Louise Fitzhugh (6 oct. 1928 - 19 nov. 1974) s-a niscut in ora- sul american Memphis, din statul Tennessee gia inceput sa scrie Ja varsta de unsprezece ani. Nu a avut 0 copilarie prea fericita gi de aceca a agteptat cu nerdibdare momentul in care sa poata ple- ca de-acasd. Parintii ei au divorfat cénd abia implinise doi ani, viitoarea seriitoare petrecdndu-i restul copilariei in casa tatalui ei. A studiat arta in Italia, Franta si apoi in SUA. Cel mai cunoseut roman al ei, Harriet spioneazé, a starnit, la ‘momentul publicdrii (in anul 1964), 0 serie de discutii in contra- dictoriu legate de utilizarea tonului realist in cdrfile destinate copiilor, o abordare cu totul neobignuita pentru acea vreme. Louise Fitzhugh nu este doar scritoare, ci i ilustratoare de cdrti pentru copii gi tineret. Desenele din volumul de fafa fi aparfin Louise FirzHuGH Harriet spioneaza Tlustratii de Louise Fitzhugh ‘Traducere din englezd de Laura Sandu ARTHURRedactor: Alina Nicoleta Ioan ‘Tehnoredactor: Angela Ardeleanu Coperta: Alexandru Dag Tustratii: Louise Fitzhugh Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei LOUISE, FITZHUGH Harriet spioneazi / Louise Fitzhugh ; trad. de Laura Sandu ; il, de Louise Fitzhugh. - Bucuresti: Editura Arthur, 2013, ISBN 978-606-8044-24.8, I. Sandu, Laura (trad) IL Fitzhugh, Louise (i) 821.111(73)-08-31 B.A Louise Fitzhugh Harriet the Spy Copyright © 1964, by Laura Morehead Published in the United States by Delacorte Press, an imprint of Random House for Young Readers © Editura Arthur, 2013, pentru prezenta editie Editura Arthur esto un imprint al Grupului Editorial Art Cartea intai- wuuniy © ® Caprrowun Unu arriet incerca sd-i explice lui Sport cum se joacd Oragul. — Mai intdi inventezi un nume pentru Oras. Dupa ‘sceea, scrii cum fi cheami pe toti oamenii care traiese in 41 Nu trebuie si fie prea multi, altfel jocul o si devin& prea dificil. De obicei, eu pun doudzeci si cinci — Ai Sport se juca cu o minge de fotbal. Erau amandoi in eurtea casei lui Harriet, pe strada 87 Est din Manhattan — Dupa ce ai stabilit exact cine sunt locuitorii, te gandesti la meseriile lor. De exemplu, domnul Charles Hanley e proprietarul benzinariei din colt, Harriet vorbea cu grija, stand pe vine lang copacul cel mare, si se aplecase atat de mult peste caiet, incdt parul ei lung si drept atingea marginile acestuia. — Nu vrei sa jucam fotbal? intreba Sport. — Haide, Sport, nu te-ai jucat niciodata de-a Oragul sinici nu stii ce frumos e. Uite, o s4 punem statia de benzina langa cotitura asta pe care o face muntele. in caz cd se intémpla ceva prin zona, o s&-fi aduci aminte unde e Sport veni langa ea finand mingea la subrat. — Pai aia nu e decat o radacina batrana de copac, Cum adicd, munte?Loutse Frratucn —Eunmunte. De acum it munte. incolo, eu if Horie priv rapt nook Atte? Sport féicu un pas in spate. — Arata ca o radacind batrana tant idacina bitrand de copac, mormai Harriet igi dadu pa a parul pe spate gi se uita la el eu — Sport, tu ce vrei si te faci cai ort, e faci cand vei = Sit Poth aaaleineal — Vite, ew o si fiu seri a a un munte, atunci e un a cea Maijumit se intoarse Ia rapa " z : sat: Busca ai ming js ngemanche Linge, Andu-se peste umarul fetei la eaietul in 2 seria furibund. amas fg A Dee atta teal numele barbatilor, c in oras, trebuie si te ga a profs or rebue a un dbetor, un ae =O cipstenie de indieni, o intrerupse Sport. = Nu. Cineva care crear la eeviziune cae ree au teevizine? — ot it eu. i i i ee eu. $i, oricum, trebuie sa fie gi tata — Pai atunci, punedl si pe nat , pune-| pe al meu, Pune gi un seriitor IK, zicem ca d J mone dome Jonathan Fishbein e scriitor. =n aroun bla ca min cae face de ae legdina inainte sii ale 1 stents te gi inapoi pe cdledie, fredonand — Si ca are unsprezece ani, ca mine, si o mama care a fugit cu toti banii, si cd o si Zi a faite ti banii, si ci o sii se faci fotbalist cand o si —Nuuu, spuse Harri uu, spus jet dezgustat. Asta ar i c& nu mai inventezi nimic. Nu intelegi? “meee 8 Harriet spioneazs Sport ticu. —Nu, spuse el apoi. — ‘Aseulta-mé, Sport. Uite, acum ed am notat toate astea, 0 Si vezi cat de amuzant poate s& fie. Tlgsriet lud o atitudine foarte pragmatics. Se ridicd, apoi ingenunche in pamantul moale, de toamni, ca s& se poat apleca peste mica adancituré dintre cele dowd sascini groase ale copacului. Din cind in cand, mai runca un ochi in caiet, dar, in cea mai mare parte a impului, privea fix zona valurits, acoperité de mugchi, unde se afla Oragul ei. “— Aga, deci intr-o noapte, tarziu, domnul Charles Hanley era in benzindria lui. Toemai se pregatea s& sting luminile gi si se intoareli acasé pent cB era ora send, ora la care trebuia si mearga la culeare pine, dar domnul Charles Hanley nu era om mare? Sport se wita finta la locul in care se afla benzinaria. — fn oragul asta, toata lumea se culca la noua si jamatate, spuse Harriet fara drept de apel. aa. jata se duce 1a culeare la nouii dimineafa, 2 Sport legindndu-se pe caledie. Cateodata ma intalnese eu el cand ma trezese. wage, gi doctorul Jones o ajuté chiar 2&0 pe goamna Harrison si nascé, la spital, Aici ¢ spitalul, Spitalul General Carterville. vAraté epre partea opus a orayului. Sport Priv! SPre radacina din stanga. ne Ge face domnul Fishbein, seriitorul? Harriet ardta spre centrul oragului — E la barul care se afla chiar aici. Harriet se ita parcd hipnotizatd in jos, 1a ora. Hariite ce se intampla. in seara asta, in timP © domnul Hanley se pregiteste sa inchid, 0 magina lung’, 9Louise Frrzivant mare, neagri si veche intra in benzindrrie gi in ea sunt mulfi oameni cu arme. Vin cu o vitez super mare si domnul Hanley se sperie. Sar din magind gi dau fuga si-1 jefuiascd pe domnul Hanley, care réméne inmarmurit. fi fura tofi banii, apoi fac plinul, fara s& plateascd si se fae nevazuti in noapte. Domnul Hanley zace pe podea, legat fedeles si cu un ealus la gura. Sport ramase cu gura eascata. —Sidup-aia? — In aceeasi clipa se naste copilul doamnei Harrisson, iar doctorul Jones spune: ,,Aveti o fetita minunata, doamna Harrison, o fetit minunata, ho, ho, ho." — Mai bine il faci baiat. —Nu, eo fat. Are deja un baiat. — Cum arata bebelugul? —Eurat. Aga, acum, exact in acelasi minut, in partea cealalta a orasului, aici, dincolo de benzinarie, aproape de munte, tlharii s-au oprit la ferma lui Ole Farmer Dodge. Intra in casi gi-l gisese mancénd fulgi de oviz, pentru cd nu are dinfi. Hofii aruncé fulgii de ovaz pe jos sifi cer altd mancare. El nu are decat fulgi de ovaz, asa c& ¢i il iau la bataie. Apoi se instaleaza acolo peste noapte, Exact in acelasi moment, seful polifiei din Carterville, pe care il cheama Sef Herbert, o ia usor la pas pe bulevardul principal. Simte el cd ceva nu e in regula si se intreabi ce anume — Harriet, ridicd-te din noroi. O voce aspra risund de la etajul al treilea al casei cardmizii din spatele lor. Harriet ridiea privirea. O umbré de ingrijorare fi travers chipul. — Of, Ole Golly, dar nu stau in noroi. 10 Harriet spioneaza Figura bonei, ivita la fereastra, nu era cea mal ‘umoasi din lume, dar, cu toate ca era incruntata si esrdati de riduri aspre, intunecate, se vedea ca este je om bun. a | : Harriet M. Welsch, te ridici imediat in picioare! Harriet se ridicd fara sA ezite. — Dar uite, acum suntem nevoil ‘Orazul din picioare, spuse ea pe un ton plingaref- : essa se joacd cel mai bine, veni prompt réspunsul, == capul disparu. Sport se ridicd si el in picioare. — Atunei de ce nu juedm fotbal? ; Su, uite, dacd stau aga, nu ating noroiul. Acestea fiind spuse, Harriet se lis pe vine lang Oras. E i A la, — Deci, simfea el cd ceva nu e in regula... Cum ar Fi putut s& simta? N-a vazut nimic gi totul setampla i gului. Ja in partea cealalta a oragul - — Pur si simplu simte. E un foarte bun politist-sef. _— Ma rog, zise Sport, banuitor. oe — Deci, din moment ce e singurul politist din ora, = doce peste tot si strange tofi locuitorii, spunandw-le: “Gera nu miroase a bine in oragul asta. Am eu un iment“, si toat lumea il urmeaza gi sare pe cal. — Pe cai!? tipa Sport. _— — Toti urcd in duba si dau ture prin orag pan’ co. — Harriet. ‘Usa din spate se tranti eerersind curtea. Panto! seeset ca de plici la fiecare pas pe ti s& ne jucdm de-a i si Ole Golly veni tinta spre ei, ‘Ai sii lungi gi negri scoteau un care il flicea pe aleea Hei, unde te duci? intreba Harriet, sarind in E ulLoutse Frac Asta pentru ci Ole Golly era imbriicat cu luerurile de orag. Ole Golly nu avea decat lucruri de casa gilucruri de oras. Nu purta niciodata haine recognoscibile precum 0 fasta, o jachet sau un pulover. N-avea decéit metri intregi de stofti in care se infiigura ca intr-o gramada de paturi vechi, care se umflau $i iegeau in afard cand mergea si pe care le numea Lucruri. — Osi te due undeva. E timpul si incepi sii cunosti lumea. Ai unsprezece ani si e timpul sa vezi ceva. Se opri in dreptul lor gi era atat de inalta, inedt atunei cand se uitard la ea, vazura cerul albastru deasupra capului ei Harriet simfi un fior de remuscare pentru ci vizuse deja mult mai mult decat credea Ole Golly. Dar nu zise decat: —A, super, gi incepu si fopaie — Ia-fi haina repejor. Plecdm chiar acum. Ole Golly fficea intotdeauna lucrurile ,chiar acum“. — Hai cu noi, Sport, n-o si-ti strice s& mai vezi si tu una, alta. — Trebuie si ma intore si pregiitese cina, la sapte. in timp ce rostea cuvintele, Sport sri in picioare. — 0 si fim demult inapoi la ora aia, Noi mancam la sase. Voi de ce mancati aga tarziu? — Tata bea niste cocteiluri inainte de masa, Eu manane masline ¢i alune. — Draguf. Acum luati-va hainele. Sport si Harriet o tulira prin usa din spate, tréntind-o in urma lor. — Ce-i cu zgomotul asta? bolborosi bucdtareasa, care se invairtea prin bucditarie, si ii vazu pe cei doi zburand intai pe usd gi apoi in sus, pe scdri. Camera lui Harriet se afla la ultimul etaj, aga ci, nevoifi si urce atata, rimaserd fara suflare. 12 es Harriet spioneazd — Unde mergem? strigd Sport din urma lui Harriet, © eee parci zbura. “_ Nu stiu, spuse Harriet gafaind, in timp ce intrau Secamerii, dar Ole Golly ma duce intotdeauna in locuri ". 5 ee ‘Sport isi ingftcd haina gi ies, dar lajumatatea serilor, | Brriet spuse: i a ietul. — Stai, stai, nu-mi gasese caietul — Of, la ce-ti mai trebuie gi dla? strigé Sport de pe = . 7 Nu ma duc nicdieri fara el, veni raspunsul ca din am butoi. — Hai odatd, Harriet! i = ‘Din dormitor se auzi un zgomot puternic, ca un seérfait — Harriet, ai cdzut? ; Un glas indbusit, dar evident usurat, réspunse: __ L-am giisit. Cazuse pe langa pat. Si Harriet apdru strangand la piept un caiet verde. ~ Cred cd ai in jur de o suté de caiete, spuse Sport, Setimp ce coborau scdrile. ; se Nu, am paisprezece. Asta e al cincisprezecelea. Gm 3 putea avea o suta? Lucrez de la opt ani, si acum ‘eam decét unsprezece. N-ag avea nici atatea dacd la Seceput n-uy [i scris atét de mare, inet doar rondul zilnic Sexi ocupa un caiet intreg. . “_Treci pe la aceiagi oameni in fiecare zi? , — Da, Anul asta am familia Dei Santi, pe micul Joe Curry, familia Robinson, pe Harrison Withers $i, 0 a vamna Plumber. Cu doamna Plumber e cel Se eal ru in liftul de serviciu. mai greu, pentru ca trebuie si int — Pot sa vin gi eu cu tine odata? 13Lous re a juise Freesat Harriet spioneaz — Nu, prostutule. Spionii a i . Spionii nu lucreaz cu prieteni, Oricum, ne-ar pri i fig , ne-ar prinde daca am fi doi. Ds fi faci tu rondul tau? Decemtie Ole Golly se aplecd gi le vorbi. | _ Mergem la Far Rockaway. E cam la trei stafit Ig aici, Vreau si vezi cum traieste aceastd persoans, vizavi — Si ce se intampla acolo? —Nimic. Un om vine acasa gi trage oblonul. —Nu pare prea interesant. —Nu prea e. Se intélnira cu Ole Golly care fi agtepta, batand din picior, in fata usii de la intrare. Se indreptara spre strada 86, luard autobuzul care traverseazi oragul gi la pufind a dupa aceea se grbeau s& intre la metrou in gir indian - Ole Golly, apoi Harriet, apoi Sport. Ole Golly se uita drept inainte. Harriet scrijelea furibund in caiet. _ ca tot scrii? o intreba Sport. . — imi iau notite despre tofi i ae spre toti oamenii de acolo. — Of, Sport! (Harriet era exasperatd.) Pentru cd i-am vazut i vreau si mi-i aduc aminte. Se intoarse la caiet gi continua si scrie: BARBAT CU SOSETE ALBE, RULATE $I Cl GROASE. FEMEIE CARE SE UITA énvcis st: ARE NASUL LUNG. UN BAIETEL CARE ARATA ORIBIL $I. 0 MAMA BLONDA, GRASA CARE IL TOT $TERGE LA NAS. DOAMNA CARAGHIOASA CARE ARATA CA. © PROFESOARA $I CARE CITESTE. NU CRED CA AS REA SA TRAIESC VREODATA CA VREUNUL DINTRE ACES$TI OAMENI SAU SA FAC VREUN LUCRU DINTRE CELE PE CARE LB FAC EI. PUN PARIU CA BAIETELUL ALAE TRIST SIPLANGE MULT PUN PARIU CA FEMEIA CARE PRIVESTE CRUCI§ SE SIMTE ORD I 8 B UITA IN OGLINDA. “ og 14 — Cateodata ma uit pe fereastra la apartamentul de et. E rudd cu mine. Harriet fu cat pe ce s& scoatA un strigat de uimire. Pesics ulvita privirea spre Ole Golly, dar aceasta se uita er5si pe fereastra. Harriet continua si scrie. ESTE INCREDIBIL. OARE OLE GOLLY CHIAR ARE 0 FAMILIE? NU M-AM GANDIT NICIODATALA ASTA. CUM RE PUTEA OLE GOLLY SA AIBA MAMA §1 UN TATA? EPREA BATRANA, iN PRIMUL RAND SI, IN AL DOILEA RAND, N-A SCOS NICIODATA UN CUVA! 