Setul 9 de probleme şi exerciţii de matematică

(relative la limite de funcţii şi continuitatea funcţiilor)

S9.1 Prin folosirea exclusivă a unor limite fundamentale adecvate, să se calculeze:
sin (p arccos x)
a) lim √ , p ∈ R∗ ;
x%1 1 − x2
1
ˆ n ’
X x
1+ ln (1 + kx)
k=1
b) lim n , n ∈ N∗ \ {1};
x&0 X
nkx−1
k=1
 È 
c) lim x− n
(x − a1 )(x − a2 ) . . . (x − an ) , n ∈ N∗ \ {1}, ak ∈ R, k = 1, n;
x→∞
… DZ
 ‹
tg (2x) sin 4x 2ctgx − 2 π ln (tg x)
d) limπ (tg x) ,√ , π , tg 2x · tg −x , ;
x% 4 π − 4x x − 4 cos 2x
4
„ €√ Šn €√ Šm Ž
2
ln (1 + 3x2 ) ex − cos x 1 + x2 + x − 1 + x2 + x
e) lim , , , m, n ∈ N∗ \ {1}, m 6= n.
x→0 x2 x2 enx − emx

S9.2

Să se studieze

existenţa

şi, atunci
‹
când este cazul, să se facă determinarea limitelor iterate
lim lim f (x, y)
şi lim lim f (x, y) , a limitelor parţiale lim f (x, 0) şi lim f (0, y), cât şi a limitei
x→0 y→0 y→0 x→0 x→0 y→0
2 2 2 π
lim f (x, y), pentru funcţiile f : A = {(x, y) ∈ R : 0 < x + y < } → R date mai jos:
(x,y)→(0,0) 2
È
x2 − y 2 1 + x2 y 2 − 1
a) f (x, y) = ; b) f (x, y) = ;
|x| + |y| x2 + y 2
2 y2 sin xy
c) f (x, y) = (x2 + y 2 )x ; d) f (x, y) = È ;
x2 + y 2
1
e x2 +y2
e) f (x, y) = y 2 ln (x2 + y 2 ); f) f (x, y) = 6 .
x + y6
S9.3 Să se arate că funcţiile următoare nu au limită globală ı̂n origine, deşi au ı̂n acest punct
limite parţiale, limite iterate şi chiar limite ı̂n orice direcţie admisă:

x2 − y 2
a) f : R2 \ {(0, 0)} → R, f (x, y) = ;
x2 + y 2
‚ Œ
2 2 x+y x2 y
b) f : R \ {(x, y) : x = y} → R , f (x, y) = , 4 ;
x − y x + y2
y 2 + 2x
c) f : R2 \ {(x, y) : y 2 = 2x} → R, f (x, y) = ;
y 2 − 2x
‚ Œ
2 2 x2 y 2 2
d) f : R \ {(0, 0)} → R , f (x, y) = 2 2 2
, (1 + |xy|) x2 +y2 .
(x − y) + x y

S9.4 Să se determine următoarele limite:

„ Ž
xy sin (x3 + y 3 )
a) lim √ ,È ;
(x,y)→(0,0) 1 + xy − 1 x2 + y 2 + 1 − 1
  
1 xyz √ √
1 √
b) lim tg , (1 + xyz) x+ y+ z ;
(x,y,z)→(0,0,0) xyz 1 + xyz
‚ Œ
1 − cos (1 − cos (x2 + y 2 + z 2 )) x2 y 2 z 2
c) lim , .
(x,y,z)→(0,0,0) (x2 + y 2 + z 2 )4 (x − y)2 + (y − z)2 + (x − z)2

S9.5 Să se studieze continuitatea următoarelor funcţii

a) f : [−1, +∞) → R2 , f (x) = (f1 (x), f2 (x)), unde

8
> 1
>
<
2tg x · arctg , x ∈ [−1, 0)
x
f1 (x) = p ,x = 0 şi
> √
> 1− 1+x
:
e x2 ex ,x > 0
8
>
1
>
<
tg x · sin , x ∈ [−1, 0)
x
f2 (x) = p ,x = 0 , cu p ∈ R.
>
> 1 1
:
cos e− x ,x > 0
x
§ ª
π
b) f : (x, y) ∈ R2 : 0 6 x2 + y 2 < = A → R, α ∈ R,
2
8 √
< 1−cos x2 +y 2
tg , (x, y) ∈ A \ {(0, 0)}
f (x, y) = (x2 +y 2 )
:
α , (x, y) = (0, 0).

