Proiect de lecţie

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română
Profesor: Toderiță Iuliana Cătălina
Data: 02.11.2020
Timp de lucru: 50'
Clasa: a X-a, sistem hibrid (15 eleve prezente fizic, 14 eleve în sistem online)
Unitatea de învățământ: Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Filofteia”, Brănești
Subiectul lecției: Ion, Liviu Rebreanu
Tipul lecției: Lecție de însușire de noi cunoștințe
Metode, procedee și tehnici de lucru: prelegere intensificată, lectura selectivă, ascultarea activă,
conversația „face to face” și online.
Mijloace: laptop, camera web, microfon, tabla, caietele, tablete.
Tip de evaluare: observarea sistematică, evaluarea formativă.
Bibliografie:
Manual Corint pentru clasa XI
Radu, Ioan, Evaluarea în procesul didactic
Textul-suport Ion, Liviu Rebreanu
Eseul, pregătire pentru Bacalureat, editura Art
Călinescu, George, Istoria Literaturii Române, Liviu Rebreanu

COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea
mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul
literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi
de comunicare
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia
în dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea orizontului cultural
• Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală, fizic și online.

Competențe specifice:
1. să exprime oral sau scris reacţiile proprii la receptarea textelor literare;
2. recunoaşterea şi compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora;
3. aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi discutarea textelor narative;
4. susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie;
Obiective operaționale:
La sfârșitul orei și pe parcusul acesteia, elevii vor fi capabili să:
- identifice particularitățile narative ale textului;
- să susțină un punct de vedere în mod coerent și logic;

Scenariul didactic
I. Evocarea (5min)
1. Organizarea clasei (2 min.).
2. Verificarea temei şi a cunoştinţelor din lecţia anterioară: temele creaţiei lui Rebreanu
identificate în nuvele; (3min.)
II. Constituirea sensului (35min)
3. Anunțarea subiectului lecției: Ion de Liviu Rebreanu, roman realist de tip obiectiv. Profesorul
realizează o intruducere cu privire la anul apariției romanului și a surselor de inspirație:
(5min.)
Geneza romanului
Apare în anul 1920 la editura Viaţa Românească, în două volume, după un proces relativ
îndelungat de elaborare :
- 1910 -1911 - începe nuvela "Zestrea" abandonată după aproximativ 3 luni de muncă - 300 pag.
- 1913 - transformă nuvela în roman
- 1916 - reia lucrul la romanul "Zestrea" (a doua versiune) şi îi schimbă numele în "Ion".
- În noiembrie 1920 apare de sub tipar romanul "Ion".
- La geneza romanului participă şi trei momente din viaţa scriitorului:
a) imaginea unui ţăran care îngenunchează pe câmp şi sărută cu evlavie pământul;
b) o scrisoare primită de acasă de la sora sa în care îi relata o întâmplare a unei fete bogate pe care
tatăl o stâlcise în bătaie pentru că păcătuise cu cel mai bicisnic flăcău din sat;
c) convorbirile cu un flăcău din vecini, Ion al Glanetaşului, care i se plângea mereu de sărăcie.
- În "Mărturisiri", Rebreanu afirma: "aproape toată desfăşurarea din primul capitol este de fapt
evocarea primelor amintiri din copilăria mea" .
4. Profesorul conduce discuția către temele romanului: (15min.)
Tema
- lupta ţăranului român pentru pământ într-o societate împărţită în săraci şi bogaţi, societate stăpânită
de mentalitatea sacului cu bani sau a întinderilor de pământ. Mesajul romanului are o încărcătură
etică, ideea fiind că dorinţa de a avea pământ cu orice preţ duce la dezintegrarea morală a
individului.
Explicarea titlului: - Ion - nume generic, reprezentativ pentru ţăranul român
Compoziţia romanului – „corp sferoid”
- firea echilibrată a autorului a determinat predilecţia spre construcţii epice armonioase, sferoidale, în
care sfârşitul se confundă cu începutul.
- romanul începe cu imaginea unui drum personificat care vine din necunoscut şi pătrunde în Pripas.
Nicolae Manolescu afirma că drumul: "face legătura între lumea reală şi lumea ficţiunii: urmându-l
intrăm şi ieşim, ca printr-o poartă, din roman". În finalul romanului, împreună cu familia
învăţătorului Herdelea , este parcurs drumul în sens invers, reintrând în lumea reală.
- Imaginea drumului este plasată şi aproximativ la jumătatea romanului, când Laura şi Pintea
părăsesc Pripasul ca să înceapă o viaţă nouă.
- două planuri
- Din punct de vedere structural, romanul e alcătuit din două părţi: "Glasul pământului" şi "Glasul
iubirii", fiecare fiind structurată în 6 şi, respectiv,7 capitole cu titluri foarte concise, care sugerează
gradarea tensiunii dramatice: "Începutul", "Iubirea", "Ruşinea", "Nunta", "Copilul", "Ştreangul",
"Blestemul", "Sfârşitul".
5. Profesorul conduce discuția către scenele reprezentative ale romanului: (15min)
Prezentarea succintă a subiectului
Scene reprezentative
Hora apare în literatura româna în mai multe opere:
- La Liviu Rebreanu imaginea horei ca petrecere sătească duminicală câştigă mult în amplitudine,
complexitate şi profunzime. După cum observa P.M. Gorcea (vol. "Nesomnul capodoperelor -
Personajele lui Liviu Rebreanu şi psihologia adâncurilor"), acţiunea din "Ion" începe, şi nu
întâmplător, cu hora, "moment de dezlănţuire pătimaşă, moment când forţele Erosului răbufnesc la
suprafaţă, la scara întregii colectivităţi".
- În viziunea lui Liviu Rebreanu, hora este însă şi scena pe care se etalează realităţile sociale dintre
membrii colectivităţii rurale. Folosind tehnica cinematografică, autorul plimba obiectivul de la un
grup la altul făcând observaţii fundamentale:
- primarul "caută să-şi păstreze demnitatea apăsând vorbele şi însoţindu-le cu gesturi energice";
- Ştefan Hotnog "găseşte fel de fel de clenciuri primarului, numai ca să arate celorlalţi că lui de
nimeni nu-i pasă;
- fostul învăţător - Simion Butunoiu - este ascultat cu evlavie;
- Alexandru Glanetaşu "pe lături, ca un câine la uşa bucătăriei, trage cu urechea, neîndrăznind să
intre în vorbă";
- autoritatea supremă o reprezintă preotul Belciug şi familia Herdelea. Ei sunt "domnii": " bărbaţii
scoaseră pălăriile (…), unii se sculară în picioare" .
- Când hora se încheie, cititorul este edificat asupra liniilor conflictului.
- naşterea, moartea, hora, nunta dezvăluie o profunda cunoaştere a sufletului ţăranilor.
- când Ana naşte pe câmp Ion şi Al. Glanetaşu "se închina cu evlavie ca în faţă unui miracol".
- moartea este prezenta în doua ipostaze. Impresionează moartea personajelor secundare şi nu cea a
eroilor principali, care este văzuta cu obiectivitate.
- moartea lui Avrum şi a lui Dumitru Moarcăş este privita cu ochii îngroziţi ai Anei.
- Nunta - prezintă succesiunea elementelor de ritual.
III. Reflecția (10min)
1. Elevilor li se cere să realizeze un eseu scurt, de 5-10 rânduri, în care să identifice
elementele menite să ofere naraţiunii simetrie compoziţională.