'T DESPRE FAMITIA EI $I 0 CUNOSC DE CAND M-AM NASCUT. $x PLUS, NU PRIMESTE NICIODATA SCRISORL, DE GANDIT LA ASTA. AR PUTEA FI IMPORTANT. Cand ajunsera la destinafie, o urmard pe Ole Golly Ia “gesrea de la metrou. Van, zise Sport cdnd ajunseri pe trotuar, suntem si ocean, S cimtira mirosul, sarea, gi chiar gi briza salbaies, ge Scat, care le mAngaie bland obrajii si apo disparu- — Da, zise Ole Golly scurt. Harriet remared ceva schimbat la ea. Pagea mai gepede si-si tinea capul mai sus. teraeau pe o strada care inainta spre malul oceanului. IGeceie despartite de trotuar printr-o fasie de iarbA verde, ‘construite din c&ramizi galbene $i rosii. Nu e prea SBesem, ce gindea Harriet, dar poate ca oamenilor de TS plac casole astfel construite, mai mult decdt cele eewte doar din cdrdmizi rosii, cain New York. ‘Ole Golly mergea mai repede si parea mai severd. Perea ciar fi dorit s8 nu fi venit. Deodatd, coti pe o alee ‘cee ducea catre 0 casi-Se indrept spre aceasta CU Past 15Lourse Frrawvoxt mari gi hotardfi, fara sA priveasca in urmé sau s& scoati vreun cuvant. Sport si Harriet o urmard, cu ochii in patru, pe scari, pnd la us, apoi prin holul de la intrare si prin usa din spate. Si-a pierdut mintile, se gandi Harriet. Ea gi Sport se uitard unul la celalalt, ridicdnd din sprancene. Apoi, vazura c& Ole Golly se indrepta spre o csufa aflata intr-o gradina proprie, in spatele casei principale. Harriet si Sport incremenira, nestiind ce si facd. Aceast& césuta pare era de la fara, semiina cu cele pe care Harriet le vaizuse cand se dusese la Moara de pe Ap, vara trecuta. Fatada nevopsitd avea nuanfa cenusie a lemnului uscat, iar acoperigul era de un gri mai inchis. —Haideti, puisorilor, haideti si bem o ceased fierbinte de cea. Ole Golly, dintr-odata vesela, le fficea cu mana din mica si caraghioasa veranda darapanata, Harriet gi Sport venira in fuga spre casi, dar inghetara cAnd usa din fata se deschise cu un guierat puternic. in cadrul ei aparu, dintr-odat, femeia cea mai masiva pe care o vazuse Harriet vreodata. — Valeu, ia te uitd ce-avem noi aici, zise ea, iar vorbele fi sunaré ca un muget, ia te uita ce ticdlogi mici, iar uriaga ei fafa se increfi, fficdnd multe cute mari si vesele, in timp ce buzele i se deschisera, dezvelind un ranjet fara dinti Izbueni intr-un ras pifigaiat, Sport si Harriet ramaserd cu gura cascat. Doamna masivd stdtea in us ca un munte, cu mainile in solduri, imbricata intr-o rochie de bumbac inflorata si o jacheta larg, enorma. Probabil cea mai mare jacheta din lume, se géndi Harriet; si probabil c4 poarta si cea mai mare pereche de ghete din lume. Pentru cd gi ghetele ei erau 16 Harriet spioneazd ‘eciudatenie. Lungi, lungi, negre gi scofilcite, stranse cu pana sus, la glezni, plesnind aproape din cauza Gertului de a tine in interiorul lor acele picioare incaltate fe qosete pe care gireturile le sectionau, féicéndu-le s& feemene cu o serie de zambete uriage. Harriet ardea de cexsbdare si-gi noteze cate ceva despre ea, gi pe bund eeptate | — Unde mi i-ai gasit pe micutii astia? Tot cartierul risuna de buna ei dispozitie. . _ Asta-i fotita familiei Welsch? $i asta-i fratiorul ei? wrt chicoti. en, e sotul meu, strigi Harriet. pul lui Ole Golly se intunecé. Berra fcbraanil, Harriet, sinu mai face pe desteapta. Femeia cea grasit izbueni in ras, iar fafa ei paru din now Senet’ din mai multe buciti umflate de carne. Pared ar Senes. se gandi Harriet, gata si fie transformata intr-un ‘Slet mare si rotund pentru pizza. Ar fi vrut si-i spund (Sci Sport lucrul asta, dar Ole Golly fi conduse induuntru | Sx vazur’ nevoiti cu totii si se strecoare pe lingé burta SS on munte a doamnei celei grase care ramisese, cam este, in dreptul usii. : ; ‘Ole Golly se duse la aragaz, aprinse focul gi puse esinicul deasupra lui. Apoi se intoarse si feu prezen- saede, adoptand o atitudine oficiala. — Copii, aceasta este mama mea, doamna Golly. Semé, poti si inchizi usa acum, Aceasta este Harriet Harriet M. Welsch, 0 corectii fata. — Stii prea bine cf n-ai niciun alt nume in afard de Harriet, dar daca insisti, fie, Harriet M. Welsch. $i el este _ Care e numele tau de familie, Sport? — Rocque. Simon Rocque. 17Louise Frrzcit Si pronunta: ,Roc*, — Simon, Simon, hi, hi, hi, Harriet se simti dintr-odata foarte urata, — Niciodata sa nu réai de numele cuiva. Figura lui Ole Golly se ivi ameninfitoare deasupra lui Harriet, iar aceasta fntelese cd era una dintre acele digi Gnd lu! Ole Golly nu-i ardea de gluma, — tmi cer scuze, spuse Harriet r¢ — Asa-i mai bine. “pate Ole Golly se intoarse vesel cu spatele. oe s& ne agezim cu tofii la mas gi si bem Faas 0 draieua i larriet igi ddu seama ci doamna Golly rami parton cu prezentivle. Statea in pcionre cas meats os brajele ca niste bueaji mari de parizer balanganindu-i-se neajutorat pe langa corp. — Agazi-te, mama, spuse Ole Golly bland, iar doamna Golly se aseza. Harriet si Sport se ui- tara unul la celiilalt. Ace- lagi gand le trecu aman- durora prin minte. Femeia asta grasa nu era prea desteapta. Doamna Golly se agezase in stnga lui Harriet. Chiar se aplecdi peste Harriet sii se uitd direct in ochi, Harriet se simfi ca un animal de la gradina zoologica, Harriet spioneazi — Harriet, uité-te pugin in jurul tau, spuse Ole Golly cu severitate, in timp ce turna ceaiul. Te-am adus axi pentru cA n-ai mai vazut niciodata interiorul unei ssemenea case. Ai mai viizut vreodatai o casi care si aiba ‘= singur pat, o singura masa, patru scaune si o cada Be bucitirie? Harriet fu nevoitA sd-si mute scaunul putin mai in spate pentru a putea vedea dincolo de doamna Golly, care ‘stitea aplecat deasupra ei, nemigcata, inca privind-o. Gamera era ciudatai, Lénga soba se afla un covoras jalnic, Harrison Withers are doar un pat si o masa, se géndi Harriet. Dar pentru cd nu voia ca Ole Golly sa-si dea se2ma ci a tras cu ochiul prin luminatorul lui Harrison Withers, nu spuse nimic. — Ma gindeam eu cé n-ai mai vazut, zise Ole Golly. Ceati-va in jurul vostru. $i befi-va ceaiul, copii. Puteti 8 va mai punofi lapte sau zahdr dacd nu am pus eu swficient. — Eu nu beau ceai, zise Sport cu sfiala. Ole Golly il fulgera cu privirea. — Cum adica tu nu bei ceai? — Vreau si spun ci n-am but niciodaté. — Adica n-ai gustat niciodata? — Nu, spuse Sport, pairand usor ingrozit. Harriet se uita la Ole Golly. Ole Golly avea o expresie seat, care indica faptul cf urma si dea un citat. — , Pufine momente din viafa sunt mai plcute decat cele dedicate ceremoniei cunoscute sub numele de ceaiul de dupa-amiaza. Ole Golly rosti cuvintele acestea pe un ton egal si serios, apoi se lis pe spate in scaun, privindu-1 miulfumita pe Sport. Chipul lui Sport era lipsit de orice expresie. 19Louise Frranucn — Henry James, zise Ole Golly, 1843-1916. Din Portretul unei doamne. — Ce-i aia? o intrebi Sport pe Harriet. — Un roman, prostutule, zise Harriet. — Aha, cum scrie tata, zise Sport si nu mai acord’ nicio important chestiunii — Fie-mea e desteapta, mormai doamna Golly, inca privind-o fix pe Harriet. — lat, Harriet, zise Ole Golly, o femeie care niciodat& n-a vrut si stie de nimeni altcineva in afara de ea insigi, care n-a vrut sa stie de carti, care n-a vrut si stie de seoal, pe care n-a interesat-o niciun alt stil de viata, gi care a trait mereu in aceast camera, mancdnd, dormind si astepténd sé moara, Harriet se uit& ingrozita la doamna Golly. Oare se cuvine ca Ole Golly si spun asemenea lucruri? Oare doamna Golly n-o si se infurie? Dar doamna Golly nu facea altceva decdt si stea pe scaun gi s-o priveascd incfntata pe Harriet. Poate ci dacd nu i se atrage atentia, nu-gi aminteste si intoarca privirea de la lucrul la care se uit, se gindi Harriet. — inceareai gi tu, Sport, e bun. Harriet i se adres repede lui Sport, incercdnd sa schimbe subiectul. Sport lua o inghititura. — Nu-i ru, spuse el cu 0 voce de-abia auzita, — incearca totul, Sport, macar o data in viata. Ole Golly spuse aceste cuvinte, dar parcd mintea ii stdtea la altceva. Harriet o privi intrigatd. Ole Golly chiar se purta ciudat. Parea... era suparata? Nu, nu suparata. Parea tristd, Harriet igi dadu seama, tresarind, cd era prima data cand o vedea pe Ole Golly trista. Nici nu-si inchipuise ed Ole Golly ar putea fi vreodata trista. 20 Harriet spioneazd a gi cum s-ar fi gandit exact la acelagi lueru, Ole Golly scuturd din cap gi séri in picioare. ~ Bi bine, spuse ea vesel, cred cf ne ajung ceaiul pe cere Lam bitut si lucrurile pe care Je-am vizut pe ziua Seri. Cred cd am face bine sf ne indreptm spre cast Siatuncise {ntamplé un lucru nemaipomenit. Doamna oily siri in picioarele ei dolofane gi arunci ceagca de xsi pe jos. = _ Mereu pleci! Mereu pleci! tip ea. — aide, mam, zise Ole Golly cu calm. —_ Doamna Golly topaia in mijlocul camerei ca o papuss qriesi. Lui Harriet {i amintea de baloanele acelea in Geom de oameni, care ured si coboar’ la capatul unei fexi Sport chicoti. Lui Harriet fi veni si ei sa: chicoteasca, Ger nu stiu daca se cuvine. 2 Doamna Golly fopaia in continuare. — / ‘Vii aici numai ca s& ma pardsesti din nou. Pleci tot a sta. ‘Gempul. Credeam c-ai venit de tot de data ast — Haide, mami, zise Ole Golly din nou, dar acum se eich, merse lng mama ei gi isi agent ferm mana pe eri caltaret al acesteia. Mami, spuse ea bland, sit et ‘e-s3 vin si siptiména viitoare Ah, aga.e, zise doamna Golly. Se opri imediat din sdrit gi le zambi larg lui Harriet 5 hui Sport. : - Hi Vai de mine, zise Sport in goaptd. et Harriet ramasese fascinata pe scaun. Apoi Ole Goll ly ii scibrica pe améndoi gi iesird din nou in strada, facandui ana veselei doamne Golly. . - . ra tu tofii prin lumina tot mai slabé a zilei avai de mine gi de mine, asta era tot ce putea Sport s& spund. 21Louise Frranvaon Harriet ardea de nerd i Hari erdbdare si ajunga i i ei gis termine de scris in eaiet, Pt ncamera Ole Golly privea fix inaii niefun fe cee eainte. Pe chip muse destugen Caprrowut Dor Fn ceara aceea, dupa ce se pregati de culcare, Harriet ‘si scoase caietul. Avea multe lucruri la care si se indeasca. A doua 2i incepea scoala. A doua zi avea si Senevoitd sa ia o mulfime de notite despre schimbarile pe care le suferisera prietenii ei pe timpul verii. in sea- masta ins, voia si se gandeasca la doamna Golly. (CRED CA ATUNCI CAND SE UITA LA DOAMNA GOLLY, OLLE GOLLY SE iNTRISTEAZA. MAMA MEA NU E LA FEL DE DESTEAPTA CA OLE GOLLY, DAR NU E NICI BATUTA iN CAP CA DOAMNA GOLLY. NU MI-AR PLACEA SA AM O MAMA BATUTA IN CAP. PROBABIL CA ASTA TE FACE SA TE SIMTI FOARTE PROST. CRED CA MI-AR PLACEA SA SCRIU 0 POVESTIRE DESPRE DOAMNA GOLLY CARE E CALCATA DE UN CAMION, DOAR CA, FIND ATAT DE GRASA, MA INTREB CE I S-AR INTAMPLA CAMIONULUI. AS FACE BINE SA MA INTERESEZ iN LEGATURA CU ASTA. NU MI-AR PLACEA SA TRAIESC CA DOAMNA GOLLY, DAR MI-AR PLACEA SA STIU CE iI TRECE PRIN MINTE. Harriet las caietul din mana gi alerga in camera lui Ole Golly ca s8-i ureze noapte bund. Ole Golly stiitea intr-un balansoar si citea la lumina unei kimpi cu picior. Harriet fgni in camer gi ateriz in mijlocul cuverturii galbene, valurite, care acoperea patul. Totul era galben in camera, de la pereti la vasul plin de crizanteme. Ole 23Louise Frranvont Golly ,avea o slébiciune pentru aceasta culoare, cum {i placea ei sa spund. — Nu mai sta in picioare in pat, spuse Ole Golly fara si-gi ridice privirea din carte. — La ce se gandeste mama ta? intreba Harriet. —Nu stiu, zise Ole Golly cu un aer meditativ si cu nasul, tot in carte. $i eu ma intreb de ani de zile acelasi lucru. — Ce citesti? intreba Harriet. — Dostoievski. —Ce-i aia? intreba Harriet, pe un ton de-a dreptul nesuferit. — Asculta aici, zise Ole Golly gi pe chipul ei aparu acea expresie care indica faptul cd urmeazii si dea un citat: ,Tubifi toata plasmuirea ziditorului acestei lumi, in intregimea ei, precum gi fiecare graunte de nisip in parte. Catati cu drag la fiece frunzulifa, la fiece raz de soare. Tubiti dobitoacele necuvantatoare gi firul de iarba, iubifi origice lucru neinsuflefit. Iubind, vefi infelege taina divina ce se ascunde in toate si deslusind-o odata pentru totdeauna, cu fiecare zi vi se va arata tot mai lamurit. Numai asa veti putea imbratisa intreaga lume cu o dragoste desivargitd, atotcuprinzatoare.* — Ce inseamna asta? intrebd Harriet dupa ce rAmésese téicuta pret de un minut. — Tu ce crezi cA inseamna? — Pai, poate ca daca iubesti totul, atunci... atunci — cred c ajungi sa stii totul... gi atunci... e ca si cum... ai iubi totul mai mult, Nu stiu. Cam atat... Ole Golly se uita la Harriet cu cea mai blanda privire de care era capabila, tindnd cont de faptul ca figura ei pirea cioplita in lemn de stejar. — Vreau sf stiu tot, tot, ipa Harriet dintr-odata cu un glas ascufit, lsandu-se pe spate gi sarind in sus gi 24 Harriet spioneazd = jos pe pat. Tot ce e de stiut in exe, tot, tot. O sii fiu spion gi o stiu tot! . © Nui va folosi la nimic s& <8 tot, daca nu faci nimic cu ‘ceca ce tii, Acum ridicd-te, emnisoaré Spion Harriet, ( srebuie sii te duci la culcare. Acestea fiind spuse, ‘Ole Golly se indrepta spre Harriet sio apuci de ureche. — Au, zise Harriet in simp ce era condus& spre cemera ei, desi nu o durea cu adevarat. — Gata, bagi-te in pat. — Oare mami gi tati vor ajunge la timp ca si-mi seal 2 i-mi spund noap' ? =a spuse Ole Golly in timp ceo invelea pe Harvie Sau dus la o petrecere. Ai si-i vezi maine dimineat’, ‘sscul dejun. Acum, somn instant. on Hi, hi, zise Harriet, somn instant. . — gi's4 nu mai aud niciun cuvinfel. Maine ¢ prim sey ; F ‘oc Cally se aplec gif dddu um puple aspre pe sod Ole Golly nu fusese nical vreo pupoas ues ae convenea de minune lui Harriet, af ipa Ole Golly stinse lumina si Harriet statu op crechil culite, aseultand cum se dco cans i care partea opusi a coridorului, cum is Sela inbalansoa. Apo Hart fs ® facea intotdeauna atunci cand ar fi trebuit sé doarma. 