WiMAX

- PLATFORMA LABORATOR -

BURTAN CRISTINA - MIHAELA

MORUSANU SORINA
STANESCU GEORGE - ANDREI
 INTRODUCERE TEORETICA

În prezent există mai multe moduri de a capta datele din eter: Wi-Fi, Bluetooth, GPRS, 3G ş.a.m.d.
Acestora li se adaugă o nouă tehnologie care poate capta datele de şapte ori mai repede şi de o mie de
ori mai departe decât populara tehnologie Wireless Fidelity (Wi-Fi), numită WiMAX.

Sistemele WiMAX

WiMAX provine de la Worldwide Interoperability for Microwave Access: este o tehnologie de

telecomunicatii, care ofera acces la internet prin mijloace fixe si mobile. Este bazat pe standardul IEEE
802.16 (numit si Broadband Wireless Access).
WiMAX este un sistem de comunicatii digitale wireless, de asemenea, cunoscut sub numele de IEEE
802.16, care este destinat pentru wireless "metropolitan area networks". WiMAX poate oferi acces In
banda larga fara fir (BWA), pana la 30 de mile (50 km) pentru statiile fixe, si 3 - 10 mile (5 - 15 km)
pentru statiile de telefonie mobila. In schimb, standardul WiFi/802.11 wireless local area network este
limitat In cele mai multe cazuri de la 100 la 300 de mile (30 - 100m).
WiMAX este un protocol de generatia a doua, care permite utilizarea mai eficienta a latimii de
banda, evitarea interferentelor, si este destinat sa permita rate mai mari de date pe distante lungi.
Ca şi în cazul GSM, şi acest standard prevede proceduri de corectare a deviaţiilor de timp, frecvenţă
şi putere, atât înainte de stabilirea unei legături de comunicaţie, cât şi ulterior, periodic, pentru ajustarea
variaţiilor temporale ale valorilor parametrilor estimaţi. Diferenţele faţă de cazul GSM sunt în mare
parte de considerente ethnologic, având în vedere că în sistemul GSM se foloseşte o modulaţie GMSK,
în timp ce în sistemele WiMAX, tehnologia folosită este OFDM, cu simboluri din constelaţii în
cuadratură.

Figura 1. Exemplu de reţea WiMAX

Tehnica OFDM

OFDM este o tehnică de modulare digitală multi-purtătoare care foloseşte un număr mare de
subpurtătoare ortogonale şi situate la anumite distanţe între ele care să le asigure permanent proprietatea
de ortogonalitate. În cazul OFDMA, fiind o tehnică de acces multiplu, se vor transmite mai multe
mesaje, fiecăruia fiindu-i rezervat un anumit set de subpurtătoare ortogonale pe care vor fi transmise
părţile mesajului iniţial corespunzător.
Fiecare subpurtătoare este modulată cu o schemă cunoscută de modulare (spre exemplu 16-QAM,
64-QAM , QPSK) la o rată de simbol mică (fiecare purtătoare in cadrul unui semnal OFDM are asociată
2
o bandă mai ingustă), păstrând astfel aceeaşi rată în banda alocată transimisiei ca şi in cazul transmisiei
datelor pe o singură purtătoare.

Spectrul

Disponibilitatea spectrului de frecvente este esentiala pentru furnizarea de servicii de banda larga
fara fir. Cateva benzi de frecventa pot fi utilizate pentru implementarea WiMAX. Fiecare banda are
caracteristici unice care au un impact semnificativ asupra performantelor sistemului. Banda de frecvente
de operare de multe ori dicteaza limitele privind rata de date realizabila si raza de acoperire.

