2010 şi la momentul respectiv era format din aproximativ
40 de persoane, reprezentând membrii Consiliului de administrație, conducerea direcțiilor de
specialitate care asigură nemijlocit îndeplinirea funcţiilor de bază ale băncii centrale, precum şi un
număr semnificativ de consilieri şi experţi. Această formulă lărgită a fost gândită pentru a da
posibilitatea unui număr cât mai mare de decidenți de a se familiariza în mod periodic cu cele mai
importante evoluții interne şi internaţionale având impact asupra adoptării euro de către România.

Stimularea şi dezvoltarea dialogului inter-instituţional s-a materializat prin invitarea şi participarea la


reuniunile Comitetului, începând cu anul 2011, în funcţie de subiectele de pe agendă, a unor
reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului
Justiţiei, Ministerului Energiei, Ministerului Economiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Secretariatului General al Guvernului şi Administraţiei
Prezidenţiale. De asemenea, din luna octombrie 2010, Comitetul are ca invitaţi permanenţi
reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice şi Comisiei Naţionale de Prognoză care au avut un rol
activ în desfăşurarea lucrărilor Comitetului, prezentând analize proprii şi informări aferente
domeniului specific de activitate. De la înființarea sa, Comitetul s-a întrunit în medie de 6 ori pe an,
acumulând un număr mare de prezentări ce se constituie într-un tezaur preţios de informaţii care pot
fi puse la dispoziţia decidenţilor politici.

În linii mari, temele prezentate în cadrul Comitetului se înscriu în următoarele categorii:


 experienţa altor state membre ale Uniunii Europene în pregătirea trecerii la euro;
 stadiul pregătirii României pentru adoptarea euro;
 mecanisme şi concepte noi dezvoltate la nivelul Uniunii Europene în sfera guvernanţei
economice şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare;
 documente ale Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Guvernului României legate
de convergenţa către zona euro a statelor membre cu derogare.
Indicatori monetari – octombrie 2018
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2018 un sold de 368 213,8
milioane lei. Faţă de luna septembrie 2018, aceasta a crescut cu 0,5 la sută (nemodificată în termeni
reali), iar în raport cu octombrie 2017 masa monetară s-a majorat cu 9,4 la sută (5,0 la sută în
termeni reali)

Tabel 1. Agregate monetare

INDICATORI 31 octombrie oct. 2018/ oct. 2018/


2018 sep. 2018 oct. 2017
% %
(mii lei)

M1 Masa monetara ( 222,658,2 0,1 10,2


in sens restrans)

66 19,0 -1,5 8,5


Numerar in circulatie

Depozite overnight 156 468,2 0,7 11,0

M2 (Masa monetara 368 032,9 0,5 9,4


intermediara)
10,2
222 658,2 0,1
M1

Depozite cu
durata initiala de pana 8,2
145 374,2
la doi ani inclusiv(sunt 1,3
incluse si depozitele
rambursabile dupa
notificare la cel multtrei
luni inclusiv)

M3(Masa monetara in 368213,8 0,5 9,4


sens larg)

368 032,9 0,5 9,4


M2

Alte instrumente 180,9 8,4 41,5


financiare(imprumuturi
din operatiuni repo,
actiuni,titluri de natura
datoriei cu maturitatea
de pana la doi anai
inclusiv)

Tabel 2. Masa monetară şi contrapartida acesteia*

INDICATORI 31 oct. 2018/ oct. 2018/


octombrie sep. 2018 oct. 2017
2018 % %

(mii lei)