25Loutse Frranuant Puse mana pe lantern, se bagi sub plapuma cu cartea pe care ocitea gi igi continua fericita lectura pana ce Ole Golly veni gi fi lua lanterna, ca in fiecare sear. ee — Nu fi-ar plicea sa incerci un sendvig cu guncd. gunca sa cu ou sau cu unt de arahide? aa 4 Mame se uita intrebatoare la Harriet, iar bucdtareasa statea in picic anga a a ii aa picioare langa mas si parea innebunita de — Rogii, spuse Harriet, fri micar 8 ridice nasul din cartea pe care o citea la micul dejun. — Nu mai citi la masa. Harriet puse cartea jos. — Asculta-mA, Harriet, ai luat cu tine la scoala cate un sendvig cu rosii zi de zi, timp de cinci ani 5 e cinci i ase ip de cinci ani. Nu te-ai —Nu. —Ce-ai zice de nigte crema de branzi cu misline? . Harriet clatina din cap. Bucdtdreasa aruncé un brat in aer in semn de disperare. — Pastrama? Mugchiulet de vita? Castraveti? — Rosi, _Doamna Welsch ridicé din umeri si se uita dezna- dajduita la bucatareasa. Bucdtareasa se stramba. — O cpoasai, zise ea apiisat gi iesi din camera. Doamna Welsch sorbi putina cafea. —Te bucuri ca incepe scoala? —Nu neapirat. Domnul Welsch puse ziarul jos si se uit la fica lu. — Nu-ti place la scoala? —Nu, zise Harriet. 26 Harriet spioneazé _ Fu am urat-o mereu, zise domnul Welsch si se a5- cance iar in spatele ziarului. ~~ Dragi, nu trebuie s& spui asemenea lucruri. Mie chiar mi-a plicut - adic, vreau s& spun c& la unsprezece ani imi plicea. ‘Doamna Welsch se uit la Harriet ca gi cum ar fi asteptat un réspuns. Harriet nu gtia ce parere are in legatura cu mersul Is scoala. ~ Bea-fi laptele, spuse doamna Welsch. Harriet nu bea niciodata laptele inainte ca mama ei <4 spund aceste cuvinte, indiferent cat de sete j-ar fi fost Faptul cd avea 0 mamé care sici aduca aminte de acest jucru 0 flicea sf se simtd confortabil. isi bau laptele, se sierse cu demnitate la gurai si se ridicd de la mast. Ole Golly intra in camer, in drum spre bucatarie ~ Ce spui cénd te ridici de la masd, Harriet? intreb& doamna Welsch cu gandul in alta parte. — MA scuzati, spuse Harriet. — Bunele maniere sunt foarte importante, mai ales dimineata, spuse Ole Golly scurt, in timp ce iegea pe ust Ole Golly era ingrozitor de morocdnoasé dimineata. Harriet ured repede la ea in camera. — incep clasa a gasea, strigd, doar ca s ngurd. {si lud caietul, tranti usa gi se napusti in jos, pe scari, o ia revedere, la revedere, tipa ea, de pared ar fi plecat in Africa si tranti usa de la intrare. Scoala Iui Harriet se chema Scoala Gregory pentre cd fucose infiinfata, edndva, la inceputul secolului, de Gomnigoara Eleanore Gregory. Se afla pe Bulevardul East End, la céteva strizi de casa lui Harriet, peste drum de Parcul Carl Schurz. Harriet mergea cu pas siltat pe nu se simt& 27Lourse Frranvon Bulevardul East End, strangdndu-gi fericita caictul la piept, La intrarea in scoala, cétiva copii se imbulzeau pe usa. Si mai multi copii stateau pe trotuar. Erau de toate formele si dimensiunile, dar mai ales fete, pentru cd Scoala Gregory era o scoala de fete, Baietii aveau voie Si o frecventeze pana la clasa a sasea, ins dupa aceea trebuiau si se mute in alta parte, Harriet era trista la gndul ca de anul viitor Sport mu avea si mai mearga la aceeagi scoalé cu ea. Nu-i pisa de ceilalti. $imai ales, mu-i paisa de Pinky Whitehead, pentru, cail considera cel mai prost om din lume. Singural baiat care mai ficea parte din clasa ei era unul pe care Harriet {l botezase Baiatul cu Sosete Mov, pentru ed era atat de plictisitor, ineat nimeni nu se deranja vreodata sdvi rotind numele. Se mutase la ei in clas cu un an in urma ¥i tofi cellalfi erau colegi ined din clasa inti, Harriet ii amintea acea prima zi in care baiatul venise inealfat cu fosetele mov. Cine a mai pomenit sosete mov? Ajunsese la concluzia ed baiatul avea noroc sa le poarte; altfel nimeni nu ar fi bagat de seama ci e gi el acolo. Nu scotea niciodata niciun cuvant, Sport se apropie de Harriet care tocmai se sprijinise de hidrant si igi deschisese caietul, — Salut, spuse el. ~ Salut. — A mai ajuns cineva? — Doar baiatul mut cu gosete mov. Harriet scrise repede in caiet: TOATA NOAPTEA. ARE NISTE CHESTII CIUDATE. MICI $I USCATE IN JURUL OCHILOR. {MI FAC GRISL PENTRU EL. 28 Harriet spioneazi —Auzi, Sport, tu te-ai spalat pe fata? — A? Pai... nu, am uitat. — Saat zise Harriet dezaprobator, iar Sport se mA in alta ie. De lt, wel Hartiet nu se spilase pe fafa, dar la ea mu se vedea. — Hei, uite-o pe Janie. Sport arta cu degetul spre strada. Janie Gibbs era cea mai buna prietend a lui Harriet, in afara de Sport. Avea un laborator de chimie propriu gi plinuia ca intr-o zi sa arunce intreaga lume in aer. a Harriet, cat si Sport respectau enorm experimentele fui Janie, dar nu injelegeau un cuvént atunei cénd le lespre ele Piss weet incet catre ei, cu privirea aparent afintita asupra unui copae din parcul de peste ao Arita ciudat mergand aga, eu capul intors complet ia partea dreapta, ca un soldat la defilare. Atat Sport, ci si Harriet stiau cd face asta pentru cd e timida gi nu vrea sf vada pe nimeni, aga c&i nu spusera nimic. Aproape ci se lovi de ei. — Salut. — Salut. meer saluturile se incheiara, cei trei se uitara unii i coat o vorba 7 TF) doumno, spa Jail; nod wn tn, Sunt cu un an mai mare gi nu m-am apropiat deloe de seopul meu, Sport si Harriet dadura grav din cap. Apoi se airs dupa limuzina lunga gi neagra, cu gofer, eare opr in faja scolii, O fetitd scunda si blonda cobori din ea. — Uite-o gi pe nesuferita de Beth Ellen Hansen, méarai Janie. 29Loutse Frauen La intrarea in gcoala, céti I scoala, cditiva copii se i y imbul: 34 Simal mul cop states po rotuan Ben eee si dimensiunile, dar m: je 4 i » dar mai ales fete, pentru ca Se rela Srey ae © feoald de fete. Baie ea ia fi a clasa ins& dupa trebuiau sd se mute in alta nate ees nimeni nu ar f, bagat de a ca niciodata niciun alia a Sport se apropie de Harri : apropie de Harriet care to is de hidrant gi igi deschisese caietul, 8° *Priinise — Salut, spuse el, — Salut, — A mai ajuns cineva? 7 Dow baiatul mut ex gosete mov. larriet sorise repede in eaict: UNEORI, SPORT ARA’ RI, TAD TOARE oveae ae E PARCA N-AR FI DORMIT MICI SI USCATE {N. F iT PENTRU BL, JURUL OCHILOR. IMI FAC GRU Harriet spioneaz — Auzi, Sport, tu te-ai spilat pe fata? A? Pai... nu, am uitat. — Hmmm, zise Harriet dezaprobator, iar Sport se sss in alt parte. De fapt, nici Harriet nu se spilase pe fait, dar la ea a ce vedea. — Hei, uite-o pe Janie, Sport arata cu degetul spre strada. Janie Gibbs era cea mai bund prietend a lui Harriet, Safari de Sport. Avea un laborator de chimie propriu si plinuia ca intr-o zi si arunce intreaga lume in aer. Atat Barriet, cat si Sport respectau enorm experimentele ei Janie, dar nu infelegeau un cuvant atunci cdnd le ‘vorbea despre ele. Janie se indrepta incet catre ei, cu privirea aparent stintitd asupra unui copac din parcul de peste drum, Arita ciudat mergand asa, cu capul intors complet in partea dreapta, ca un soldat la defilare. Atat Sport, cat si Harriet stiau cd face asta pentru ed ¢ timida gi nu vrea s& vada pe nimeni, aga cd nu spusera nimic. Aproape ci se lovi de ei. — Salut. — Salut. — Salut. Acum ca saluturile se incheiara, cei trei se uitara unii la alfii fara si scoata 0 vorbi — 0, doamne, spuse Janie, ined un an. Sunt cu un an mai mare si nu m-am apropiat deloc de scopul meu. Sport si Harriet didura grav din cap. Apoi se uitard dupa limuzina lunga gi neagra, cu sofer, care opri in fata scolii. O fotif scunda gi blonda cobori din ea. — Uite-o gi pe nesuferita de Beth Ellen Hansen, méarai Janie, 29Louise Frauen Beth Ellen era cea mai draguja ragutd fata din clasd, asa & toata lumea o disprefuia, mai ales Janie, care oat normal si avea pistrui. , 1 Harriet incepu sa noteze: JANIE DEVINE TOT MAI CIUDATA a DATA DE LA AN LA cua 5 (cEED NEAR SA ARUNCE LUMEA IN ae -0 zi. V ARATA MEREU DE PARCA FI PE PUNCTUL DE A IZBUCNI IN LACRIMI. as 2 Apart si Rachel Hennessey si Marion Hawthorne: Iindreptau impreund spre scoala. Pe ele mereu | vedeai impreund. ? — Buna dimineata, Harri 4 riet, Simon, Hawthorne, foarte oficial. See a Se purta ca o profesoara, ca si cum ar fi fost mereu pe puscbal de a bate in mas& cu un creion pentru a-i face stent po Rachel o imita intotdeauna pe Marion, asa acum se itd de sus la cei trei si dadu scurt din cap in semn i salut. Apoi fetele intrard in scoala. —Nu-i aga cii-s nesuferite? intreba Janie gi se uiti i alta parte, dezgustata. caemmeh meaemaeia Carrie Andrews cobori din autobuz. Harriet seri CARRIE ANDREWS - cae WS E CONSIDERABIL MAI GRASA ANUL Laura Peters se er dadu gi ea jos din autobuz. Harriet TAR LAURA PETERS E MAI A U ETERS I SLABA SI MAI URATA GRED Ch a8 THEDUT SK POARTE APATAT DENTAR. a Vai de mine, zise Sport. {atl si pe Pinky Whitehead. Pinky 4 § n |. Pinky era atat de pali subtire gi slab, incdt arata ca un pahar cu eee 30 Harriet spioneazd sehar inalt si subtire, cu lapte. Sport nici nu putea sil ae end. Harriet se intoarse din obignuind, apoi se uit S radi dacé s-a schimbat. Apoi scrise: PINKY WHITEHEAD NU S-A SCHIMBAT. PINKY WHITEHEAD N- SA SE SCHIMBE NICIODATA. Harriet consulta notifele din memorie despre Pinks. ocuia pe strada 88. Avea 9 mami foarte frumoasd, un Ta care lucra la o revista gi o sor mai mica, de trel ani. Harriet scrise: MAMA ZICE MEREU CA SINGURA PROBLEMA A LUI PINKY WHITEHEAD E MAMA LUI. DACA NU OINTREB ODATA CE iNSEAMNA ASTA, N-O SA AFLU IN VECI. OARE MAMA LUI {L URASTE? DACA AR FI COPILUL MEU, EU SIGUR L-A$ URI pai, e timpul sa intréim, zise Sport cu un gla obosit Da hai s-o facem si pe asta, zise Janie i se intoarse spre usl. Tlasrit inchise caietul si intraré cu tofiiin gcoal. La prima ord, aveau intrunire in sala mare. ‘Domnigoara Angela Whitehead, actuala directoar, staton pe seen. De cum se agezé, Harriet incepu sé serie in caiet: PICIOARFLE DOMNISOAREI WHITEHEAD PAR MAL MARI ANUL ASTA. DOMNISOARA WHITEHEAD ARE DINTI DE IEPURE, PARUL RAR, PICIOARE CA NIS' TE SCHTURI $10 BURTA ALUNGIT CARE ATARNA. OLE GOLLY ZICE CA DESCRIERILE SUNT BUNE PENTRU SUFLET SI cuRATA CREIERUL CA UN LAXATIV. CU ASTA CRED cA AM ARANJAT-O PE DOMNISOARA WHITEHEAD. — Buna dimineata, copii. 31Louise Frranuct Harriet spioneazi ‘exloar, avandu-l pe Sport intr-o parte gi pe Janie in eralalta. Domnigoara Whitehead ficu o plecdiciune grafioasi, ca, osalcie. Elevii se ridicard, ca o singura fiinfa forfotitoare, — Buna dimineata, domnigoara Whitehead, intonard ci, iar un curent subteran de mormaieli se ridicd imediat, ca o tema secundara. Domnigoara Whitehead finu un scurt discurs despre gumé gi ambalajele de bomboane aruncate peste tot, prin scoala. I se parea c& nu exist niciun motiv pentru care cineva si facd acest lucru. Apoi urmara lecturile. in fiecare dimineat, doud sau trei fete din clasele mai mari citeau scurte pasaje din earfi, de obicei din Biblie. Harriet nu asculta niciodata. fi ajungeau citatele lui Ole Golly. Folosi ragazul acesta ca si scrie in caiet: OLE GOLLY SPUNE CA EXISTA TOT ATATEA FELURI DE A TRAI CATI OAMENI SUNT PE PAMANT SI CA NU E BINE SA PORT OCHELARI DE CAL, $I CA, DIMPOTRIVA, AR FI BINE SA DESCHID CAT MAI MULT CHI. DOAR ASA 0 SA $TIU CUM VREAU SA TRAIESC $IN-O SA TRAIESC PUR $I SIMPLU LA FEL CA CEIDIN FAMILIA MEA. UN LUCRU E CLAR: NU VREAU SA TRAIESC CA DOMNI- S$OARA WHITEHEAD. AM VAZUT-O IERI LA BACANIE, CUMPARA O CONSERVA MICA DE TON, O COLA FARA ZAHAK $1 UN PACHE'T DE 'PIGARI. NICIO ROSIE, MACAR. PROBABIL CA DUCE O VIATA INGROZITOARE. DE-ABIA ASTEPT SA FAC RONDUL MEU OBISNUIT DE SPION, iN DUPA-AMIAZA ASTA. AM FOST PLECATA TOATA VARA $I CASELE DE LA TARA SUNT LA O DISTANTA PREA MARE UNELE DE ALTELE. CA SA-MI FIFACUT TREABA, AR FI TREBUIT SA AM O MASINA. intrunirea se termina. Elevii se ridicard gi se indrep- tara spre clase. Harriet ocup& repede o banca langé 32 — Heil zise Sport, de bucurie. Dac n-ar fi reusit si prinda bincile astea, le-ar fi fost eeu sicgi strecoare biletele. Bainara Elson se asezi la catedra. Era diriginta tec Harriet se uit curioasé la ea, apoi serise: CRED CA DOMNISOARA ELSON ESTE UNA DINTRE |ACELE PERSOANE iN LEGATURA CU CARE NU ‘TREBUIE SA TE DERANJEZI $I SA TE GAND! STI DE DOUA ORL inchise eaietul cu zgomot, ca gi cum ar fi pus-o pe domnigoara Elson intr-o cutie si ar fi trantit capacul. Domnigoara Elson strigi catalogul cu vocea ei chitaitoare: ne Andrews, Gibbs, Hansen, Hawthorne, Hennessey, Matthews, Peters, Rocque, Welsch, Whitehead. Toatd lumea réspundea, cuminte, ,Prezent™. — $i acum, copii, trebuie si alegem geful clasei. Aver nominalizari? Sport sri in picioare: E — Eu o propun pe Harriet Welsch. Janie tip’: —Sieu la fel. con ease Faceau asta in fiecare an, pentru cA seful clasei detinea controlul. Cénd profesorul iegea din incdpere, ‘eful clasei putea nota numele oricdrui elev care mu purta cum trebuie. Seful urma si fie, de asemenea, redactorul paginii clasei a gasea din revista scolii Rachel Hennessey se ridica in picioare. — Bu o propun pe Marion Hawthorne, zise ea cu cea mai afectata voce posibila. 