Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La o jumătate de secol după apariţia primului proiect de înfiinţare a unei bănci naţionale, la 17/29
aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de
scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea
privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în
proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.
Până la declanşarea Primului Război Mondial, Banca Naţională a României s-a implicat în susţinerea
dezvoltării economiei naţionale, prin volumul creditelor acordate şi nivelul redus al taxei scontului.
De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au
consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunţarea la bimetalism în favoarea
monometalismului aur. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care
BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.
În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român.
Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să
accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.
Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică
postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de
sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări. După revenirea statului între acţionarii săi (1925), BNR a
fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerţului cu aur şi devize,
precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor agricole şi în organizarea şi reglementarea
comerţului de bancă începând din 1934.
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de
acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu.
Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative
politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului de
Finanţe, iar din 1957, Consiliului de Miniştri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în
Banca Naţională a Republicii Socialiste România. În toţi aceşti ani, Banca Naţională a îndeplinit un rol
important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor
monetare din 1947 şi 1952, în planificarea circulaţiei monetare, în controlul asupra utilizării creditelor
acordate etc.
Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la
economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor
bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea
stabilităţii preţurilor.
Atributii:
Principalele atribuții ale BNR sunt:
titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii
Naționale a României, sau
depozite constituite la Banca Națională a României sau la alte persoane juridice
agreate de Banca Națională a României.
BNR stabilește condițiile și costurile de creditare, deschide și operează conturi ale instituțiilor
de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare și ale altor entități, rezidente și
nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naționale a României.
Situațiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor și regulilor contabile
prevăzute de standardele internaționale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale,
recunoscute de Banca Centrală Europeană și trebuie să cuprindă: bilanțul, contul de profit și
pierdere și notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori financiari,
persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, selectați de către
consiliul de administrație, pe bază de licitație.
Banca Națională a României este autorizată să colecteze date și informații statistice primare
care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor sale legale, asigurând măsuri
de protecție a datelor care se referă la subiecți individuali - persoane juridice sau fizice - date
obținute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse.
Membrii consiliului de administrație și salariații Băncii Naționale a României sunt obligați să
păstreze secretul profesional asupra oricărei informații nedestinate publicării, de care au luat
cunoștință în cursul exercitării funcțiilor lor, și nu vor folosi aceste informații pentru
obținerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancționată conform legii. Aceștia sunt
obligați să păstreze secretul profesional și după încetarea activității în cadrul băncii, orice
încălcare fiind sancționată în condițiile legii.
România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având din data de 2
februarie 2016 o cotă de participare de 1 811,4milioane DST (0,38% din cota totală). România deţine
19 591 voturi, echivalentul a 0,39% din total. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări
(constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel,
Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi
Luxemburg.
Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator
supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice coordonator al activităţii privind
elaborarea legislaţiei, politicilor şi reglementărilor contabile şi fiscale.
România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI la 25 martie 1998. Prin
acestea, România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea
plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente
valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat
FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations").
Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat în aprobarea unui număr
de zece aranjamente stand-by (Romania şi IMF). De asemenea, la începutul anilor ‘90 au fost
derulate trei împrumuturi speciale în cadrul unor facilități de finanțare. Din ultimele trei aranjamente
stand-by, aprobate de FMI în anii 2009, 2011 și 2013, România a efectuat trageri în valoare de 10,57
miliarde DST 1
(aproximativ 11,9 miliarde euro) doar din cel aprobat în 2009. Aranjamentele aprobate în
2011 și 2013 au fost de tip preventiv, autoritățile române neefectuând nicio tragere din sumele
aprobate (aproximativ 3,5 miliarde euro cel din 2011 și 1,98 miliarde euro cel din 2013).
În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi participă la consultări anuale cu
această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI, în urma cărora FMI
elaborează un raport de țară.
În perioada 2-15 martie 2016, o echipă a FMI s-a aflat la București pentru a efectua o evaluare a
situației macroeconomice și a discuta cu autoritățile române de resort în cadrul procedurii de
monitorizare denumite generic “Article IV Consultations”. Rezultatele discuțiilor sunt prezentate în
documentul Concluding Statement.
Mai multe detalii referitoare la procedura consultărilor cu Statele Membre în baza Articolului IV din
Statutul FMI gasiti aici.