Masa monetara 368 213,8 0,5 9,4

Active externe
nete** 167 484,5 4,5 4,1

Active interne
nete*** 200 729,2 -2,5 14,3
* date provizorii 
** se calculează prin scăderea din activele externe a pasivelor externe  
Activele externe includ: credite acordate nerezidenţilor; depozite plasate la nerezidenţi;
titluri de natura datoriei deţinute (emise de nerezidenţi); acţiuni deţinute şi alte
participaţii de capital la nerezidenţi; aurul monetar. 
Pasivele externe includ resursele atrase de la nerezidenţi: depozite; titluri de natura
datoriei emise pe pieţele externe. Începând cu decembrie 2014, conform noilor
standarde statistice internaţionale (SEC 2010), alocările de DST de la FMI sunt incluse în
pasive externe. 
***se calculează prin scăderea din activele interne a pasivelor interne (cu excepţia
elementelor componente ale masei monetare M3). 
Activele interne includ: credite acordate rezidenţilor; titluri de natura datoriei deţinute
(emise de rezidenţi); acţiuni deţinute şi alte participaţii de capital la rezidenţi. 
Pasivele interne (exceptând elementele componente ale masei monetare M3) includ
resursele atrase de la rezidenţi: depozite cu durată iniţială mai mare de doi ani (inclusiv
depozitele rambursabile după notificare la mai mult de trei luni); titluri de natura datoriei
cu maturitate mai mare de doi ani emise pe piaţa internă; capital şi rezerve.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna octombrie 2018
cu 0,8 la sută (0,3 la sută în termeni reali) faţă de luna septembrie 2018, până la nivelul de 249  622,2
milioane lei. Creditul în lei s-a majorat cu 0,9 la sută (0,4 la sută în termeni reali), iar creditul în valută
exprimat în lei s-a majorat cu 0,6 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,5 la
sută). La 31 octombrie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 6,8 la sută (2,4 la
sută în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2017, pe seama majorării cu 13,6 la sută a componentei în
lei (8,9 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 4,1 la sută a componentei în valută exprimată în lei
(exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 5,5 la sută).

Tabel 3. Creditul neguvernamental

31 octombrie 201 oct. 2018/ oct. 2018/


8 sep. 2018 oct. 2017
INDICATORI (mil. lei) % %
Credit neguvernamental (total) ** 249 622,2 0,8 6,8
Credit neguvernamental în lei: 163 448,7 0,9 13,6
- gospodăriile populaţiei 94 206,1 1,4 20,0
- alte sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare
nemonetare) 69 242,5 0,2 5,8
Credit neguvernamental în valută: 86 173,5 0,6 -4,1
-
- gospodăriile populaţiei 38 066,8 1,0 -9,7
- alte sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare
nemonetare) 48 106,7 1,9 0,9

Creditul guvernamental1
 s-a majorat în luna octombrie 2018 cu 4,1 la sută faţă de luna septembrie 2018, până
la 106 015,9 milioane lei. La 31 octombrie 2018, creditul guvernamental a crescut cu 8,0 la sută (3,6
la sută în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2017.
Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna octombrie 2018 cu 0,9 la sută
faţă de luna septembrie 2018, până la nivelul de 317 399,9 milioane lei. La 31 octombrie 2018,
depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 9,2 la sută (4,7 la sută în termeni reali)
faţă de 31 octombrie 2017.

31 octombrie 201 oct. 2018/ oct. 2018/


8 sep. 2018 oct. 2017
INDICATORI (mil. lei) % %
Depozite ale rezidenţilor clienţi neguvernamentali (total)** 317 399,9 0,9 9,2
Depozite în lei ale rezidenţilor: 210 116,7 0,7 6,9
- gospodăriile populaţiei 116 277,6 1,3 7,2
- alte sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) 93 839,1 0,0 6,5
Depozite în valută ale rezidenţilor: 107 283,2 1,2 14,1
- gospodăriile populaţiei 76 263,0 -0,1 18,3
- alte sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) 31 020,2 4,4 4,8
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1,3 la sută, până la 116 277,6 milioane
lei. La 31 octombrie 2018, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 7,2
la sută (2,8 la sută în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2017.

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au
majorat cu 20,4 milioane lei, până la 93 839,1 milioane lei. La 31 octombrie 2018, depozitele în lei ale
altor sectoare s-au majorat cu 6,5 la sută (2,1 la sută în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2017.

Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, s-au majorat cu 1,2 la sută faţă de luna
septembrie 2018, până la nivelul de 107 283,2 milioane lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-
au majorat cu 1,1 la sută, până la 22 988,6 milioane euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului
precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 14,1 la sută (exprimate
în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 12,4 la sută).

La 31 octombrie 2018, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au


înregistrat o scădere de 0,1 la sută (-0,6 la sută în termeni reali) faţă de luna septembrie 2018
(exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au diminuat cu 0,2 la sută). La
31 octombrie 2018, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu
18,3 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 16,6
la sută) faţă de 31 octombrie 2017.

Depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare),


exprimate în lei, au înregistrat o creştere de 4,4 la sută (3,9 la sută în termeni reali) faţă de luna
septembrie 2018 (exprimate în euro, depozitele în valută ale altor sectoare s-au majorat cu 4,4 la
sută). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi
nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au majorat cu 4,8 la sută
(exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor din alte sectoare au crescut cu 3,3 la sută).

S-ar putea să vă placă și