Figura 2. Benzile de frecventa alocate pentru WiMAX

Banda de 3,5 GHz : In multe tari din Europa si Asia , banda de 3,5 GHz reprezinta spectru licentiat
ce este disponibil pentru acces wireless de banda larga , dar nu este folosit in Statele Unite . Aceasta
banda acopera 300 MHz , mai exact se intinde intre 3,3 GHz si 3,6 GHz .
Banda 5GHz U-NII (Infrastructuta nationala nelicentiata de informatie ) si benzile:
- U-NII Low si Mid - intre 5,15 si 5,35 GHz
- U-NII Worldwide - intre 5,47 si 5,725 GHz
- U-NII Upper - intre 5,725 si 5,85 GHz
Majoritatea activitatiilor WiMax desfasurate se gasesc in banda U-NII upper cu valori intre 5,725 si
5,85 GHz pentru ca la acel spectru alocat sunt mai putini abonati la internet in competitie si
interferentele sunat mai putine.
Banda WCS ( Wireless communication Service-serviciu de comunicatii wireless ) : Cele doua benzi
WCS se intind amandoua pe 15 MHz intre 2,305 - 2,320 GHz si 2,345 -2,360 GHz .Cei 25 MHz dintre
cele 2 benzi sunt asignati serviciului digital audio radio .
Banda 2,4 GHz ISM (Industrial , Scientific , Medical) :Benzile ISM cu volori in gama de 2,4 GHz,
au fost rezervate international pentru folosirea zonei de RF in scopuri Industriale , stiintifice si medicale.
Benzile sunt nelicentiate si ofera aproximativ o latime de 70 MHz.
MMDS (Multichannel Multipoint Distribution Service-Sistem de distributie la multipunct pe canale
multiple) : Spectrul MMDS include 30 de canale cu 6 MHz spatiu, intre frecventele 2,5 si 2,69 GHz si
include serviciul fix de televiziune.

Procesul de Handover

Procesul de HO este procesul prin care o statie mobila MS migreaza de la o statie de baza (BS) la
alta. Acest proces este format din urmatoarele etape:
• Reselectia celulei: statia mobila (MS) scaneaza semnalele provenite de la statiile de baza vecine
si il selecteaza pe cel care are puterea ce mai mare.
• Decizia HO si initierea: handoverul incepe cu decizia ca o statie mobila sa migreze de la statia
de baza care o deserveste (serving BS) la o alta statie de baza, numita statie de baza tinta (target BS).

3
Decizia poate proveni fie de la MS sau de la target BS. Decizia initierii handoverului este notificata prin
intermediul mesajelor MOB_MSHO-REQ sau MOB_BSHO-REQ
• Sincronizarea cu downlink target BS : Statia mobila trebuie sa se sincronizeze cu transmisia
downlink a statiei de baza tinta si sa obtina parametrii de transmisie DL si UL (sloturile alocate statiei
mobile pentru UL si DL).
• Ranging: statia de baza tinta cere statiei de baza care deserveste statia mobile informatii despre
statia mobile
• Terminarea contextului statiei mobile – ultimul pas in handover. Terminarea contextului statiei
mobile inseamna incetarea tuturor conexiunilor intre statia mobila si serving BS.

Standardul IEEE 802.16

Actualul WiMAX , Mobile WiMAX, se bazeaza pe standardul n IEEE 802.16e-2005, aprobat in

decembrie 2005. Acest standard este un supliment la standardul IEEE 802.16-2004.
Standardul IEEE 802.16e-2005 imbunatateste standardul IEEE 802.16-2004 prin:
• Adaugarea suportului pentru mobilitate (soft handover si hard handover intre statii de baza).
Acest lucru este vazut ca unul dintre aspectele cele mai importante ale standardului 802.16e-2005, si
reprezinta conceptul de baza al "Mobile WiMAX".
• Scalarea transformatei FFT in functie de largimea de banda a canalului pentru a pastra distanta
constanta intre purtatoare cu diferite latimi de banda (latimi de banda tipice : 1.25 MHz, 5 MHz,
10 MHz or 20 MHz) . Avand distanta constatna intre purtatoare rezulta o eficienta specrala mai mare in
canalele cu banzi mai largi si o reducere a costului in canalele cu benzi mai inguste. Aceasta este
cunoscuta cu numele Scalable OFDMA (SOFDMA).
• Scheme avansate pentru diversitatea antenei si hybrid automatic repeat-request (HARQ)
• Tehnologie MIMO si sisteme de antene adaptive Adaptive Antenna Systems (AAS)
• Subcanalalizare mai densa imbunatatind astfel penetrarea semnalului in interior.
• Introducerea codarii Turbo: Un cod turbo foloseste metoda de a combina minim doua coduri
convolutionale pentru a atinge performante mult mai bune decat pentru fiecare individual. Inovatia
consta in metoda combinativa care foloseste intreteserea. Unicitatea codurilor turbo consta in faptul ca
nu necesita o reducere a ratei datelor si nici o extensie a largimii de banda ca in cazul altor scheme de
codare.
• Introducerea subcanalizarii pe downlink, permitand administratorilor sa micsoreze aria de
acoperire in schimbul maririi capacitatii si viceversa.
• Algoritmul transformarii Fourier Rapide
• Adaugarea unei clase suplimentare de calitate a serviciilor (QoS) pentru aplicatiile VoIP.
• SOFDMA (folosit in 802.16e-2005) si OFDM256 (802.16d) nu sunt compatibile deci
echipamenul va trebui schimbat daca operatorul vrea sa treaca de la un standard la altul (de exemplu de
la Fixed WiMAX la Mobile WiMAX).