33Lousse Frranvor x Harriet spioneazt Harriet spuse bine“, apoi ,pa' si se grabi spre casa. ora la care igi lua prajitura si paharul cu lapte. in Geexre zi, la ora trei si patruzeci de minute, Harriet isi See prdjitura gi paharul cu lapte. Lui Harriet ii plcea si Se3 ecelasi lucru in acelagi fel, zi de zi. —E timpul pentru prajitura gi lapte, e timpul pentru prSiitur’ si lapte. Intra tipdnd pe usa, in casa. Trecu fulgerditor prin hol prin sufragerie gi cobori scirile spre bueitarie. Acolo idx nas in nas cu buciitdreasa. — Parca ai fi o racheta lansata din scoala, tip bu- qitareasa. — Buna ziua, doamna bucatareasa, bund ziua, Becatrifo, bund, bund, bund, bund, cinta Harriet. Apoi deschise caietul i scrise: Hennessey. Harriet scrise in caiet: AR FI FOST DE ASTEPTAT FOST D CA PROFESORII SA = ea one PENTRU CA SE INTAMPLA ia "EL DE CINCI ANI. NICI EU, NICI SPORT, NI v N-AM CASTIGAT VREODATA. en CCA Marion Hawthorne era ing Sport, Janie gi H: i jntonitor de ingamfata, Janie gopti ¥ Harriet se uitara incruntati unii la altii — O si ne vind gi noua ra , Mi randul. Stai sd vezi Pipspae intreba ack Janie vrea sa spund ed atunci inca ea lumea in aer, Marion Hawth 2 2 orn aie cine sunt ei cu adevarat, Sau poate cd Janie ave e gind s-o arunce pe Marion in aer pentru inceput, ceea co pari fost tocmai o idee rea, , in sfarsit se facu trei gi treizeci se si sapte de mii orele se terminara. Sport veni la Hariet ore ~ Hei, vii pe la mine dupa masa? ~ Poate dupa ce-mi fac rondul, dact am timp BLA, BLA, BLA. TOT TIMPUL SPOROVAIESC. ODATA OLE GOLLY MI-A ZIS: N-AS PUTEA SA TE PIERD NICIODATA INTR-O MULTIME. PUR $1 SIMPLU M-AS LUA DUPA SUNETUL VOCII TALE. inchise caietul cu zgomot, iar bucdtareasa se sperie. Harriet incepu si rada. Bucéitireasa ii puse laptele si desertul in fata. — De ce tot scrii in blestematul la de caiet? intreba cu o mutra acra. — Pentru cé, réspunse Harriet du 1e musease din — OF, si Ji ; amandoud ™® 8¢ teaba in laborator. Lucragi | prajitura, sunt un spion. =e cotialta enisencem : — Spion, auzi. Halal spion. daca mute antreneg? nm” Cum o 8a ajungi fotbalist = eo un spion. $i inca unul bun. N-am fost prins& —Nu pot. Trebuie si f tincaid nicioda ‘Se curat prin casi. Vino pe la Bucditdreasa se agezi la masa cu 0 ceased de cafea. mine daca ai timp. — Si de cand esti tu spion? 34 35creams Loutse Frranuert — De cand am fnviifat si scriu, Ole Golly mi-a spus} cA daci vreau si fiu seriitoare, ag face bine si notez tot, aga cd spionez gi pun totul pe hartie. — Ahaaaal Harriet stia cd acest réspuns e un semn cd buciitdreasa_ nu gtie ce sa mai zicd. — Stiu totul despre tine. —Vezi sd nu! Bucdtdreasa parea uluita. — Ba stiu! Stiu ca locuiesti cu sora ta in Brooklyn gi cd s-ar putea ca ea si se clstitoreasca si cA ti-ai dori o masina gi cd ai un fiu care nu-i bun de nimic gi bea. — Ce faci, fato? Asculfi pe la usi? —Da, spuse Harriet. — Vai de mine, spuse bucdtdreasa. Foarte urdét din partea ta. — Ole Golly e de alta pairere. Ole Golly zice ed trebuie 8 aflam tot ce putem, pentru cd viata e grea gi cand sti © multime de lucruri, dardmite cand nu stii nimic. Pun pariu ca Ole Golly habar n-are cA te furigezi ica asculti pe la ugi — Pai cum altfel as putea sf aflu lucruri? —Nu stiu — bucataireasa dadu din cap — nu gtiu ce si zic despre aceasta Ole Golly. — Cum adica? Harriet se nelinisti —Nu stiu. Pur gi simplu nu gtiu, Ma intreb ce-icu ea. Ole Golly intra in camera. — Ce anume nu stii? Bucaitiireasa faicu o fata de parca ar fi fost gata-gata sf se ascunda sub masa. Se ridied in picioare. — Pot si va adue un ceai, domnigoara Golly? o intreba a timid. 36 Harriet spioneazét — Dacd esti draguta, zise Ole Golly si se ageza la = Harriet deschise caietul. Al NA TOATE ASTEA. POATE MA INTREB CE INSEAMNA T z OLE GOLLY CUNOASTE VREUN AMANUNT DESPRE BUCATAREASA, PE CARE BUCATAREASA NU ARVREA CAEA SAL STIE. CERCETEAZA SUBIECTUL! — Comateriiaila scoala anul acesta, Harriet? intrebi Golly. _ Po Engleza, istorie, geografie, francezé, matematica, i fui, phil . stiinte, pfui si teatru, pfui, pfui, ; ae ‘esti aceste cuvinte cu multa plictiseala in ~— Ce fel de istorie? ; | — A grecilor gi a romanilor, pfu, pfui, pfu — Sunt fascinanti. — Poftim? ; ; — Chiar sunt, ai s& vezi. Apropo de spioni. Zeii lor jonau pe toata lumea, tot timpul- — Pe bune? = _ ,Serios“, Harriet, nu »pe — Fa, una, mi-ag i dorit si nu am vreodata de-a face =i ei © sh, iat. un génd din Esop pentru tine: »De multe ori am f dezamagiti dacd dorinfele ni sar implini.” ‘ole Golly oft plind de satisfachie dupa ce weap de wara acestor cuvinte. ; Pow Ored ed o #8 plec acum, zise Harriet. Da, spuse bucitdreasa, du-te la joa Harriet se ridicd —_ on Eu nu ma duc la JOACA, ma due la MUNCA! ies din eamerd gi ured sere in cel mal demn mod ca yutin{&. Apoio lua la fugé gin goana ei nebuné, tree 37Louise Frraivaw de primul etaj cu sufrageria si sala de mese, de al doilea, cu dormitorul parinfilor $i biblioteca gi ajunse la al treilea etaj, unde se afla mica ei camera gi baia. Harriet igi iubea camera. Era mica si confortabila, cu o baie la fel de mica, avand o ferestruica ce didea spre parcul de peste strada. Fereastra din camera ei era ceva mai mare. Se uita in jur, mulfumita ca de obicei de faptul cd era ordine. Mereu punea lucrurile la locul lor, nu pentru ca o biitea cineva la cap — n-o biituse nimeni niciodata la cap - ci pentru c& era camera ei sii placea s-0 tind in ordine, Era mai eficient asa. Harriet avea aceasta atitudine in multe privinte. Camera se desfaisura placut in jurul ei, asteptand-o. Micul ei pat de langa fereastra, rafturile pline de carfi, cutia cu jucarii, adica cea care fusese céndva plina cu jucarii, dar care acum continea caietele ei, pentru ca se putea incuia, biroul si un scaun, unde isi facea temele ~ toate lucrurile din camera pareau sa 0 priveascd cu afectiune. Harriet puse carfile pe birou si incepu sA se schimbe in costumatia de spion. Costumatia de spion era alcdtuita in primul rand dintr-o pereche de blugi vechi, atat de vechi incat mam: i fi interzisese si-i mai poarte, dar pe care Harriet jubea pentru ca pe centura lor cususe giici de care putea agifa instrumentele speciale de spion. Instrumentele ei erau lanterna, in caz ca ar fi iesit vreodata pe afara noaptea, lucru pe care nu-| facea niciodaté, un sdicule} de piele pentru caiet, un altul pentru ereioane, un termos pentru apa si un briceag de cercetas care avea, printre altele, o surubelnita, un cufit si o furculita. Nu avusese vreodat ocazia si mandnce pe undeva, dar cine stie, intr-o zi s-ar fi putut dovedi utile. Si le agafa pe toate de centura si considera cd totul e in regula, cu exceptia faptului ca aceasta zAnginea putin. 38 Harriet spioneazi Apoi isi puse un pulover albastru fnchis, vechi, cu gluga, pe care @ purtase vara, la mare gi care mai pistra incd mirosul acela reconfortant de aer sdrat. Apoi isi puse o pereche de espadrile sechi, albastre, cu gaurele in Greptul fiecdrui deget. Mama eile aruncase, dar Harriet. le salvase din tomberon cand bucatdreasa nu era atenta. La final, igi puse o pereche de ochelari cu rame negre, fra lentile. fi gasise odata in biroul tatalui ei gi acum ii purta uneori chiar gi la gcoalé, pentru citi se parea cd o fac sé pard mai desteapta. ; Facu un pas inapoi si se privi in oglinda cea mare de pe uga de la baie. Era foarte mulfumita. Apoi fugi repede pe scari gi iesi, trintind usa in urma ei. 39Carrow TREI OT ncint oa aren era cxizanndinar do fcdnty pentru ci astdzi avea si adauge 0 noud oprire la traseul ei obisnuit. Descoperise cum poate intra intr-o casa din apropiere. in case era mult mai greu sa intri, fafa de blocuri apartemente ccata cr pina cad incre Harriet reugise sii se strecoare. fi aparfinea doamnei Agatha K. Plumber, o doamni foarte ciudata gi teatrald, care se cisitorise cndva cu un barbat cu posibilitati financiare considerabile. Acum era divorfata, traia singura si aparent vorbea toata ziua la telefon. Cel pugin atta aflase Harriet dupa ce ascultase mai multe discutii care avusesera loc intre menajera doamnei Plumber gi gunoierul care se purta mai mult decat amabil cu ea. Harriet se preflicuse c& se joaci cu mingea fn timp ce acesta ridica gunoiul. Chiar cu o zi in urm descopcrise ca, printr-o crono- metrare precisd, putea si sari in liftul de serviciu gi si inchida usa la timp, pnd sa se intoarcd menajera din excursia ei in susul gi in josul scarilor. Liftul nu mai era folosit, dar, din fericire, nu fusese blocat. Prin mica erate usa acestuia, Harriet putea sd auda gi sd _ Se apropie de casi, se uit pe geamul de la bucatarie io vizu pe menajer pregiitind o tava. Intelese atunci c& 40 Harriet spioneazi ‘si duca tava la etaj. Nu avea nicio clip& de pierdut. sera intra in cimard. Harriet ddu buzna pe usa sriei gi dintr-o siriturd fu in liftul de servieiu. apucd s4 inchida usita la loc, c& menajera se gi “Getcerse in incapere. Fredona fals ,Miss America, uitd-te =. Miss America®. Tava fu gata. Menajera o ridica gi iegi din camer. in ‘geelasi moment, Harriet incepu si traga de sforile care sScau liftul de serviciu. Auzi ingrozita o mulfime de ‘erjaieli. Asa nu avea si-i mearga. Era nevoie de putin ei “ajunse la etaj. Inima ti bitea atat de repede, incat i ‘era aproape imposibil si respire. Se uita prin crapaturé ‘Peimul lucru pe care il vai fu un pat cu stélpi in miflocal ‘Gruia stitea doamna Plumber, proptita de niste perne Shense, cu telefonul in mand gi inconjurata de reviste, ‘arti, cutii cu bomboane gi un teanc de pernife roz. Bi bine, spuse cu fermitate doamna Plumber la telefon, am descoperit secretul vietii. Uau, se gandi Harriet. _Draga mea, e foarte usor, pur si simplu rémdi in pat. Refuzi si- plrdsesti,indiferent despre ce sau despre cine ar fi vorba. Halal secret, se gandi Harriet; e cea mai mare prostie pe care am auzit-o vreodatd. Harriet ura patul, oticum. Te urci si adormi, te trezegti gi te ridici, Asta era motto-ul ei, Cu eat petreci mai putin timp acolo, cu atét mai bine. — 0, da, draga, stiu. Stiu c& nu poti sa te ascunzi de viaf, sunt de acord. Urdse oamenii care fac asta. Dar veri tu, eu nu sunt ca ei, Stand aici, de fapt lucrez; pentru cd, vezi tu, gi asta e partea cea mal bun, incere si-mi aleg o profesie! 41Loutse Frraavoxt ee al 0 sutd doi ani, se gindi Harriet; i face Menajera intra cu tava in mAini. — Pune-o aici, spuse doamna Plumber pe un ton cam 08, apoi continua discutia de la telefon, Harriet scrise in caiet: OLE GOLLY AVEA DREPTATE. BOGA N PLICTISITORI. EA SPUNE CA ATUNCI CaN OAMENIT NU FAC NIMIC, NICI NU GANDESC $l CAND NU GANDESO, NU POTI GANDI NICI ‘TU NIMIC DESPRE EL DACA A$ AVEA UN LIFT DE SERVICIU M-AS UITA MEREU IN EL SA VAD DACA NU E CINEVA iNAUNTRU. Ca si cum i-ar fi citit géndurile lui Harriet, doamna Plumber ii spuse menajerei: —N-ai auzit si tu un scdrfait dinspre liftul cel vechi? — Nu, doamna, spuse menajera. — Probabil ea mi s-a parut, 42 Harriet spioneazd Se iintoarse la discufia de la telefon. —Draga mea, am posibilitati infinite. Nu fi se pare, de , cA as fi o actrita nemaipomenita? Sau pictura; i pictez! Ce parere ai despre asta’... Pai, draga, decat patruzeci de ani, ia gindeste-te la Gauguin... Harriet incepu, foarte incet, cu inima batfindu-i ne- Gemeste, 54 traga sforile care aveau s-o duc& inapoi la (gerter. [si diduse seama ci mai bine s-ar retrage in timp = doamna Plumber tranciineste la telefon, pentru cd sgkfel avea sf o prinda cu siguranta. in timp ce se apropia de podea, liftul scértai putin, dar Berrict fu aproape sigura c& nimeni nu-l auzise. Gata, .giunse la parter. Trase cu ochiul prin bucatarie. Nimeni. ‘Qare avea si reuseascd? Se didu jos din lift si o rupse la ea N-am alergat niciodata att de repede, se gandi in timp ce se impleticea, flicndu-se nevazuta la cotitura strazii. ‘GAfaind, se agezai pe nite trepte si isi scoase caietul. CRED CA E O MISIUNE FOARTE PERICULOASA. DAR MI-AR PLAGEA SA §TIU CE PROFESIE ALEGE. OARE CUM POT! SA LUCREZI STAND INTINS IN PAT? CUM. REUSESTE SA CASTIGE BANI STAND INTINSA ACOLO? PRESUPUN CA TRAIESTE DIN BANII SOTULUI EI. OARE MAMA FURA DE LA TATA? EU NU VOI FACE NICIODATA ‘ASA CEVA. BIETUL SPORT ARE DEJA DESTULE PE CAP $I FARA CA EU SA ZAC TOATA ZIUA iN PAT $I SA MANANC. Harriet mai avea trei opriri de ffcut, dar inainte de a le face, se hotari sa treaca pe la Sport. Pe drum i se faicu sete, aga cd se opri la toneta ei preferata gi isi lu un sodou. Era toneta ei preferata pentru ca aici auzise pentru prima oard ce lucruri ciudate igi spun oamenii unii altora. i plicea sii stea la tejghea cu godoul ei, in timp ce vorbele 43Lourse Frrauvon celor de la mesele din spate fi pluteau deasupra capului. Se purtau mai multe conversafii in acelasi timp. Uneori Juca un joc: nu se uita la oameni pana ce nu-i ascultase suficient ined si-si faci o idee despre infitigarea lor. Apoi se intorcea s& vada daca a avut dreptate. —Un godou cu ciocolata, va rog, — Sigur, Harriet. Ce mai faci? — Bine. Harriet se asezd, mulfumita ca lumea o cunoaste. Puse cei doisprezece cenfi pe tejghea gi incepu sa soarbé, in timp ce asculta. — Tata e un ticdlos. — Aga cd trebuie si recunose cA am abordat cazul intr-o maniera perfect, 0 manierd cu adevarat perfect. I-am spus judecdtorului... — E un ticdlos pentru cd se crede perfect. —Auzi, Jane, trebuie si mergem pe strada Orchard si sa cumpardim materialul. Nu mai pot s& stau nicio clip& in casa aia ffird perdele. Toata lumea vede inéuntru. in acest moment, Harriet fu nevoita sa se abtind de la a investiga mai indeaproape noile posibilitati pentru ruta ei de spion. Daca toata lumea putea vedea induntru. — $tii, am pierdut foarte putine cazuri la viata mea, daca imi permifi — E aga de ticalos, ci mamei i-a ajuns cutitul la os. Tiedlosul roade osul, se gandi Harriet. — Nici nu tii cum e sa fii nevoita s te ascunzi tot timpul. Doamne, nici macar la mine in casi nu pot s& umblu doar in chiloti. Dupa ce-si termina godoul, Harriet igi recapitulé presupunerile. Baiatul cu tatal ticdlos era probabil slab, avea paul negru si multe cosuri. Avocatul care castigase toate cazurile trebuia si fie scund, grasun gi si se aplece 44 Harriet spioneaza mereu in fafa. Imaginea fetei far perdea nu-i era clara, dar hotiiri ci aceasta trebuia si fie grasa. Se intoarse La inceput, nu-gi dadu seama daca avusese dreptate, Apoi, vizu un biiat cu par negru gi coguri. Simti un val de emotie, indus de aceasta victorie. Se uit apoi la doi barbati, dintre care unul trebuia sé fie avocatul. Apoi asculta, ca si-si dea'seama care dintre cei doi era. Nu acesta, celdlalt. Avocatul nu era scund gi gras, era inalt sislab, cu un chip atrgatox. Se consol cand observa cd avea in jurul ochilor o vaga porfiune pufoasa. Ei bine, nu-i de mirare e4 nu umbla prin casi in chiloti, se gindi Harriet, in timp ce o privea pe fata fara perdele; e cea mai grasa fiinta pe care am viizut-o vreodata. Destul. Ghicise doua din trei. Avea zile mai bune gi zile mai proaste. Se las sA alunece de pe scaun gi porni c&tre Sport. Sport locuia intr-un apartament la etajul patru. Deschise usa si aparu in prag: purta un sort gi tinea in mand un prosop pentru vase. —Salut, Harriet, intra, trebuie si termin de sters vasele, —Si dup-aia ce faci? — Dup-aia matur. —Vai, Sport, ai atta treaba. — Da, dar n-am ineotro. Cineva trebuie si o facd. Odata am neglijat total curdtenia gi dupa o siptimand nici nu mai giiseam sufrageria. ‘Se duserd in bucatarie, iar Sport continua sa se ocupe de vase. Harriet rata spre o usa inchisé, aflata in dreapta. —Ele acolo, induntru? —Da, a muncit toaté noaptea, asa c& acum doarme. Trebuie si ma duc la magazin gi si mA intore la timp ca sii pregitese cina, — Eu n-as fi in stare sd pregatesc o cind in general, daramite una pentru tatal meu. Cum reusesti? — Pai, stii, de multe ori iau mancarea de la Eggsville. 