Mtcs

CURSUL 1 EXPERIMENTUL

Stanley Milgram (1963) – aplicarea de șocuri electrice; conflictul între obediența față de autoritate și
conștiință

Philip Zimbardo (1971) – gardieni și deținuți; conformarea la roluri și explicarea comportamentelor prin
factori situaționali, nu dispoziționali

Prin experiment testăm ipoteze: relații, legături (de obicei cauzale) între caracteristici ale diferitelor
fenomene cercetate

Despre aplicabilitatea experimentului în asistența socială

Funcționează în cazul fenomenelor- repetabile, ciclice, cu manifestări constante în spațiu și timp De

aceea aplicabilitatea lui este extrem de limitată în asistența social

Experimente cu oameni – aspecte etice și deontologice

Cum se realizează experimentul ?

-Cercetătorul introduce, provoacă- producerea unui factor sau dirijează variația unui factor

- Cercetătorul controlează alți factori care ar putea interveni

Exemplu de experiment : 1) Introducerea unor exerciții de recuperare la copiii autiști

2) Controlarea altor factori: activități de acasă, timpul petrecut cu părinții etc.

Cum se realizează experimentul ?

- Grup experimental și grup de control

Exercițiu – simulare experiment Sunteți împărțiți în 2: grup experimental și grup de control

Grupul experimental privește, în liniște, imaginile care urmează

Grupul de control nu le privește

CURSUL 2 TRIANGULATIA , METODE SI TEHNCI DE PRELUCRARE DE DATE

Exercițiu:

Cum alegi metodele și tehnicile de culegere de date? În funcție de obiective: - Cum se poartă angajații
unui azil cu beneficiarii? - Ce planuri de viitor au copiii de la Diaconia?

Atenție! În una și aceeași cercetare, se pot folosi mai multe metode și tehnici de culegere de date !!
Pe parcursul cercetării, mai ales în situațiile în care nu se folosesc tehnici structurate, se poate schimba
tehnica sau metoda de culegere de date folosită

Exemplu: interviul nestructurat nu dă roade, schimbi tehnica – folosești visual elicitation sau interviul de
grup; poți schimba chiar metoda – folosești observația

Triangulație

Termen preluat din navigație și topografie

Exemplu: descoperirea locației exacte a telefonului mobil măsurând intensitatea semnalului mobilului
primit de 2 antene (cu poziție cunoscută) ! Precizia crește cu numărul de antene .

Triangulație : Creșterea preciziei rezultatelor prin aplicarea mai multor metode și tehnici de colectare,
prelucrare, analiză și interpretare de date sau prin implicarea mai multor cercetători în studierea
aceluiași fenomen.

Combinarea metodelor și tehnicilor de culegere a datelor :

Triangulație sau triangulare - Strângerea unor informații numeroase, bogate, complexe, complete -
Validarea datelor obținute (verificare și control reciproc al datelor obținute din surse diferite, cu metode
diferite, de către cercetători diferiți).

Triangulație metodologică

- În cadrul metodei – combinarea tehnicilor

- Între metode

Exemplu: 1. Interviuri individuale 2. Focus-grupuri Sau invers!

Triangulație în cadrul metodei și între metode:

-culegerea documentelor sociale și intervievare aduni imagini existente în arhive, -culegi tu de pe teren
imagini noi, -îi poți ruga pe subiecți să producă imagini - le poți folosi pe toate în interviuri

Exemplu: cum au fost folosite de-a lungul timpului diferite- spații urbane (e.g. zona de agrement de sub
Tâmpa din Brașov sau Piața Sfatului)? - faci rost de fotografii și filme vechi cu spațiile respective (din
arhive publice sau private) - intervievezi, folosind imaginile, persoane în vârstă despre felul în care erau
utilizate în trecut; - fotografiezi sau filmezi spațiile așa cum arată ele în momentul cercetării tale și
intervievezi diferite persoane în legătură cu semnificația actuală a acestora pentru fiecare dintre ei.

Bagnoli:

-un prim interviu în care participanţii sunt rugaţi să realizeze un autoportret;

- un jurnal de o săptămână care va fi ţinut începând cu ziua ce urmează interviului;

- o fotografie a participantului;

- un al doilea interviu, ghidat de jurnal şi celelalte materiale colectate în cercetare.

În jurnal participanţii erau rugaţi să noteze cele mai importante lucruri pe care le-au făcut, oamenii pe
care i-au văzut şi cu care şi-au petrecut timpul, oamenii la care s-au gândit chiar dacă nu le-au fost prin
preajmă.

Hine, etnografie digitală – rețeaua Freecycle (oameni care oferă gratis lucruri de care nu mai au nevoie)

- A utilizat chiar ea rețeaua

- A analizat anunțurile de ofertă/cerere postate pe rețea

- A analizat mesajele din grupul de discuții aferent rețelei

- A intervievat prin e-mail utilizatori ai rețelei

- A analizat comentariile despre rețea de pe pagina de Facebook a rețelei și de pe alte site- uri web

- A activat ca moderatoare regională a rețelei

Atenție! Uneori combinarea metodologică este complexă presupunând chiar cercetări în succesiune!

Exemple:

- familiarizarea cu subiectul, descoperirea de obiective și ipoteze aplicând interviuri biografice (30

manageri); apoi chestionar pentru testarea ipotezelor (900 manageri și 900 non-manageri)

- aplicarea de chestionare (1000 brașoveni) pentru inventarierea problemelor cu care se confruntă în

cartierele în care locuiesc; apoi focus –grupuri sau interviuri de profunzime cu câțiva pentru
aprofundarea, cunoașterea detaliată, înțelegerea fiecărei probleme identificate.

Exercițiu : Poți utiliza chestionarul într-un studiu de caz?

Atenție! Datele nu sunt astfel doar mai bogate și nu doar se completează reciproc, ci se și verifică!
Exemple : în imagini pot apărea lucruri ascunse de respondenți în cadrul interviurilor (e.g. o relație nu
tocmai apropiată cu soțul sau soția poate fi dezvăluită prin intermediul fotografiilor sau filmelor)

-sau lucruri care să contrazică ceea ce subiecții au susținut verbal în interviuri (e.g. o persoană care
declară că are mult bun gust poate fi surprinsă în imagini îmbrăcată și machiată inestetic sau locuind
într-o casă amenajată kitsch).

Una dintre combinările obișnuite – interviuri de tip visual elicitation

Exemple de situații în care se poate combina intervievarea cu documentele vizuale

Exercițiu: Care credeți că este cea mai bună combinare?

- Întâi intervievare, apoi desenare

- Intervievare și desenare în același timp

- Întâi desenare, apoi intervievare.

Despre ordinea în care este cel mai bine să aplici metodele de culegere de date:

- Kearney și Hyle (2004): interviuri și apoi desene pentru a căpăta întâi încredere în cercetător și în
capacitatea lor de a fi ”buni participanți”

- Bagnoli (2009): desene și apoi interviuri pentru că desenele pot fi folosite ca instrumente de spart
gheața în interviuri

-combinările intervievare / desenare sunt multiple

-aplicarea fiecărei variante are avantaje și dezavantaje

- desenarea după intervievare poate face ca desenul să conțină mai degrabă elementele discutate în
interviuri, subiecții considerând că acelea sunt relevante și de interes pentru cercetător și nu altele pe
care le-ar fi desenat în mod normal, fără o discuție prealabilă legată de tema cercetată;

-desenarea fără intervievare poate genera erori de prelucrare, analiză sau interpretare;

- desenarea în același timp cu intervievarea este potrivită mai ales în cazul subiecțilorcopii, dar poate fi
deranjantă pentru subiecții-adulți etc.

- Ideile, sentimentele etc. sunt mai vii, mai puternice, informațiile mai ușor de accesat în momentul
desenării

Intervievarea după desenare

- intervievarea cu desenul în față poate stimula culegerea de date, clarifică aspectele desenate care pot
fi interpretate de cercetător în mai multe feluri;

- Intervievarea după desenare oferă o imagine de ansamblu, o poveste despre un întreg

Intervievarea la câteva zile după desenare – subiecții au timp să se gândească la temă și să completeze
ideile din desen

-Cercetătorul poate selecta pentru intervievare -doar subiecții interesați de temă, care au ce spune
despre ea.

În funcție de contextul în care cercetezi, va trebui să hotărăști ce variantă aduce cele mai multe avantaje
și anihilează cele mai multe dezavantaje!

Triangulația datelor
-Se folosesc surse de date diferite.

Exemplu: și vârstnici, și aparținători, și angajați ai unui azil.

