Tehnici de imbunatatire a citit-scrisului

“ A scrie corect romaneste e intr-adevar o obligatie elementara a oricaruia “ Mihai

Eminescu
Învăţătorul este cel care dăruieşte fiecărui copil, la pornirea lui pe drumul spre lumină,
primele elemente, călăuzindu-i paşii spre marele titlu de ,,Om”. El este acela care modelează
materialul cel mai de preţ – copilul - , tinzând ca din fiecare bloc de marmură brută să realizeze o
fiinţă înzestrată cu cele mai frumoase trăsături, un om care să înmănuncheze calităţile morale cele
mai înalte. Invăţătorul are rolul hotărâtor în cultivarea citirii si scrierii îngrijite şi corecte, el fiind
principalul factorul în influenţarea elevilor .
Invatarea citit-scrisului in scoala debuteaza din primula an; de la sunet la propozitie, de la
elementele grafice la ultima litera a alfabetului limbii romane. Aceste lucruri nu se fac oricum, ci
cu multa migala, rabdare si delicatete.
Predarea-învăţarea limbii române are conotaţii profunde, chiar şi numai din perspectiva
faptului că este suportul predării–învăţării altor discipline de învăţământ. Cum ar putea un copil
rezolva o problemă la matematică, dacă n-ar putea citi enunţul problemei? Cum ar putea învăţa la
istorie, geografie, ştiinţe, dacă nu ar şti sa citeasca?
O principala tehnica de imbunatatire a cititului o constituie trezirea interesului pentru
lectura.
Lectura, constituie unul dintre cele mai importante obiective ale actului citirii, în sensul
larg al cuvântului, de aceea elevul trebuie stimulat în aşa fel încât, cartea să-i devină prietenul cel
mai fidel şi nedespărţit.
Inca din primii ani de şcoală, trebuie să trezim interesul elevilor pentru citit. În vederea
trezirii interesului pentru citit, învăţătorul poate prezenta elevilor un fragment dintr-un text atractiv.
Prezentarea poate fi însoţită de planşe sau de diafilme. Când elevul este mai interesat de conţinutul

Inst. Mihaela Hurjui Scoala Nr.4 Radauti 1

textului atunci se întrerupe prezentarea si se recomandă citirea individuală a textului stabilindu-se
termenul până la care se poate realiza acest lucru.
După citirea individuală a textului, învăţătorul verifică, în ore speciale, în ce măsură s-a înţeles
conţinutul textului, dacă elevii au înţeles sensurile cuvintelor şi expresiilor noi şi dacă pot opera cu
ele. De asemenea, elevii pot fi puşi să povestească textul citit, să rezolve teme în legătură cu textul,
să prezinte întâmplări, acţiuni asemănatoare cu cele din text, să formuleze mesaje cu privire la text,
să sesizeze momentele subiectului, fără să le denumească.
Citirea unui text de catre elevi in soapta sau in gand este o tehnica care-i determina pe acestia
sa patrunda in tainele textului prin efort propriu. Pentru ca invatatorul sa se convinga ca citirea a
fost constienta poate pune un set de intrebari cu privire la continutul textului.
Finalităţile lecturii la şcolarul mic sunt următoarele: consolidarea deprinderii de citire
corectă, fluentă, conştientă şi expresivă, îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea
capacităţii de exprimare, stimularea capacităţii creative, dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se
exprima în conexiuni interdisciplinare, lărgirea orizontului imaginativ.
Exerciţiul constituie, prin varietatea la care se pretează, prin posibilitatea efectuării în orice
moment al lecţiei, prin multitudinea sarcinilor ce pot fi rezolvate si prin valoarea lui formativă, o
metodă nelipsită din activitatea cadrului didactic. Exerciţiile scrise la limba română, indiferent de
sarcina momentan urmărită, ţintesc, în ultima analiză, realizarea unei scrieri corecte, fluente şi
expresive. Exerciţiile scrise permit invatatorului să observe corectitudinea grafică a enunţurilor
verbale (elevul poate vorbi corect, dar poate scrie greşit).
Scrierea imaginativa este o tehnica prin care invatatorul poate orienta elevii spre redactarea
unui text dupa materiale suport : ilustratii, benzi desenate, imagini pe calculator. Aceste lectii incep
cu analiza materialelor de suport, cu formarea enunturilor referitoare la fiecare dintre ele. Apoi se
ordoneaza enunturile si se fac legaturi intre ele pentru realizarea uni text scris.
Caligrafia are un loc bine definit in cadrul ariei curriculare “Limba si comunicare” deoarece
deprinderea de a scrie se formeaza mult mai greu decat deprinderea de a citi. Scrierea nu este numai