45RRR acl eeerervw abit Lourse Frranuan —Nue mofturos? — Seriitorii nu sunt mofturogi. fi intereseaza doar ce cred alfii despre ei. Uite, Harriet, tine asta. — Eu sunt mofturoasa. Chiar in timp ce rostea aceste cuvinte, Harriet auzi un mormait puternic din dormitor. Aproape c&-i sepa farfuria din mana, — Hei, ce-i asta? Sport nu paru deloc impresionat. — Nimic. Viseaza urdt. Tot timpul i se intampla, Seriitorii au deseori cosmaruri —Tu nu vrei si te faci scriitor, Sport? Poate cd tatal tau te-ar putea ajuta. Sport fu cét pe ce sa se prabuseascd peste chiuveta. —Glumesti? Doar stii ed vreau s4 ma fac fotbalist. Si dacd n-o si fiu bun la asta, — Ceri aia? — Nu stii ce-i un contabil? {ipa Sport. —Nu, zise Harriet. Nu-i era niciodata rugine si recunoasca faptul ci mu stie ceva. $i ce daca nu stiu, se gindea, pot invita. — Pai, hai sd-ti arat ce este. Vino cu mine. Sport lisa prosopul de vase, o lua pe Harriet de mana si 0 conduse in camera lui, Se vedea c& e camera lui Sport, pentru cd era in ea o curdifenie desavarsita. in incdpere se afla un mic pat de campanie, perfect facut, ca la armata, un scaun cu spatar si un mic birou. Pe birou nu era absolut nimic. Sport scoase un inel de chei din buzunar gi incepu si deschida sertarele biroului — Veri registrele astea? Sunt registrele mele. acu un pas in spate, cu mandrie. Harriet se uita. Fiecare sertar era plin cu registre groase. intr-unul dintre sertare era 0 cutie cu bani, care era de asemenea incuiata. tii cd o sii ma fac contabil. 46 Harriet spioneazt — Mai, si fie, zise ea, pentru cd nu stiu ce altceva si spund. — Un contabil e cel care fine evidenta financiard, daca vrei si stii, zise Sport cu emfaza, tragdndu-iscurt mana lui Harriet pentru ca aceasta tocmai o intinsese spre unul dintre registre. — Ce-i in toate astea? intrebi Harriet, binuind ca toate registrele erau goale. — Evidenta BANILOR nostri. Ce altceva? Sport incepea si se enerveze. — Eu urase bani, zise Harriet. — Pai, ti-ar plicea la nebunie daca nu i-ai avea, zise Sport, arogant. Harriet se gandi la asta. Era adevarat. Ea nu fust niciodaté nevoita s& se gandeasca la asta. — Si ifi place sa fii evidenta? Nu presupune multe caleule? —Calculele nu sunt grele. Nu e vorba despre asta. Nu stiu cum sa-i explic. Nu infelegi ce vreau si spun? Daca fii contabilitatea, stii unde se duc banii — Aha, zise Harriet, dar nu infelegea deloc. — Adica, vezi tu, tata aduce un cec acasa si daca nu-1 iau eu, a doua zi nu mai e gi el ridicd mainile deasupra capului gi se duce in camera lui gi inchide usa. $i uite asa, nu avem nimic de mAncare. —Serios? — Serio. Daca iau eu cecul, scot banii gi planific chel- tuirea lor cent cu cent, astfel incAt si avem suficienté mancare, Intelegi? — Da. E foarte rational — Da, nu stiu ce ni s-ar fi intémplat daca nu incepeam, s& fac asta. —Da. Doamne, n-am stiut asta despre tine, Sport. 47Louse Frauen Sport dadu un gut unei mingi imaginare de pe podea. Apoi amandbi se simfira stanjeniti, aga cd Sport se duse inapoi in bucatarie, iar Harriet, in sufragerie, profitand de ocazie pentru a incerca si traga cu ochiul prin gaura cheii, in camera tatalui lui Sport. Nu viizu altceva decat, © jambiera veche care z&cea pe podea. Sport intra in sufragerie si Harriet siri ca arsi, iar apoi zise repede: —Bine, trebuie si ma intore la rondul meu. Ne vedem maine! = Bine, ne vedem, zise Sport, deschizéndu-i usa. Dupa ce uga se inchise in spatele ei, Harriet ramase o clipa pe ganduri. Apoi se napusti pe sedi, in jos. Cand ajunse afard, se agezd pe trepte si nota in carnetel: CASA LUI SPORT MIROASE A RUFE VECHI SI E CAM ZGOMOT {NAUNTRU §I ARATA SARACACIOS. CASA MEA NU MIROASE ASA. $I INAUNTRU E LINISTE, CA LA DOAMNA PLUMBER. OARE ASTA INSEAMNA CA SUNTEM BOGATI? CARE E DIFERENTA DINTRE BOGATI SI SARACI? Merse o bucati de drum, apoi ii trasni brusc o alta idee. BOGATII AJUNG VREODATA SCRIITORI, SAU SCRIUTORII SUNT INTOTDEAUNA SARACI, CA DOMNUL ROCQUE? ‘TATA ZICE MEREU ARTIST: MURITOR-DE-FOAME SAU SCRIITOR-MURITOR-DE-FOAME. POATE AS FACE BINE SA TIN REGIM. Harriet se indrepta spre bacania Dei Santis, prima oprire de pe traseul ei obisnuit de spion. Bacinia era pe Bulevardul York gi alaturi era o mica alee, cu trei puncte de observatie avantajoase, unde Harriet putea sa stea la panda. Unul era sub fereastra care dadea spre alee, prin 48 Harriet spioneazé care se vedea in spatele tejghelei la care stiitea Papa Dei Santi. O a doua fereastra care didea spre alee oferea 0 vedere in spatele magazinului, unde se afla masa la care intreaga familie lua prénzul. A treia fereastra dadea in curte si prin ea se vedea in depozit, acolo unde lucra micul Joe Curry. Se strecurd pe alee. La prima fereastra nu se intampla nimic. Ramase aplecata gi isi lua talpasita spre a doua fereastra. Brusc, in fafa ochilor fi aparu intreaga familie. Fu nevoitii si bage rapid capul la cutie, ca si nu fie va- uta, Noroc cf fereastra era putin crépati, asa ci putea auzi ce vorbesc. ‘Mama Dei Santi zicea: — Accidenti! Dacd ia furgoneta, os moara! Harriet igi dadu seama ci probabil vorbesc despre Fabio. Fabio voia intotdeauna si meargii cine stie pe unde cu furgoneta. Trase cu ochiul pe deasupra pervazului. Fabio se apleca peste o cutie cu marfa. Din gura ii atarna o figara. Era inalt, foarte slab si parea mohorat, Se foi putin, iritat de remarca mamei lui. Aceasta ii vazu grimasa $i igi ridicd ambele maini sus, deasupra capului. — Ce i-am facut lui Dumnezeu ca s& merit sa vin in- tr-o tardi ca asta gi si-mi cadi pe cap povara de a creste un fiu ca tine? — Vai, Mama. Ea era Maria Elena. Toata ziua se uita in oglinda gi spunea lucruri stupide. Avea saptesprezece ani si era foarte frumoasa. —Nu mi lua pe mine cu ,Mama*. Uita-te la Bruno, fie noapte, fie zi, el munceste in depozit. Asta da, fiu! Mama Dei Santi scuipa aceste cuvinte intr-o singura suierdtura, 49Louise Frrzaucnt Harriet trase din nou cu ochiul pe deasupra pervs zului. Franca, o fata de paisprezece ani complet lips de personalitate, se sprijinea de perete a si cum ar fi proptit-o cineva acolo. Dino, care avea gase ani, se juca cu o maginuté, fScdnd-o s& meargé de-a lungul unui raft, Papa Dei Santi se intoarse incet spre Fabio. — Mio figlio, incepu el, cu 0 voce obosita si rabdatoare, mi-am irosit viafa muncind pentru voi. Am venit aici fr un sfant. Am luat o toneta. Am vandut zarzavat. Stii cét edstiga un om care vinde zarzavat? Fabio se incruntd. Tigara de-abia daca i se migca intre buze, cand vorbea. —Acum ai magazinul, Papa. Acum ai furgoneta. Poti si-mi imprumuti furgoneta? — Degeaba, degeaba, strigé Papa Dei Santi cu toatd puterea. Urma un moment de tacere ciudata, cat timp Fabio si tatal lui ramasera in picioare, privindu-se fix. Bruno intra greoi in camera. Era un barbat indesat si puternic, cu ganduri dense gi puternice in cap. Vorbi rar, de pared gindurile lui ar fiavut de parcurs un drum lung de la creier la gura. —Di-i masina, Papa. Da-i voie s se distreze putin. Are optsprezece ani, Nu vrea decat si se distreze putin. j — Distractie, distractie. La optsprezece ani esti prea batran pentru distractie. Tu de ce nu te distrezi, Bruno? 50 Harriet spioneazi — Suntem diferiti, Papa. Lasa-l s& se duc. Dacd-1 opresti, il transformi intr-un om rau. — Rau? Rau? E deja réu. A fost exmatriculat. Pierde vremea, toatd ziua taie frunza la caini. Cum adicd si-1 fac eu s& devind rau? — Vai, Papa, spuse incet Maria Elena in timp ce se apleca spre oglinda. — Bz, bzz, bzz, sopti Dino, a cdrui maginufa se transformase intre timp in avion. Clopotelul de la usa magazinului suna, intervenind in discutia lor chinuitoare. Papa Dei Santi se indrepta spre camera din fatdi — Client, zise el in soapta, gata cu palavrele. Toata Tumea la treaba. — Papa. Nu fusese decat un cuvant, dar Fabio facuse un efort urias ca sé-] pronunte. — Nu+i dau furgoneta. Papa Dei Santi nici macar nu se intoarse spre el. Cuvintele ii iesira din gura ca niste gloante. Fabio capata o infaitigare abatuta gi trase un fum lung din tigard, fara s& o ating cu mana, Maria Elena incered in oglindé un mod nou de a-si prinde parul. Mama Dei Santi pasi greoi spre magazin, iar Bruno o urma. Nimeni nu se mai uita la Fabio. Harriet se agez& pe vine auh fe~ reastra gi not in caiet scena la care asistase. Apoi scrise: © FI FABIO ASTA RAU, DAR EU NU-L iNVINOVATESC. NICI MIE NU MI-AR PLACEA SA FIU CA BRUNO. BRUNO SEAMANA CU UN URS MARE $I TAMPIT. ODATA M-AM GANDIT CA A$ VREA SA FIU CA FRANCA. ‘SI SA TRAIESC iN FAMILIA ASTA. DAR EA E ATAT DE Bl© naan iM 7S 8 UTA Na gait! neta or Louse Frraxucn NEINTERESANTA. DACA A§ FI iN LOCUL EI, NU M-AS SUPORTA. CRED CA NU BANII SUNT CEI CARE ff FAC PE OAMENINEINTERESANTI. SUNT MULTE LUCRURI PE CARE NU LE §TIU DESPRE FAPTUL DE A FI NEINTERESANT. AS FACE BINE SA CERCETEZ ACEST SUBIECT PENTRU CA E O CATEGORIE IN CARE S-AR PUTEA SA MA AFLU $I EU : CUM OFISAAI FRATI $I SURORI? DE UN LUCRU SUNT SIGURA: CAND AI FRATI $I SURORI, IAR PARINTII RIDICA TONUL, NU INSEAMNA NEAPARAT CA VORBESC CU TINE. UNEORI VORBESC CU FRATELE TAU $I ATUNCI POTI SA RAZI. CUM ADICA PREA BATRAN PENTRU DISTRACTIE? PENTRU SPIONAJ NU POTI FI PREA BATRAN. POATE. DOAR LA CINCIZECI DE ANI, CAND RISTI SA CAZI DE PE SCARA DE INCENDIU, DAR NU-I NIMIC, POTI SA ‘TE LIMITEZI LA MUNCA LA SOL. Harriet inchise caietul si se strecura in spate sd vada ce face micul Joe Curry. Micul Joe Curry era curierul magazinului Dei Santi si ficea mereu acelagi lucru: manca. Era ciudat ed familia Dei Santi mai castiga vreun ban, daca te gindeai la cat manca micul Joe. Harriet trase cu ochiul. Acum, in loc s{ munceasca, stdtea si ménea o bucat de branza. Alaturi avea doi castraveti, trei rogii, 0 felie de paine, o felie de budinea, trei sticle de lapte, un sendvig cu chiftele, lung de o jumatate de metru, doua borcane ~ unul cu muraturi, altul cu maioneza, patru mere gio bucat urias de salam, Harriet facu ochii mari gi apoi scrise: CAND MA UIT LA EL SIMT CA AS PUTEA MANCA 0 ‘MIE DE SENDVISURI CU ROSIL. 52 Harriet spioneazt Harriet auzi o mic& soaptd pe alee, Stiu despre cine e vorba, fara ‘A fie nevoie s& se intoarca, pentru cA in fiecare zi era cat pe ce s& fie prins& de aceiasi oameni. Patru pusti slabanogi aparura de dup& colful casei. Venira tiptil la usd gi baturd diseret in ea. Erau nigte copii foarte saraci, cu haine zdrentuite si murdare, mazgiliti pe fete, de pared nu s-ar fi spalat niciodat. Cel mai mare avea cam sapte ani, iar ceilalfi in jur de patru sau cinci. Micul Joe deschise uga. Nu schimbaré niciun cuvant, iar el le dadu o rosie, o sticla de lapte, jumatate din calupul de branza, bucata de paine, jumitate de salam, jumatate din budinca si doua mere. isi imparfira alimentele intre ei ca s& le poat transporta ugor si se facurd nevazuti la fol de discret ca la venire. ‘Micul Joe se apuc& din nou s& manance. Harriet se simti ciudat in timp ce urmarea scena. Ofta, apoi, strecurdndu-se pe sub ferestre, se indrepta spre urmatorul punet de observatie. in seara aceea, inainte de cina, stand in cada, Harriet cera foarte fericita, Facuse o treab bund azi. Asculta cum Ole Golly umbla prin dulap gi scoate lucrurile murdare. Ole Golly fiuiera. Era un fluierat voios si totusi lipsit 53Lourse Frrasuat de vreo melodie anume, pe care Harriet il indragea. Vopseaua galbena de pe peretii micii sili de baie parea curata gi veseld, in apa fierbinte, Harriet se simti cildutd sisomnoroasa. Deodati, jos, usa de la intrare se trnti si Harriet auzi vocea tatiilui ei. — Barfitori, barfitori, eartie, cartife cu doua fete, chrtite si barfitori. Parea foarte furios. Harriet isi didu seama dupa sunetul vocii lui cd se repezise in sus pe seari, spre biblioteca. —N-o sé-ti vind si crezi ce ticdlogie... Nu ifi va veni si crezi ce barfitori desivarsifi sunt acei oameni. Apoi Harriet deduse c& doamna Welsch, in timp ce-i vorbea cu o voce calm silinistitoare, il conducea spre fotoliu. —Ce se intémpla, dragul meu? Dumnezeule, ce este? — Pai, vorbesc aiurea, atat stiu ei si fact, sf vorbeasc& aiurea, Pur gi simplu nu mi-a venit si cred... — Vite, dragule, ti-am adus bautura, Harriet se ridicase in capul oaselor in cada, inceredind din rasputeri si desluseasca vorbele parintilor ei. — Cum ti-ai petrecut ziua, Harriet? Ce enervant. Ole Golly alesese tocmai acest moment ca sa inceapa o conversatie. Harriet se prefiicu ci n-o auzise si continua s& asculte. —Vorbe fra noima, un barfitor cu imaginatie, asta e, un clevetitor, n-am vazut in viafa mea un clevetitor mai mare decét el. — Ai notat multe lucruri? Harriet incerea sa plonjeze cu urechile peste intrebarea Tui Ole Golly. Nu putea gi ea sii tac pentru un minut? — Dragule, e ingrozitor, dar sunt doar vorbe fara noima. Ba Harriet spioneazé —Nu stiu ce-am sé fac. Au si ingroape totul in vorbe fra sens. Parca vad cA va fi cel mai nereusit show al stagiunii. Nigte clevetitori. — Harriet M. Welsch, de ce stai in picioare in cada? Ole Golly avea o expresie de-a dreptul infricosatoare. — Asazii-te la loc in clipa asta, o $4 vin s& te spal pe spate. Ia uite ce urechi mari ai ficut. iti torni cumva cer- neal in ele? — Nu, pentru cd ma gadila: — Si stii cd scandalul de jos nu inseamné nimic. — Pai, oricum ar fi, tot ag vrea si aud ce zic. — Tatal tau are un serviciu foarte stresant, asta-i tot. — Ce inseamna serviciu stresant? —inseamni ca nu are voie sa faca tot ce vrea la acest servicit gi cA nici nu are suficient timp si facd ceea ce are voie sa faca. — Aha, zise Harriet gindindu-se ,Asta ce-o mai in- semna?