SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

5.1.      CONDITII DE CALITATE A ALIMENTARII    

            In cele ce urmeaza se va face o analiza comparativa a performantelor schemelor

electrice de conexiuni privind alimentarea cu energie electrica, in conditii de calitate si eficienta
economica, cu respectarea stricta a cerintelor privitoare la protectia vietii oamenilor si a mediului
am 626b11g biant.

            In general, calitatea alimentarii cu energie electrica se poate considera ca fiind in mod

direct determinata de urmatorii factori:

        siguranta in functionare a instalatiei, care se defineste prin aptitudinea instalatiei de a-si

indeplini functiile pentru care a fost creata, de-a lungul unei perioade de referinta date;

        calitatea produsului furnizat consumatorilor, respectiv, calitatea energiei electricetranzitate

prin instalatia respectiva, care se poate defini prin aptitudinea energiei electrice de a satisface
necesitatile consumatorilor (conformitatea produsului cu normele de calitate);

        compatibilitatea instalatiei cu mediul inconjurator, prin care se intelege aptitudinea

instalatiei de a functiona in mediul sau ambiant intr-un mod satisfacator si fara a produce
perturbatii intolerabile pentru tot ceea ce se afla in acest mediu.

            Imbunatatirea nivelului calitativ al serviciului de alimentare cu energie electrica este un

proces complex, care necesita in general cheltuieli suplimentare, verificarea eficientei
economice a masurilor adoptate pentru cresterea calitatii presupunand analiza corelatiilor intre
variatia costurilor calitatii (investitii, cheltuieli de exploatare, daune) si variatia indicatorilor de
masurare a calitatii. Comparand, printr-un criteriu oarecare, costurile variantelor cu veniturile
care se pot obtine prin adoptarea unor masuri tehnice de imbunatatire a calitatii alimentarii cu
energie electrica, se poate alege nivelul de calitate eficient din punct de vedere economic.

5.2.      SCHEME CU UN SISTEM DE BARE COLECTOARE SI UN INTRERUPTOR PE

CIRCUIT

            Pentru exemplificarea avantajelor/dezavantajelor unor astfel de scheme electrice, precum

si pentru delimitarea unor preferinte in ceea ce priveste domeniul lor de utilizare, in cele ce
urmeaza se considera cazul unei statii de transformare cu Un  110kV, la care sunt racordate
doua circuite de linie si doua circuite de (auto)transformator.

5.2.1.   VARIANTA DE BAZA

            In varianta de baza (figura 5.1), schema cu un sistem de bare colectoare (1BC) presupune
existenta unui singur nod de conexiuni, la care sunt racordate circuite cu solutii de echipare
simple.
         In continuare, schema din figura 5.1 va fi considerata ca varianta de referinta, pentru
analiza comparativa a diferitelor tipuri de scheme de conexiuni utilizate in statii electrice.

Fig. 5.1. Exemplu de

schema electrica de
conexiuni cu un
sistem de bare
colectoare

            Principalele
avantaje ale schemelor cu 1BC sunt configuratia lor mai simpla si numarul de aparate mai
redus in raport cu alte tipuri de scheme electrice de conexiuni. Ca urmare, la aceste scheme sunt
necesare eforturi mai mici de investitie si totodata (prin reducerea numarului surselor potentiale
de defecte/greseli de manevrare), numarul intreruperilor in alimentare este potential mai mic.
Deoarece contin echipament putin, astfel de scheme necesita suprafete de teren mai mici pentru
dispunere, fiind indicate si in cazul statiilor amplasate in constructii (de interior).

           

            Principalul dezavantaj al schemelor cu 1BC consta in faptul ca defectele (sau reviziile)

la sistemul de bare/separatoarele de bare sau refuzul de actionare al unui intreruptor conduce la
scoaterea intregii statii din functiune. In cazul unor intreruperi in zona barelor colectoare,
daunele ca urmare a nelivrarii energiei electrice vor fi cu atat mai mici, cu cat vor fi conectate
mai putine circuite la sistemul de bare colectoare.

            In cazul reviziilor/reparatiilor la o celula, intreruperea in alimentare va afecta numai

circuitul aferent celulei respective. Daunele ca urmare a nelivrarii energiei electrice pot fi reduse
daca circuitul respectiv este rezervat (pana la zero, in cazul unei rezerve de 100%).

           

            Scheme cu 1BC si un intreruptor pe circuit sunt folosite pentru toate treptele de

tensiune din retelele de distributie, atunci cand aparatajul electric este fiabil, presupune
mentenanta redusa si/sau consumatorii admit intreruperi in alimentare ori pot fi preluati de alta
sursa de rezerva.