-Se culeg tipuri de date diferite: calitative și cantitative.

Exemplu: și imagini, și povești, și cifre legate de violența domestică.

Studierea climatului organizațional într-un ONG

Exemplu de combinare de surse de date diferite, de tipuri de date diferite și de metode și tehnici de
culegere de date diferite:

- observi pe teren

- iei interviuri membrilor organizației,

- culegi caracterizările subalternilor realizate de superiori,

- soliciți înregistrări ale ședințelor sau fotografii de la evenimente ale organizației,

- ceri membrilor să-l deseneze pe șeful ierarhic direct etc.

Triangulația cercetătorului

-Culegerea, analiza și interpretarea acelorași date de către cercetători diferiți.

Exemple - Nu faci numai tu fotografii pe teren ci și încă unul sau mai mulți colaboratori

-Trimiți mai mulți observatori pe teren

Triangulația mediului

Metodele și tehnicile de culegere de date sunt foarte sensibile la context, vezi reactivitatea

Colectarea datelor în diferite circumstanțe de mediu: la ore diferite ale zilei, în zile diferite ale
săptămânii, în locuri diferite, în anotimpuri diferite etc. – în funcție de ce variații de context sunt
relevante.

Exemple

-Operatorii completează date despre cum era - vremea când au chestionat – aleg imagini nor, ploaie,
soare

-Operatorul și subiectul răspund la întrebarea- dacă s-au simțit bine pe parcursul chestionării – dispoziția

- La chestionare (fiind sute) e mai ușor de aplicat (uneori se aplică de la sine – vezi operatori și femei și
bărbați), la interviuri mai greu!
-Nu trebuie să aplici toate metodele și tehnicile prezentate

-Nu trebuie să le combini artificial

Dar triangulația este recomandată!

În orice cercetare în care nu utilizezi tehnici standardizate, trebuie te gândești să folosești cât mai multe
metode și tehnici de culegere de date și să aduni informații cât mai diverse!

Am luat interviuri:

- Nu pot aplica și observația?

- Nu pot culege și documente sociale?

Chiar și triangulări simple în cadrul metodei pot face diferența

Exemplu: două tehnici vizuale diferite pot să completeze datele obținute pentru soluționarea acelorași
obiective

- subiecții înainte și după pensionare: în fotografii apar teme inexistente în desene (e.g. tema prietenilor
înainte de pensionare)

Este posibil ca desenele să dezvăluie anumite informații, fotografiile alte informații iar filmele alte
informații despre unul și același subiect!

Triangulația se aplică și la prelucrarea, analiza și interpretarea datelor!

METODE SI TEHNCIC DE PRELUCRARE A DATELOR

Este posibil să fi strâns: sute de pagini de interviuri nestructurate

- sute de răspunsuri la întrebările deschise din chestionare foarte multe note de observație
nestructurată sute de fotografii, de desene sau sute de minute de înregistrări ale camerelor de luat
vederi

este foarte greu să tragi concluzii din colecții uriașe și nesistematizate de date primare

- soluția este să le prelucrezi (adică să le aduci la o formă mai ușor de explorat, de examinat)

Metode de prelucrare a datelor

-Datele pot fi clasificate (puse pe categorii)

- Datele pot fi cuantificate (grupate în indici)

Prelucrarea datelor permite analiza datelor: - numărarea, - măsurarea - stabilirea de relații între datele
clasificate și/sau cuantificate.
-când culegi date cu mijloace standardizate sau structurate (de exemplu cu chestionarul sau cu grila de
observație structurată), ele sunt gata clasificate; trebuie doar să le analizezi și interpretezi.

-când ai strâns documente sociale, interviuri nestructurate, observații nestructurate, ele sunt colecții
mai mult sau mai puțin dezorganizate de texte, imagini, obiecte etc.; pentru a le putea analiza și
interpreta va trebui să le prelucrezi

Clasificarea

- se realizează prin codificare

- aplici o schemă de codare pe o colecție de date brute în vederea reducerii și organizării ei

Exemplu o colecție de sute de fotografii de tip portret poate fi clasificată aplicând pe ea o schemă de
codare simplă care cuprinde categoriile - gen (femei sau bărbați)

- vârstă (tineri, maturi, vârstnici)

Colecția va fi organizată în 6 categorii: femei tinere, femei mature, femei vârstnice, bărbați tineri,
bărbați maturi și bărbați vârstnici.

De unde iei schemele de codare?

- schemele de codare pot fi deductive (le deduci din teorii); clasificări folosind categorii a priori
schemele de codare pot fi inductive (le construiești pe măsură ce prelucrezi datele); clasificări folosind
categorii emergente

Tehnici de clasificare a datelor

- cu categorii a priori (”analiza de conținut”)

-cu categorii emergente (”codare”)

CURSUL 3 SI 4 CLASIFICAREA DATELOR / CODAREA

Ce codăm? Mai ales datele calitative culese cu tehnici nestructurate. De ce?

Ce codăm?

-Texte

- Întrebări deschise din chestionare

- Interviuri individuale sau de grup

- Observații

- Documente sociale: scrisori, jurnale, articole din ziare etc.

- Imagini - Fotografii - Filme - Desene

Când se face codarea?

Imediat după culegerea primelor date (e.g. primele interviuri, observații, documente provocate);
codarea dezvăluie nevoia culegerii de noi date

După culegerea tuturor datelor (e.g. întrebările deschise din chestionare, colecțiile existente de texte
sau imagini)

Ce înseamnă “codare”?

Proces de prelucrare a datelor culese în vederea interpretării

Datele sunt aduse la mărimi, forme și structuri care permit interpretarea

Orice procedură este permisă atâta timp cât nu denaturează conținutul datelor

Condiționare

codarea este ghidată de obiectivele cercetării

-stabilirea / clarificarea / modificarea obiectivelor de cercetare

Prin codare reduci și organizezi datele cu scheme construite de tine, pentru fiecare proiect la care
lucrezi, folosindu-te și de termeni pe care îi cunoști din literatură și îi recunoști în texte și imagini

Tipuri de codare

-Analiza globală: codare foarte generală, explorează datele

Codarea tematică: codare generală, inventor tematic sumar

Codare (Grounded Theory): codare amănunțită

Analiza globală Familiarizarea cu textul ( Vezi “Aş fi vrut să fiu…” )

-Clarificarea obiectivelor

- Extragerea şi gestiunea cuvintelor cheie, propoziţiilor importante (Vezi interviurile cu managerii) -

Rezumate ( Vezi “Aş fi vrut să fiu…”)

-Tabele de conţinut

Codarea tematică

Inventar de teme Folosită mai ales la analiza focus-grupurilor, în studii comparative Vezi “Aş fi vrut să
fiu…”
Codarea tematică a imaginilor te uiți la materialele vizuale pe care le ai șI îți dai seama cam pe ce teme
pot fi grupate

Exemplu Kuhn (2003) studiind desenele copiilor care reprezentau cum și-ar dori ei să fie ora de sport, a
descoperit șase teme în care puteau fi dispuse:

- cele care ilustrau obiecte reale (de exemplu leagăne, tobogane etc.),

- cele care ilustrau acțiuni reale (de exemplu jocul de baschet),

- cele care ilustrau evenimente speciale (de exemplu cineva cade și se lovește),

- cele care ilustrau obiecte imaginare,

- cele care ilustrau acțiuni imaginare

- cele care ilustrau abstracții (de exemplu nu există conflicte între copii).

Fotografii realizate de pacienții adulți ai Hospice despre viața de zi cu zi a bolnavilor de cancer am luat
fiecare fotografie în parte și am încercat sa-mi dau seama dacă poate fi pusă alături de altele care
ilustrează ceva asemănător .

temele care apăreau, într-o formă sau alta, în fotografiile realizate de majoritatea participanților adulți:

- cine le oferă suport,

- activități desfășurate rutinier,

- lucruri importante pentru ei,

- impactul bolii asupra lor,

- dorința de a fi ”normal” din nou

- întoarcerea în trecut

Exemplu: tema - dorința de a fi ”normal” din nou cuprinde fotografii de tipul

(Un vis împlinit... să pot MERGE până aici... Piaţa Sfatului! ) -o fotografie din centru brasovului

Schema de codare se construiește pe măsură ce încerci să clasifici materialele vizuale.

-Dispui primele imagini pe teme; iei următoarele imagini, pe rând, și încerci să vezi dacă se potrivesc
alături de temele deja conturate sau dacă nu trebuie cumva să dezvolți noi teme.

-Poate va trebui să modifici temele dezvoltate deja, poate va trebui să le împarți pe subteme etc.
Schema de codare se formează inductiv.