Puterea semnalului la emisie si la receptie

Nivelul de putere si controlul puterii semnalului atat la transmisie cat si la receptie sunt extrem de
importante pentru eficienta sistemului In orice retea WiMAX. Nivelul senalului trebuie controlat
dinamic pentru a asigura realizarea comunicatiei si a elimina posibilele interferente.
Cerinte la receptie: Conform standardului WIMAX specificatiile pentru nivelul puterii semnalului
receptionat sunt aceleasi in toata banda de la 2 GHz la 11 GHZ. Receptorul trebuie sa poata demodula
corect un semnal de -30dBm (1uW) si sa tolereze un semnal de 0 dBm (1mW) fara a strica front-endul.
In plus receptorul trebuie sa ofere o rejectie a semnalului imagine de 60 dB.

4
 Cerinte la emisie: Pentru statiile de abonat care nu folosesc subcanale (cu o singura purtatoare) se
impune un control al puterii de minim 30dB. Pentru statiile de abonat care folosesc subcanale (OFDM)
trebuie sa asigure un control dinamic al puterii intr-un interval de cel putin 50 dB.
Pentru emitatoarele statiei de baza controlul puterii semnalului la iesire trebuie sa fie intr-un interval
de cel putin 10 dB. Nivelul puterii transmise depinde de distanta fata de abonat, de caracteristicile de
propagare, de schema de modulatie folosita (BPSK, QPSK, 16QAM, 64QAM).

Integrarea cu o reţea IP

A fost propusă o arhitectură(Fig. 3) ce defineşte cum o reţea WiMAX se poate conecta cu o reţea IP,
care este aleasă în general de operatorii pentru a servi drept Internet Service Providers(ISP). Astfel au
fost definite o serie de componente şi interacţiunile dintre acestea(ex. R2,R8):

Figura 3. Exemplu de interconectare dintre o retea WiMAX si o retea IP

• SS/MS: Subscriber Station(staţia de abonat)/Mobile Station(staţia mobilă)

• ASN: Access Service Network
• BS: Base station(staţia de bază), parte a ASN
• ASN-GW: ASN Gateway, parte a ASN
• CSN: Connectivity Service Network
• HA: Home Agent, parte a CSN
• AAA: Authentication, Authorization and Accounting Server, parte a CSN
• NAP: Network Access Provider
• NSP: Network Service Provider
De regulă se delimitează două niveluri pe care sunt descrise protocoalele staţiei de bază, ambele
regăsindu-se în stiva OSI nivelul de acces mediu (nivelul MAC – Medium Access Control) şi nivelul
fizic (nivelul PHY – PHYsical).
Nivelul MAC primeşte de la un nivel superior fluxuri de date clasificate după serviciu. O staţie de
abonat poate iniţia cu staţia de bază mai multe legături distincte corespunzătoare mai multor servicii, de
clase diferite. De exemplu, o staţie poate recepţiona pachete de voce (care necesită rată mică-medie de
transmisie, dar latenţă scăzută) şi simultan pachete de date, cum ar fi transferul de fişiere (rată mare, dar
fără constrângeri implicite de latenţă). În funcţie de măsurătorile efectuate pe fluxurile anterioare,
nivelul MAC îşi partajează resursele şi planifică fluxul curent de date. Acest lucru se poate întâmpla
însă numai după ce staţia de abonat “a intrat în reţea” şi a fost înregistrată într-o bază menţinută de staţia
de bază sau chiar de o entitate superioară de gestionare.Pentru fiecare clasă de servicii există o coadă (pe
emisie şi recepţie) gestionată în funcţie de priorităţile serviciului şi de algoritmul de planificare. Aici
fluxurile din cozi, care se vor aloca în cadrul curent se vor transmite nivelului fizic. Opţional, acestea se
pot cripta cu o cheie individuală.
5
 ECHIPAMENTE

Statia de baza RedMAX AN-100U

Statia de baza AN-100U este formata dintr-un terminal de interior (terminal indoor – IDU) si
sisteme pentru exterior (ODU) – transceiver si antena. Un segment de retea este format dintr-o statie de
baza de tipul AN-100U si una sau mai multe statii de abonat. Fiecare statie de abonat stabileste o
legatura bidirectionala cu controller-ul sectorial AN-100U.