5.2.2.   SECTIONARE LONGITUDINALA A SISTEMULUI DE BARE

            Cresterea sigurantei in functionare a schemelor cu un sistem de bare colectoare si un

intreruptor pe circuit se poate face prin sectionare longitudinala a sistemului de bare.
            Probabilitatea ca un defect la sistemul de bare/separatoarele de bare sau refuzul de
actionare al unui intreruptor sa afecteze mai multe sectii de bare este relativ redusa. Prin
sectionare se reduce deci numarul de circuite intrerupte ca urmare a unor defecte/revizii in
zona barelor si a separatoarelor de bare, daca se tine seama de unele aspecte:

        se pot crea atatea sectii de bare cate surse de alimentare exista pentru statia respectiva;

        consumatorii vor fi cat mai uniform repartizati pe sectii, iar cei cu dubla alimentare vor fi
racordati la sectii diferite;

        intre sectii se prevad circuite suplimentare (cuple longitudinale), care permit alimentarea a
doua sectii de la aceeasi sursa, in cazul defectarii/revizuirii uneia dintre surse.

            In figura 5.2 este prezentat un exemplu de schema de conexiune pentru o statie de
110kV/MT, cu doua sectii de bare. Fiecare sectie de bare este alimentata din SEN prin cate o linie
electrica, iar numarul plecarilor din statie este egal repartizat pe cele doua sectii. In cazul unor
intreruperi (planificate sau nu) in zona barelor si a separatoarelor de bare, daunele de nelivrare
a energiei electrice vor fi mai mici, fiind afectati doar jumatate dintre consumatorii alimentati de
la sistemul de bare colectoare.

            Aceasta modificare a variantei de baza presupune un efort suplimentar de investitii,

pentru echiparea cuplei longitudinale intre sectiile de bare. Deoarece in costul unei celule,
ponderea principala revine intreruptorului, pentru reducerea cheltuielilor cu echiparea statiei se
cauta solutii de micsorare a numarului de intreruptoare. In acest scop se pot utiliza mai
multe tipuri de cuple longitudinale (figura 5.3).

Fig. 5.2. Exemplu de schema electrica de conexiuni cu doua sectii de bare colectoare

            Cupla longitudinala cu un separator (figura 5.3,a) presupune o investitie minima, dar

ofera o elasticitate in exploatare foarte redusa, deoarece cuplarea/decuplarea celor doua sectii de
bare se poate face numai in absenta sarcinii (dupa deconectarea surselor de alimentare). De
asemenea, in cazul unor manevre gresite cu separatorul cuplei sau in cazul revizuirii acestuia,
trebuie scoase din functiune ambele sectii de bare. Acest ultim dezavantaj poate fi partial
remediat prin prevederea unui al doilea separator de cupla (figura 5.3,b). Cele doua separatoare
se pot izola reciproc, ceea ce permite mentinerea in functiune a uneia dintre cele doua sectii de
bare, atunci cand se lucreaza la cealalta sectie.

Fig. 5.3. Variante de echipare a

circuitelor de cupla longitudinala

           

            Elasticitate si siguranta
maxima in exploatare sunt oferite
de cupla longitudinala cu doua
separatoare si un
intreruptor (figura 5.3,c).
Conectarea/deconectarea
longitudinala a sectiilor se face in
acest caz numai cu ajutorul
intreruptorului (capabil sa stinga arcul electric). Lucrarile de revizie/reparatie la intreruptorul
cuplei se pot face cu mentinerea ambelor sectii de bare sub tensiune.

            In regim normal de functionare, circuitul cuplei longitudinale este mentinut in rezerva
calda (separatoarele cuplei sunt inchise, intreruptorul fiind declansat). Mentinerea cuplei in
aceasta stare prezinta unele avantaje pentru siguranta in functionare a statiei:

        se evita ca in cazul unui scurtcircuit pe una din sectii sa declanseze doua intreruptoare (al
sursei de alimentare si al cuplei longitudinale), situatie care ar conduce la expunerea
celeilalte sectii, in cazul nefunctionarii intreruptorului cuplei;

        se scurteaza durata manevrelor de conectare;

        se reduce riscul unor manevre gresite cu separatoarele.

            Pentru cresterea continuitatii in exploatare, cuplele longitudinale echipate cu intreruptor

se prevad cu sisteme de anclansare automata a rezervei (AAR). Mai nou, se foloseste denumirea
"transfer automat".

5.2.3.   SCHEME CU UN SISTEM DE BARE COLECTOARE SI CU OCOLIRE

            Ca urmare a solicitarilor la care sunt supuse in exploatare, intreruptoarele sunt aparatele
din statii care necesita de regula cele mai frecvente lucrari de intretinere sau de remediere a unor
defecte.
            Pe durata efectuarii acestor lucrari se intrerupe functionarea circuitelor respective si se
pot inregistra daune. Pentru reducerea acestora devine uneori justificata din punct de vedere
economic prevederea unui intreruptor suplimentar, intercalat pe o legatura ocolitoare, astfel incat
acesta sa poata inlocui, pe rand, cate un intreruptor din statie. Prin urmare, prin ocolire  se
reduce timpul de intrerupere in alimentarea cu energie electrica, pe un circuit la care a
aparut un defect. Lucrarile planificate in zona unei celule se executa fara intrerupere in
alimentare.        In figura 5.4 este prezentat un exemplu de schema de conexiuni cu un sistem de
bare colectoare si bara de ocolire (numita uneori si bara de transfer).