-La final vei avea o schemă de codare cu care vei putea clasifica orice nouă imagine culeasă.
Codarea (G.T.)

-Reducerea datelor prin realizarea de clasificări

-Proceduri obligatorii la G.T.: codarea deschisă, codarea axială și codarea selectivă

Codarea deschisă

-”Decuparea” esențialului din text sau imagine

-Descoperirea ideilor, a înțelesurilor conținute în text sau imagine

Codarea deschisă a textelor - procedură

-Se citește textul cu atenție

-Se selectează cuvinte, expresii, propoziții sau paragrafe care exprimă o idee

-Se aplică etichete conceptuale pentru fiecare idee prezentă în text sau se păstrează ca atare textul
selectat – coduri

Coduri in-vivo ”sunt o femeie singură”

Coduri descriptive ”eu trebuia ba să spăl vase, ba să mătur scările” – treburi gospodărești

Coduri analitice ”îmi place foarte mult să nu fie lumea supărată pe mine”, ”încerc să iau pe fiecare așa
cum e” – raportarea la ceilalți

Se compară codurile între ele; când definesc un fenomen similar sunt reunite în categorii

Exemplu: Pot să spun însă că din alt punct de vedere mia folosit în închisoare, în sensul că m-a adunat de
pe drumuri, m-a făcut mult mai înţelept, mult m-a întărit, mi-a cimentat caracterul şi am învăţat limbi
străine acolo. Se învăţau oral. […] Dar, era acolo inventată şi o manieră de a scrie, se scria pe talpa
bocancului, primeam bocanci din-ăştia milităreşti de la trupe dezafectate din timpul războiului care talpă
era din gumă, guma era lucioasă sau dacă nu o lustruiam noi, pe ea... ăăă... presăram un fel de spumă de
săpun aşa… un fel de pastă de săpun de rufe.

Categorie: beneficii sau “foloase” ale încarcerării

Coduri componente:

- m-a adunat de pe drumuri,

- m-a făcut mai înțelept,

- m-a întărit,

- mi-a cimentat caracterul,

- am învățat limbi străine acolo.

Categoriile primesc nume, li se pun etichete din literatura de specialitate

Exemple: motivație intrinsecă, autopercepţie, abuz emoțional

Atenție la etichetare: etichetele nu trebuie să fie scurte, ci sugestive

Atenție la formarea categoriilor și subcategoriilor

Stabilești cu claritate obiectivele de cercetare!

Exemple: cum se învăța în închisorile comuniste?

Obiectivele ghidează codarea: pui in recycle bin categoriile care nu te ajută să dai un răspuns la
obiectivele cercetării

Se caută dezvoltarea categoriilor descoperite și descoperirea altora

- În toate datele culese de la subiect

- În datele culese de la alți subiecți

- Colectând noi date

Codarea ghidează colectarea de noi date

Exemplu: se structurează interviurile ulterioare în funcție de categoriile descoperite dar rămase

incomplete

Exemplu: ce alte strategii de învățare a limbilor străine ați mai pus în practică? Spuneți-mi mai multe
despre felul în care se învățau poeziile! Ce alte tipuri de învățare mai existau în închisoare?

Codarea axială

Realizarea conexiunilor între categorii și subcategorii, punerea în evidentă a relațiilor dintre categorii
Descoperirea categoriilor axiale (principale, importante pentru obiectivul cercetării)

Exemplu: învățarea limbilor străine, învățarea poeziilor, învățarea mijloacelor de supraviețuire în

închisoare

Posibile grupări de categorii

Pe secvenţe temporale: Perioada anterioară închisorii → perioada petrecută în închisoare → perioada

de anchetă → perioada post-comunistă

După localizare: Realizate în închisoare → realizate la “anchetări” → realizate în spaţii publice →

realizate în spaţii private
Exemplu – analiza interviurilor biografice cu manageri:

- În funcție de perioada de viață: perioada copilăriei, adolescenței și maturității

- Toate categoriile referitoare la angajați: relația cu angajații, ce îi motivează pe angajați în viziunea

managerilor, cum trebuie să fie un angajat

Folosirea paradigmei de codare pentru studii de tip cauză – efect:

Condiţii cauzale → fenomen → context → condiţionări → strategii de acţiune / interacţiune →

consecinţe

-Se caută legarea categoriilor (asociat cu, determină pe, se determină reciproc, se aseamănă cu, poate fi
relaţionat cu, este un tip de, duce la, corelează cu etc.)

-Se determină relaţiile dintre categorii punând întrebări de relaţionare textului sau subiecţilor

- Nu există forme predefinite de legare a categoriilor

Codare tematică, generală – teme de genul dorința de a fi normal din nou

Codare G.T., amănunțită – categorie axială (dorința de a fi normal din nou), subcategorii (sănătate,
profesie, petrecerea timpului liber etc.), coduri

Codarea selectivă Selectarea categoriei centrale sau nucleu de care se leagă categoriile axiale şi
subcategoriile lor

Categoria nucleu se stabileşte în funcţie de obiectivele cercetării

Exemple: pentru obiectivul – care au fost circumstanţele (familiale, materiale, relaţionale, profesionale
etc.) în care au trăit managerii?, categoria nucleu: identitatea ca ansamblul de circumstanţe

-pentru obiectivul – care sunt ideile şi sentimentele managerilor legate de propria persoană?, categoria
nucleu: identitatea ca idei şi sentimente despre sine

-Se fac propoziţii ipotetice despre relaţiile dintre categorii (potrivite unui caz, se compară cu cele
potrivite celorlalte cazuri, se caută asemănări şi deosebiri, cauze ale deosebirilor etc.)

Exemple: preocupările intelectuale în închisoare sunt multiple. Dacă subiectul are un tip de învăţare,
atunci are mai multe preocupări intelectuale în închisoare.

Se formulează tentative de răspuns la obiectivele cercetării

-Apar intuiţii care sunt de cele mai multe ori completate, modificate, iar uneori sunt chiar anulate de
noile descoperiri din date.
Exemple: - Respectul şi aprecierea celorlalţi oameni sunt factori motivatori foarte importanţi pentru
manageri. - Au avut cel puţin un părinte autoritar. - Fac de mici tot felul de munci remunerate şi îşi
gestionează singuri câştigul.

Se păstrează un permanent contact cu literatura de specialitate

- Se identifică termeni - Relaţii între termeni

Exemplu Ceea ce trăiesc românii care pleacă şi apoi se reîntorc în ţara de origine poate fi încadrat în
ceea ce Goffman (1961) numea „rupturi biografice” care activează şi reactivează neconcordanţele între
„identitatea socială reală” (caracteristici posedate) şi „identitatea socială virtuală” (cum apar celorlalţi în
interacţiune). Neconcordanţele se dezvoltă atât în raport cu ceilalţi – italieni, cât şi cu ceilalţi - români,
la întoarcere.

Codarea deschisă a imaginilor cum se deosebește clasa inferioară de clasa superioară din România în
percepția subiecților care au fost rugați să reprezinte prin desen cele două clase

EXEMPLU -descopăr în desen elemente care transmit informații despre caracteristicile reprezentanților
claselor sociale: - îmbrăcămintea este diferită

– la clasa inferioară este ruptă, cel din clasa superioară poartă o cămașă, o curea; unul este încălțat
celălalt este desculț - unul este surprins muncind, la câmp, celălalt ”consumând” – fumează și are în
mână o sticlă cu whisky - la cel din clasa superioară sunt evidente și proprietățile: vilă cu piscină și
mașină etc

-Grupez codurile pe categorii:

Exemplu: categoria vestimentație - din ce este compusă, - din ce este fabricată, - dacă este de firmă sau
nu, - dacă este veche sau nouă etc. La fel categoria consum, ocupație, proprietate etc

există ”etichete” în literatura de specialitate cu care coincid categoriile? Exemplu: ce dețin și ce

consumă poate fi grupat sub o etichetă teoretică - standardul de viață

Am deocamdată în schema de codare:

- o categorie mai generală, mai abstractă (un „concept” sau o ”categorie nucleu” sau ”centrală”) -
standardul de viață,

- două ”dimensiuni” sau ”categorii axiale” - proprietatea și consumul

- o mulțime de ”indicatori” sau ”coduri” (case, mașini, băuturi scumpe etc.).