La 7 august 2009, Consiliul Guvernatorilor FMI a aprobat rezoluţia privind o nouă alocare generală de
DST, în valoare totală de 250 miliarde DST. Această alocare generală a fost însoţită de o alocare
specială, care a fost propusă încă din anul 1997, dar care la acea vreme nu a întrunit cvorumul
necesar aprobării.
În prezent, suma alocărilor cumulative de DST-uri aferentă României este de 984,8 milioane DST.
Conform Statutului Fondului, alocările de DST nu sunt purtătoare de dobândă atîta timp cât
deținerile de DST (soldul contului de DST) sunt egale cu suma alocărilor.
În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale în domeniile
relevante pentru activitatea FMI, România a participat la:
În prezent, BNR are relaţii de colaborare în domeniul schimburilor de informaţii, asistenţei tehnice,
acorduri de cooperare (în special în domeniul supravegherii bancare) cu bănci centrale din ţările:
Azerbaidjan, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Indonezia, Kazahstan, Kyrgystan, Malaiezia, Marea
Britanie, Moldova, Olanda, Republica Cehă, Tunisia, Turcia, Ungaria, Spania, Portugalia, Italia și Liban.
În cursul anului 2007 au fost semnate Memorandumuri de înţelegere privind colaborarea şi schimbul
de informaţii cu băncile centrale ale Malaeziei, Tunisiei şi, respectiv, Iordaniei.
De asemenea, în data de 22 februarie 2017 s-a semnat Memorandumul de înțelegere între Banca
Națională a României și Banca Libanului, reprezentată prin Comisia de Control Bancar din Liban,
privind cooperarea în domeniul supravegherii instituțiilor de credit.
Aceste memorandumuri oferă cadrul juridic general pentru desfăşurarea relaţiilor de cooperare în
domeniul supravegherii bancare, schimbului de informaţii şi de opinii pe probleme de politică
monetară, precum şi în ceea ce priveşte programele de instruire şi asistenţă.
Asistenţă tehnică
Odată cu aderarea României la UE şi intrarea BNR în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC),
banca centrală a intrat într-o nouă etapă a cooperării tehnice internaționale, trecând de la statutul de
beneficiar la cel de donator de asistență tehnică pentru băncile centrale din statele candidate și
potențial candidate la UE, precum și pentru alte state din vecinătatea UE.
În format bilateral, printr-o serie de acțiuni de asistență pentru Banca Națională a Moldovei
(BNM) și Banca Națională a Serbiei.
Sub egida TAIEX (instrumentul pentru asistentă tehnică si schimb de informații) gestionat de
Comisia Europeană, menit să sprijine alinierea legislației statelor beneficiare cu acquis-ul UE, în
domeniile: (i) libera circulație a capitalului, (ii) audit intern, (iii) stabilitate financiară.
Sub coordonarea FMI, prin participarea unui expert BNR în programul FMI/BM Financial
Sector Assessment Programme (FSAP) pentru Republica Moldova.
Proiectul, în valoare de aproximativ 1,2 milioane euro, este finanțat de Uniunea Europeană și se
derulează pe o perioadă de 24 de luni (iunie 2015 – iunie 2017). BNR acordă asistență în cadrul
unui consorţiu format cu Banca Olandei (De Nederlandsche Bank), instituția noastră având
calitatea de Lead Partner.
Proiectul are ca obiectiv furnizarea de asistență tehnică BNM pentru consolidarea cadrului de
supraveghere prudențială, în procesul de armonizare cu normele și standardele UE pentru
autoritățile de supraveghere bancară și creșterea capacității instituționale și administrative a
BNM în vederea asigurării unei funcționări adecvate a sistemului bancar.
Domeniile acoperite prin acest proiect vizează: (i) cadrul legal, capacitatea instituțională și
cerințele suplimentare ale pachetului CRD IV; (ii) cadrul de supraveghere a celor trei categorii
de riscuri ale Pilonului 1; (iii) implementarea procesului de autoevaluare a riscurilor ICAAP de
către bănci și evaluarea de către BNM a planurilor ICAAP ale băncilor; (iv) publicarea
informațiilor care să permită evaluarea procesului de gestiune a riscurilor și adecvarea
capitalului pentru fiecare bancă.
Educație financiară
„Dacă ţara trebuie să aibă un loc în concertul Europei, apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin
comerţ, decât numai prin învăţământ”
Mihail Kogălniceanu
BNR acordă o atenție deosebită ridicării nivelului de educație financiară al populației, acesta fiind un
factor determinant al stabilirii unor raporturi avantajoase în raport cu populația celorlalte state, în
contextul actual al integrării europene.