Fig.5.4. Exemplu de
schema de
conexiuni cu un
sistem de bare
colectoare si bara de
ocolire

            Instalatiile
cu ocolire
presupun investitii
suplimentare din
cauza introducerii intreruptorului de ocolire (care impreuna cu separatoarele sale formeaza cupla
de ocolire), a sistemului barelor de ocolire si a separatoarelor de ocolire, pentru fiecare circuit
care urmeaza a fi ocolit. De asemenea, comparativ cu varianta de baza din figura 5.1, ocolirea
presupune un consum suplimentar de teren pentru amplasarea statiei. Calculele arata
cainstalatiile cu bare de ocolire sunt pot rezulta eficiente din punct de vedere economic
atunci cand:

        durata nelivrarii de energie, ca urmare a lucrarilor de revizie/reparatie in celule este mare

(statii cu multe circuite nerezervate intre ele, cu echipamente invechite, cu fiabilitate redusa,
cu solicitari frecvente ale intreruptoarelor etc.);

        sarcina electrica vehiculata pe circuite este mare (ocolirea se prevede in statii

cu Un  110kV);

        exista o mare sensibilitate la intreruperi a zonelor alimentate si circuitele nu sunt rezervate

prin alte cai de alimentare.

            Manevrele pentru ocolirea unui intreruptor aflat in functiune trebuie astfel etapizate incat
sa nu conduca la intreruperea tranzitului de energie pe circuitul respectiv.

5.2.4.   SCHEME CU BARE COLECTOARE SECTIONATE LONGITUDINAL SI CU OCOLIRE

            Pentru marirea continuitatii in alimentarea consumatorilor, schemelor cu simplu sistem
de bare colectoare sectionat longitudinal li se poate asocia ocolirea.

            Pentru o elasticitate ridicata in functionarea unor astfel de scheme, corespunzator fiecarui

nod de bare se pot prevedea cuple individuale: una longitudinala si doua de ocolire (figura 5.5,a).

                                                                       

Fig. 5.5. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple in cazul unor statii cu

un sistem de bare colectoare si bare de ocolire

            In conditiile unei elasticitati mai reduse, efortul de investitii poate fi sensibil micsorat
prin folosirea unor cuple cu functiuni multiple.

            Printr-o selectare convenabila a separatoarelor de bare, cu ajutorul unei astfel de

cuple pot fi realizate pe rand, doua (figura 5.5,b) sau toate cele trei cuple (figura 5.5,c).

            Dezavantajul principal al folosirii unor cuple cu functiuni multiple este acela ca in

caz de revizie sau defectare a intreruptorului de cupla se pierd toate posibilitatile de cuplare a
diverselor noduri intre ele. In plus, in cazul unui refuz al singurului intreruptor de cupla este
deconectata toata statia (intrerupere totala), iar comutatia prin separatoare este o potentiala sursa
de incidente pe barele colectoare, cu consecinte foarte grave.

5.3.      SCHEMA CU DOUA SISTEME DE BARE COLECTOARE SI UN INTRERUPTOR PE

CIRCUIT

            In cazul sectionarii longitudinale, sectiile apartinand aceluiasi sistem de bare sunt dispuse
una in prelungirea alteia. Fiecare circuit din statie poate fi racordat doar la una dintre sectiile de
bare si isi pierde alimentarea, in caz de indisponibilitate a sectiei respective. Din aceasta
cauza,sectionarea longitudinala este considerata o sectionare rigida.

            Spre deosebire de aceasta, un mod de sectionare elastic poate fi considerat acela care

permite cuplarea circuitelor, pe rand, la oricare dintre sectiile de bare. Aceasta se poate
realiza prin sectionarea transversala a sistemului de bare din varianta de referinta.

            Sectionarea transversala presupune cresterea numarului de separatoare de bare, care pe

langa functia de izolare a circuitului fata de sistemul de bare, capata si functia suplimentara
de selectare a sistemului de bare pe care urmeaza sa functioneze acesta.

            Prin sectionare transversala rezulta scheme cu mai multe sisteme de bare colectoare.

5.3.1.   VARIANTA DE BAZA

            In varianta de baza, schemele cu doua sisteme de bare colectoare (2BC) presupun
existenta a doua noduri de conexiuni dispuse alaturat, fiecare circuit fiind prevazut cu cate doua
separatoare de bare, care sunt folosite atat pentru selectarea sistemului de bare la care urmeaza a
fi racordat circuitul respectiv, cat si pentru separarea celulei la care se lucreaza fata de barele
colectoare.

