AVANGARDISMUL

Avangarda reprezintă o sumă de mişcări artistice eterogene, care, în prima jumătate a secolului al XX-lea,
au negat vehement toate sistemele estetice consacrate, proclamând necesitatea înnoirii radicale a artei.
Principalele curente ale avangardei artistice europene: futurismul, constructivismul, dadaismul,
suprarealismul se vor regăsi în mişcarea de avangardă din România, care a fost în mare parte sincronă cu
manifestările din Europa. Curentele avangardei contestă tradiţiile şi canoanele estetice ridicând libertatea
absolută la rangul de criteriu unic al artei.

 I. Dadaismul este iniţiat la Zurich de românul Tristan Tzara (1916) în cadrul cabaretului Voltaire.
După cum mărturiseşte Tzara, iniţiatorul curentului, cuvântul Dada nu înseamnă nimic şi a fost găsit la
întâmplare în dicţionarul Larousse. Pentru dadaişti acest cuvânt devine simbolul revoltei şi al negaţiei.
Dadaismul are ca principale trăsături:
1. spiritul de răzvrătire;
2. negarea culturii lumii civilizate;
3. dispreţul faţă de literatură, muzică, pictură, cultură considerate viciate de ipocrizie;
4. promovarea absurdului, hazardului;
5. cultivarea antipoeziei, antiliteraturii; Antipoetica dadaistă presupune eliberarea cuvântului de sub
controlul raţiunii, degradarea sintactică a frazei, asocierea întâmplătoarea a cuvintelor:haosul
verbal.
6. tehnicile de creaţie au la bază incoerenţa, lipsa de logică şi absurdul.Antipoetica dadaistă atinge
punctul extrem, atunci când, printr-o reţetă de notorietate a lui Tzara, hazardul e ridicat la rang
de principiu creator. ( Pentru a face o poezie dadaistă)
 II.Constructivismul este promovat de revista Contimporanul (1922-1932, prima revistă de
avangardă din România) condusă de Ion Vinea şi Marcel Iancu. Cei mai importanţi colaboratori sunt:
Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Marcel Iancu, Stephan Roll,Constantin Brâncuşi. Reviste inrudite: Punct şi
Integral.
Trasături:
1. luau în derâdere modele clasice (lirismul, interiorizarea romanticilor şi a simboliştilor)
2. negarea ideii de literatură, a oricărei constrângeri formale, proclamarea subiectivităţii absolute a
artistului, dinamismul;
3. deviza: Noi vrem să fim beton armat.
4. arta trebuie să imite tehnica modernă, natura este concurată de spiritul contemporan al
tehnologiei moderne.
 III. Futurismul În 1909 italianul Marinetti publică primul manifest futurist.
- apreciază curajul, îndrăzneala, rebeliunea, primejdia, agresivitatea;
- măreţia lumii s-a îmbogaţit cu o frumuseţe nouă, frumusetea vitezei, Un automobil de curse e
mai frumos decât Victoria din Samotrece.
- Noi vrem să glorificăm războiul, singura igienă a lumii. Vrem să distrugem academiile,
bibliotecile, instituţiile de orice fel. Vrem să eliberăm ţara de profesori...
- Sunt împotriva formelor tradiţionale, vor o poetică a cuvintelor în libertate, abolirea punctuaţiei,
limba şi dialectele să fie urlete de fiare, de animale sălbatice, de motoare, iar muzica o artă a
zgomotului.
Futurismul este inrudit cu dadaismul, dar mai moderat decât acesta. Nu a dat nimic de seamă în câmpul
poeziei, dar are meritul de a-i fi învăţat pe scriitori să se exprime liber. ( G.Călinescu)
 IV. Suprarealismul în România este promovat de revistele: unu (1928-1932) Saşa Pană, Urmuz
Geo Bogza, Alge de catre Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Marcel Iancu, Geo Bogza, Saşa Pană, Gellu
Naum.
Trăsături: - originea o are în suprarealismul francez iniţiat de Andre Breton ce viza:
- pătrunderea artei în planul subconştientului, al visului, al delirului, în acele spaţii care scapă de
sub controlul conştiinţei.
- Tehnica propusă este dicteul automat: incercarea de transcriere rapidă a unor cuvinte,
propoziţii, ca şi cum ar ieşi spontan din fluxul continuu al subconşientului suprimând raţiunea.
 AVANGARDISMUL