Inst. Mihaela Hurjui Scoala Nr.4 Radauti 2

un proces de gandire, ci si o activitate motorie fina, un proces motric care necesita miscari precise
pentru trasarea pe hartie a semnelor grafice si care se formeaza prin exercitii repetate.
Caligrafia are rolul de a forma elevilor deprindera de a scrie corect, curent, citet si armonios.
Metoda cadranelor stimuleaza atentia si gandirea elevilor, cautand cai de acces spre
propriile cunostinte.
Modalitati de realizare : pe mijlocul tablei se traseaza doua axe principale perpendiculare
(una orizontala si una verticala) in urma carora apar 4 cadrane .
Elevii citesc un text dupa care sunt invitati sa scrie informatiile in fiecare cadran dupa cum
urmeaza :
- in primul cadran elevii noteaza ideile principale ale textului;
- in al doilea cadran scriu sentimentele pe care le-a trezit continutul textului;
- in al treilea cadran se stabilesc legaturile intre continutul textului, pe de o parte si cunostintele lor
pe de alta parte;
- in cel de-al patrulea cadran elevii scriu morala sau invatatura care se desprinde din continutul de
idei prezentate.
Elevii pot lucra individual sau pot fi impartiti pe echipe. Activitatea este dirijata de invatator,
care trebuie sa incurajeze permanent activitatea tuturor elevilor. La final se comenteaza intreaga
structura cu explicatile de rigoare. Realizarea cadranului  este o provocare pentru elevi si
determina o intrecere in a demonstra asimilarea corecta si completa a informatiilor.
Tehnica „Guri si urechi” se foloseste in verificarea cititului la prima vedere sau a recitarii
unei poezii. Tehnica presupune formarea a doua echipe de elevi: una care reprezinta „gurile” si
una care reprezinta „urechile”.
Exemplu: daca elevii au avut de invatat o poezie, se vor alege 3-4 „guri” care vor recita pe
rand poezia in fata clasei iar „urechile” vor aprecia modul in care s-a realizat recitarea.
Ciorchinele se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învăţate anterior,
elevii fiind puşi în situaţia de a stabili conexiuni între elementele studiate, de a realiza câmpuri
semantice, de a stabili familii de cuvinte etc.

Inst. Mihaela Hurjui Scoala Nr.4 Radauti 3

 Ciorchinele este o tehnică de predare - învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber,
să stimuleze conexiunile de idei sau sa ofere noi sensuri ideilor însuşite anterior.
Modul de realizare: elevii sunt grupaţi în semicerc la mesele de lucru. Fiecare elev are cate o
foaie pe care va construi propriul “ciorchine”. Pe mijlocul tablei se scrie un cuvânt sau o propoziţie-
nucleu iar apoi elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu
tema propusă. Cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală sau, dacă este cazul,
de una din cele propuse de elevi. La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu
explicaţiile de rigoare.
Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansată ca o provocare şi determină
o întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.
Cubul este o strategie de predare utilizată pentru studierea unei teme, a unui subiect, a unei
situaţii, din mai multe perspective. Aceasta metoda poate fi folosită în orice moment al lecţiei si
oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe. Se
realizează un cub pe fetele caruia se scrie câte una dintre următoarele instrucţiuni: DESCRIE,
COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
Exemplu: descrie culori, forme, marimi; compara: asemanari, deosebiri; analizeaza: din ce se
compune, din ce este facut?; asociaza: la ce te indeamna sa te gandesti? aplica: ce poti face cu
aceasta?; argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei
respective.
Elevii vor fi grupaţi în şase echipe (câte una pentru fiecare faţă a cubului) la mesele de lucru.
La finalul exerciţiului fiecare grupa prezenta forma finala si comenta întreaga structură cu
explicaţiile de rigoare.
Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă iar elevii scriu in caiete.
Cubul este o strategie care stimuleaza gandirea si creativitatea.
SINELG (Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii) este o
tehnică de monitorizare a înţelegerii si urmăreşte dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de
exprimare;

Inst. Mihaela Hurjui Scoala Nr.4 Radauti 4

 SINELG este un instrument util, pentru că le permite elevilor să înţeleagă ceea ce citesc.
Modalitatea de realizare: elevii primesc o fişă cu textul propus spre dezbatere (textul va fi
citit în clasă). Elevilor li se cere să marcheze textul astfel:
- pasajele care confirmă ceea ce ştiau deja se vor marca cu o bifa √;
- pasajele care contrazic sau diferă de ceea ce ştiau sau credeau că ştiu se vor marca cu – ;
- informaţiile noi, neintalnite pana acum se vor nota cu +;
- pasajele în legătură cu care au întrebări se vor nota cu ? ;
Astfel, pe măsură ce elevii citesc, vor pune pe margine patru semne diferite, în funcţie de
cunoştinţele şi de înţelegerea lor. După lectura individuală se revine la lista cu lucrurile cunoscute
elevilor – se observă ce cunoştinţe s-au confirmat ; se examinează apoi care sunt informaţiile ce
diferă de cele ştiute, care sunt noutăţile şi lucrurile confuze . Participarea la completarea foii
comune care se poate realiza pe tablă va fi dirijată de catre cadrul didactic, care trebuie să
încurajeze participarea tuturor elevilor.
SINELG este un instrument util elevilor pentru a-si urmari in mod activ intelegerea a ceea ce
citesc.
Rolul acestor tehnici este de a valorifica la maxim potentialul elevilor, de a stimula si
dezvolta invatarea prin cooperare, lucrul in perechi sau in grupe mici de elevi. Optiunea pentru o
metoda sau alta este in stransa legatura cu personalitatea fiecarui cadru didactic.

Inst. Mihaela Hurjui Scoala Nr.4 Radauti 5