            In figura 5.6 este prezentata o schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare
pentru statia de transformare 110 kV/MT, folosita ca exemplu in cazurile anterioare.

            Fiecare circuit se poate comuta la fiecare dintre sistemele de bare colectoare, aceasta
manevra efectuandu-se in regim normal de functionare fara intreruperea functionarii.

            Fiecare bara colectoare poate fi izolata in scopul executarii lucrarilor de intretinere, fara
intreruperea vreunui circuit. Un incident pe un sistem de bare intrerupe doar circuitele racordate
in nodul respectiv, timpul de nelivrare a energiei fiind cel necesar efectuarii manevrelor de
trecere a circuitelor pe celalalt sistem de bare colectoare (deci mult mai mic decat timpul de
nelivrare in cazul variantei de referinta, necesar pentru reparatii).

Fig.5.6. Exemplu de
schema de conexiuni
cu doua sisteme de
bare colectoare

            Cuplarea
celor doua noduri de
conexiuni prin
inchiderea ambelor
separatoare de bare
ale aceluiasi circuit presupune riscul unor avarii grave (insotite de arc electric) si deci o astfel de
manevra este strict interzisa. Cuplarea sistemelor de bare poate fi facuta numai prin intermediul
intreruptorului cuplei transversale, denumit astfel deoarece in teren se adopta o dispunere
paralela a celor doua sisteme de bare colectoare.

            Cupla transversala este un circuit specific tuturor schemelor cu un singur intreruptor pe

circuit si doua (sau mai multe) sisteme de bare.Functiile cuplei transversale sunt :

        punerea sub tensiune a unui sistem de bare colectoare cu scopul de a verifica starea izolatiei
acestuia; intre doua sisteme de bare legate prin cupla transversala, circuitele pot fi
redistribuite fara a fi necesare intreruperi in functionarea acestora;

        legarea in paralel a doua sisteme de bare colectoare, ambele aflate sub tensiune;

        ocolirea intreruptorului unui circuit, cu doua scurte intreruperi in functionarea circuitului

respectiv.

            Ca urmare a prezentei celui de al doilea sistem de bare, respectiv, a suplimentarii

numarului de separatoare pe fiecare circuit, precum si a introducerii circuitului de cupla
transversala, cresc cheltuielile de investitii pentru echiparea statiei, precum si cheltuielile de
intretinere (comparativ cu varianta de referinta, prezentata in figura 5.1). Este redus insa
considerabil timpul de intrerupere in alimentare si numarul circuitelor afectate de
revizia/reparatia unui sistem de bare (deci puterea nelivrata).

5.3.2.   SCHEMA CU DOUA BARE COLECTOARE SI CU SECTIONARE LONGITUDINALA

            Pentru marirea continuitatii in alimentarea consumatorilor, schemelor cu bare colectoare

duble (sectionare transversala) li se asociaza sectionarea longitudinala a unuia sau a ambelor
sisteme de bare.

            In statiile cu doua sisteme de bare, se justifica mai frecvent sectionarea longitudinala a

unuia singur dintre cele doua noduri de conexiuni. Pentru o elasticitate ridicata in functionarea
unor astfel de scheme, corespunzator fiecarei noi sectii de bare se pot prevedea cuple
individuale: una longitudinala si doua transversale (figura 5.7,a).
 

Fig. 5.7. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple in cazul unor statii cu

doua sisteme de bare colectoare si sectionare longitudinala

           

            In conditiile unei elasticitati mai reduse, efortul de investitii poate fi sensibil micsorat
prin folosirea unei cuple longo-transversale (figura 5.7,b). Cu ajutorul unei astfel de cuple cu
functii multiple pot fi realizate pe rand o cupla longitudinala si doua cuple transversale.

            Doua variante de cuple cu functii multiple care pot fi folosite in cazul sectionarii
longitudinale a ambelor sisteme de bare sunt prezentate in figura 5.7,c si 5.7,d. In varianta din
figura 5.7,c pot fi realizate pe rand doua cuple longitudinale, respectiv, doua cuple transversale.
In varianta din figura 5.7,d, in locul celor doua cuple longitudinale pot fi realizate doua cuple in
cruce (in diagonala).

            Modalitatea si gradul de sectionare dintr-o statie de conexiuni se stabilesc in functie de

conditiile concrete de functionare. Principalele avantaje urmarite prin aceasta sunt cresterea
continuitatii in alimentare si micsorarea curentilor in caz de scurtcircuit. Pentru marirea
continuitatii in alimentare, pe langa sectionare mai trebuie asigurata si o repartitie judicioasa a
circuitelor intre noduri. Pentru reducerea curentilor de scurtcircuit, statia functioneaza cu cuplele
longitudinale sau transversale "normal deschise".