Alte diferențe importante între reprezentanții celor două clase:

- clasa inferioară este reprezentată de oameni triști

- clasa superioară de oameni veseli

Categoria poate fi etichetată: gradul de satisfacție

categoriile (emergente) descoperite în desene pot fi grupate sub o categorie mai generală și mai
abstractă decât ele

- modul de viață. modul de viață al reprezentanților celor două clase sociale cu subcategoriile sau
dimensiunile modului de viață:

- dimensiunea cantitativă a modului de viață (standardul de viață) cu subcategoriile ei (proprietate,

consum etc.)

- dimensiunea calitativă a modului de viață (gradul de satisfacție).

Deci procedura este cam așa: cauți întâi în desene elemente simple de genul ”oameni triști”, apoi
încerci să grupezi elementele simple asemănătoare în categorii de genul ”dimensiunea calitativă a
modului de viață”, iar apoi încerci să legi aceste categorii de categorii mai generale de genul ”modul de
viață”.

-Când o categorie are foarte multe elemente ar trebui să te uiți bine la ea!

-Nu poți identifica diferențe între elementele componente? Dacă poți, ar trebui să le regrupezi în
subcategorii (regula exclusivității).

Exemplu : La clasa superioară ai subcategoria ”eleganță” din cadrul categoriei mai mari a vestimentației.
În ea unele haine ”elegante” sunt de firmă (scrie pe ele D&G), altele sunt de tipul hainelor ”cu rever”. Le
distribui separat în subcategorii diferite! Unele pot sugera anumite caracteristici ale deținătorilor (faptul
că sunt bogați sau snobi), iar celelalte, alte caracteristici (au un anumit statut profesional).

-Categoriile și subcategoriile ar trebui să fie exhaustive și exclusive schema de codare rezultată ar trebui
să o verifici cu fiecare caz în parte prelucrarea datelor ar trebui realizată de mai mulți cercetători în
paralel (triangulația investigatorului)

După ce ai descoperit și dezvoltat categoriile din toate datele culese și după fiecare nouă întoarcere pe
teren, poți să verifici și cu participanții exhaustivitatea categoriilor

Exemplu: le poți prezenta schema de codare, arătându-le că ai descoperit că cei din clasa superioară
diferă de cei din clasa superioară prin vestimentație, consum și proprietate. Îi întrebi dacă ai înțeles bine
și dacă nu mai există și alte elemente de diferențiere. Dacă mai există, le adaugi la schemă.

-Schema de codare rezultată va putea fi aplicată pe toate datele culese sau nou culese pentru a le
reduce și organiza

S-ar putea să descoperi, de exemplu, absența unor categorii când aplici schema pe grupuri de imagini
sau de subiecți care leau produs
Exemplu: absența categoriei referitoare la inegalitatea statutară în desenele participanților mai puțin
instruiți. Sunt constatări importante care îți vor ghida eșantionarea și care vor sta la baza interpretărilor
pe care le vei face

Datele sunt tratate ca un tot indiferent cu ce metodă sau tehnică au fost culese! Vei coda la fel
materialele culese și le vei plasa în categoriile de care aparțin indiferent dacă sunt cantitative sau
calitative, dacă au fost culese cu interviul, cu observația sau dacă au rezultat din documente sociale.

-în cadrul unei categorii poți avea atât elemente sub formă de text sau imagine, cât și elemente
numerice

Exemplu: - într-o cercetare despre inegalitatea socială ai cules date nu numai de tipul desenului ci și
prin intervievare - în categoria proprietăților pe care le deține o persoană aparținând clasei superioare
poți avea atât imaginile cu vile, piscine, mașini etc. cât și elemente textuale sau numerice de genul
”locuiesc în case somptuoase”, ”au câte 3 mașini de căciulă” etc.

Avantaje ale codării datelor în cercetare :

1) Nu depinzi de teorii care nu oferă definiții operaționale termenilor

2)Nu simplifici datele prin ”înghesuirea” lor în indicatori simpli, puțini și rigizi

Dezavantaje

1)Nu poate fi făcută pe multe material

2)Nu facilitează numărări relevante, nu permite formularea unor concluzii precise numeric

CURS 5: CLASIFICAREA DATELOR /ANALIZA DE CONTINUT

Se face mai ales pe date calitative culese cu instrumente nestandardizate: observație, interviu,
documente sociale pe texte și pe imagini

Exemplu: cum este prezentat abuzul asupra copiilor în presa românească

Clasificarea datelor folosind categorii a priori

Aplici o schemă de codare pe o colecție de date brute în vederea reducerii și organizării ei

-Schema de codare (grila de categorii) este dedusă din teorii (rezultă din operaționalizare)

-nu vei mai lucra cu sute de fotografii ci cu un tabel în care liniile sunt fotografiile iar coloanele sunt
categoriile cu variantele lor identificate în fiecare dintre fotografiile din colecția ta

Seamănă cu grila de observație

Exemplu: cum este reprezentată femeia în fotografiile din cotidianele din România?
- categoriile, deduse din teorii, sunt formulate înaintea începerii prelucrării datelor

-definești operațional discriminare, abuz, violență sau orice altceva te interesează să identifici în
materialele colectate

- indicatorii din operaționalizare îți vor arăta ce anume va trebui să cauți în materiale

- cu indicatorii creezi schema de codare sau grila de analiză de conținut

Exemplu: - înregistrezi fiecare formă a violenței fizice prezentă în desenul animat urmărind categoriile
din schema de codare corespunzătoare indicatorilor din operaționalizare: îmbrânceli, loviri etc.

- nu mai lucrezi cu tot filmul de desene animate dacă pe tine nu te interesează din el decât formele de
violență

- aplici schema de codare și reții din film doar formele de violență, organizate în funcție de categoriile
din schemă (categorii care reflectă definiția operațională a violenței așa cum apare ea în teoria X).

Avantaje ale folosirii analizei de conținut în cercetare

1)Analiza de conținut poate fi aplicată pe volume mari de date (pentru că este standardizată)

2)Permite calcularea reprezentativității și generalizarea rezultatelor

Dezavantaje

1)Ca orice tehnică structurată, se confruntă cu dificultatea alegerii teoriei de referință și a realizării
operaționalizării efective

2) Este laborioasă, destul de greu de realizat

-Se pot realiza analize de conținut în studii descriptive Exemplu: abuzul asupra copiilor prezentat în
jurnalele de știri (ce forme de abuz sunt prezentate, cum, cât de des etc.)

Bell (2008): cercetare a coperților unor reviste dedicate femeilor :

- au fost studiate revistele din momentul apariției până la numerele curente;

- s-a căutat descoperirea felului în care sunt reprezentate persoanele de pe coperțile revistelor din
punctul de vedere al distanței sociale;

- s-a folosit o schemă de analiză de conținut plecând de la termenii acestei teorii: distanța intimă (când
este reprezentat doar capul), distanța personal-apropiată (cap și umeri), distanța personal-îndepărtată
(de la talie în sus), distanța social-apropiată (corpul întreg), distanța socialîndepărtată (corpul întreg cu
spațiu în jur) și distanța publică (cel puțin 4, 5 persoane reprezentate);

- unul dintre rezultate a fost formulat cam așa: coperțile recente ale revistelor dedicate femeilor
prezintă modele mai distante social decât cele din anii ‘70.
Se pot realiza analize de conținut în studii explicative (testarea de ipoteze)

Exercițiu Ipoteză: dacă studenții din anul II AS au medii anuale peste medie atunci idealul lor de viață
este centrat pe împlinirea profesională. Testăm ipoteza prin analiza de conținut a descrierilor unei zile
din viața voastră de peste 10 ani ; Operaționalizăm idealul de viață

Pe marginea foii notați de câte ori apare în text categoria respectivă: 1, 2, etc.

Analiza frecvențelor: suma frecvențelor de apariție pe fiecare categorie și pe fiecare dimensiune. Se

ordonează dimensiunile în funcție de frecvență. Este centrată = (frecvența + suprafața) / 2- Pentru
suprafață se numără rândurile pe care se întinde descrierea fiecărei categorii. Se ordonează
dimensiunile în funcție de suprafață.

Dispunerea elementelor vizuale sau textuale în categoriile potrivite

- Fie că lucrezi cu categorii a priori, fie că lucrezi cu categorii emergente, această operație generează
foarte ușor erori.

-Imaginile și cuvintele pot avea mai multe semnificații, pot fi simbolice, pot fi interpretate în mod diferit.

-Unul și același lucru poate însemna ceva într-un context, într-o cultură, în cadrul unei subculturi,
printre membrii unei organizații etc. și altceva într-un alt context, într-o altă cultură ș.a.m.d.

-Unul și același lucru poate avea semnificațiidiferite pentru două persoane diferite, în momente de
viață diferite, în asocieri diferite cu alte lucruri etc.

