Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Camil Petrescu

1. Despre autor:
Teoretician al “noului roman”, Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o noua
structura a operei si un nou stil. Problematica fundamentala a operei lui Camil Petrescu fiind o
problematica a cunoasterii, cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intr-o tipologie a
inteligentei: spirite lucide, neliniste, clocotitoare de idei, eroii camilpetrescieni sunt intelectuali
aflati in cautarea absolutului.
2. Creatii ale autorului:
De-a lungul vietii, Camil Pettrescu a realizat diversitate de opera literare, printer care se
numara: “Jocul ielelor”, “Suflete tari”, “Act venetian” (dramaturgie), “Patul lui Procust”
(romane).
3. Incadrarea operei:
In “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”, Camil Petrescu surprinde drama
intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini , care se
salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea aomenirii angrenate in tragismul
unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii.
4. Definirea speciei:
Ca orice roman, “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” este o specie a
genului epic, in proza, de dimensiuni mari, cu actiune complexa, cu puternice conflicte si o intriga
complicate la care participa numeroase personaje construite modern de Camil Petrescu.
Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se contureaza direct prin
descriere si indirect din propriile fapte, ganduri, sentimente, realizate prin dialog, monolog
interior, introspectie.
5. Tema:
Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca experiente ale cautatorului de
absolute.
6. Titlul:
Titlul romanuljui ar putea sugera ratacirea tanarului Stefan Ghiorghidiu prin noaptea
incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate de iubire.
Cuvantul “noapte”, repetat in titlu reda simbolic incertitudinea, indoiala, irationalul,
nesiguranta si absurdul, necunoscutul si tainele firii umane. Cele doua “nopti” sugereaza si doua
etape din evolutia protagonistului: iubirea si trazboiul.
7. Perspectiva auctoriala:
Naratorul-personaj, subiectiv si naratiunea la persoana I definesc perspective narativa.
Perspectiva psihologica este realizata prin mijloace de analiza a constiintei, naratorul
autodiegenic apeland la dialog, monolog interior, flashback si cuvinte cu valoare de symbol. Toate
acestea argumenteaza caracterul subiectiv al romanului.
Modalitatea narativa se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde
reiese implicarea acestuia in evenimente, pana la substituirea lui de catre personaj.
Timpul este discontinuu, bazat pe alternanta temporala a evenimentelor sub forma de
flashback si analepsa.
Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real, fontul si un spatiu imaginar inchis, al
framantarilor, chinurilor si zbuciumului din constiinta personajului.
8. Rezumat:

1
 Incipitul romanului il reprezinta pe Stefan Ghiorghidiu, potrivit jurnalului de front al
acestuia, ca proaspat sublocotenent reservist in primavera anului 1916, contribuind la amenajarea
fortificatiilor de pe Valea Prahovei si din apropierea Dambovicioarei.
Romanul incepe printr-o disctutie de la popota, cand Ghiorghidiu adduce in present (timpul
subiectiv) experienta erotica, pe care o noteaza in jurnalul de campanie: “Eram insurat de doi ani
si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”.
Casnicia este linistita o vreme, mai ales ca duc o viata modesta, aproape de saracie, iubirea
fiind singura lor avere.
Moartea unui unchi de-a lui Ghiorghidiu, pe nume Tache, ii aduce lui Stefan o mostenire
substantiala, fapt care schimba radical viata tanarului cuplu, societatea mondena capata pentru Ela
importanta primordiala.
Sub influenta unei verisoare a lui Stefan, Ela este atrasa intr-o lume mondena, lipsita de
griji, dar si de adevarate orizonturi, preocupata numai de moda, distractii nocturne sau escapade,
lume in care ea se simtea uimitor de bine. In casa acestei verisoare cei doi cunosc ”un vag avocat,
dansator, foarte cautat de femei”, domnul G. Stefan observa ca Ela pare foarte fericita in preajma
lui, ba mai mult, se staduia sa se afla mereu alaturi de el. Stefan incepe sa fie din ce in ce mai
suspicios ca Ela l-ar putea insela.
Excursia de la Odobesti pune sub semnul indoielii fidelitatea sotiei. Alta data, sosind pe
neasteptate intr-o noapte de la Azuga, unde fusese concentrate d doua saptamani, nu-s gaseste
sotia acasa. Ela ajunge pe la opt dimineata. Stefan o alunga, fiind convins ca “niciodata femeia
asta nu ma iubise” si-i cere sa divorteze.
Dupa un timp, cei doi se impaca si sublocotenentul Ghiorghidiu, fiind concentrate in
armata pe Valea Prahovei, aranjeaza ca Ela sa petreaca vara la Campulung. Il zareste in oras pe
domnul G. si atunci nu se mai indoieste ca acesta “venise pentru ea aici, ii era deci sigur amant”.
Planuieste sa-I omoare pe amandoi, dar se intalneste cu locotenent-colonelul care il sileste sa
mearga impreuna la regiment.
Cartea a doua incepe cu capitolul “Intaia noapte de razboi”, care ilustreaza o imagine de
groaza a frontului, cu o armata dezorganizata, ofiteri incompetenti si ostasi cu totul dezorientati.
Deprinderea eroului din drama tortuara a incertitudinii se face prin trairea unei experiente
cruciale, mult mai dramatice, aceea a razboiului la care Ghiorghidui participa efectiv, luptand
pentru libertatea Ardealului de sub ocupatia trupelor austro-ungare.
Pe front Stefan Ggiorghidiu este ranit. Se intoarace in Bucuresti, in convalescenta. Acum
Ela ii pare o straina. Isi da seama, cu luciditate, ca oricand ar fi putut “gasi alta la fel”. Ii daruieste
casele de la Constanta, bani, “absolut tot ce era in casa, de la obiecte de prêt la carti […] Adica tot
trecutul”, ramanand singur.
9. Caracteristici/trasaturi:
Romanul este structurat in doua carti, cu titluri semnificative “Ultima noapte de dragoste”,
care exprima aspiratia catre sentimental de iubire absoluta, si “Intaia noapte de razboi”, care
ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd, ca iminenta a mortii.
Daca prima parte a romanului este o fictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici
nut raise o drama de iubire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o experienta traita,
scriitorul fiind ofiter al armatei romane, in timpul primului razboi mondial.
Este un roman modern deoarece: Stefan Ghiorghidiu este intellectual, foloseste mijloace
moderne de analiza psihologica (introspectia, monologul interior), demitizari (iubirea, razboiul,
statul).
“Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” este un roman subiectiv deoarece
evenimentele sunt relatate la persoana I, naratorul relateaza propriile trairi, ganduri, sentimente si
se implina in evenimentele pe care le nareaza.