5.3.3.   SCHEMA CU DOUA BARE COLECTOARE SI CU OCOLIRE

            Similar celor prezentate in paragraful 5.1.3, pentru reducerea daunelor de nelivrare a

energiei ca urmare a efectuarii unor lucrari la celule, devine uneori justificata din punct de vedere
economic prevederea unei legaturi ocolitoare, astfel incat acesta sa poata inlocui, pe rand, cate
un intreruptor din statie, fara intrerupere in alimentare.

            In figura 5.8 este prezentat un exemplu de schema de conexiuni cu doua sisteme de bare
colectoare si bara de
ocolire (numita
uneori si bara de
transfer).
 

Fig. 5.8. Exemplu de schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare

si sistem de bare de ocolire

            Asa cum s-a aratat deja in paragraful 5.1.3, instalatiile cu ocolire presupun investitii
suplimentare din cauza introducerii cuplei de ocolire, a sistemului barelor de ocolire, precum si a
separatoarelor de ocolire, pentru fiecare circuit care urmeaza a fi ocolit. De asemenea,
comparativ cu varianta de baza din figura 5.1, ocolirea presupune un consum suplimentar de
teren pentru amplasarea statiei.   In unele cazuri se utilizeaza scheme simplificate, folosindu-
se cuple cu functiuni multiple, la care se renunta fie la cupla transversala (figura 5.9,a), fie la
sistemul de bare si cupla de ocolire (figura 5.9,bsi c), ceea ce conduce la reducerea costurilor de
realizare a statiei si a suprafetei de teren necesare pentru dispozitia constructiva.

            Ca si in celelalte cazuri, folosirea unor cuple cu functiuni multiple prezinta

dezavantajul ca in caz de revizie sau defectare a intreruptorului de cupla se pierd toate
posibilitatile de cuplare a diverselor noduri intre ele. In plus, in cazul unui refuz al singurului
intreruptor de cupla este deconectata toata statia (intrerupere totala), iar comutatia prin
separatoare este o potentiala sursa de incidente pe barele colectoare, cu consecinte foarte grave.
 a
 

Fig. 5.9. Scheme simplificate cu doua sisteme de bare colectoare si ocolire

            In variantele de schema prezentate in figurile 5.9,b si c ocolirea se face prin cupla

transversala inseriata cu unul dintre cele doua sisteme de bare colectoare, care in prealabil
trebuie degajat de alte circuite. Prin urmare, pe durata fiecarei perioade de ocolire, in statiile cu
astfel de scheme se dispune de un singur sistem de bare colectoare.

5.4.      SCHEMA CU 2BC LA CARE REVIN INTRE UNUL SI DOUA

INTRERUPTOARE PE CIRCUIT

            Mai des intalnite in practica sunt schemele de conexiuni cu 1,5 sau 2 intreruptoare pe
circuit. Astfel de scheme prezinta flexibilitate foarte mare in timpul exploatarii si
disponibilitate marita, deoarece:

      in regim normal de functionare, ambele sisteme de bare colectoare sunt mentinute sub
tensiune; toate comutatiile se fac prin intreruptoare, ceea ce reduce riscul unor avarii grave
(insotite de arc electric liber);

      fiecare bara colectoare poate fi izolata in scopul executarii lucrarilor de intretinere, fara
intreruperea vreunui circuit; un incident pe un sistem de bare nu afecteaza nici un circuit, deci
nu conduce la intreruperi in alimentare;

      lucrarile de revizie/reparatii la celule se pot efectua fara intreruperea functionarii circuitului

respectiv, deci fara daune de nelivrare.

           
            Datorita avantajelor mai sus mentionate, este redus considerabil timpul de intrerupere in
alimentare si puterea nelivrata, nemaifiind necesare circuite suplimentare de cupla transversala si
de ocolire.    Principalul dezavantaj al unor astfel de scheme consta in cresterea investitiilor
pentru echiparea statiilor, atat din cauza numarului sporit de intreruptoare pe circuit, cat si ca
urmare a costurilor mai ridicate pentru asigurarea protectiilor.

        In figura 5.10 este

prezentata o schema de conexiuni cudoua sisteme de bare colectoare si doua intreruptoare pe
circuit. Fiecare circuit este in permanenta cuplat prin celula cu intreruptor la ambele sisteme de
bare colectoare, deci prezinta avantajele unei duble alimentari. Ca urmare a dublarii numarului
de intreruptoare pe fiecare circuit, cresc insa sensibil cheltuielile de investitii pentru echiparea
statiei, precum si cheltuielile de intretinere (comparativ cu varianta de referinta, prezentata in
figura 5.1).