Trebuie să te asiguri că elementele codate într-o categorie își au locul chiar acolo

- verificând cu participanții - verificând prin compararea clasificărilor făcute de tine pe un material cu

cele făcute de alți cercetători pe același material - colectând tipuri de date diferite (e.g. imagini însoțite
de explicații verbale)

Dintre toate tipurile de date, desenele sunt cel mai complicat de prelucrat Exemplu: clasifici o pisică în
categoria frici și fobii, pentru că asta reprezintă pisica pentru cel ce a surprins-o în imagini, și nu în
categoria animale de companie

Exemplu experiența schimbării șefului semnificația păsărilor - experiență plăcută, liniștită, calmă în
intervievarea cu desenul în față, participanta a mărturisit sentimentul profund de insecuritate pe care i-l
dă zborul

Literat (2013): dificultățile de interpretare crosculturală a reprezentărilor grafice participanți indieni își
desenează comunitatea familie tipică din comunitate – deține un câine pentru cercetătorii din vest,
deținerea unui câine simbolizează o viață de familie fericită. în India câinele este considerat printre cele
mai murdare și mai păcătoase animale și este asociat vagabondajului din cauza mulțimii de câini fără
stăpân din zonele urbane.
Cum este voluntarul din domeniul social? un brad cu cadouri sub el este considerat de cercetătoare
numai bun de clasificat în categoria ”a dărui” explicațiile subiectului: bradul reprezintă ”tăria,
verticalitatea, energia, forța fizică și psihică” a voluntarului.

Alte probleme există în desene și elemente de care desenatorul însuși nu este conștient, pe care nu
alege să le explice, despre care s-ar putea să nici nu știe ce reprezintă

Exemplu: la reprezentanții clasei inferioare din România, uși deschise la casele deținute de aceștia -
deschiderea ce caracterizează clasa inferioară, - ideea că aceasta nu are nimic valoros în casă, - faptul că
în mediul rural din România se mai obișnuiește încă să nu se închidă ușile caselor

CURS 6-7: CUANTIFICAREA DATELOR

Odată clasificate, datele pot fi (nu este obligatoriu să fie) cuantificate. Vezi analiza de conținut din cursul
trecut!

Datele clasificate sunt mai ușor de cuantificat. Cu cât instrumentele de culegere de date sunt mai
standardizate, cu atât datele sunt mai ușor de cuantificat.

Cuantificări

1)Codare numerică: 1. viitor, 2. prezent, 3. trecut

2)Atribuire de valori numerice: pe o scală de la 1 la 10, cât de mulțumit sunteți de…

3)Construirea de indicilor

4) Alegerea unor indicatori cărora li se atribuie valori numerice Condensarea lor în indici (e.g. scale
compuse) Vezi – împlinirea profesională din analiza de conținut

Indicii = combinații de indicatori Exemplu: indicele dezvoltării umane (media aritmetică a 3 indicatori:
longevitate, nivelul educației, standardul de viață) Construirea de indici cu indicatorii religiozității (e.g.
comportament religios, atitudine religioasă etc.)

Indicii pot fi construiți: - Deductiv (din teorii) si - Inductiv (din intuiții, din prelucrări statistice)

Se cuantifică mai ales datele calitative textuale obținute cu ajutorul chestionarului De ce?

Se pot cuantifica: religiozitatea, feminitatea, atitudinile etc. Nu orice se poate cuantifica și nu orice
merită să fie cuantificat Exemplu: calitatea unei persoane (vezi calitatea de cercetător sau de profesor
cuantificată cu fișe de tip FRACS).

Uneori este relevant să cuantifici și datele calitative obținute cu interviul nestructurat, cu observația
nestructurată sau din documente sociale Îți folosește pentru a propune ipoteze

Exemple reunirea în scoruri numerice unice a unor elemente din schema de codare emergentă (câte
case sunt reprezentate, câte mașini, câți bani etc.) – determini cât de mare este inegalitatea economică
percepută între clasele sociale Ipoteză: inegalitatea economică percepută de români este mai mare
decât cea percepută de italieni.

Avantaje ale cuantificării în cercetare Uneori avem nevoie pentru a testa ipotezele să exprimăm datele
sub forma cantităților (e.g. cât de intens negativă este o atitudine) Permite măsurarea care dă precizie
numerică descoperirilor

Dezavantaje Prin cuantificare (la fel ca și prin orice altă operație sau instrument aplicat pe date) poți
introduce tot felul de erori, te poți confrunta cu tot felul de incidente de validitate și fidelitate Exemplu:
cu FRACS-ul poți evalua ca slab un cercetător bun

Exemplu (Schwarz, 1999) Scala percepției succesului în viață: De la ”0 = not at all successful” la ”10 =
extremely successful” sau De la ”−5 = not at all successful” la ”5 = extremely successful” 34% au selectat
o valoare între −5 și 0 pe scala de la -5 la 5 13% au selectat o valoare de la 0 la 5 pe scala de la 0 la 10
Deloc de succes (0) a fost interpretat ca ”absența unor realizări remarcabile”. Deloc de succes (-5) a fost
interpretat ca ”prezența unor eșecuri explicite”.

SCALE COMPUSE: Cu ajutorul scalelor compuse din chestionare se cuantifică date calitative, se exprimă
numeric atitudini, motivații etc. Scalele compuse sunt construcții de indici (reunesc în scoruri indicatori)

Scale unidimensionale – indicii sunt formați din indicatorii unei singure dimensiuni a fenomenelor
Scale multidimensionale - indicii sunt formați din indicatorii tuturor dimensiunilor fenomenului studiat
Scale index - indicii sunt formați din indicatorii mai multor dimensiuni

Măsurarea index Se combină câțiva indicatori într-un scor numeric unic (în funcție de interese de
cercetare, pentru testarea ipotezelor)

Exemplu Valori ale muncii: câștig financiar, siguranța locului de muncă, posibilitatea de a promova,
orarul convenabil, atmosferă agreabilă, dificultatea sarcinilor, diversitatea sarcinilor, nivelul de
responsabilitate etc. Construiesc măsurări index reunind într-un scor valorile specifice sarcinii, în altul
valorile – câștig, în altul valorile – investiții etc.

Scale multidimensionale – diferențiatorul semantic Măsurarea indirectă a felului în care simte o

persoană despre un concept, obiect sau altă persoană; determină semnificațiile acordate de populație
evenimentelor Exemplu: divorț, ocupația de asistent social, produsul X, instituția Y, candidatul Z etc.
Măsoară proprietățile semantice ale termenilor (sensul cuvintelor)

Se alege termenul -Se selectează adjective bipolare sau propoziții scurte în număr egal pentru fiecare
dintre cele 3 dimensiuni

-Evaluare (cât este de bun): bun / rău, plăcut / îngrozitor, dulce / sărat

-Potențialitate (forța, tăria): puternic / slab, mare / mic,

-Activitate (cât este de activ): activ / pasiv, rapid / lent, viu / mort
Se utilizează o scală cu 7 grade de intensitate

-La selectarea perechilor de adjective atenție la: - Cum decizi de ce dimensiune aparține adjectivul - Cum
decizi dacă adjectivul este ”de bine” sau ”de rău”

Exemplu pentru ”școală” sau ”profesorul ideal” Se calculează scoruri și profile:

- Direcția și distanța față de origine - Scor pe item (pe populație = media aritmetică a scorurilor
individuale) - Scor pe itemii unei dimensiuni - Scorul conceptului - Scor pe același stimul la populații
diferite (profesorul ideal pentru elevi și studenți) - Scor pe stimuli diferiți (profesorul ideal comparat cu
un anumit profesor)

La aplicare itemii se distribuie aleatoriu și nu se reprezintă numeric (e valabil și la scala Likert)

Tipuri de scale compuse unidimensionale Scale sumative (Likert)

Scale diferențiale (Thurstone)

Scale cumulative (Bogardus, Guttman)

Scale diferențiale Scala comparației în perechi

Se cer judecăți preferențiale între itemii scalei. Se compară fiecare cu fiecare (se folosește un număr mic
de itemi). Exemple: gravitatea delictelor, prestigiul profesiilor, atitudinea etnică etc.

-Realizezi medii pe populațiile studiate: ce meserie este mai prestigioasă, ce delict este perceput ca fiind
mai grav – de exemplu comparativ la români, americani etc. Vezi ordonarea poruncilor!