Avangarda reprezintă o sumă de mişcări artistice eterogene, care, în prima jumătate a secolului al XX-
lea, au negat vehement toate sistemele estetice consacrate, proclamând necesitatea înnoirii radicale a artei.
Principalele curente ale avangardei artistice europene: futurismul, cubismul, dadaismul, constructivismul,
suprarealismul se vor regăsi în mişcarea de avangardă din România, care a fost în mare parte sincronă cu
manifestările din Europa. Curentele avangardei contestă tradiţiile şi canoanele estetice ridicând libertatea
absolută la rangul de criteriu unic al artei.
 I. Futurismul În 1909, italianul Marinetti publică primul manifest futurist Le Futurisme.
- apreciază curajul, îndrăzneala, rebeliunea, primejdia, agresivitatea;
- măreţia lumii s-a îmbogaţit cu o frumuseţe nouă, frumusetea vitezei, Un automobil de curse e
mai frumos decât Victoria din Samotrece.
- Noi vrem să glorificăm războiul, singura igienă a lumii. Vrem să distrugem academiile,
bibliotecile, instituţiile de orice fel. Vrem să eliberăm ţara de profesori...
- Sunt împotriva formelor tradiţionale, vor o poetică a cuvintelor în libertate, abolirea punctuaţiei,
limba şi dialectele să fie urlete de fiare, de animale sălbatice, de motoare, iar muzica o artă a
zgomotului.
Futurismul este inrudit cu dadaismul, dar mai moderat decât acesta. Nu a dat nimic de seamă în câmpul
poeziei, dar are meritul de a-i fi învăţat pe scriitori să se exprime liber. ( G.Călinescu)
 II. Dadaismul este iniţiat la Zurich de românul Tristan Tzara (1916) în cadrul cabaretului Voltaire.
După cum mărturiseşte Tzara, iniţiatorul curentului, cuvântul Dada nu înseamnă nimic şi a fost găsit la
întâmplare în dicţionarul Larousse. Pentru dadaişti acest cuvânt devine simbolul revoltei şi al negaţiei.
Dadaismul are ca principale trăsături:
1. spiritul de răzvrătire;
2. negarea culturii lumii civilizate;
3. dispreţul faţă de literatură, muzică, pictură, cultură considerate viciate de ipocrizie;
4. promovarea absurdului, hazardului;
5. cultivarea antipoeziei, antiliteraturii; Antipoetica dadaistă presupune eliberarea cuvântului de sub
controlul raţiunii, degradarea sintactică a frazei, asocierea întâmplătoarea a cuvintelor:haosul
verbal.
6. tehnicile de creaţie au la bază incoerenţa, lipsa de logică şi absurdul.Antipoetica dadaistă atinge
punctul extrem, atunci când, printr-o reţetă de notorietate a lui Tzara, hazardul e ridicat la rang
de principiu creator. ( Pentru a face o poezie dadaistă)
 III. Constructivismul este promovat de revista Contimporanul (1922-1932, prima revistă de
avangardă din România) condusă de Ion Vinea şi Marcel Iancu. Cei mai importanţi colaboratori sunt:
Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Marcel Iancu, Stephan Roll,Constantin Brâncuşi. Reviste inrudite: Punct şi
Integral.
Trasături:
1. luau în derâdere modele clasice (lirismul, interiorizarea romanticilor şi a simboliştilor)
2. negarea ideii de literatură, a oricărei constrângeri formale, proclamarea subiectivităţii absolute a
artistului, dinamismul;
3. deviza: Noi vrem să fim beton armat.
4. arta trebuie să imite tehnica modernă, natura este concurată de spiritul contemporan al
tehnologiei moderne.
 IV. Suprarealismul în România este promovat de revistele: unu (1928-1932) Saşa Pană, Urmuz
Geo Bogza, Alge de catre Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Marcel Iancu, Geo Bogza, Saşa Pană, Gellu
Naum.
Trăsături: - originea o are în suprarealismul francez iniţiat de Andre Breton ce viza:
- pătrunderea artei în planul subconştientului, al visului, al delirului, în acele spaţii care scapă de
sub controlul conştiinţei.
- Tehnica propusă este dicteul automat: incercarea de transcriere rapidă a unor cuvinte,
propoziţii, ca şi cum ar ieşi spontan din fluxul continuu al subconşientului suprimând raţiunea.
„poezia poate constitui ca si muzica limbaje exclusiv semnificante, poate plăcea fără să fie ințeleasă...”
Roman Jakobson