2
 Este un roman erotic intrucat sunt prezente mitul iubirii si motivul cuplului. Stefan
Ghiorghiu vede in Ela idealul de femeie (se casatoreste cu ea din orgoliu, deoarece era cea mai
frumoasa fata din Universitate), apoi ca pe o Madona falsa (este uimit cand observa ca ELei ii
placea sa discute politica, sa intervina indiscutiile barbatilor). Nu o mai recunoaste (in ochii lui
Stefan, Ela decade, devine o femeie oarecare), isi da seama ca e indragostit de o iluzie (in
capitotlul “Diagonalele unui testament”, viata celor doi se schimba radical), intr-un final iubirea
dintre cei doi esueaza.
10. Caracterizarea personajuliu principal:
Protagonistul romanului “Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi”, Stefan
Ghiorghidiu, este personajul-narator al evenimentelor si personaj “rotund” (“care nu poate fi
caracterizat succinct si exact”, E.M.Forster) prin complexitatea si profunzimea psihologica. El
traieste in doua realitati temporale, cea a timpului cronologic (obiectiv), in care povesteste
intamplarile de pe front si una a timpului psihologic (subiectiv), in care analizeaza drama iubirii.
Toate faptele, reale sau psihologice, sunt consemnate in jurnalul de front, in care Ghioghidiu
investigheaza cu luciditate ata experientaa subiectiva a iubirii, cat sic ea obiectiva, traita, a
razboiului.
Caracterizarea directa este realizata prin autocaracterizare: “ma chinuiam launtric ca sa par
vessel si eu ma simteam imbecile si ridicol si naiv”.
Caracterizarea indirecta reiese indirect din faptele si trairile protagonistului.
Stefan Ghiorghidiu este o natura reflexive, care isi analizeaza in amanunt, cu luciditate,
starile interioare, cu o constiinta unica, insetat de certitudini si adevar: “Cata luciditate atata
constiinta, cata constiinta atata pasiune si deci atata drama”.
Fire pasionala, puternic reflexiva si hipersensibila, Stefan Ghiorghidiu aduna progresiv
semene ale nelinistii, ale incertitudinii, ale indoielilor sale chinuitoare, pe care le analizeaza
minutios.
Conflictul interior al personajului-narator este de natura filozofica, el cauta cu incapatanare
adevarul, fiind un pasionat al certitudinii absolute.
Stefan spera sa gaseasca in Ela idealul sau de iubire si feminitate catre care aspira cu toata
fiinta, ideal care s-a prabusit dramatic si din cauza conceptiei sale absolutizante: “cei care se
iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt”.
Nici in plan sentimental, nici in plan social el nu gaseste un punct de sprijin durabil si
traieste dureros drama omului singur, inflexibil moral, intransigent si moral, neputand sa faca
niciunul din compromisurile cerute de societatea in care traieste, afacerile in care increase sa se
implice fiind in dezacord cu firea lui cinstita.
A doua experienta de viata fundamentala in planul cunoasterii existentiale este razboiului,
frontal, o experienta traita direct, care constituie polul terminus al dramei intelectuale.
11. Arta narativa:
Registrul stilistic e caracterizeaza prin claritate, sobrietate, fraza scurta si nervoasa, este
analytic si intelectualizat.
12. Concluzii:
Originalitatea romanului subiectiv e data subtilitatea analitica a propriei constiintei, de
drama intelectualului complex si introvertit, declansata prin memorie involuntara, de faptul ca
autorul este in acelasi timp personaj si narrator (narrator autodiegenic).
In conceptia lui George Calinescu, Stefan Ghiorghidiu este “un om cu un suflet clocotitor
de idei si pasiuni, un om inteligent”.