Fig. 5.11. Scheme cu 2 intreruptoare Fig. 5.12. Scheme cu 1,5

pe circuit intreruptoare pe circuit

            Acest tip de schema prezinta interes in cazul circuitelor pentru care trebuie asigurata o
foarte mare siguranta in functionare. Astfel, punerea in functiune la CET Isalnita, a primului grup
frantuzesc de 315 MW, care reprezenta cel mai mare grup din tara la acea data (31 decembrie
1967), s-a facut prin celula cu doua intreruptoare. Pe de alta parte, anumite firme constructoare
realizeaza scheme cu bare colectoare duble in sistem "duplex" si la medie tensiune, prin
montarea pe fiecare circuit a cate doua celule prefabricate cu bare colectoare simple si
intreruptor.

        O cale de reducere a investitiilor, aplicata in cazul statiilor de foarte inalta tensiune, o
constituie utilizarea a cate trei intreruptoare pentru doua circuite (figura 5.11). Ramane insa ca
dezavantaj costul ridicat al realizarii protectiilor si al reanclansarii automate rapide, caci
intreruptorul median trebuie sa functioneze independent in fiecare din directiile celor doua
plecari.

            Calculele tehnico-economice arata ca astfel de scheme pot rezulta eficiente din punct de

vedere economic mai ales atunci cand:

        durata nelivrarii de energie, ca urmare a lucrarilor de revizie/reparatie in statii este mare;

        sarcina electrica vehiculata pe circuite este mare (de regula, in statii cu Un  220 kV);

        exista o mare sensibilitate la intreruperi a zonelor alimentate si circuitele nu sunt rezervate

prin alte cai de alimentare.

            Un exemplu de utilizare in Romania a schemei electrice cu 1,5 intreruptoare pe circuit

este cel al statiei de 400 kV, realizata pentru evacuarea puterii produse si interconectarea
cu SEN a CNE Cernavoda.

5.5.      SCHEME POLIGONALE

            Datorita conturului inchis, desi unui circuit ii revine cate un singur intreruptor, schema
prezinta avantajele conectarii fiecarei plecari la retea prin cate doua intreruptoare. Aceasta
conduce la o mai mare flexibilitate, mai ales in ceea ce priveste intretinerea intreruptoarelor, cu
costuri mai reduse decat in cazul schemelor prezentate in paragraful 5.3:

        toate comutatiile se fac prin intreruptoare (figura 5.12), ceea ce reduce riscul unor avarii
grave (insotite de arc electric liber);

        deconectarea/declansarea oricarui intreruptor se face fara intreruperea sarcinii pe circuit, deci

nu este necesara prevederea unui sistem de ocolire;

        legaturile transversale intre noduri sunt asigurate prin laturile poligonului (echipate cu
intreruptoare), deci un circuit de cupla transversala este inutil.

            Printre dezavantajele schemelor poligonale se pot mentiona:

        amperaj mai mare pentru intreruptoare, care deservesc fiecare cate doua circuite electrice;
sub acest aspect, schema este mai indicata la Un  220 kV;

        volum mai mare de protectii si scheme de circuite secundare mai complicate;

        dificultati legate de numarul uneori insuficient al infasurarilor secundare cu care sunt

prevazute transformatoarele de curent pentru alimentarea protectiilor (se poate ajunge la
folosirea in comun a unei infasurari pentru mai multe protectii sau la suplimentarea
numarului de transformatoare de masurare).

            Schemele poligonale constituie o alternativa importanta a schemelor cu 1,5 intreruptoare

pe circuit pentru realizarea schemelor de conexiuni la statii electrice de foarte inalta tensiune
(spre exemplu, statia de 750 kV de la Isaccea este "un patrat").
 Fig. 5.12. Schema electrica
poligonala

a - schema de principiu; b -
schema corespunzatoare
planului de amplasare

5.6.      SCHEME BLOC
SI VARIANTE DE
MARIRE A
FLEXIBILITATII
ACESTORA

            O schema
bloc constituie un ansamblu functional care este disponibil numai daca toate elementele sale
componente sunt disponibile. Volumul foarte redus de aparataj electric necesar pentru echipare,
precum si lipsa unor legaturi intermediare cu alte blocuri conduce la unele avantaje, ca de
exemplu:

        investitii minime;

        surse potentiale de defect mai putine;

        spatiu foarte restrans pentru amplasarea in teren;

        simplificare a exploatarii;

        limitare a curentilor de scurtcircuit, datorita unui grad de functionare in paralel mai redus.

           

            Principalul dezavantaj consta in aceea ca, din punct de vedere fiabilistic, blocul

constituie o structura de tip "serie": la defectarea unui element al din structura sa, tot ansamblul
iese din functiune.

            Scheme bloc sunt folosite atunci cand fiabilitatea elementelor componente este ridicata
(necesita mentenanta redusa) si/sau sarcina admite intreruperi in alimentare ori poate fi preluata
de alta sursa.