*. $i spionii au gi ei un serviciu stresant? — A, da, daca sunt pringi. — Pe mine nu m-a prins nimeni, niciodata. —Nu ined. — Ole Golly, n-o s& pleci niciodata de langa mine, nu-i aga? — Cand o si fii suficient de mare incat s& nu mai ai nevoie de mine, o s& plec, dar asta n-o sf se intample prea curand, Ai crescut destul de mult, totusi, zise Ole Golly, privind-o critic pe Harriet. Urma un moment de tacere, apoi Harriet spuse: — Ole Golly, tu ai vreun prieten? —Da, spuse Ole Golly ferindu-si privirea. —DaAl Harriet aproape ca lesina, alunecénd in apa din cada. — Da, spuse Ole Golly cu demnitate. Acum e momentul sd mergi la culcare. 5B | | | | i |Lourse Frranucit Urma un moment de tacere, apoi Harriet intreba: Nue igienie si ai prea multe pisici in casi, nu-i asa? Ole Golly paru destul de uluita. — Mereu mi s-a parut cd pisicile sunt mai degraba curate, dar cand zici ,,multe pisici“... Cat de multe? — Cred c& vreo douizeci gi cinci, dar nu sunt sigur, Tot vin gi pleaca. — Doudzeci gi cinci? Uite-ti prosopul. Pe cine stii tu 8 aib& doudzeci si cinci de pisici? — Ei, cineva, Lui Harriet fi placea la nebunie sa fie misterioasé. —Pe cine? — Ei, cineva. $i Harriet zambi in sinea ei. Ole Golly avea atata minte incat sa nu insiste, Mereu spunea ca seeretele sunt foarte importante, mai ales pentru spioni, Dupé ce Harriet termind cina si dupa ce urea repede in pat, incepu si se gndeasca la Harrison Withers gi 1a pisicile lui. Harrison Withers locuia pe strada 82, la ultimul etaj al unei cladiri darapinate, cu apartamente de inchiriat. Avea doud camere, una pentru el si una pentru pisici. In camera lui avea un pat, un scauin, o masa de lucru la care construia colivii gi un perete plin cu unelte pentru confectionarea coliviilor. in camera cealalta nu erau decat Pisicile. In bucitdrie er” un pahar, o cand gi doudzeci gi sase de farfurii, puse una peste alta. Deodata Harriet se intreba daca omul manca exact acelagi tip de mancare ca pisicile sau dacd manca ceva diferit. Trebuia sf afle a doua zi, Putea afla daca il urmarea la supermarket. Adormi fericita. Exact inainte si adoarmé, se intreba cine o fi prietenul lui Ole Golly. 56 Caprrowut Parru qr dupi-amiaza urmatoare, dupa ce termina prajitura si laptele, Harriet se duse direct acasi la doamna Plumber. Stia ca e periculos, dar odata ce un loc fi trezea curiozitatea, nu putea sa-l scoata din traseul ei. Pe drum il vizu pe micul Joe Curry stind de vorbé cu me- najera. Se insinud pana in fata casei si incepu si se joace nevinovat cu mingea, chiar in dreptul lor. Micul Joe se sprijinea de us. Mereu pirea obosit cand nu manca, Mengjera ii vorbea artigos: —N-am marunt. A plecat si m-a lasat fara un cent. — Pai si cnd se intoarce? Pot s4 ma intore gi eu mai i aon cine stie. Cand se duce la Elizabeth Arden poa’ si stea si toaté ziua. Tre’ sd-i faci multe, iti dai seama. Menajera chicoti rauticios. —Friioare, are atata binet gi nu pliteste. Toti is la fol — cu cat au mai mult, cu atdt pltese mai putin. $i dupa ce pronunfa aceasta sentinfa, Micul Joe pleed, tarandu-si picioarele, inapoi spre bacanie, unde avea sa-gi ia gustarea de dupa-amiaza. Harriet se prefaicu indiferenta atunci cénd el trecu pe langa ea, Menajera intra in casa. Harriet se sprijini de hidrant gi scrise: MAINTREB CE-IFAC TOATA ZIUA ACOLO, LA SALONUL DE INFRUMUSETARE. ODATA, AM VAZUT-O PE MAMA 87Loutse Frrauuan IMPACHETATA iN NAMOL. PE MINE, UNA, NU MA VA iMPACHETA NIMENI, NICIODATA, iN NAMOL! ‘Trénti coperta caietului gi se indrepta spre bacdnia Dei Santi. Magazinul era foarte aglomerat. Toata lumea alerga de colo-colo, chiar si Franca, pe care de obicei 0 vedeai rezemata de cate un perete. Micul Joe nu se intorsese ined. Ei bine, se gandi Harriet, asta nu pare 0 zi buna pentru spionat. ii taie pe doamna Plumber si pe Dei Santi de pe lista si se duse la Robinsoni, urmatoarea oprire de pe traseu. Robinsonii erau un cuplu care locuia intr-un duplex pe strada 88, Cand erau singuri, nu-si adresau niciun cuvant unul altuia, Lui Harriet ii pldcea si-i spioneze cind aveau musafiri, pentru c& o féicea si réda felul in care se umflau in pene in timp ce igi prezentau casa, Robinsonii aveau aceastii unic& problema: considerau cA locuinfa lor e perfecta. Din fericire, camera de zi era la parterul duplexului. Harriet se fofila rapid pe aleea din spate, pana in gradina, iar acolo, pitindu-se in spatele unei cutii cu ustensile de gradinarit, putu vedea fara sa fie vazuta. Robinsonii stéteau ca de obicei si se uitau in gol. Nu munceau niciodata gi, lucru gi mai grav, nu citeau nici- odata nimic, Cumparau lucruri gi le aduceau acs gi apoi chemau oamenii sé se uite la ele. in rest, pairea c& nu fac absolut nimic. Cineva sund la usa. — A, zise doamna Robinson. Au venit. Se ridica lent gi se deplasa cu incetinitorul, desi era clar ci pana atunci statuse si asteptase s4 sune soneria, Se uita cu un ochi critic la domnul Robinson, ii aranja smokingul si apoi deschise usa. 58 Harriet spioneazé — Jack, Martha, intrati, ce ma bucur s& va vad! A trecut atta timp. Cat aveti de génd si raméneti in oras? — Pai... — Uite, Martha, inainte s& mergem dincolo, trebuie sd-fi arat aceste minunate plicute de gresie, tocmai le-am pus, Nu-i aga ci sunt nemaipomenite? — Pai da, sunt.... : — Si cuffirul acela din colf, nu-i aga ci e ingenios amplasat? — Pi... Domnul Robinson se ridied in picioare. —Salutare, Jack. 59z : Louise Frauen —Salutare, prietene. De cénd nu te-am mai... — Hei, Jack, trebuie s4-ti arat colectia mea de arme. De cand n-ai mai venit pe la mine, mi-am mai luat vreo doua. Intra si... Disparurd din raza de observatie a lui Harriet. — Martha, vino incoace. Trebuie s& veri... ah, te rog, pune-ti haina gi geanta aici, in locul asta minunat, in suportul acesta pentru bagaje, din secolul al optsprezecelea. Nu+i asa cd e divin? —Da, da, este... — Ulte, vino cu mine, uite aici, nu-i aga cd e cea mai frumoasi grédina pe care ai vazut-o? —A, da, au, vai, e pur gi simplu... — Stii, Martha, avem o viata minunata.. — Nu aveti copii, nu-i aga, Grace? — Pai mu, dar, sincer, credem ci e foarte bine aga... Harriet, care bagase capul la cutie cand femeile se uitaserd la grédind, se rostogolea pe jos de ras. Cand igi reveni, insfacd imediat caietul: MIA SPUS MIE OLE GOLLY CANDVA CA UNII OAMENI SE CRED PERFECTI, DAR AR TREBUI SA-I VADA PE ASTIA DOL. DACA AR AVEA UN COPIL, AR RADE TOT TIMPUL DE El iN SINEA LUI, ASA CA E MAI BINE CA N-AU, DE ASEMENEA, DACA N-AR FI PERFECT, OAMENII A§TIA AR FI IN STARE SA-L OMOARE. MA BUCUR CA EU NUSUNT PERFECTA - M-AS PLICTISI DE MOARTE. iN PLUS, DACA TOT SUNT ASA DE MINUNATI, DE CE STAU DEGEABA CAT E ZIUA DE LUNGA SI SE UITA IN GOL? POATE SUNT NEBUNI $I NU-$I DAU SEAMA. Se indrepta spre casa lui Harrison Withers. {i plicea si se uite la coliviile pe care le fcea, dar dincolo de asta, avea de gind si fie prin preajma cand aveau sé-l prinda. Inspectia Sanitara tot voia si-] prinda, pentru c& avea 60 Harriet spioneazi prea multe pisici, dar Harrison Withers era foarte giret. De cAte ori suna soneria, el se uita pe fereastri gi dacd cel care sunase purta palrie, nu-i didea niciodata drumul. Toti cei de la Inspectia Sanitara purtau palarii, iar Harrison ‘Withers nu cunogtea pe nimeni care sa poarte palarie. Harriet ured pana la ultimul etaj al cladirii, iar apoi © lua in sus, pe scarile care duceau spre acoperig. De acolo, putea privi printr-un luminator gi era sigura c& dinduntru nu poate fi vazuta. Trase cu ochiul induntru. in timp ce facea acest lucru, isi aminti cd plnuise si-] urmareased la supermarket gi s& vada daca isi cumpara gi pentru el rinichi, aga cum cumpara pentru pisici. Pisicile se invarteau toate in cere. Se duse la celalalt, luminator. Lumina soarelui inunda cealalt camera, iar uneltele scéparau uneori, la fel ca micile minarete stralucitoare din varfurile coliviilor. Coliviile erau niste obiecte extrem de frumoase, imponderabile, iar cand se afla in aceast& camer’, Harrison Withers era un om fericit. Lui Harriet ii plicea s&-| priveasca la lucru, ii admira rbdarea cu care statea aplecat ore in sir, rasucind sarme minuscule in jurul unor alte sarme, ridicol de subtiri. Vai, ce noroc! Harrison Withers tocmai intra pe us& cu o sacos mare de cumpérdturi. Acum putea afla ce mananca. Pisicile il urmara toate in bucatrie, iar el incepu_ s& scoata ce avea in sacosi. Ele incepura s miaune si sA se frece de picioarele lui, in timp ce el scotea rinichi dupa rinichi din sacosa. — Linistii-va, copii, le vorbi el, foarte bland. ‘Mereu vorbea foarte bland — Linistiti-va. O sé mancdm cu tofii acum. Salutare tuturor — da, da, salut. Salut, David, salut, Rasputin, da, Goethe, Alex, Sandra, Thomas Wolfe, Pat, Puck, Faulkner, 61Lousse Frauen Cassandra, Gloria, Circe, Koufax, Marijane, Willy Mays, Francis, Kokoska, Donna, Fred, Swann, Mickey Mantle, Sebastian, Yvonne, Jerusalem, Dostoievski gi Barnaby. Salut, salut, salut. Harriet numérase de data asta, erau doudzeci gi gase. Asta insemna cd cele doudzeci gi sase de farfurii erau pentru pisici. Dar el din co manca? Se uit cum scoate de la fundul sacosei un mic recipient cu iaurt. Pisicile nu ménénea iaurt, se géndi Harriet; probabil ca el asta manénea, il privi cum hraneste pisicile si cum pe urmé ia gi el céte o lingurifa de iaurt. Se duse in camera de lucru cu borcéinelul in mand gi inchise usa in urma lui pentru c& pisicile nu aveau voie acolo. Se ageza la masii: luera la 0 colivie intr-adevar minunaté, o copie dupa un chioge victorian. in timp ce el studia colivia, in camera se lsd linigtea. Mana ii pluti ca prin vis si puse borcdnelul deoparte. Se uit cu dragoste, cu privirea putin incefosata, la mica portiune neterminata a structurii de metal. Muta foarte incet unul dintre elemente cu o jumatate de centimentru mai la stanga. Se didu inapoi gi privi vreme indelungata. Apoi il muta la loc. Harriet scrise in caiet: if PLACE LA NEBUNIE MUNCA LUI. OARE LA ASTA SE REFEREA OLE GOLLY? EA SPUNE CA OAMENII CARE {sl IUBESC MESERIA IUBESC VIATA. OARE EXISTA $I OAMENI CARE URASC VIATA? ORICUM, NU M-AR DERANJA SA TRAIESC CA HARRISON WITHERS, PENTRU CA PARE FERICIT, DOAR CA NU MI-AR PLACEA SA AM ATATEA PISICI. CRED CA AS PREFERA UN CAINE. 62 Harriet spioneazt Se mai uita o data la Harrison Withers, care infigura cu grija o sirma in jurul a doua betigage incovoiate de Jemn. Se ridica si cobori in strada. Se opri in fata blocului ca sa scrie: $I MAI E $I IAURTUL ACELA. CUM O FI SA MANANCI TOT TIMPUL IAURT? NIMIC NU SE COMPARA CU UN SENDVIS BUN CU ROSII DIN CAND iN CAND. Se hotari si treacd putin pe la Janie inainte de a-si continua rondul, Janie locuia intr-un duplex cu gradina, la intersectia dintre Bulevardul East End gi strada 84. Harriet suna la interfon si impinse uga cdnd se auzi zbarnditul. Janie statea in pragul ugii si era intr-o dispozitie ingrozitoare. Harriet isi dadu seama de asta dintr-o privire. Janie parea intotdeauna extraordinar de vesela atunci cand era furioasa. Harriet credea ca acest lucru se explica prin faptul cd expresia normal a lui Janie era una plind de furie pura. Astazi zambea fericité sio salut pe Harriet cu un ciripit plingaret: —Salutare, Harriet, Welsch. ‘Mai rau nici ci se putea. Harriet se indrepta precaut spre ea, aga cum te-ai apropia de un caine turbat, incereand si-i vada mai bine ochii, dar Janie o sterse induntru. Harriet o urma. 63Lourse Frrauait — Ce se intampla? sopti Harriet. Se aflau in micul hol din fata livingului — Ma urméresc, sopti Janie, ined zambind larg. —Cine? — Sobolanii Acesta era numele pe care Janie il folosea pentru mama, tatall, fratele gi bunica ei, care locuia tot acolo. —De ce? — Mama zice cd 0 s& arunc toatl casa in aer gi cd trebuie si iau cursuri de dans. Vino pe aici, ca sa nu ne vada. Janie scotea cuvintele printre dinfi, ca pe niste guie- raturi, pastréndu-si zmbetul scandalos si conducénd-o pe Harriet pe scarile din spate spre ceea ce numea plaboratorul" ei, inedpere care era de fapt camera lui Janie. Unul dintre colfurile camerei fusese jupuit. Covorul fusese tras, iar Janie incepuse si-| decupeze ca si n-o mai incurce, dar mama ei o oprise, of@randu-se la ea. Atunci avusese loc o cearté uriagai, in timpul careia Janie zambise cu gura pnd la urechi, iar mama ei fi spusese ci n-o intereseazé faptul cd in general nu exist covoare in laboratoarele de chimie (Pentru cd iau foc’, spusese Janie, lucru care a © infuriase din nou pe mama ei), cd Janie avea in camera un covor care urma sa rdmana acolo gi ca singurul lucru la care poate spera e si 64 Harriet spioneaza ise dea voie si- ruleze. Asa ci acum statea rulat intr-un colt al camerei. Laboratorul in sine era foarte complex si o speria pe Harriet de cate ori se uita la el, desi nu i-ar fi spus nici- ‘edaté lucrul acesta lui Janie. Laboratorul consta din siruri intregi de rafturi pline cu sticle care