Sunteți pe pagina 1din 4

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de

razboi
Camil Petrescu

1. Despre autor:
Teoretician al “noului roman”, Camil Petrescu este scriitorul care a
introdus o noua structura a operei si un nou stil. Problematica fundamentala a
operei lui Camil Petrescu fiind o problematica a cunoasterii, cei mai multi
dintre eroii sai se incadreaza intr-o tipologie a inteligentei: spirite lucide,
neliniste, clocotitoare de idei, eroii camilpetrescieni sunt intelectuali aflati in
cautarea absolutului.
2. Creatii ale autorului:
De-a lungul vietii, Camil Pettrescu a realizat diversitate de opera
literare, printer care se numara: “Jocul ielelor”, “Suflete tari”, “Act venetian”
(dramaturgie), “Patul lui Procust” (romane).
3. Incadrarea operei:
In “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”, Camil Petrescu
surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de
iubire, dominat de incertitudini , care se salveaza prin constientizarea unei
drame mai puternice, aceea aomenirii angrenate in tragismul unui razboi
absurd, vazut ca iminenta a mortii.
4. Definirea speciei:
Ca orice roman, “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”
este o specie a genului epic, in proza, de dimensiuni mari, cu actiune
complexa, cu puternice conflicte si o intriga complicate la care participa
numeroase personaje construite modern de Camil Petrescu.
Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se
contureaza direct prin descriere si indirect din propriile fapte, ganduri,
sentimente, realizate prin dialog, monolog interior, introspectie.
5. Tema:
Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca experiente ale
cautatorului de absolute.
6. Titlul:
Titlul romanuljui ar putea sugera ratacirea tanarului Stefan Ghiorghidiu
prin noaptea incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate de iubire.
Cuvantul “noapte”, repetat in titlu reda simbolic incertitudinea, indoiala,
irationalul, nesiguranta si absurdul, necunoscutul si tainele firii umane. Cele
doua “nopti” sugereaza si doua etape din evolutia protagonistului: iubirea si
trazboiul.
7. Perspectiva auctoriala:
Naratorul-personaj, subiectiv si naratiunea la persoana I definesc
perspective narativa.
Perspectiva psihologica este realizata prin mijloace de analiza a
constiintei, naratorul autodiegenic apeland la dialog, monolog interior,
flashback si cuvinte cu valoare de symbol. Toate acestea argumenteaza
caracterul subiectiv al romanului.

