MODEL DE TEST PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

Limba și literatura română

Testul 4

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Toate amintirile lui Caragiale își au începutul la Ploiești. Ca o repulsie organică pentru natură
și peisaj, și-a șters orice urmă a viețuirii sale din casa părintească de la Mărgineni, în care se naște în
1855 unica sa soră, Elena. Ani fericiți ai odraslelor secretarului mânăstiresc, nepoți ai negustorului de
vază de la Brașov, Luca Chiriac, pe unde îl vor fi purtat nu o dată părinții lor!
Copilul n-a reținut nimic de la Mărgineni: nici o imagine, oricât de palidă din trecut. Ploieștiul îl
născuse pe Caragiale. Aici era izvorul universurilor sale onirice infantile. Cei 3-4 ani petrecuți cu
părinții la Mărgineni s-au șters, lăsând lui Caragiale iluzia identificării nașterii sale în Ploiești.
„Da, fericit, și așa fericit eram în copilărie! și așa era toată lumea împrejurul meu!”
Era tot atât de sentimental ca și Creangă, plângând ireversibilul paradis al copilăriei:
În Ploiești copilul trăiește în plină colonie grecească. „Am fost un copil neastâmpărat, sămânță
de idriot”*. Prima locuință, cât a făcut școala primară, au avut-o în casa lui Hagi Ilie lumânărarul, „de la
Sf. Gheorghe din Ploiești”5. „Curte, pomi, bălării” pitoresc de uliță de mahala cu prelungire în câmp, ori
în livadă. ,,Ia uitați-vă acum la casă. Ce mândru se țuguiază acoperișul cu șindrilă, îmbrăcat spre
miază noapte cu mușchi verde, moale și purtând în vârfu-i un urcior smălțuit care clipește la soare. Ce
mare și stufoasă a crescut urechelnița! Iată d-asupra gârliciului, din care izvorăște așa potrivită
răcoare, pridvorul larg.[…]
Toată lumea din jurul său știa grecește, ca o limbă maternă, când nu alții, ci bunicii erau veniți
în prima generație în țară. Cum să n-o deprindă și copilul? Nu știa ca un școlit în limba greacă, ci ca
un înțelegător oral al limbii.
Cât privește cealaltă limbă, franceza, pe care scriitorul a stăpânit-o impecabil încă de la
debutul său în presă, ea nu putea fi învățată în cele câteva clase de gimnaziu. Este o limbă deprinsă
din copilărie, având toată siguranța vorbitului și a scrisului de la început direct, fără nicio urmă de
șovăială sau de dificultate. Scriitorul se dezmiardă, pe placul amicilor săi, cu apetituri proletariene,
declarându-le ca un orfan al vieții: „Eu, nefiind dat la carte, nu știu ce să zic despre timp și despre
spațiu, despre acești doi frați gemeni, fără mamă creiați”.
Citea curent în franceză pe Perrault, la care va reveni la sfârșitul vieții: „basmele acestea, ca
toate bunătățile lumii, nu sunt atâta pentru nepătrunzătoarea vârstă a copilăriei, nici pentru vârsta
tinereții, cât omul e însuși erou de basm – cât pentru vârsta bătrâneții, când a ajuns omul să se
pătrunză că nimic nu e mai frumos decât adevărul, nici mai adevărat decât frumosul”.
Marin Bucur, O biografie a lui I.L. Caragiale

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței își au începutul. 6 puncte
2. Menționează locul naşterii lui I.L. Caragiale, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează două caracteristici ale casei din Ploieşti a lui I.L. Caragiale, justificându-ți răspunsul
cu o secvență semnificativă din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care scriitorul se dezmierda în faţa prietenilor. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui I.L. Caragiale, așa cum se desprinde din textul
citat. 6 puncte
 B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă reluarea lecturilor
din copilărie la o altă vârstă ne oferă sau nu o mai bună înţelegere a vieţii , raportându-te atât la
informațiile din fragmentul extras din volumul O biografie a lui I.L. Caragiale, de Marin Bucur, cât și la
experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14
puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

În holda de grâu ce se coace în vară,

subt basmul arborescent,
e cu neputinţă a spune
pe ce cale viitorul s-apropie
Dar vine-apăsat, ca bătăile inimii.
Pân-adineaori a fost incoruptibil distant.
S-apropie-acum, e aici, e prezent.
Alchimie e încă totul în lume.
După pravila ei, pe-o neștiută dimensiune
a locului, tu te ascunzi
în dosul pleoapelor mele,
devenind sufletul meu.
Și ceasul e-aici, înflorește și nu mai apune.
Lucian Blaga, Ceasul care nu apune

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcție a

unui personaj dintr-un text dramatic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic,moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene comentate;

– analiza a două componente de structură şi de limbaj ale textului dramatic studiat, semnificative
pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict dramatic, modalităţi de
caracterizare, notațiile autorului, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
– utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în
pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.