MODELUL BIG FIVE ÎN EVALUAREA PERSONALITĂŢII

Modelul Big Five concepe personalitatea umană ca pe o structură compusă din 5

mari superfactori. Ideea modelului personalităţii ca structură formată din 5 factori a fost o
ipoteză teoretică emisă pentru prima oară de Fiske (1949), apoi Tupes & Christal (1961).
Ea a căpătat relevanţa stiinţifică printr-un studiu realizat de Norman (1963). De atunci
modelul a constituit obiectul a numeroase cercetări şi a generat mai multe instrumente
psihodiagnostice. Studii rezumative realizate de Digman & DeRaad (1990, 1994) indică un
acord unanim al cercetătorilor în privinţa primilor 4 factori: Extraversie, Agreabilitate,
Conştiinciozitate şi Stabilitate emoţională (Nevrotism). În ceea ce priveşte cel de-al
cincilea factor, denumirile sunt controversate, însă sfera conceptuală este identică. În
concluzie, se poate afirma că există un consens destul de larg între cercetătorii din domeniu
şi constructorii de teste de personalitate în ceea ce priveşte viziunea asupra personalităţii ca
structură constând din 5 superfactori sau dimensiuni mari ale personalităţii.

MODELUL LUI COSTA ŞI MCCRAE

Minulescu (1996, 2004) afirma că situaţia celor 2 autori americani este cumva
aparte printre apartenenţii modelului Big Five, ei fiind preocupaţi nu doar de cercetare, ci
mai ales de construirea unui instrument psihodiagnostic complet. În 1985 au lansat prima
variantă a chestionarului NEO, după care s-au focalizat pe descoperirea şi validarea
faţetelor celor 5 mari factori şi pe construirea unui model interpretativ bazat pe acest
model. Varianta aflată în uz în prezent datează din 1992.
Trăsăturile bazale ale personalităţii, respectiv cei 5 superfactori, apar ca dispoziţii
psihice fundamentale, dar nu vor fi privite în niciun caz ca şi constructe biologice. Ele
ramân constructe psihice care sunt la rândul lor „deservite”, de structurile sau bazele
biologice, suportând influenţe de intermediere din partea acestora din urmă. Între tendinţele
bazale ale personalităţii (trăsăturile de bază, cei 5 superfactori) şi biografia obiectivă a
persoanei (care include comportamentele specifice) nu există o legătură directă.
 Trăsăturile măsurate prin modelul Big Five pot fi înţelese ca explicaţii pentru o
categorie intermediară de fapte psihice, denumite adaptări caracteristice, care la rândul
lor pot furniza explicaţii pentru comportamentele observabile. În raport cu manifestările
observabile, psihice sau psihosociale, trăsăturile de personalitate apar doar ca explicaţii
distale. Personalitatea, aşa cum se structurează ea în ontogeneză , este supusă unor
influenţe endogene (tendinţe bazale – concepte ipotetice neobservabile direct, dar care pot
fi inferate) şi unor influenţe exogene, de mediu. Trăsăturile de personalitate constituie o
subdiviziune majoră a tendinţelor de bază , alături de abilităţile cognitive şi de alte
materiale ale psihismului.

Influenţele externe includ cadrul sociocultural de formare a persoanei,

evenimentele de viaţă şi întăririle pozitive sau negative primite de individ de-a lungul
vieţii. Ele operează asupra individului în ontogeneza şi pot fi rezumate prin conceptul de
„situaţie existenţială ”.

Biografia obiectivă este constituită din cursul real al comportamentelor şi trăirilor

care formează viaţa individului. Comportamentul observabil este o secţiune temporală a
biografiei obiective şi include gânduri, sentimente, acţiuni, atitudini etc.

Punctul de focalizare în modelul celor doi autori este nivelul adaptărilor

caracteristice, la constituirea cărora contribuie atât personalitatea, cât şi cultura, ele având
valoare de expresii fenotipice ale trăsăturilor. Ele definesc identitatea contextualizată a
persoanei şi conţine obiceiuri, deprinderi, valori, motive, roluri, relaţii. Un rol important la
nivelul adaptărilor caracteristice revine imaginii de sine, ca o subdiviziune a nivelului.
 CHESTIONARUL NEO PI-R
CEI CINCI SUPERFACTORI AI PERSONALITĂŢII ŞI FAŢETELE ACESTORA

Inventarul de Personalitate revizuit NEO (NEO PI-R) este o măsurare precisă a

celor 5 dimensiuni principale (sau domenii) ale personalităţii şi a câtorva trăsături (faţete)
mai importante care definesc fiecare domeniu. Împreună, cele 5 domenii şi 30 de faţete ale
NEO PI-R permit o evaluare amplă a personalităţii adulte.
Există 2 versiuni ale NEO PI-R: Forma S – pentru autoevaluare şi Forma R – pentru
evaluarea de către un observator. Forma S este alcătuită din 240 de itemi cu câte 5 variante
de răspuns. Poate fi auto-administrată şi este potrivită pentru bărbaţi şi femei de toate
vârstele. Forma R este un instrument similar (pereche) cu 240 de itemi paraleli scrişi la
persoana a III-a şi destinat evaluărilor aprofundate. Forma R poate fi utilizată pentru a
obţine estimări independente ale aceloraşi 5 domenii ale personalităţii şi poate avea o
valoare deosebită în cazurile în care se doreşte validarea sau completarea autoevaluărilor.
N-NEVROTISM
E-EXTRAVERSIE
O-DESCHIDERE CATRE EXPERIENŢĂ
A-AGREABILITATE
C-CONŞTIINCIOZITATE

CAIETELE DE ADMINISTRARE
Există 2 versiuni ale caietului de administrare NEO PI-R: un caiet pentru
autoadministrare (Forma S) şi un caiet pentru testarea unui observator (Forma R). Ambele
versiuni cer un nivel de înţelegere de clasa a VI-a.
FOILE DE RĂSPUNS
Foaia de răspuns pentru cotare manuală este un formular din hârtie, dublu, creat
pentru utilizarea cu ambele forme ale caietelor de administrare (Forma S, Forma R).
FOILE DE PROFIL
Foile de profil ale NEO PI-R au fost create pentru a înlesni interpretarea. Ele permit
conversia notelor brute în note standard (scoruri T). Scorurile T aflate pe profiluri au o
medie de 50 şi o abatere standard de 10.