1
Modalitatea narativa se remarca prin prezenta marcilor formale ale
naratorului, de unde reiese implicarea acestuia in evenimente, pana la
substituirea lui de catre personaj.
Timpul este discontinuu, bazat pe alternanta temporala a evenimentelor
sub forma de flashback si analepsa.
Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real, fontul si un spatiu imaginar
inchis, al framantarilor, chinurilor si zbuciumului din constiinta personajului.
8. Rezumat:
Incipitul romanului il reprezinta pe Stefan Ghiorghidiu, potrivit jurnalului
de front al acestuia, ca proaspat sublocotenent reservist in primavera anului
1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei si din
apropierea Dambovicioarei.
Romanul incepe printr-o disctutie de la popota, cand Ghiorghidiu adduce
in present (timpul subiectiv) experienta erotica, pe care o noteaza in jurnalul
de campanie: “Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la
Universitate si banuiam ca ma inseala”.
Casnicia este linistita o vreme, mai ales ca duc o viata modesta,
aproape de saracie, iubirea fiind singura lor avere.
Moartea unui unchi de-a lui Ghiorghidiu, pe nume Tache, ii aduce lui
Stefan o mostenire substantiala, fapt care schimba radical viata tanarului
cuplu, societatea mondena capata pentru Ela importanta primordiala.
Sub influenta unei verisoare a lui Stefan, Ela este atrasa intr-o lume
mondena, lipsita de griji, dar si de adevarate orizonturi, preocupata numai de
moda, distractii nocturne sau escapade, lume in care ea se simtea uimitor de
bine. In casa acestei verisoare cei doi cunosc ”un vag avocat, dansator, foarte
cautat de femei”, domnul G. Stefan observa ca Ela pare foarte fericita in
preajma lui, ba mai mult, se staduia sa se afla mereu alaturi de el. Stefan
incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca Ela l-ar putea insela.
Excursia de la Odobesti pune sub semnul indoielii fidelitatea sotiei. Alta
data, sosind pe neasteptate intr-o noapte de la Azuga, unde fusese
concentrate d doua saptamani, nu-s gaseste sotia acasa. Ela ajunge pe la opt
dimineata. Stefan o alunga, fiind convins ca “niciodata femeia asta nu ma
iubise” si-i cere sa divorteze.
Dupa un timp, cei doi se impaca si sublocotenentul Ghiorghidiu, fiind
concentrate in armata pe Valea Prahovei, aranjeaza ca Ela sa petreaca vara la
Campulung. Il zareste in oras pe domnul G. si atunci nu se mai indoieste ca
acesta “venise pentru ea aici, ii era deci sigur amant”. Planuieste sa-I omoare
pe amandoi, dar se intalneste cu locotenent-colonelul care il sileste sa
mearga impreuna la regiment.
Cartea a doua incepe cu capitolul “Intaia noapte de razboi”, care
ilustreaza o imagine de groaza a frontului, cu o armata dezorganizata, ofiteri
incompetenti si ostasi cu totul dezorientati.
Deprinderea eroului din drama tortuara a incertitudinii se face prin
trairea unei experiente cruciale, mult mai dramatice, aceea a razboiului la
care Ghiorghidui participa efectiv, luptand pentru libertatea Ardealului de sub
ocupatia trupelor austro-ungare.
Pe front Stefan Ggiorghidiu este ranit. Se intoarace in Bucuresti, in
convalescenta. Acum Ela ii pare o straina. Isi da seama, cu luciditate, ca
2
oricand ar fi putut “gasi alta la fel”. Ii daruieste casele de la Constanta, bani,
“absolut tot ce era in casa, de la obiecte de prêt la carti […] Adica tot
trecutul”, ramanand singur.
9. Caracteristici/trasaturi:
Romanul este structurat in doua carti, cu titluri semnificative “Ultima
noapte de dragoste”, care exprima aspiratia catre sentimental de iubire
absoluta, si “Intaia noapte de razboi”, care ilustreaza imaginea razboiului
tragic si absurd, ca iminenta a mortii.
Daca prima parte a romanului este o fictiune, deoarece prozatorul nu
era casatorit si nici nut raise o drama de iubire pana la scrierea romanului,
partea a doua este insa o experienta traita, scriitorul fiind ofiter al armatei
romane, in timpul primului razboi mondial.
Este un roman modern deoarece: Stefan Ghiorghidiu este intellectual,
foloseste mijloace moderne de analiza psihologica (introspectia, monologul
interior), demitizari (iubirea, razboiul, statul).
“Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” este un roman
subiectiv deoarece evenimentele sunt relatate la persoana I, naratorul
relateaza propriile trairi, ganduri, sentimente si se implina in evenimentele pe
care le nareaza.
Este un roman erotic intrucat sunt prezente mitul iubirii si motivul
cuplului. Stefan Ghiorghiu vede in Ela idealul de femeie (se casatoreste cu ea
din orgoliu, deoarece era cea mai frumoasa fata din Universitate), apoi ca pe
o Madona falsa (este uimit cand observa ca ELei ii placea sa discute politica,
sa intervina indiscutiile barbatilor). Nu o mai recunoaste (in ochii lui Stefan,
Ela decade, devine o femeie oarecare), isi da seama ca e indragostit de o
iluzie (in capitotlul “Diagonalele unui testament”, viata celor doi se schimba
radical), intr-un final iubirea dintre cei doi esueaza.
10. Caracterizarea personajuliu principal:
Protagonistul romanului “Ultima noapte de dragoste intaia noapte de
razboi”, Stefan Ghiorghidiu, este personajul-narator al evenimentelor si
personaj “rotund” (“care nu poate fi caracterizat succinct si exact”,
E.M.Forster) prin complexitatea si profunzimea psihologica. El traieste in doua
realitati temporale, cea a timpului cronologic (obiectiv), in care povesteste
intamplarile de pe front si una a timpului psihologic (subiectiv), in care
analizeaza drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt
consemnate in jurnalul de front, in care Ghioghidiu investigheaza cu luciditate
ata experientaa subiectiva a iubirii, cat sic ea obiectiva, traita, a razboiului.
Caracterizarea directa este realizata prin autocaracterizare: “ma
chinuiam launtric ca sa par vessel si eu ma simteam imbecile si ridicol si
naiv”.
Caracterizarea indirecta reiese indirect din faptele si trairile
protagonistului.
Stefan Ghiorghidiu este o natura reflexive, care isi analizeaza in
amanunt, cu luciditate, starile interioare, cu o constiinta unica, insetat de
certitudini si adevar: “Cata luciditate atata constiinta, cata constiinta atata
pasiune si deci atata drama”.

3
Fire pasionala, puternic reflexiva si hipersensibila, Stefan Ghiorghidiu
aduna progresiv semene ale nelinistii, ale incertitudinii, ale indoielilor sale
chinuitoare, pe care le analizeaza minutios.
Conflictul interior al personajului-narator este de natura filozofica, el
cauta cu incapatanare adevarul, fiind un pasionat al certitudinii absolute.
Stefan spera sa gaseasca in Ela idealul sau de iubire si feminitate catre
care aspira cu toata fiinta, ideal care s-a prabusit dramatic si din cauza
conceptiei sale absolutizante: “cei care se iubesc au drept de viata si de
moarte unul asupra celuilalt”.
Nici in plan sentimental, nici in plan social el nu gaseste un punct de
sprijin durabil si traieste dureros drama omului singur, inflexibil moral,
intransigent si moral, neputand sa faca niciunul din compromisurile cerute de
societatea in care traieste, afacerile in care increase sa se implice fiind in
dezacord cu firea lui cinstita.
A doua experienta de viata fundamentala in planul cunoasterii
existentiale este razboiului, frontal, o experienta traita direct, care constituie
polul terminus al dramei intelectuale.
11. Arta narativa:
Registrul stilistic e caracterizeaza prin claritate, sobrietate, fraza scurta
si nervoasa, este analytic si intelectualizat.
12. Concluzii:
Originalitatea romanului subiectiv e data subtilitatea analitica a propriei
constiintei, de drama intelectualului complex si introvertit, declansata prin
memorie involuntara, de faptul ca autorul este in acelasi timp personaj si
narrator (narrator autodiegenic).
In conceptia lui George Calinescu, Stefan Ghiorghidiu este “un om cu un
suflet clocotitor de idei si pasiuni, un om inteligent”.