Figura 4. Statia de baza AN-100U: Terminal , Transceiver si Antena

Statia de baza utilizeaza tehnologia OFDM (Orthogonal Frequency Division Multiplexing).

Sistemul AN-100U utilizeaza tehnica TDD (time division duplexing) pentru a transmite si
receptiona pe acelasi canal RF sau tehnica HD-FDD (half-duplex FDD) pentru a transmite pe canale RF
diferite. Aceste tehnici de transmisiune asigura legaturi bidirectionale de tip PTP (point-to-point) si PMP
(point-to-multipoint) eficiente si predictibile.
Fiecarui pachet de date ce urmeaza a fi transmis prin interfata wireless i se adauga informatie
redundanta pentru a fi mai rezistent la erori. Rata de codare este raportul dintre datele utile si datele
totale ale unui pachet (acestea incluzand si datele redundante- pentru protectia la erori, detectia si
corectia acestora). Echipamentul AN-100U suporta rate de codare de 1/2, 2/3 si 3/4.
Tehnicile de modulatie suportate de acest echipament sunt: BPSK, QPSK, 16QAM si 64QAM.
Pentru corectia erorilor se foloseste codarea Reed-Solomon si codarea convolutionara (RS-CC)
pentru toate ratele de transmisiune, cu exceptia BPSK 1/2 la care se utilizeaza doar codarea
convolutionara. Astfel se pot corecta siruri de biti eronati, reducandu-se si numarul retransmisiunilor.
Prin folosirea porturilor de sincornizare, doua sau mai multe echipamente AN-100U co-locate isi pot
sincroniza operatiunile de transmitere, ceea ce duce la reducerea interferentelor inter-celulare.
Sistemul poate functiona in situatia unui campul vizual (dintre antene) liber – fara a avea obstacole
in 60% din prima zona Fresnel (line-of-sight – LOS), partial ocupat – exista obstacole in 60% din prima
zona Fresnel, dar exista vizibilitate intre antene (optical line-of-sight – OLOS) si atunci cand acesta este
ocupat (non line-of-sight – NLOS). In acest ultim caz, o legatura se poate face intre statia de baza si cea
de abonat doar prin reflexii.

Echipamentul de interior (Indoor Unit - IDU)

Figura 5. Terminal AN-100U – Front Panel

LED-urile indicatoare si conectorii de pe interfata frontala a terminalului de interior sunt grupate in

sectiuni, astfel:

6
 A. Sectiunea wireless

Figura 5.1. Terminal AN-100U – Front Panel – Sectiunea wireless

Sectiunea wireless cuprinde:

- IF Port (Radio Control) - acesta este folosit pentru transmiterea receptionarea datelor modulate pe
frecventa intermediara catre/de la transceiver, receptionarea informatiilor de stare de la transceiver,
transmiterea informatiilor de control catre transceiver, alimentarea transceiver-ului.
- Portul de sincronizare
- Link LED – acesta se aprinde si se stinge o data la 8 cadre (frames); aceasta indica o comunicatie
corecta cu echipamentul de exterior (ODU).
- Signal LED – se aprinde de fiecare data cand un mesaj este primit de la o statie de abonat.

B. Sectiunea Ethernet

Figura 5.2. Terminal AN-100U – Front Panel – Sectiunea Ethernet

Sectiunea Ethernet cuprinde:

- Data Port – acest port poate fi configurat pentru a opera in modul full duplex sau half duplex la o
rata de 10 Mbps sau 100 Mbps.
- Data Port LEDs:
- Data Port Link/Act LED
- Data Port 100 LED – indica stabilirea unei conexiuni la rata de 100 Mbps
- Data Port FD/Col LED – indica operarea in modul Full Duplex si detectia coloziunilor.
- Mgt Port – utilizat pentru management
- Mgt Port LEDs
- Mgt Port Link (Link/Act) LED
- Mgt Port Act (100) LED

C. Sectiunea de sistem

Figura 5.3. Terminal AN-100U – Front Panel – Sectiunea de sistem

Aceste LED-uri indica starea sursei de alimentare si erorile aparute in functionarea echipamentului:
- System Pwr LED
- System Fault LED – acesta are culoarea rosie atunci cand este detectata o eroare in functionarea
echipamentului

7
 - Butonul pentru Reset – short-reset (daca este mentinut apasat mai putin de 5 secunde); long-reset
(daca este mentinut apasat mai mult de 5 secunde – acest tip de reset va duce la modificarea parolei si
adresei IP la valorile implicite).