Scale cumulative Itemii sunt astfel ordonați încât un subiect care răspunde favorabil la un item situat pe
un anumit punct pe continuum, va răspunde favorabil la toți itemii aflați sub acest punct de pe scală Se
răspunde cu Da sau NU

Exemplu: participarea politică 1. Activitate în favoarea unui partid politic

2. Membru al unui partid politic 3. Persuasiune politică

Scala distanței sociale (Bogardus) Atitudinea față de grupuri etnice 1. Relație de rudenie apropiată
(căsătorie) 2. Prieten intim 3. Vecin 4. Coleg 5. Cetățean în țara mea

-Se calculează: - Indicele contactului social (suma categoriilor acceptate) - Indicele distanței sociale
(suma categoriilor respinse)

Te-ai simți confortabil având un (o) student(ă) din Nigeria: 1. Ca vizitator pentru o săptămână la
facultatea ta 2. Ca student cu drepturi egale la facultatea ta 3. Participând la câteva cursuri la care
participi și tu

Scala Likert Variabile manifeste / variabile latent Scala Likert se folosește pentru măsurarea variabilelor
latente!
Variabilele manifeste pot fi identificate direct, prin intermediul unor scale simple.

Exemple: caracteristicile socio-demografice, preferinţele electorale, opiniile referitoare la activitatea

diverselor instituţii ale statului, comportamente de consum etc. Scală simplă de identificare a intenţiei
de vot: "Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri generale pentru Senatul României, dumneavoastră cu
ce partid aţi vota?"

Variabilele latente nu se pot identifica direct printr-o scală simplă. Exemplu: valorile sau atitudinile -
faţă de instituţii - Biserică, dar şi familie; - faţă de norme şi valori sociale - altruism, minciună;

-Sunt delicate, intime, avem motive să ne îndoim de sinceritatea şi exactitatea unui răspuns la o
întrebare directă referitoare la ele.

-Dacă întrebăm direct: „Ce părere aveţi despre minciună?” Intervin reacţia de prestigiu şi dezirabilitatea
socială. „Ce atitudine aveţi faţă de minciună”? Oamenii nu conştientizează şi cu atât mai mult nu-şi
"cuantifică" atitudinile. Cercetătorul trebuie să le descopere şi să le precizeze direcţia (favorabilă sau
nefavorabilă) şi intensitatea.

Atitudinea este un fenomen complex. Pentru a o măsura cu adevărat trebuie să ţii seama de toate
aspectele implicate în procesul construirii atitudinii. De exemplu, la formarea atitudinii unei persoane
faţă de avort contribuie și ideea dreptului femeilor de a decide asupra propriului corp și cât de
credincios e respondentul și dacă legile sunt permisive în legătură cu avortul etc. Faci din toate un
indice! Scala Likert este o scală compusă!

Construirea scalei Likert Se face operaţionalizarea atitudinii de măsurat Exemplu: operaționalizarea

atitudinii față de romi - Egalitate în drepturi cu românii – la locul de muncă, în educație, în promovarea
propriei culturi - Proximitate spațială cu românii

-Indicatorii acestei operaţionalizări se vor regăsi ca itemi (propoziţii) în scala Likert. Exemplu: Indicator:
Proximitate spațială Item în scală: Nu aș accepta ca vecini o familie de romi pentru că ar avea o influență
negativă asupra copiilor mei

Scala va avea cel puțin atâția itemi câți indicatori!

Itemii (enunțurile) sunt judecăţi de valoare şi respondenţii vor fi chemaţi să-şi exprime acordul sau
dezacordul cu ele pe o scală a acordului de cinci trepte:

1.Total acord 2. Parțial acord 3. Nici acord, nici dezacord 4. Parțial dezacord 5. Total dezacord !

Există variantă de mijloc, neutră!!!

-Pentru fiecare răspuns respondentul primeşte un punctaj, iar scorul individual este suma punctajelor
obţinute în funcţie de gradul acordului cu fiecare item.

-În funcţie de scorul obţinut individul va putea fi plasat pe scala unidimensională a atitudinii (de la
atitudine nefavorabilă pană la atitudine favorabilă faţă de fenomen).
-Se calculează scoruri generale ale populaţiei investigate prin realizarea mediei aritmetice a punctajelor
individuale

Propoziţiile scalei Likert sunt astfel formulate încât să exprime judecăţi de valoare, nu aprecieri faptice.
De folosit: "e de dorit", "e bine", "e indispensabil", "e condamnabil", "ar trebui", "ar fi rău" etc.

! Numai exprimarea acordului sau dezacordului cu astfel de judecăţi dezvăluie atitudini.

Exemple de itemi – judecăți de valoare 1)Atitudine favorabilă față de pedeapsa cu moartea: "dacă un
individ omoară un seamăn cu sânge rece atunci el merită să fie pedepsit cu moartea” . 2) Atitudine
nefavorabilă față de romi: "și dacă ar avea toate condițiile necesare, romii nu s-ar preocupa prea mult de
igiena personală". 3)Să-i ajuți pe alții este pierdere de timp, mai ales pentru că, de cele mai multe ori,
oamenii sunt nerecunoscători. 4) I-aș crește pe copiii mei în așa fel încât să știe cât de important este să-
i ajuți pe ceilalți.

-Propoziţiile care se referă la fapte identifică prin acord sau dezacord altceva decât atitudini. De
exemplu: "femeile care avortează îşi riscă viaţa", exprimă un fapt, iar acordul sau dezacordul cu ea
identifică gradul de informare al respondentului cu privire la consecinţele avortului. Modificați enunțul
în așa fel încât să fie judecată de valoare și să măsoare atitudinea!

-Evaluați enunțurile și transformați-le, dacă e cazul, în judecăți de valoare exemplu Prostituatele sunt
predispuse la boli venerice. Romii ar trebui să se bucure de șanse egale cu românii la angajare pe
posturi manageriale.

Atenție la validitate! Măsor cu adevărat ce mi-am propus să - măsor? AȘA NU: Măsurarea atitudinii față
de prostituate cu enunțul: ”Prostituția ar trebui să fie aspru pedepsită de lege pentru că are efecte
negative asupra societății”

Evitați termenii: toți, niciunul, niciodată, întotdeauna, în cea mai mare parte, în mică măsură, acum,
imediat etc

Propoziţiile scalei Likert ar trebui să fie astfel formulate încât să i se dea respondentului posibilitatea să
răspundă cu fiecare dintre treptele scalei acordului. ! Nu folosiți itemi cu care toată lumea este de
acord sau cu care toată lumea este în dezacord Exemplu: ”tutunul dăunează grav sănătății” sau "crima
nu-i un lucru grav".

Propoziţiile scalei Likert ar trebui să acopere întregul spectru al atitudinii (de la extrema favorabilă, la
extrema nefavorabilă). Numărul propoziţiilor favorabile trebuie să fie egal cu numărul propoziţiilor
nefavorabile. Formulezi propoziții favorabile sau nefavorabile la alegere, pe grade de intensitate.

Exemplu Măsurarea atitudinii față de romi -Operaționalizarea -Construirea itemilor -Construirea scalei
pentru chestionar -Atribuirea de valori răspunsurilor -Aplicarea scalei -Calcularea punctajului -
Reprezentarea grafică a atitudinii
CURSUL 8 ANALIZA DATELOR

Prelucrarea datelor prin clasificare și cuantificare permite analiza datelor (adică examinarea lor).

Deci putem să numărăm, să măsurăm și să stabilim relații între datele clasificate și cuantificate.

EXEMPLE -Numărăm câți bărbați răspund DA la întrebarea X; câte persoane apar în desenele care
reprezintă clasa superioară din România

-Măsurăm cât de intens negativă este atitudinea cuiva față de avort Stabilim relații: în desenele cu clasa
superioară apare un număr mai mic de persoane decât în desenele cu clasa inferioară; bărbații care
răspund DA la întrebarea X, răspund DA și la întrebarea Y

Clasificarea datelor permite operațiunea de numărare. Cuantificarea datelor permite operațiunea de

măsurare. Numărarea și măsurarea dau precizie constatărilor, dar nu este obligatoriu să numărăm sau
să măsurăm datele pentru a produce cunoaștere științifică.

Trebuie să te asiguri că prin numărare și măsurare nu introduci erori (fiecare operație, instrument
aplicat pe date trebuie să fie valid și fidel) Exemplu: la numărarea persoanelor care apar în desenele
subiecților, trebuie să te asiguri că numeri persoane și nu cine știe ce alte lucruri care aduc a persoane la
desenatori mai puțin talentați.