c) f : R3 → R2 , f (x, y, z) = (f1 (x, y, z), f2 (x, y, z)), unde

8
1
< (x2 + y 2 + z 2 )p cos È , (x, y, z) 6= (0, 0, 0)
f1 (x, y, z) =
:
x2 + y 2 + z 2
0 , (x, y, z) = (0, 0, 0),
( 1
√
f2 (x, y, z) = (x2 + y 2 + z 2 )p e x2 +y 2 +z 2 , (x, y, z) 6= (0, 0, 0) , cu p ∈ R.
0 , (x, y, z) = (0, 0, 0)

S9.6 Să se determine mulţime punctelor de discontinuitate pentru fiecare dintre funcţiile:
8
< |x| −|x|y−2
e ,y =6 0
a) f (x, y) = y
:
1 , y = 0;
8
<
xy
, x + y 6= 0
b) f (x, y) = x+y
:
0 , x + y = 0;
¨
(x2 + y 2 + z 2 )1/3 ln (x2 + y 2 + z 2 ) , (x, y, z) 6= (0, 0, 0)
c) f (x, y, z) =
1/3 , (x, y, z) = (0, 0, 0).

S9.7 Să se arate că funcţiile următoare sunt parţial continue ı̂n origine sau chiar continue pe orice
direcţie, ı̂n câteva din cazuri, dar nu şi global continue ı̂n respectivul punct:
8
< xy 2
, (x, y) 6= (0, 0)
a) f (x, y) = x2 + y 4
:
0 , (x, y) = (0, 0);
8
< x4 y
, y 6= −x2
b) f (x, y) = x6 + y 3
:
0 , y = −x2 ;
 8
>
<
sin (xy + yz + xz)
È , (x, y, z) 6= (0, 0, 0)
c) f (x, y, z) = (x4 + y 2 + z 4 )
>
:
0 , (x, y, z) = (0, 0, 0);
8    
<
 x   y 
min 
 , , (x, y) ∈ R2 \ {(x, y) ∈ R2 : xy = 0}
d) f (x, y) = y  x
:
0 , ı̂n rest.

S9.8 Să se stabilească care dintre funcţiile de mai jos este uniform continuă pe mulţimea de definiţie
indicată:
√ 2
a) f : (0, 1) → R, f (x) = x sin ;
x
 
2 x arcsin (x + 1)
b) f : (−1, ∞) → R , f (x) = , ;
x2 + 2 x+1
π
c) f : {(x, y) ∈ R2 : x2 + y 2 < 1} → R, f (x, y) = sin ;
1 − x2 − y 2
€ Š
d) f : [0, π] × [0, π] → R2 , f (x) = sin x + cos y, e−x tg y − 1 ;

S9.9

a) Să se arate că funcţia f : [0, 2π] → R2 , definită prin f (x) = (cos x, sin x) este continuă şi că, ı̂n
virtutea acestui fapt, mulţimea {(x, y) ∈ R2 : x2 + y 2 = 1} este conexă.

b) Care dintre următoarele mulţimi este conexă şi care nu?

A1 = {(x, y) ∈ R2 : x2 − y 2 = 1}; A2 = Q × Q;

A3 = {(x, y) ∈ R2 : x2 + y 2 6 4 şi y 6= x + 1}; A4 = {(x, y) ∈ R2 : 1 6 x2 + y 2 6 2}.

S9.10

a) Fie f : Rp → Rq o aplicaţie bijectivă. Să se arate că f este homeomorfism ı̂ntre spaţiile euclidiene
Rp şi Rq dacă şi numai dacă, pentru orice mulţime nevidă A ⊆ Rp , are loc relaţia: f (A) = f (A).

b) Să se arate că (R, de ) şi (R, dd ), unde de desemnează metrica euclidiană, iar dd metrica discretă,
nu sunt homeomorfe.