Dezvoltat iniţial ca o structură internă de lucru cu rol consultativ dedicată analizei problematicii
legate de adoptarea euro, Comitetul de pregătire a trecerii la euro din Banca Națională a României
(Comitetul) a devenit, începând cu anul 2011, o veritabilă platformă de dezbatere prin atragerea în
cadrul reuniunilor a reprezentanţilor altor autorităţi publice.
Comitetul a fost înfiinţat în luna februarie 2010 şi la momentul respectiv era format din aproximativ
40 de persoane, reprezentând membrii Consiliului de administrație, conducerea direcțiilor de
specialitate care asigură nemijlocit îndeplinirea funcţiilor de bază ale băncii centrale, precum şi un
număr semnificativ de consilieri şi experţi. Această formulă lărgită a fost gândită pentru a da
posibilitatea unui număr cât mai mare de decidenți de a se familiariza în mod periodic cu cele mai
importante evoluții interne şi internaţionale având impact asupra adoptării euro de către România.
Depozite cu
durata initiala de pana 8,2
145 374,2
la doi ani inclusiv(sunt 1,3
incluse si depozitele
rambursabile dupa
notificare la cel multtrei
luni inclusiv)
(mii lei)
Active externe
nete** 167 484,5 4,5 4,1
Active interne
nete*** 200 729,2 -2,5 14,3
* date provizorii
** se calculează prin scăderea din activele externe a pasivelor externe
Activele externe includ: credite acordate nerezidenţilor; depozite plasate la nerezidenţi;
titluri de natura datoriei deţinute (emise de nerezidenţi); acţiuni deţinute şi alte
participaţii de capital la nerezidenţi; aurul monetar.
Pasivele externe includ resursele atrase de la nerezidenţi: depozite; titluri de natura
datoriei emise pe pieţele externe. Începând cu decembrie 2014, conform noilor
standarde statistice internaţionale (SEC 2010), alocările de DST de la FMI sunt incluse în
pasive externe.
***se calculează prin scăderea din activele interne a pasivelor interne (cu excepţia
elementelor componente ale masei monetare M3).
Activele interne includ: credite acordate rezidenţilor; titluri de natura datoriei deţinute
(emise de rezidenţi); acţiuni deţinute şi alte participaţii de capital la rezidenţi.
Pasivele interne (exceptând elementele componente ale masei monetare M3) includ
resursele atrase de la rezidenţi: depozite cu durată iniţială mai mare de doi ani (inclusiv
depozitele rambursabile după notificare la mai mult de trei luni); titluri de natura datoriei
cu maturitate mai mare de doi ani emise pe piaţa internă; capital şi rezerve.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna octombrie 2018
cu 0,8 la sută (0,3 la sută în termeni reali) faţă de luna septembrie 2018, până la nivelul de 249 622,2
milioane lei. Creditul în lei s-a majorat cu 0,9 la sută (0,4 la sută în termeni reali), iar creditul în valută
exprimat în lei s-a majorat cu 0,6 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,5 la
sută). La 31 octombrie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 6,8 la sută (2,4 la
sută în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2017, pe seama majorării cu 13,6 la sută a componentei în
lei (8,9 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 4,1 la sută a componentei în valută exprimată în lei
(exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 5,5 la sută).
Creditul guvernamental1
s-a majorat în luna octombrie 2018 cu 4,1 la sută faţă de luna septembrie 2018, până
la 106 015,9 milioane lei. La 31 octombrie 2018, creditul guvernamental a crescut cu 8,0 la sută (3,6
la sută în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2017.
Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna octombrie 2018 cu 0,9 la sută
faţă de luna septembrie 2018, până la nivelul de 317 399,9 milioane lei. La 31 octombrie 2018,
depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 9,2 la sută (4,7 la sută în termeni reali)
faţă de 31 octombrie 2017.
Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au
majorat cu 20,4 milioane lei, până la 93 839,1 milioane lei. La 31 octombrie 2018, depozitele în lei ale
altor sectoare s-au majorat cu 6,5 la sută (2,1 la sută în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2017.
Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, s-au majorat cu 1,2 la sută faţă de luna
septembrie 2018, până la nivelul de 107 283,2 milioane lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-
au majorat cu 1,1 la sută, până la 22 988,6 milioane euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului
precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 14,1 la sută (exprimate
în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 12,4 la sută).