Exemplu – analiză după clasificare cu categorii a priori : Violența în desenele animate Ai clasificat
datele (le-ai pus pe categoriile stabilite a priori – rezultate din operaționalizarea violenței) Le poți
număra: care dintre formele de violență este mai frecventă în desenul animat? Ai construit indici care
reunesc formele de violență într-un scor numeric Poți să măsori cât de ”violente” sunt desenele
animate, eventual comparând diferite seriale Poți stabili ce relații există între categoriile și/sau indicii cu
care ai lucrat (e.g. că sunt mai ”violente” desenele care au personaje masculine).

Exemplu – analiză după clasificare cu categorii emergente După ce ai clasificat datele (cu categoriile
emergente), poți să le numeri (e.g. câte fotografii ale bolnavilor de cancer ilustrează trecutul, câte
prezentul și câte viitorul). Poți măsura inegalitatea economică percepută de subiecți prin reunirea în
scoruri numerice unice a unor elemente din schema de codare (câte case sunt reprezentate, câte mașini,
câți bani etc.) Poți construi un indice al percepției inegalității care să reunească toate inegalitățile
reprezentate în desen (economică, statutară, de putere etc.) Poți să descoperi relații între categorii: de
exemplu că inegalitatea între oameni percepută de subiecții români este mai mare decât cea percepută
de subiecții italieni.

Descoperirea relațiilor între categorii sau variabile poate fi: - Deductivă (vezi testarea ipotezelor) si -
Inductivă (vezi grounded theory)

Analiza datelor cantitative sau a acelor calitative clasificate și / sau cuantificate se face folosind soft-uri
specializate (de exemplu SPSS-ul).- Analiză folosind diferite instrumente statistice.
Prelucrarea și analiza datelor calitative (inclusiv vizuale) se poate face cu soft-uri specializate (e.g. NVivo
10)

Folositoare în gestiunea volumelor mari de date Alte exemple: Etnograph, HiperRESEARCH, ATLAS.ti,
AQUAD, Transana

Versiune basic gratuită: QDA Miner Gratuit: Taguette Pentru Dedoose se plătește pe ora de utilizare.

Câteva instrumente de analiză furnizate de softul NVivo 10 ”decuparea” textelor și imaginilor

(codare), gestionarea codurilor în categorii la care ai acces printr-un simplu click, construirea de
seturi de documente sau categorii frecvenţa cuvintelor , căutare după categorii (comparare a codurilor
din categorii pe diverse seturi de date), căutare după atribute (găsirea codurilor specifice unor categorii
pe cazurile cu anumite atribute)

NVivo 10 construiește și tot felul de reprezentări vizuale care te ajută să interpretezi mai ușor datele

Exemplu reprezentarea categoriilor dezvoltate din prelucrarea desenelor care surprindeau clasa
inferioară din România de azi categoriile sunt dispuse în funcție de frecvența apariției lor în datele
vizuale culese categoriile cu elemente provenind din cele mai multe desene sunt reprezentate în forme
geometrice cu arii mai mari (cele verzi, din stânga, sus);la polul opus sunt cele desenate în roșu (dreapta,
jos) în percepția subiecților clasa inferioară din România este formată din oameni triști din mediul rural
care desfășoară activități în aer liber, folosind unelte rudimentare

INTRODUCERE IN NVIVOO 10

Importare de surse de date Documente text (doc, pdf): interviuri, observații, documente textuale
Documente vizuale: filme, fotografii, desene, Creare de foldere pe tipuri de date

Codare și creare de categorii = Codare în categorii noi, în categorii existente - Codare texte, codare
imagini - Creare de subcategorii

Query wizard = Unde apare un anumit cuvânt Exemplu: boala – de câte ori, în ce documente, în ce
contexte, tree-map (vezi butoanele din dreapta) Care sunt cele mai folosite cuvinte într-un interviu –
word cloud

PREZENTAREA VIZUALA A DATELOR

Permite cercetătorului vizualizarea relațiilor dintre datele culese, prelucrate și/sau analizate și
formularea răspunsurilor la obiectivele cercetării

Prezentarea datelor în formă condensată grafică. Rezultă din prelucrarea și analiza datelor. Pune în
evidență legăturile, conexiunile, asocierile între date. Primul pas către interpretare prin descrierea
legăturilor, asemănărilor și deosebirilor între categorii și cazuri

Pentru datele calitative se folosesc mai ales matricea și rețeaua. Pentru datele cantitative și pentru cele
calitative cuantificate sau analizate se folosesc tabele statistice și grafice
Matricea = -Tabel cu dublă intrare Exemplu: înţelegerea unei cronologii - evoluţia stării psihice a
deţinuţilor din închisorile comuniste

-Matrice pe seturi de date în vederea comparării nu numai a cazurilor între ele ci şi a grupurilor de cazuri
Exemplu: matrice conceptuală – procesul învăţării în închisorile comuniste

În tabel se introduc categorii, coduri, abrevieri etc.

Reţeaua= Noduri legate prin diverse legături Vezi reţea cauzală – condiţiile cauzale ale învăţării în
închisorile comuniste Vezi schema relaţiilor

tabele și grafice rezultate din prelucrări și analize statistice

asocierea dintre variabilele ”dețin sau nu o funcție de conducere” și ”au capacitatea de a-i conduce pe
alții” – diferențiat pe ”în ce sector se află locul de muncă ocupat” de respondent

cum variază percepția problemelor comunitare cu etnia respondenților

Pot fi folosite pentru a îmbogăți și a face mai sugestivă prezentarea rezultatelor cercetării

Triangulaţia metodologică Metodele și tehnicile de analiză a datelor se -pot combina în cadrul

aceluiași proiect, pe aceleași date. Se pot folosi anumite metode de analiză pe anumite materiale, alte
metode pe alte materiale culese. Mai mulți cercetători pot analiza același material - Analiza este mai
completă, înțelegerea textului mai profundă - Verificarea corectitudinii analizei

CURSU 9-10 ESANTIONAREA

Universul cercetării = populația, mulțimea d oameni sau de entități umane (organizații, grupuri) la care
se referă cercetarea

Universul cercetării se stabilește în funcție de obiective. Pentru a-l defini, cercetătorul specifică:
unitatea eșantionată, locația geografică și limitele temporal

Exemple Toate persoanele de 16 ani și peste care trăiesc în Australia în 2 decembrie 1989, care nu sunt
încarcerate. Toate firmele cu mai mult de 100 de angajați în provincia Ontario, Canada, care
funcționează în luna iulie 1991. SAU Toți angajații firmei X Organizația Y

Exerciții de stabilire a universului cercetării Care este părerea studenților brașoveni despre serviciile
oferite de Universitatea Transilvania? Cum vor vota brașovenii la alegerile prezidențiale viitoare?

Universul se poate cerceta: - Exhaustiv = vom cerceta fiecare element al mulțimii la care se referă
cercetarea - Selectiv = vom cerceta doar un eșantion

Atenție! Cercetarea nu va produce nicio propoziție cu un grad de generalitate mai mare decât
universul cercetării

Care este nivelul maxim de generalitate al ipotezelor cercetării?

Eșantionarea = proces sistematic de selectare a cazurilor ce vor fi incluse în cercetare. Dacă este ”bine
făcută”, eșantionarea permite cercetătorului să realizeze cercetarea pe un set restrâns de cazuri și să
extindă rezultatele la toate cazurile universului cercetării. Exemplu: gustarea ciorbei

Tipul de eșantionare se decide în funcție de obiectivele investigației și de caracteristicile universului

cercetării (atenție și la constrângeri legate de timp, bani, operatori etc.)

poți realiza o eșantionare statistică (deductivă) Știi dinainte de a intra în teren câți subiecți sunt în
eșantion și ce caracteristici au. Selectarea se face după reguli stricte de eșantionare.

Eșantionarea statistică poate fi probabilistă (reprezentativă) sau neprobabilistă

Reprezentativitatea = capacitatea eșantionului de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile

populației din care a fost extras

Reprezentativitatea este dependentă de: Mărimea eșantionului (crește cu mărimea eșantionului, dar
numai până la un moment dat)

Cu cât populația este mai mică la număr, cu atât eșantionul trebuie să fie mai mare pentru a fi
reprezentativ Exemplu: Sub 1000 → eșantion de 30% - 300 persoane 10000 → eșantion de 10% - 1000
persoane Peste 150000 → eșantion de 1% - 1500 persoane Peste 10 milioane → eșantion de 0,025% -
2500 persoane

Pentru eșantioane mici, o creștere mică a mărimii eșantionului produce câștiguri mari în exactitatea
reproducerii (la eșantioane mari, câștigul este mic) Exemplu: De la 50 la 100 → erorile scad de la 7,1% la
2,1% De la 1000 la 2000 → erorile scad de la 1,6% la 1,1%

Reprezentativitatea este dependentă de: Schema de eșantionare utilizată (reprezentativitatea se

poate calcula numai pentru eșantioane strict probabilistice). Caracteristicile populației (eterogenitate)
Exemplu: populația de studenți de la asistență socială este mai puțin eterogenă decât populația de
studenți în general și mai puțin eterogenă decât populația de tineri în general.