S9.11 Să se calculeze următoarele limite:

‚ Œ
xx − 27 x sin 3 − 3 sin x 3x − x3
a) lim , , ;
x→3 x − 3 x sin x − 3 sin 3 x − 3
† É q 
È √
x+ x+ x+ x  ‹x
x+2 1 1
b) lim x arcsin √ , √ , cos + sin ;
x→∞ x − x2 + 1
4 x+1 x x

 
1 1
c) lim (x2 + y 2 ) ln (x2 + y 2 ), (x − y)arctg , (1 + x 2 2 x2 +y 2
y ) ;
(x,y)→(0,0) 2x2 + 3y 2
„ Ž
xy + yz + zx 2x − 3y
d) lim È , , (x + y + z) ln (1 + |xyz|) .
(x,y,z)→(0,0,0) x2 + y 2 + z 2 z

S9.12 Să se analizeze continuitatea următoarelor funcţii:

  ‹
π
a) f : 0, → R2 , f (x) = (f1 (x), f2 (x)), unde
2
8  ‹ 8  ‹
> π > π π
< tg x, x ∈ Q ∩ 0, < x2 + 1 − , x ∈ Q ∩ 0,
f1 (x) = 2 ‹ şi f2 (x) = 16 2 ‹
> π > π π ;
: ctg x, x ∈ (R \ Q) ∩ 0, : , x ∈ (R \ Q) ∩ 0,
2 4x 2

b) f : R2 → R2 , f (x, y) = (f1 (x, y), f2 (x, y)), unde

8 È
> x− x2 − y + 2
<
f1 (x, y) = , când 2 6= y 6 x2 + 2 şi
> y2 − 4
:
2−3 , ı̂n rest
8
< (x4 − y 2 )2
f2 (x, y) = , când y 2 6 x4 6= 0 ;
:
x6
0, ı̂n rest

c) f : R3 → R,
¨
αex+y+z , dacă x + y + z < 0
f (x, y, z) = unde α, β ∈ R.
β, dacă x + y + z > 0

S9.13 Se pot prelungi prin continuitate, la R2 , funcţiile date ı̂n continuare?

‚ Œ
2 2 ln (1 + x2 |y|) € Š 1
a) f : R \ {(0, 0)} → R , f (x, y) = 2 2
, 1 + sin (x4 + y 4 ) x2 +y2 ;
x +y
„ Ž
sin (x2 − y2) 2 +y 2 xy
b) f : R2 \ {(0, 0)} → R3 , f (x, y) = , (|x| + |y|)x ,È .
|x| + |y| 2x2 + 3y 2

S9.14 Sunt funcţiile de mai jos uniform continue pe R2 şi respectiv Rn ?

a) f : R2 → R2 ,
8
> 0, dacă (x, y) = (0, 0) = 0R2
<
4 2 1
f (x, y) = (x + y 2 )arctg 2 , dacă (x, y) ∈ B(0R2 , 1) \ {0R2 } ;
>
: π x + y2
1, / B(0R2 , 1)
dacă (x, y) ∈

b) f : Rn → R, ( 1
− (||x||−1)(2−||x||)
f (x, y) = e , dacă ||x|| ∈ (1, 2) .
0, ı̂n rest

S9.15
¦ ©
a) Să se arate că mulţimea A = (x, y) ∈ R2 : x = arctg t, y = ln (1 + t2 ), t ∈ [−1, 1] este com-
pactă şi conexă.

b) Fie f : R3 → R2 ,
8    
È
> 1
>
< (|x| + |y| + |z|) ln 1 + , 2 − (|x| + |y| + |z|) , (x, y, z) ∈ B
√ |x| + |y| + |z|
f (x, y, z) =
>
>
(0, 2), (x, y, z) = (0, 0, 0) = 0R3
:
(ln 2, 1), (x, y, z) ∈ C
¦ © ¦ ©
unde B = (x, y, z) ∈ R3 : |x| + |y| + |z| 6 1 \{0R3 }, iar C = R3 \ (x, y, z) ∈ R3 : |x| + |y| + |z| 6 1 .
¦ ©
De asemenea, fie A = (x, y, z) ∈ R3 : z > x2 + y 2 , x + y + z 6 2 . Să se arate că:
 i) mulţimea A este compactă şi conexă;
ii) f /A este uniform continuă;
iii) f (A) este compactă şi conexă.

Bibliografie orientativă

1. C. Drăguşin, O. Olteanu, M. Gavrilă - Analiză matematică. Probleme (Vol. I), Ed. Matrix
Rom, Bucureşti, 2006.
2. Irinel Radomir, Andreea Fulga - Analiză matematică. Culegere de probleme, Ed. Albastră,
Cluj-Napoca, 2005.