            Cresterea flexibilitatii schemelor bloc se poate realiza prin marirea volumului de

aparataj utilizat pentru echiparea schemei, ceea ce permite modularea unor subansambluri
functionale, astfel incat la defectarea unui element sa nu se piarda tot ansamblul.
5.6.1.   SCHEME PENTRU CENTRALE 

            In cazul centralelor electrice se utilizeaza scheme bloc formate din generator electric,
transformator (ridicator) pentru evacuarea puterii si transformator (coborator) pentru alimentarea
serviciilor proprii (figura 5.13,a). Uneori, blocul include si o linie electrica de evacuare a puterii
in sistem (figura 5.13,b).

Fig. 5.13. Scheme

electrice bloc utilizate
in centrale electrice

a - schema
bloc G+TB+Tsp ; b -
schema
bloc G+TB+Tsp+LE

           

            Cresterea
flexibilitatii
operationale, a
numarului de
combinatii posibile si a
sigurantei in
functionare se poate
realiza prin
introducerea in schema a unui intreruptor de generator (fig. 5.14).

            In centrale echipate cu grupuri de putere unitara redusa, se pot realiza scheme electrice
cu doua generatoare, bloc cu un singur transformator ridicator (figura 5.14,a), iar in cazul
centralelor electrice echipate cu grupuri de mare putere se pot adopta variante de echipare cu un
grup bloc cu doua transformatoare ridicatoare (figura 5.14,b). Aceasta din urma varianta de
echipare mareste disponibilitatea centralei, permitand ca in caz de indisponibilitate a unuia dintre
transformatoare, generatorul sa poata fi mentinut in functiune la sarcina partiala. In plus, astfel se
rezolva mai usor problema transportului unitatilor de (auto)transformare de foarte mare putere,
din fabrica si pana la locul de montare.
 Fig. 5.14. Scheme electrice
bloc cu flexibilitate marita
utilizate in centrale electrice

a - cu grupuri de putere
unitara mica; b - cu grupuri
de putere unitara mare

            Actualmente, mai
mult de 60% din totalul
centralelor electrice din
intreaga lume sunt echipate
cu intreruptor de generator
[56], deoarece prin aceasta:  

        se elimina necesitatea

prevederii unui
transformator
suplimentar de IT/MT
pentru alimentarea
serviciilor proprii la pornirea/oprirea blocului;

        se evita producerea unor tensiuni tranzitorii, ca urmare a transferului automat al surselor de
alimentare normala si de rezerva a serviciilor proprii.

            Functiile pe care le preia intreruptorul de generator sunt:

        izolarea generatorului fata de retea; aceasta functie este deosebit de importanta, mai ales in
cazul centralelor de varf, unde manevrele de cuplare/decuplare se fac des si trebuie ca
aparatul de comutatie sa dispuna de o buna anduranta electrica si mecanica; peste 80% dintre
centralele cu turbine pe gaze, care sunt cele mai frecvent construite in prezent, datorita
costului relativ mai scazut si a disponibilitatii mai mari (comparativ cu centralele clasice) si
care au porniri/opriri dese, sunt prevazute cu intreruptor de generator;

        la centralele cu turbine pe gaze, IG are in plus o functie in procesul de pornire al centralei;

mai inainte de a putea functiona autonom, generatorul trebuie adus la o anumita viteza de
rotatie, cu ajutorul unui motor de lansare sau utilizand regimul de functionare al
generatorului ca motor; in acest ultim caz, se injecteaza generatorului un curent de frecventa
variabila, produs de un convertizor static de frecventa, prin intermediul unui cablu de medie
tensiune si un separator introduse in carcasa intreruptorului de generator;

        sincronizarea generatorului cu sistemul; in caz de cuplare in opozitie de faza, intreruptorul

de generator (dispus pe legatura capsulata a generatorului, deci cu risc de conturnare din
 cauze externe practic nul) dispune de o marja de siguranta mai mare la solicitari electrice
decat intreruptorul de inalta tensiune;

        ruperea curentilor de scurtcircuit debitati de generator, in caz de defect la transformatorul

de putere sau la cel servicii proprii, intr-un timp foarte scurt (sub 80 ms).

            Costul unui astfel de intreruptor de generator (introdus pe legatura capsulata dintre

generator si transformator) este foarte ridicat, ca urmare a solicitarilor mari din regim normal si
de scurtcircuit, la care trebuie sa faca fata IG .      In aceeasi legatura capsulata, pot exista diferite
optiuni de echipare: separatoare, cutit(e) de legare la pamant pe fiecare parte, transformatoare
(senzori) de masurare a curentului si tensiunii etc.

            Uneori, pentru reducerea investitiilor, la bornele generatorului electric se utilizeaza

separatoare de sarcina de constructie speciala.