contineau, toate, lichide suspecte si ardtau de parc ar fi putut s& te transforme in domnul Hyde daca le-ai fi baut. Doar Janie intelegea ce e cu ele gi nu le explica nici- odata gi celorlalti, dar, in schimb, daca cineva o ruga s&-i povesteascd despre ce e vorba, ea il numea ,cretin‘, Menajerele nu voiau si intre in camera lui Janie, aga c& fusese nevoitd si invete si-gi facd singura ordine in camera. in timp ce Harriet se holba la toate acele instrumente, Janie se napusti la ceva care fierbea furios pe arziitorul Bunsen. Se jucd pufin cu el gi didu flacdra mai mica, apoi se intoarse la Harriet. — De data asta chiar s-ar putea s-o patesc, spuse ea ganditoare gi se duse gi se arunca pe pat. —Adica.. — Da. S-ar putea si-mi ia tot. — Vai. Nu cred ce ar face asta. — Au mai fost si pana la mine oameni neintelesi, Ar face- $i felul in care Janie pronun{a aceste cuvinte, fara sA zimbeascé gi privind-o tint pe Harriet, fi dadu lui Harriet fiori pe sira spinarii. — Si tu ce-ai face in cazul asta? —As pleca, desigur. Un lucru e sigur in ce-o priveste pe Janie, se gandi Harriet: nu ezita niciodata, in nicio situatie. — Care e treaba eu scoala de dans? 65Louise Frranuen — Ha, dar stai si vezi. O si-ti vind gi fie de hac. Am auzit-o ieri pe mama vorbind cu mama ta. Oare Pasteur a luat vreodata cursuri de dans? Sau doamna Curie, sau Einstein? Janie pronunja numele printre dinti. Harriet nu stia nici ea vreun spion care si fi luat cursuri de dans. Era 0 perspectiva neplacuta. — Orice g-ar imagina ei, nu mi duc, spuse Harriet ferm. — N-o sa-mi vind niciodata de hac, spuse Janie aproape tipand, Apoi continua pe un ton diferit — Hei, Harriet, trebuie s8 termin experimentul Asta. —E in regula. Si eu trebuie sd scriu cate ceva in caiet. Fa-ti treaba. Janie se ridica prompt si se duse la masa de laborator. — Daa n-o fac acum, chestia asta 0 s& se inchege. —Ce faci acolo? Nu primi niciun raspuns, Nimeni nu primea vreodata rspuns cénd ti punea lui Janie astfel de intrebari, dar Harriet o facea din cdnd in cAnd, din politefe. Era ceva exploziv. Macar de atata lucru era sigura. Harriet se uitd o vreme in jurul ei, la spinarea lui Janie care statea aplecata atent deasupra mesei, la razele soarelui care pitrundeau pe fereastra — soarele de dupa-amiaza tarzie care pirea trist gi placut in acclagi timp gi care ii aminti bruse de prima zi a anului trecut. Nu se intamplase nimic deosebit, in ziua aceea. Doar c4 Harriet privise atunci in acelasi fel lumina soarelui. Se lisa pe spate, pe pat. Ar fi frumos s& vind aici sau intr-un loc asemnitor in fiecare zi. POATE CAND VOI FI MARE, 0 SA AM UN BIROU. PE USA VA SCRIE CU LITERE AURII SPIOANA HARRIET. IAR DEDESUBT VOR FI INSCRIPTIONATE ORELE DE. PROGRAM, CA PE USA DENTISTULUI, IAR MAI JOS 66 Harriet spioneazd VA SCRIE ,REALIZAM ORICE PROIECT DE SPIONAJ*. CRED CA N-O SA PUN PRETUL PE USA. CLIENTI MA VOR iNTREBA DIRECT. MA VOI DUCE ACOLO iN FIECARE ZI DE LA UNSPREZECE LA PATRU §I VOI SCRIE {N'CAIET. OAMENII VOR VENI LA MINE $I-MI VOR SPUNE PE CINE SA SPIONEZ, IAR EU VOI FACE ASTA iN AFARA ORELOR DE PROGRAM. MA iNTREB DACA MI SE VOR DA CAZURI LEGATE DE CRIME. VA TREBUI SA AM UN PISTOL $I SA URMARESC OAMENII, DAR PUN PARIU CA VA TREBUI SA FAC LUCRUL ASTA NOAPTEA, CAND N-AM VOIE SA IES PE-AFARA. — Hei, Janie, daca ar fi si iei gétul cuiva, ai face-o in toiul noptii? — Leas otravi Janie nici macar nu se intoarse. Precis aga ai face, se géndi Harriet. — Dar Janie, ar depista urmele de otravi. — Cea pe care ag folosi-o eu nu se poate depista. — Ai facut una noua? —Da. Harriet se intoarse la caietul ei. 67Louse Frranvan EI BINE, POATE CA PANA LA URMA E CEVA $I DE CAPUL CHIMIEI ASTEIA. L-AS PUTEA OTRAVI PE PINKY $I NIMENI N-AR AFLA VREODATA. SUNT SIGURA CA iN LUME E NEVOIE DE OTRAVURI NOL. DAR OLE GOLLY ZICE CA LA WASHINGTON AU DEJA UN TUB MIC CU UN VARF DE LINGURITA DE PRAF CARE AR PUTEA ARUNCA IN AER LUMEA iNTREAGA, POATE CHIAR TOT UNIVERSUL. CE S-AR INTAMPLA ATUNCI? AM ZBURA CU TOTI PRIN AER? iN SPATIU PUR $I SIMPLU PLUTESTI AIUREA. M-A$ SIMTI SINGURA. — Of, ce enervant, Janie plecd val vartej de la masa de lucru gi se ageza pe pat, cu bratele incrucigate. — Ce s-a intamplat? Harriet se uitd la ea. — Am dat-o in bara, zise Janie, Dacd ag fi reusit, ar fi fcut un zgomot minunat. —Ce-ar fi zis mama ta? — Pai zgomotul era special pentru ea, prostuto. Daca ‘au impresia c& 0 sd pun vreodata piciorul la cursurile de dans, inseamné c& nu sunt intregi la cap. —De ce nu arunci in aer scoala de dans? puse Harriet, intrebarea de bun-simt. — Pai pentru cé ar giisi un alt loc in care sé ma trimita. Stiu eu cum merg lucrurile astea. Odata ce le intra ceva in cap, s-a terminat. Singura solutie este sd refuzi, Mama uragte si cheltuiasca bani, asta stiu sigur; deci dac& ar putea si transforme refuzul meu intr-o gluma, m-ar lisa ‘in pace, pentru ca in felul asta ar putea sfi economiseascd banii. Harriet stia ce vrea sd spun. Doamna Gibbs incerea, s& facd o glum proasta pe seama oricdrui lucru. Cand era vorba despre mama lui Janie, doamna Welsch o 68 Harriet spioneaza numea intotdeauna ,desteapta de Mabel Gibbs". Harriet se gandi c& nimic n-o scoate mai rau din sarite decat cineva care se crede simpatic si nue. — Vezi tu, daci le-ar putea transmite prietenilor ei idea cA sunt o excentric’ imposibila, atunci n-ar fi vina ei cA nu iau cursuri de dans, continua Janie. in co ma priveste, dansul nu ma intereseaza nici cét negru sub ‘unghie, Pared il vad in fata ochilor pe Newton invafand si danseze charleston. Janie avea o minte foarte clara. Eraun fapt incontes- tabil. Harriet o admira pentru asta. Cineva baitu la usa. —Vai de mine, spuse Janie gi se ridicd sa vada cine e. Era mama lui Janie, Intrand in camera, rése cu rasul ei de cal. — Mai, mai, ce mai face doctorul Caligari? tuna ea si rise iardigi harait. : ; Bine c& rade, se gandi Harriet, pentru ci nimeni altcineva din preajma ei nu o face vreodata. Janie se uit la mama ei cu o figura impietrita. Harriet facu acelasi lueru. ; — Asa-i fata mea, o magind de amuzament, iin timp ce spunea acest lucru, doamna Gibbs o plesni pe Janie pe spate cu atta putere, incat aceasta fu cAt pe ce s& se imprastie pe jos. Isi revenii, iar pe fafa i se infiripa din nou acel zambet urias gi hidos. | — Da, da, asa-i copila mea, nu, nu, ce sti tu, ineepu doamna Gibbs sa cante, in felul ei voios, in timp ce Harriet si Janie isi tineau amandoua privirea in pamant, intr-o stare de jena acut: Observand fntr-un tarziu ca audienta nu e deloc entuziasmata, doamna Gibbs se opri. 69Louise Frraavot — Ei bine, Harriet, récni ea, nu te-am mai viieut de un car de vreme. Te-ai distrat bine vara asta? Doamna Gibbs nu astepta niciodata un raspuns din partea copiilor, pentru cd se gindea ci sunt prea timizi pentru a vorbi (si chiar erau timizi in preajma ei), ci continua si strige. — Am vorbit cu mama ta zilele trecute. Ti-a spus Janie despre scoala de dans? Mama tae foarte incdntat& de idee, la fel ca mine. Voi, fetelor, aveti nevoie de putind grafie; maine, poimaine o si va transformati in niste tinere domnigoare si doar nu vreti sé fiti mototoale pe ringul de dans. Nu-i nimie mai rusinos decat sa sprijini peretii sisd nu te invite nimeni. Mama ta nu e mulfumita de felul in care te misti Si deodata, trezindu-se din reverie, igi fix privirea pe Harriet. — Repede, zise Harriet, aga ma mige eu, repede. De ce nu e bine? Doamna Gibbs se uit lung la ea, Janie se intoarse Ja masa de lucru. Doamna Gibbs, neavand habar ce si creada despre rspunsul lui Harriet, hotiri, ca de obicei, cf cea mai bund solutie pentru a face totul uitat e résul. Scoase un hohot colosal. Harriet vazu cum Janie baga, rusinata, capul intre umeri, — Mai sa fie, esti extraordinara. SA vezi cand o si-i spun lui Harry. Esti la fel de rea ca Janie. Rése mult mai mult, ca s& find ritmul. — Ei, mai vedem noi. Cred cd voi, fetelor, avefi ceva de invaitat. Cred c& trebuie sa aflati cd sunteti fete. Cred c& ar trebui ca noi, mamele, sa facem o gedinta gi sd vedem cum putem s& va facem s& aveti si voi niste reactii 70 Harriet spioneazd normale - mana ei era deja pe clan - gi cand zic reactii, nu mi refer la ce faci tu acolo, doctor Jekyll. Apucase si deschida usa, cdind deodata se auzi un zgomot ingrozitor. Ceva zbura fulgerator de pe masa, iar doamna Gibbs iegi glont pe usa. Janie se intoarse gi se uitard amandoué la usa prin care se auzeau fipete si tropaieli, pentru c& doamna Gibbs alerga pe scari gi fipa ascutit: — Harry, a fiicut-o, Harry, vino-neoace, Harry, nebuna asta o sii ne omoare pe tofi, Harry vino, 0 s arunce casa in aer! Ascultara discutia purtata in soapta in holul de jos, dupa ce Harry venise valvartej, strigand: — CE-I! CE ESTE? Ce s-a intamplat? Dupa goapte urmé o tacere absolutai in timpul cdreia cei doi trebuie sd-si fi dat seama c locuinta lor era inc in picioare. Apoi se auzi vocea lui Harry: — 0 s& ma duc s vorbesc cu ea, gi pasii lui se auzira pe scari, Harriet n-avea niciun chef si-i vada fata mica gi transpirata a domnului Gibbs in timp ce acesta incerea sii cada la pace cu fica lui. Prezenta ei nu avea deeat sa inrdutateascd lucrurile. — Cred ed 0 si cobor pe scarile din spate, spuse ea incet, indreptindu-se spre usa. — Cred ce mai bine. Janie parea obosita, — Sa nu renunti, sopti Harriet in timp ce iesea din camera. — Niciodata, sopti Janie la randul ei. 7Carrow Crvct n seara aceea, la cin, totul decurse normal, adic doamna si domnul Welsch purtara, ca de obicei, 0 conversatie interminabila si fara sir despre nimic in mod special, in timp ce Harriet fi urmarea ca la un meci de tenis, pind cand, Harriet stiri deodata in picioare de pared tocmai gi-ar fi adus aminte ceva gi striga: —A naibii s& fiu dacd ma due la cursurile de dans. — Harriet! Doamna Welsch era oripilata. — Cum indraznesti s& folosesti asemenea cuvinte la masa? — Sau oriunde altundeva, draga, interveni domnul Welsch calm. — Bine atunci: decat sii ma duc la cursurile de dans, mai bine ma vad BARFITA! Harriet se ridicase in picioare si tipase din toate puterile. Facea o crizd. Pastra aceasta stratagem, a crizelor, pentru cazurile extreme, aga incat, chiar in timp ce rostea cuvintele, simfea in adéncul sufletului cd deja a pierdut. Nu voia totugi sa se spund despre ea cia pierdut fra sa se lupte. = De unde ai invafat un asemenea cuvant? Sprancenele doamnei Welsch se ridicaser atat de mult, c& aproape fi ajunsesera la radacina parului. — Nici macar nu ¢ o expresie uzualé, spuse domnul 72 Harriet spioneaza Se uitau améndoi la Harriet de pared ar fi fost vreo curiozitate de la televizor, adus acolo ca si-i distreze. —N-o si merg, n-o s& merg, n-o si merg! tip Harriet din tofi rarunchii. Nu obfinea ce-ar fi vrut. Ceva nu era in regula. — 0, ba da, o sii te duci, spuse doamna Welsch bland, Nu+i chiar asa de rau. Nici macar nu tii cum este. — Mie nu mi-a plicut absolut deloc, spuse domnul Welsch gi se apucd din nou si manance. — 0, ba stiu foarte bine cum e. Harriet incepu si oboseasea de atata ridicat in picioare sitipat. isi dori s& poata sta jos, dar nu ar fi dat bine. Ar fi parut cd renunta. — Am fost acolo o data cu Beth Ellen, pentru cd ea mergea la cursuri, si urma s& dorm la ea, gi trebuie si porfi rochii de petrecere gi tofi baietii sunt scunzi gi te simti ca un hipopotam. Spuse toate astea férd pauza si tipa cuvantul hipopotam', Domnul Welsch rase. —0 descriere fidela, trebuie sA recunosti. — Drag, cu cat trece timpul, cu atat bitietii sunt mai inalti. — Pur gi simplu nu vreau sii ma due. Cumva, intr-un mod greu de descris, Harriet simtea c& pierde tot mai mult teren. —Nu-i chiar aga de rau. Doamna Welsch incepu din nou si manénce. Era prea de tot. Nu iesea deloc cum ar fi trebuit. Era neaparata nevoie ca cei doi s& fie scosi din starea de automulfumire. Harriet respira adane gi cu cea mai ascutita voce de care era capabila repeta: —A naibii si fiu dacd ma due! 73Louise Frrznvow — Gata, pana aici. Doamna Welsch se ridica. Era furioasd. — 0 si-ti spalm gura cu spun, domnisoara. Doamna Golly, doamna Golly, veniti putin, va rog. Cand vazu cd nu primeste niciun raspuns, doamna Welsch sund din micul clopofel argintiu si bucdtareasa aparu intr-o clipa. Harriet statea in picioare, incremenitd. Spun! — Ii spuneti, va rog, doamnei Golly s& vin& putin pana la noi? Dupi ce iesi bucdtdreasa, doamna Welsch o studie pe Harriet de parca ar fi fost un vierme. — Hai, Harriet, du-te in camera ta. Doamna Golly va veni la tine curand. —Dar.. — in camera ta, spuse doamna Welsch ferm, ardténd catre usa. _ Simfindu-se ca o prostinacai, Harriet iesi din camera. {i trecu prin cap pentru o jumatate de secunda si mai stea putin gi s& asculte la usa, dar decise ca era prea riseant. Se duse in camera ei gi asteptd. Ole Golly intra, cAteva minute mai tarziu. — Ia sd vedem, cum e cu scoala de dans? intreba ea prietenos. — Nu mii due, spuse Harriet incet. Era ceva care 0 fiicea si se simta ridicol cand ipa la Ole Golly. Poate pentru cé in ce o privea pe Ole Golly nu avea sentimentul acela pe care-] avea in legitura cu parinfii ei, c& nu aud nimic din ce spune. — De ce nu? intreba Ole Golly, pe un ton chibzuit. Harriet se gandi o clipa. Poate cd motivele ei nu erau cu adevarat serioase. Dar gandul de a fi inserisa la scoala de dans i se pirea nedemn. in sfarsit, igi didu seama despre ce era vorba: 74 Harriet spioneazt —Spionii nu se duc la scoala de dans, spuse ea, trium- fatoare. —O, ba se due, spuse Ole Golly. —Ba mu se due, rspunse obraznic Harriet. — Harriet — Ole Golly inspira adanc gi se agezi — te-ai gindit vreodati ce implied educatia unui spion? —Da. Spionii invata limbi straine gi lupte de gherila si tot ce trebuie si stie despre o {ard anume, aga incat, dac& sunt capturati, stiu toate scorurile la fotbal din istorie gi chestii de genul asta. — Asta invati baietii spioni, Harriet. Gandeste-te mai bine. Mai mult decat orice pe lume, Harriet ura ca Ole Golly si-i spuna si se gandeasca mai bine. Era chiar mai rau decat ideea cu sapunul. — Ce vrei s& spui? intreba ea in goapta. —Cum e cu fetele spioni? in ce const educatia lor? — In aceleasi lucruri. — in aceleasi lucruri, plus alte cateva. Ti-amintesti filmul despre Mata Hari pe care l-am vazut intr-o seara la televizor? —Da.. ‘ —Fibine, ia gandeste-te. Unde actiona ea? fn niciun caz in paidure, in luptele de gherila, nu-i aga? Se ducea la petreceri, nu? Si mai fii minte scena in care dansa cu acel general sau ce-o fi fost? Cum vrei tu sa te faci spion dacé nu sti si dansezi? ‘Trebuie si existe un raspuns la aceasta intrebare, isi spuse Harriet in sinea ei, Nu-i venea nimic in minte. Facu ,Hmmmm* destul de tare. Apoi se gindi la ceva. — Bine, dar trebuie si port rochiile acelea penibile? 