Sunteți pe pagina 1din 2

Ministerul Educaţiei

Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație


EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2020-2021

Probă scrisă
Matematică
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Testul 2
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total
acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I ȘI SUBIECTUL al II-lea:
 Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie cinci puncte, fie zero puncte.
 Nu se acordă punctaje intermediare.
SUBIECTUL al III-lea
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.

SUBIECTUL I (30 de puncte)


1. d) 5p
2. c) 5p
3. c) 5p
4. d) 5p
5. c) 5p
6. b) 5p
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. c) 5p
2. d) 5p
3. b) 5p
4. c) 5p
5. c) 5p
6. a) 5p
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. a) În 31 de apartamente cu trei camere sunt 3  31  93 de camere 1p
Cum numărul total de camere din bloc este egal cu 90, deducem că nu este posibil ca blocul să
1p
aibă treizeci și unu de apartamente cu trei camere, deoarece 93  90
b) x  y  40 și 3x  2 y  90 , unde x este numărul apartamentelor cu trei camere și y este
1p
numărul apartamentelor cu două camere
x  10 apartamente cu trei camere 2p
2. a) E( x)  x  6x  9  2x  6x  x  2x  1 
2 2 2
1p
 2 x  10 , pentru orice x număr real 1p
b) E (a  2)  2a  6 , a  1p
E (a  2)  a  0  2a  6  a  0 , deci 3a  6  0 , de unde rezultă a  2  2p
3. a) a  5 7  7 2  3 7  15 2  2 7  8 2 2p

Probă scrisă la matematică Testul 2


Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

b) b  2 7  4 7  9 2  2  2 2   2 7  8 2 2p
a  b  (8 2  2 7)(8 2  2 7)  100, deci mg  a  b  100  10 1p
4. a) ADC este dreptunghic în D , deci AC 2  AD2  DC 2 , de unde obținem AC  50cm 1p
PADC  AD  DC  AC  120cm 1p
AD  DC
b) ADC este dreptunghic în D , DO  AC , deci DO   24cm
AC
2p
200
În ADB dreptunghic în A , AD  DO  DB  DB 
2
cm
3
200
 50
DB( AO  OC ) DB  AC 3 5000 2 1p
ABCD  ABD  BCD     cm
2 2 2 3
5. a) ABD este dreptunghic în D , ABD  30  AB  4 3cm 1p
ABE este dreptunghic în A , BEA  30  EB  8 3cm 1p
AB
b) ABC este dreptunghic în A , cos B  , de unde obținem BC  8cm 1p
BC
EBC este dreptunghic în B , deci EC 2  EB2  BC 2 , de unde obținem EC  16cm , deci
   
PBCE  8 3  8  16  8 3  24 cm și, cum 8 3  14  192  196 , obținem că 2p
triunghiul BCE are perimetrul mai mic decât 38cm
6. a) VO   ABC  , AC   ABC   VO  AC  VOA este dreptunghic în O , deci 1p

AO2  VA2  VO2 , de unde obțínem AO  4 2cm  AC  8 2cm 1p

b) ABCD este pătrat , AC  BD  O  BOC este isoscel, N mijlocul laturii BC 


ON  BC . Cum MOB ≡ MOC  MB ≡ MC , deci MBC este isoscel, N este mijlocul
2p
laturii BC  MN  BC și, cum ( ABC )  (MBC )  BC; ON  BC, ON  ( ABC ); MN  BC
MN  (MBC )   ( ABC ),(MBC )    ON , MN   ONM

MO  4cm, ON  4cm  MON este dreptunghic isoscel, de unde rezultă ONM  45o , deci 1p
o
măsura unghiului determinat de planele ( ABC ) și ( MBC ) este de 45

Probă scrisă la matematică Testul 2


Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2