Sunteți pe pagina 1din 5

Riga Crypto și Lapona Enigel

Ion Barbu, matematician de renume, este unele dintre


poeții ce propune o altă modalitate de înțelegere a
poeticului . Poezia lui interferează cu matematica,
versurile având o formă geometrică, iar acest lucru
reiese din afirmația sa : " Pentru mine poezia e o
prelungire a geometriei."

Poezia" Riga Crypto și Lapona Enigel" face parte din


ciclul Uvedenrode și este integrată în volumul "Joc
secund " ( 1930 ) , fiind subintitulată " Baladă " . Opera
aparține celei de-a etape ale creației barbiene , numită
baladic-orientală , și se încadrează în modernism prin
ambiguitatea limbajului artistic și cultivarea speciei
baladei.

Ambiguitatea limbajului artistic presupune încifrarea


mesajului poetic prin intermediul căreia cuvintele
capătă noi semnificații . Soarele în poem este redat prin
metafora " roată albă " ( simbol al perfecțiunii ) și "
aprins inel "( simbol al nunții ) , iar metafora " sufletul
fântână " sugerează sufletul pur și dorința de
cunoaștere .

Cultivarea speciei baladei redă obiectivitatea


discursului liric , observându-se tendința de narativizare
a textului , dar se remarcă și prezența personajelor
lirice prin intermediul cărora autorul își transmite ideile
legate de incompatibilitatea nuntirii dintre cei doi
protagoniști din cauza diferențelor.

Viziunea despre lume a poetului-matemarician se


reflectă în universul poetic original care , într-un limbaj
încifrat, exprimă o lume de esențe contemplate de
spirit. Ion Barbu ilustrează conceptul modern de poezie
pură,o lirică esențializată , a ideilor, pt care este nevoie
de un cititor inițiat.

Tema poeziei ilustrează iubirea ca modalitate de


cunoaștere a lumii. Fiind un " Luceafăr întors ", poemul
prezintă drama cunoașterii și a incompatibilității dintre
2 lumi ( regnuri ).

O secvență relevantă este cea în care Enigel este


invocată pentru a doua oară de către Crypto , care o
roagă să-l accepte în lumea superioară " Dacă pleci să
culegi, începe rogu-te cu mine ." Fata îl refuză fiindcă
lumea regelui ciupercă nu-i compatibilă cu aspirațiile
sale, conștientizând în același timp incapacitatea lui de
a accede spre cunoaștere " Ești umed și plăpând " , dar
speră în maturizarea sa ulterioară " Lasă-așteaptă de te
coace ".

O altă secvență relevantă este finalul tragic care


prezintă o așezare subtilă a destinului plantelor
otrăvitoare , doborâte de aspirații mult prea mari .
Crypto vrea să-și depășească condiția prin iubire , dar în
momentul în care intră în spațiul ucigător al soarelui ,
acesta este transformat într-o ciupercă otrăvitoare :" Şi
sucul dulce înăcreşte!
Ascunsa-i inimă plesneşte,
Spre zece vii peceţi de semn,
Venin şi roşu untdelemn
Mustesc din funduri de blestem."
De asemenea, elementele de structură și de compoziție
susțin atât tema , cât și particularitățile de construcție
ale textului.

Un prim astfel de element este titlul care ne trimite cu


gândul la marile povești de dragoste neîmplinite
precum : Romeo și Julieta , Tristan și Isolda . Însă la
Barbu, membrii cuplului sunt antagonici fiindcă provin
din lumi diferite . Crypto își are etimologia numelui în
grecescul " cryptos" care înseamnă ascuns sau tăinuit
( " inimă-ascunsă" ) sau poate sugera apartenența la
familia ciupercilor numite științific " criptograme ".
Enigel este o locuitoare a Laponiei , ființă feminină și
delicată , al cărei nume poate provine din cuvântul
suedez sau din latinescul " angelus ".

Un alt element de structură este compoziția textului ,


utilizându-se tehnica poveștii în ramă , astfel că prima
poveste devine cadrul celei de a doua. La spartul unei
nunți ( prima poveste ) , menestrelul redă sub aspectul
unui cântec medieval o poveste de dragoste imaginară
ce nu s-au putut împlini ( a doua poveste ).