1N-ag putea sd dansez in hainele mele de spion? Sunt mai potrivite pentru antrenament, oricum. La scoala purtam costumele de gimnasticd la orele de dans, acyLouise Frranvan — Sigur cd nu. Ti-o imagineri pe Mata Hari in costu- mul de gimnastica? fn primul rand, daca porti hainele de spion, toata lumea igi va da seama cd esti spion, si deci, ce ai castigat? Nu, trebuie si arti ca toti ceilalti, si aga o ‘i te pierzi in multime gi nimeni n-o sa biinuiascd nimic, — E adevarat, spuse Harriet morcovita. Nici ea nu ¢i-o putea imagina pe Mata Hari in costum de gimnastica. — Aga, acum mai bine te duci jos gi le spui ca te-ai rizgandit, zise Ole Golly ridicandu-se. — Si cum sa le spun? Lui Harriet fi era rugine. — Spune pur gi simplu cd te-ai rdzgandit, Harriet se ridied hotarata gi cobori in sufragerie. Parinfii ci beau cafea. Se opri in pragul usii si spuse tare: — M-am razgandit! O privira uluifi. Ea se intoarse si pleca fara si mai scoatd un cuvént. Nu mai era nimic alteeva de adaugat. In timp ce urea scdtrile, fi auzi izbucnind in ras gi apoi il auzi pe tatal ei spundnd: — Mai sa fie, aceasta doamna Golly e o magician, 0 adevarata magician. Ce ne-am face fara ea? Harriet nu gtia cum sé fi spuna lui Janie despre Infrngerea ei, dar hotari cd trebuie sii o fac. La pranz, Sport si Janie citeau ultima editie, proaspat aparuta, din Gregory News si radeau. Gregory News era revista coli. Fiecare clas avea pagina ei. Cei din gcoala primar erau att de prostiinaci, inet n-aveau nevoie de o pagina, — Ulté-te la asta. E ridicol. Janie se referea la editorialul lui Marion Hawthorne, despre ambalajele de bomboane, imprastiate peste tot. 16 Harriet spioneaza —A ales subiectul asta doar pentru cA domnigoara Whitehead a vorbit despre asta la deschidere, spuse Harriet, dispretuitoare. — Pai, nimic nou sub soare, N-are ea atta minte inet 4 se gindeasci la ceva original. Sport sparse coaja unui ou fiert, tare. Sport igi pregitea singur pranzul, care consta de obicei intr-un ou fiert, tare. — Dar e atat de prostese gi de plictisitor, zise Harriet. Ia asculta: ,Nu trebuie sd aruncém ambalajele bomboanelor pe jos. Trebuie si le punem in cogul de gunoi, special instalat in acest scop.“ Nici macar nu e o stire; auzim asta in fiecare zi. — 0 s-o pun pe ea in cogul de gunoi, zise Janie cu satisfactie in glas. —Tata zice cd trebuie sa captezi atentia cititorului la inceput si apoi sa ai grija sd n-o pierzi, zise Sport. — Pai ea tocmai a pierdut-o, spuse Harriet. — Tuar trebui si scrii in revista, Harriet, tu esti cea care vrea sa devin scriitoare, spuse Sport. —N-as face-o nici daca m-ar plati, N-au decdt si serie ei in revista lor stupida. Harriet igi termina sendvigul si se incrunta. — Ar merita sa fie aruncati in aer, spuse Janie, Mancara in tacere pentru o clipa. — Janie... Harriet ezita att de mult, incat Janie, si Sport se uuitard in acelagi timp la ea, — Cred c& m-au dovedit, spuse ea cu tristete. — Poftim? A fost cumva otravit sendvigul? Janie se ridicd. Lui Sport ii cézu oul din gura. —Nu, spuse Harriet repede. Acum, tensiunea scazu. 7Loutse Frauen — La scoala de dans ma refer, spuse ea mohorata. Janie se aseza gi igi feri privirea de parc Harriet ar fi spus ceva nepoliticos. — Scoala de dans? necheza Sport, culegind bucatelele de ou din poala. — Da, spuse Janie mohorata. — Vai, ce fericit sunt! Tata n-a auzit in viata lui de aga ceva. Sport rénji si printre dinfi se vazurd bueafelele de ou, — Pai, spuse Harriet cu tristefe, se pare ci eu trebuie mA due daca vreau s& ma fae spion. — Cine a mai pomenit spion dansator? Janie era atat de furioasé, incét nici nu putea si se uite la Harriet. —Mata Hari, spuse Harriet incet. Apoi, cand vazu c& Janie nu se intoarce, tip’: —N-am incotro, Janie! Janie se intoarse gi se uita la ea. — Stiu, spuse ea trista. $i eu o si ma duc, Era in regula, deci, iar Harriet isi mancé fericita sendvigul cu rogii. Dupa scoala, cand Harriet se intoreea acasi, unde 0 asteptau prajitura si laptele, isi aminti cd era joi gi c& in serile de joi, Ole Golly avea liber. In timp ce alerga pe seri spre bucitarie, fu trasnitd de un gand atat de interesant, incat incremeni pe trepte. Daca Ole Golly avea un prieten si daci avea seara liber - oare nu avea si foloseasca prilejul pentru a se intalni cu prietenul ei? si... daci avea si se intdlneasca cu prietenul ei - n-ar fi putut Harriet s-o urméreascd gi si vad cum arata el? Extraordinar gand. Hotari ca va trebui sa fie mult mai atenta ca de obicei si de doua ori mai vicleana pentru a afla unde, cand gi 78 Harriet spioneazét cu cine isi petrece Ole Golly seara ei libera. Daca Ole Golly avea sa se ducé in locurile in care mergea gi familia Welsch, precum cluburile de noapte, Harriet nu va putea io urmareasca, Exclus. Va trebui si astepte pana cfind va ajunge Mata Hari pentru a putea face asta, Dar DACA, de exemplu, acest prieten ar veni la ei acasi pentru ao lua pe Ole Golly, ATUNCI Harriet va putea s& vada cel putin cum arata, Cobori hotardta treptele care duceau spre bucatarie, Ole Golly igi bea ceaiul, Bucitiireasa scoase prdjitura si laptele in timp ce Harriet se strecura la mas, la locul ei. — Ki bine, zise Ole Golly, intr-un mod prietenos. — Hi bine? zise si Harriet. O vedea pe Ole Golly intr-o lumina noua. Cum era pentru Ole Golly si aiba un prieten? Oare il plicea asa cum il placea gi Harriet pe Sport? —Eibine, dac& nu ne ploua, seceta ne paste, zise Ole Golly bland gi zambi spre ceasea de ceai. Harriet se uitd la ea cu interes. Un fapt incontestabil despre Ole Golly, se gandi Harriet, este acela cd ea nu spune niciodata, dar niciodata, platitudini de genul: ,Cum a fost azi la scoala? sau ,,Ce-ai facut la matematicd?* sau , [esi pe-afara la joact?", Toate astea sunt intrebari la care e imposibil s& raspunzi si Harriet se gandi cd Ole Golly este singurul adult care stie lucrul acesta. — Unde te duci in seara asta? intreba Harriet din senin. ‘Nu ii venise in cap nicio modalitate prin care sa afle subtil ce voia sa stie, fara ca Ole Golly sa se prinda, Uneori, abordarea directa era cea mai buna metoda. — Ei bine, zise Ole Golly, nu e deloc treaba ta, dar si-fi spun ceva. Ies in dupa-amiaza asta la cinci, iar end mi voi intoarce, tu vei fi demult adormita. 79Louse Frravent N-ag miza pe asta, se géndi Harriet. — Si parintii mei? Ies gi ei? intreba ea. — Da, ies. Esti numai cu mine, spuse bucaitéreasa morocanoasa, Harriet ura si ramana doar cu bueatareasa, Seara, bucaitdreasa nu voia decat si citeascd ziarul, gi apoi adormea. Lui Harriet nu-i plicea tacerea din casa, sentimentul de pustietate care o cuprindea de cum se inchidea ultima usa gi de cum se stingea sunetul ultimei voci care ii spusese, voioasa ,,S& te culci la timp, si fii cuminte!*. Nu se supara deloc ca parintii ei ies in oras, daca ramanea Ole Golly acasa, pentru ca isi petreceau serile jucdind dame gi uitindu-se la televizor. — Cum e vremea? intreba Ole Golly pe neasteptate. —E senin, spuse bucitdreasa. Hm, se gandi Harriet. Poate ca se intalnese undeva afara. Harriet se ridica, — Atunci, zise Ole Golly, cred c& pana maine nu ne mai vedem. — De ce? intreba Harriet, — Pai iegi pe afara acum, nu? —Nu. —Nu? intreba Ole Golly, cu o cantitate considerabilé de uimire in glas. — MA due la mine in camera. — Bine atunci, ne vedem inainte sa plec. Plee in jur de ora cinci, zise Ole Golly in timp ce-si turna o alta ceagca de ceai. Harriet iesi din bucatarie. Ora cinci. Poate ar trebui ca la ora cinci sd se posteze intr-un loc bun de observatie si si nu scape din ochi usa de la intrare. Era totul foarte interesant. Cand ajunse in camera, not in caiet: 80 Harriet spioneazé UNDE SE DUC OAMENIILA ORA CINCT? $I-A LUAT DEJA CEAIUL. DECI NU SE DUCE LA UN CEAI. POATE LA UN FILM? LUI OLE GOLLY NU PREA-I PLAC FILMELE. SPUNE CA SUNT OTRAVA PENTRU MINTE. E CIRCUL iN ORAS. DACA M-AS INTALNI CU CINEVA, L-AS OBLIGA SA MA DUCA LA CIRC. ADOR CIUDATENIILE. DACA TRAVERSEZ STRADA $I MA ASCUND DUPA UN COPAC DIN PARC, 0 SA VAD PERFECT USA DE LA INTRARE. La patru patruzeci gi cinci, se strecura pe lang usa camerei lui Ole Golly. O auzea cum se imbracé, fluierand, ca de obicei. Probabil ci e intr-o pas bund dacé fluieré, se gindi Harriet. Gasi un copac potrivit gi agteptl. Ag- tepta si astepta, uitdndu-se la fiecare doud minute la ceas. Un politist treeu pe acolo si se holba la ea. incerca sf pard destinsé, ca si cum s-ar fi intamplat sa se sprijine de copacul acela de mai multa vreme, asa cd la ce se tot holba el atét? Trecura o grimada de taxiuri, Privi cum o femeie isi parca masina. Un curier cu o bicicleta din aceea cu carut in fafa opri in dreptul casei ei. Se uit mai bine s& vada dacé nu cumva era micul Joe Curry, dar nu, era cineva mult mai in varstd, cu o mica musta{a neagra, Omul se indrepta spre usa de la intrarea casei lui Harriet. Deodata, se prinse. Se poate si fie acesta prietenul? Vazu cd suna la usa. El trebuie si fie. Doamna Welsch comanda intotdeauna de la Dei Santi, iar pe jacheta acestui barbat era inscris numele altui magazin. Usasse deschise gi Ole Golly iesi. El era. El era prietenul. Harriet il masura din cap pana in picioare in timp ce acesta stitea cu Ole Golly pe scara de la intrare, vorbind si zémbindu-si unul altuia. Era destul de gras, rotunjor, bine fuicut si deloc ne- pldcut ochiului, Capul lui era perfect rotund. Dinfii i erau 81Loutse Frranuan foarte albi sub mustafa dichisitd. Pielea fi era inchisé la culoare, iar trasdturile fefei formau o imagine plicuta, rotunda si voioasd. Purta, bineinfeles, o jachetii de curier, dar pe dedesubt avea niste pantaloni frumogi din flanel gri, iar pantofii lui maronii erau bine lustruiti O lua pe Ole Golly de brat si coboraré impreund sedrrile, ined zAmbind si vorbind si neludndu-si ochii unul de la celalalt. Cand ajunsera in capiitul scarilor, prietenul paru sa-si ear scuze pentru ceva gi zéimbi intr-un mod curios, apoi fgi dadu repede jacheta jos gi scoase din cdrut o hain din flanel gri pe care o imbracai, Purta o cravat de un albastru stralucitor gi, in mare, Harriet considera c& aratd foarte bine. Zimbindu-gi, el si Ole Golly se indreptara spre pare, lasdind bicicleta si cérutul acolo unde erau, in fata casei. Harriet se las mai mult pe vine, ca s se ascunda mai bine si continua sd-i urmareasca printre frunzele unui tufig. Evident, mergeau si se plimbe pe malul réului. Ale- sera o alee care trecea prin apropierea lui Harriet, aga cA aceasta astepta pana ce o depasira putin, apoi alergi dupa ei. Descoperi ca, daca cei doi ramaneau pe aceastd alee, ea putea si fugéi dupa ei, fiind complet adapostita de frunzis gi auzind in mod miraculos fiecare cuvant pe care gi-l spuneau. — Domnule Waldenstein, ati observat vreodata — cuvintele lui Ole Golly, foarte clar pronuntate, sunau extraordinar de decent — ati observat vreodata ce ingrijita este iarba in pareul acesta? — Da, domnisoara Golly. Parcul acesta e foarte bine ingrijit. Mult mai bine decat acel ingrozitor Washington Square, cu toate acele creaturi intinse pe iarba. Mare mizerie fac. 82 Harriet spioneazés Domnul Waldenstein avea o voce plcuta, desi se putea deslusi pe fundalul ei o anumita asprime si haraiala. — Da, mi s-a parut mereu incantator si ma plimb pe malul raului. Imi place in special sA privesc barjele. Ole Golly nu prea deloc ea insigi. Avea vocea mai subfire, de parcd ar fi plutit pufin deasupra pamantului. —$i pentru mine e intotdeauna o placere s4 ma plimb prin parc, cand sunt insofit de o tanara asa de atra- gitoare ca dumneavoastri, domnigoara Golly. Domnul Waldenstein se aplecd pufin spre Ole Golly cand spuse acest lucru. Harriet privi ingrozita cum Ole Golly capata o nuanta de rogu inchis, care incepu de sub esarfa ei si ured precum, un ru spre ridacina p&rului. Mai, mai, se gandi Harriet, ca s& veri! 0, domnule Waldestein, Ole Golly reugi s4 respire, apoi incerc s& schimbe subiectul spundnd: Ia uitati-va ce vapor! E unul destul de mare pentru East River. —N-am vrut si va jignese, domnigoara Golly, Domnul Waldenstein prea ingrijorat. — Voiam doar si stiti cat de bine m-am simgit in dupi-amiezele acestea pe care le-am petrecut impreuna. Rogeata se rdspandi iaragi pe chipul lui Ole Golly, facdnd-o si semene perfect cu un indian cu nasul acvilin. Mare Capetenie Golly, se gandi Harriet, ce fi se in- tampla? Ceva i se intémpla cu siguranfa. Ole Golly nu era ea insdigi astazi. In loc sa fie puternica, dura si s& mentind complet controlul, parea pe punctul de a lesina. Harriet cugeta la asta in timp ce-i privea cum se indreapt spre promenada de pe malul rdului, N-avea cum sa-i mai urméreascd faird si se dea de gol, asa ca se hotari sa fuga inapoi, in tufiguri si sd vada in ce punct apar. Chiar daca 83