D. Console Port

Prin acest port se poate conecta terminalul la un PC folosind interfata seriala a acestuia.
Configurarea implicita pentru acest port este urmatoarea:

Echipamente de exterior (Outdoor Unit - ODU)

Echipamentele de exterior sunt: transceiver-ul si antena.

Transceiver-ul TB3436T7 are urmatoarele porturi:
- IF Port – prin acest port transceiver-ul trimite/primeste date modulate in frecventa intermediara
catre/de la terminal, transmite informatii de stare catre terminal, receptioneaza informatii de control de
la terminal si este alimentat cu curent continuu.
- RF Port – acest port este utilizat pentru transmiterea/receptionarea semnalului RF catre/de la
antena. Este de preferat ca transceiver-ul sa se monteze cat mai aproape de antena pentru a minimiza
factorul de zgomot al sistemului.

Figura 6. Statia de baza AN-100U

Specificatiile tehnice ale statiei de baza RedMAX AN-100U

Banda RF : 3.3-3.5; 3.4-3.6; 3.6-3.8 GHz

Largime canal : 3.5 MHz, 7 MHz
Gama dinamica : >40dB
Eficienta spectrala : pana la 5 bps/Hz
Rata de transmisiune (aer) : pana la 35 Mbps (largime canal de 7 MHz)
Rata de transmisiune (Ethernet) : pana la 23 Mbps (largime canal de 7 MHz)
Nivelul maxim al semnalului transmis : +23 dBm (indiferent de tehnica de modulatie si codare)
Sensibilitatea receptorului : -98 dBm @ BPSK 1/2 ( BER = 10 −6 )
Acoperire : LOS - peste 40 km ; PMP – 20 km ; NLOS – peste 3 km

8
 Configurarea şi monitorizarea pot fi realizate utilizând interfaţa web sau CLI(command line
interface) printr-o conexiune Telnet.
După logarea pe interfaţa web, apare pagina cu informaţiile generale :

Fig. 7. Web- AN-100U System Menu

În meniul de monitorizare(Monitoring) se pot vizualiza informaţii generale de sistem, setări wireless

(General Info), statistici pentru interfaţa wireless, portul de date Ethernet, portul de management
(Status), informaţii de sistem, adresa Ethernet, statistici wireless pentu staţiile active de abonat(SS Info,
SF Info), activitatea sistemului şi mesajele de eroare(Event Log).
În meniul de servicii(Service Flow Configuration) se definesc: setul de clase de servicii(Services
Classes), serviciile bazate pe clasele de servicii(Service Flows), clasificatorii pentru fiecare
serviciu(Classifiers) şi deasemenea se activează serviciile(Manage).

Fig. 8. Configuration – Service Class

9
 Fig. 9. Configuration – Service Flows

În meniul de configurare al intefeţelor se vizualizează şi se setează parametrii celor trei interfeţe:

wireless(setările de RF, MAC, PHY), Ethernet, management(IP, DHCP).

Fig. 10. Web Configuration- Wireless Interface

Fig. 11. Web Configuration- Ethernet Interface

10
 Fig. 12. Web Configuration- Management Interface

În meniul de administrare(Admin Tools) se uploadează o nouă imagine software şi se selectează ce

versiune software va fi încărcată la startup. Meniul de Accounts Managemet se pot adăuga noi utilizatori
şi se pot schimba parolele. Meniul Reboot este utiliza pentru a reseta unitatea AN-100U.
Deasemenea pentru configurarea unităţii se poate folosi şi conexiunea prin Telnet, utilizând comenzi
pentru configurarea tuturor elementelor de mai sus.

Statia de abonat SU-OIA-00D-3436F7

Statia de abonat este de tipul SU-OIA (Subscriber Unit – Outdoor Integrated Antenna) si este
compusa dintr-un sistem de exterior (transceiver si antena) si un sistem de interior ce contine blocul de
alimentare si conexiunile de retea.