5.6.2.   SCHEME DE RACORD ADANC

            Statiile de distributie tip racord adanc (SRA) sunt prevazute cu una sau doua celule bloc
linie electrica - transformator de forta, prevazute cu intreruptoare doar pe partea de alimentare a
liniei electrice si pe partea de tensiune inferioara a transformatorului. Transformatorul fiind
amplasat aproximativ in centrul de sarcina al consumatorului, astfel de scheme sunt folosite in
scopul reducerii pierderilor de energie in retelele electrice. Acest tip de statie este destinat
alimentarii obiectivelor industriale de putere importanta, a centrelor urbane cu densitate mare de
sarcina etc. AlimentareaSRA se face, de regula, de la barele statiilor de 110 kV sau din liniile
electrice de distributie (tip "intrare-iesire" sau "agatate in T"), direct, fara bare colectoare pe
partea de inalta tensiune si fara alte legaturi intre caile de alimentare (figura 5.15).

            Deoarece protectia intreruptorului de la capatul de alimentare al liniei este insensibila la o

buna parte dintre defectele care se produc pe infasurarile secundare ale transformatorului, in
cazul unor curenti de scurtcircuit monofazat nu prea mari si daca intreruptorul liniei rezista la
defect kilometric, se poate utiliza SRA cu separator de scurtcircuitare la bornele
transformatorului (figura 5.15,a). Acesta este prevazut cu dispozitiv de actionare rapida si se
inchide automat in caz de defect in transformator, transformand defectul in scurtcircuit trifazat,
pentru a fi sesizat si deconectat de intreruptorul de la capatul liniei de alimentare.

            Atunci cand nu sunt indeplinite conditiile de utilizare ale separatorului de scurtcircuitare,

buna functionare a unor astfel de scheme (figura 5.15,b) poate fi asigurata prin utilizarea unor
canale de telecomunicatii (cabluri pilot, canale de inalta frecventa prin conductoarele liniilor de
inalta tensiune, canale hertziene prin unde ultrascurte). Toate aceste solutii presupun insa un
efort de investitii pe care reducerea numarului de intreruptoare nu-l poate uneori compensa.
Pentru lungimi mari ale racordului (de regula, peste 10 km), poate rezulta oportuna din punct de
vedere economic montarea unui intreruptor suplimentar pe partea de inalta tensiune a
transformatorului (figura 5.15,c).
 Fig. 5.15. Scheme electrice de
distributie tip racord adanc

a - cu separator de
scurtcircuitare; b - prevazuta cu
canal de telecomunicatii; c - cu
intreruptor pe partea de inalta
tensiune a transformatorului

5.6.3.   SCHEME DE TIP H

            Denumirea provine din

asemanarea schemei de
conexiuni cu majuscula H,
schema fiind obtinuta prin legarea a doua celule bloc linie electrica - transformator de forta
printr-o punte (cupla longitudinala). Schema prezinta o disponibilitate marita fata de SRA cu
doua celule bloc linie - transformator, deoarece in cazul indisponibilitatii unui circuit din
structura blocului, functionarea statiei poate continua cu elementele ramase, prin intermediul
puntii (cuplei).

             In functie de pozitia puntii in raport cu intreruptoarele schemei, se pot realiza scheme de
tip H superior (figura 5.16,a) sau de tip H inferior (figura 5.16,b).

Fig. 5.16. Scheme electrice

cu conexiuni tip H

a - superior;  b - inferior.

Alegerea uneia
dintre variante se poate face
in functie de complexitatea
manevrelor pe care le
implica exploatarea
circuitelor de linie,
respectiv, de transformator.
In cazul schemei H superior,
manevrele de
cuplare/decuplare a unui circuit de transformator se fac direct, prin comutatia unui singur
intreruptor si deci implica un numar mai mic de operatii decat manevrele corespunzatoare
cuplarii/decuplarii unui circuit de linie. In cazul schemei H inferior, manevrele de
cuplare/decuplare a unui circuit de linie se fac direct, prin comutatia unui singur intreruptor, in
timp ce manevra de scoatere in revizie a unui circuit de transformator implica cinci operatii
succesive. 

Burta se va Mănânc 2 linguri Vei scăpa de Burta se va Cum să scapi de O metoda Romanii au aflat
STRÎNGE în 5 pe stomacul gol burtă în 3 ZILE! STRÎNGE în 5 burtă si șolduri straveche care te cum pot opri
zile! Consumați și slăbesc! 18 kg Pentru aceasta zile! Consumați într-o va ajuta sa contorul electric!
dimineața 1 jos în 10 zile. trebuie sa bei 1 dimineața 1 săptămînă? De renunti la fumat Tot ce trebuie sa
lingură... CLIC lingură de ... lingură... dimineața pentru faci, e sa...
consuma 1 totdeauna!
pahar.
Sponsorizat de 

Document Info
Accesari: 11024