Figura 13. Statia de abonat (SU-OIA) – Echipamentul de exterior (transceiver si antena)

Figura 14. Statia de abonat (SU-OIA) – Echipamentul de interior (bloc de alimentare si conexiune retea)

11
 Figura 15. Statia de abonat (SU-OIA) – Echipament de exterior si interior

Specificatii tehnice ale statiei de abonat SU-OIA

Banda RF : 3.4 – 3.6 GHz

Largime canal : 3.5, 7 MHz
Gama dinamica : >45 dB
Eficienta spectrala : pana la 5bps/Hz
Rata de transmisiune (aer) : pana la 17.5 Mbps @ largime canal de 3.5 MHz
pana la 35 Mbps @ largime canal de 7 MHz
Rata de transmisiune (Ethernet) : pana la 5Mbps @ largime canal de 3.5 MHz
pana la 10 Mbps @ largime canal de 7 MHz
Nivel maxim al semnalului la transmisie : +20 dBm, 16 dBm pentru 64 QAM
Sensibilitatea receptorului : -93 dBm @ BPSK ½ (canal de 3.5 MHz)
Acoperire : LOS – 20 Km, NLOS – 2.5 Km
Castigul antenei integrate : 14 dBi

SU-O poate fi configurat utilizând o conexiune Telnet. Pentru a porni o conexiune Telnet se
tastează „telnet” urmat de adresa IP a staţiei de abonat. Apoi se completează userul şi parola. Următorul
tabel conţine toate comenzile ce pot fi utilizate în modul root(modul default). Din acest mod se poate
trece in modul de monitorizare sau în cel de configurare.

Tabelul 1 – CLI Comenzi: Root Mode

12
 Utilizând aceste comenzi se pot efectua multe acţiune asupra staţiei de abonat, precum
introducerea, modificarea, stergerea ID-ului staţiei de bază, utilizarea de taguri 802.1Q VLAN, setarea
adresei IP, etc.

Sistemul Redline AN-50e

Sistemul AN-50e conţine un terminal indoor şi un sistem radio outdoor(tranceiver-ul şi antena).

Figura 16. Sistemul AN-50e – terminalul, tranceiverul şi antena

Sistemul AN-50e este un wireless Ethernet bridge, foarte performant şi rapid. Sistemul operează
în banda 5.4-5.8GHz. Poate fi echipat cu o antenă pentru a asigura o directivitate mare pentru operatori
la o distanţă de peste 80km în condiţii de vizibilitate directă.
13
 Sistemul utilizează tehnica TDD (time division duplexing) pentru a transmite şi pentru a
recepţiona pe acelaşi canal RF. AN-50e nu lasă ca fiecare operator să specifice CIR-ul(Committed
nformation Rate) pentru fiecare subscriber.

Configurarea şi monitorizarea echipamentului AN-50e se realizează utilizând interfaţa web.

După logare apare ecranul ce conţine informaţii generale:

Figura 17. Web – System Menu

Accesând meniul System Information se pot vizualiza informaţiile generale ale sistemului:
numele sistemului, tipul unităţii outdoor, versiunea software, timpul de cand sistemul este în funcţiune,
adresa MAC şi adresa IP.
În meniul System Statistics se vizualizează statistici Ethernet(numarul de pachete recepţionate sa
transmise, discardate, erori), statstici wireless(numărul de linkuri wireless active, puterea Tx curentă,
frecvenţa canalului), statistici generale(atenuarea cablului, numărul de staţii de abonat configurate,
numărul de conexiuni cu staţiile de abonat).

Figura 18. Web – System Status

În meniul System Log sunt vizualizate activitatea sistemului şi mesajele de eroare înegistrate de
terminal.

14
 Figura 19. Web - System Log

Meniul System Config este utilizat pentru configurarea sistemului, a adresei IP, a funcţiilor de
management, a interfeţei wireless.
Parola se poate modifica în meniul Change Password.
Schimbarea versiunii de software se realizează în meniul Upload Software.
Pentru a configura sau a vizualiza o listă de grupuri, linkuri şi conexiuni se utilizează meniul
Groups.
Pentru a crea un nou grup, link sau o noua conexiune se utilizează meniurile New Group, New
Link şi respectiv New Connection.
Pentru a salva toate modificarile se intră în meniul Save.

15