Atenție la reprezentativitatea pe subgrupuri! Un eșantion reprezentativ pentru un grup, nu este

reprezentativ și pentru subgrupurile acestuia. Exemplu: Brașoveni (90% români, 10% romi) Eșantion:
900 români, 100 romi. Eșantionul este reprezentativ pentru brașoveni, dar nu este reprezentativ pentru
romii brașoveni. Dacă vreau să fie reprezentativ mai adaug romi (400). 900 de români + 500 romi nu va
mai fi un eșantion reprezentativ pentru brașoveni.

Mărimea eșantionului este mai puțin importantă decât reprezentativitatea (un eșantion reprezentativ
de 2500 poate da predicții mai exacte despre populația SUA decât un eșantion nereprezentativ de 10
milioane). Exemplu: viața sexuală la americani pe 3 milioane de persoane.

Se vorbește despre reprezentativitate în raport cu o caracteristică dată. Reprezentativitatea ar trebui să

fie calculată pentru fiecare întrebare din chestionar, dar dacă ea este realizată pentru întrebările cu cea
mai mare dispersie a indivizilor, se consideră că eșantionul este reprezentativ și pentru celelalte
întrebări.

Eșantion reprezentativ = în raport cu toate caracteristicile cercetate, eroarea d este sub o limită
acceptabilă (3%), iar nivelul de încredere peste 95% d = eroarea maximă = diferența cea mai mare pe
care o accept să apară între o valoare v’ găsită pe eşantion şi valoarea corespunzătoare v din populație.
Valoarea v se va găsi în intervalul (v’-d, v’+d) P = nivel de probabilitate sau de încredere = ce șanse sunt
ca eroarea reală comisă atunci când valoarea v este aproximată prin v’ să nu depășească limita d.

45% din bărbații adulți ai României au o atitudine nefavorabilă față de violența domestică. Cercetarea s-
a făcut pe un eșantion reprezentativ la nivel național cu o eroare de 3% și un nivel de încredere de 95% =
există 95% șanse ca procentul real al bărbaților care au o atitudine nefavorabilă față de violența
domestică să fie cuprins între 42% și 48%.

Exercițiu 60% dintre adulții din România au o atitudine favorabilă față de avort. Cercetarea s-a făcut
pe un eșantion reprezentativ la nivel național cu o eroare de 5% și un nivel de încredere de 99%

Cum se stabilește numărul persoanelor care intră în eșantion? N = (t² x 50 x 50) : d²

t = 1,96 (pentru probabilitate de 95%)

t = 2,33 (pentru probabilitate de 99%)

50 x 50 = împrăștiere (dispersie) maximă d = eroarea .

Eșantionare probabilistă (aleatoare) Eșantionare neprobabilistă Aleatoriu = fiecare element are o

probabilitate egală și diferită de 0 de a fi selectat. Numai în cercetarea cu eșantionare probabilistă se pot
generaliza rezultatele la întregul univers al cercetării!

Tipuri de eșantionare probabilistă : 1)Simplu-aleatoare - Universul cercetării e tratat ca nediferențiat -

Se alege eșantionul folosind de exemplu o lista cu numere aleatoare - Elementul selectat nu se mai
întoarce în listă - Ca la extragerile din urnă

Exemplu – filme înregistrate de camerele de supraveghere fiecare minut al înregistrărilor poate fi

considerat o unitate de eșantionare în funcție de câte minute ai înregistrate în total și în funcție de
reprezentativitatea pe care ți-o dorești, vei hotărî câte minute vor fi selectate folosind o listă cu numere
aleatoare, vei selecta minutele care vor intra în eșantion

2) Sistematică - Se calculează un interval de eșantionare Exemplu: 300 din 900 900/300=3 – interval de
eșantionare - Nu se poate folosi dacă elementele sunt organizate după un pattern (e.g. soț-soție)

3)Stratificată - Se face o diviziune a universului cercetării pe straturi și se asigură selecția proporțională

din fiecare strat - De obicei se face o stratificare multiplă pe gen, vârstă, ocupație, rezidență etc. -
Informația disponibilă despre populație! - Cercetătorul controlează mărimea relativă a fiecărui strat în
loc să lase controlul în seama procesului aleatoriu (reprezentativitate pe straturi)
5) Stadială - Se face când cercetătorului îi lipsește cadrul de eșantionare sau când costurile de a ajunge
la elementul selectat sunt mari - Nu se identifică direct populația (e.g. de la nivel național) ci se
selectează întâi zone (e.g. județe, localități, străzi sau cartiere) și abia apoi se selectează subiecții

! Se alege aleatoriu între străzi

! Se selectează proporțional în funcție de mărimea cartierului - Adesea se combină cu cea stratificată

ESANTIONAREA NEPROBABILA

Pe cote - Se repartizează operatorilor numărul și structura populației ce trebuie luată în eșantion -

Trebuie să cunoști caracteristicile de bază ale populației (e un fel de eșantionare stratificată
neprobabilistă)

- Controlezi structura, dar alegi tot accidental

Exemplu: Cote pentru un operator - 40 de persoane, femei și bărbați, sub 30 ani, între 30 și 60 și peste
60 ani: - 5 M și 5 F sub 30 ani - 10 M și 10 F între 30-60 ani - 5 M și 5 F peste 60 ani

Exemplu – colecție de desene spontane cunoscând caracteristicile sociodemografice ale desenatorilor

(copii de grădiniță), poți aplica niște cote proporționale: atâtea desene realizate de fetițe, atâtea de
băieți, atâtea de copii de la grupa mică, atâtea de la grupa mijlocie etc.

Limitarea subiectivității în eșantionarea neprobabilistă! În eșantionul aleator cunoaștem identitatea

fiecărei persoane, în eșantionarea pe cote pierdem controlul persoanelor chestionate (e posibil să nici
nu existe)

Alte eșantionări neprobabiliste: - Când subiecții se aleg la întâmplare, accidental

Mai poți să aplici eșantionarea teoretică – inductivă (selectare după relevanța cazurilor) Nu știi dinainte
de câți subiecți ai nevoie și nici toate caracteristicile pe care le vor avea.

ESANTIONAREA TEORETICA

Cum îi alegi pe subiecți? De unde îi iei? Câți subiecți alegi? Când te oprești din observare, intervievare
sau culegere de documente sociale?

Stabilești care sunt cei mai potriviți subiecți în funcție de obiectivele cercetării. Ce subiecți dețin
informațiile de care am nevoie? Prelucrarea și analiza datelor îți va arăta ce fel de subiecți mai trebuie
selectați. Ești permanent deschis la selectarea unora la care inițial nici nu te-ai gândit.

Exemplu: Cum se învăța în închisorile comuniste? Eșantion de femei și bărbați care au făcut închisoare în
perioada comunistă.

Culegerea și analiza datelor îți dezvăluie că nu toți cei care au făcut închisoare în perioada comunistă au
și învățat în închisoare, ci numai cei condamnați pentru delicte politice. De acum încolo selectezi doar
subiecți care au făcut închisoare în perioada comunistă fiind condamnați pentru delicte politice.
Descoperi apoi că erau diferite modalitățile de învățare în funcție de pregătirea școlară a subiecților De
acum încolo ai grijă să selectezi subiecți care au făcut închisoare în perioada comunistă fiind condamnați
pentru delicte politice și care aveau terminat liceu, alții care aveau terminată facultatea și alții care
aveau studii postuniversitare.

Cum îi găsești pe subiecții tăi? Nu există rețete! În funcție de nevoi, te descurci! De exemplu: prin
Asociația Foștilor Deținuți Politici.

Tehnica ”bulgărelui de zăpadă” Oamenii asemănători se cunosc sau fac parte din același grup

”Informatorii releu” = persoane care dețin informații cu privire la subiecți Exemple: Președintele
Asociației, un ziarist care a făcut reportaje, alți cercetători etc

Exemplu Cercetare despre problemele cartierului Stupini - Identificarea pe Facebook a potențialilor

subiecți grupați în funcție de locuire - Contactarea lor prin mesaje private pe Facebook - 15 au dorit să
participe la cercetare, și-au dat numărul de telefon și au fost contactați - Intervievarea fiecăruia în
propria locuință

Selectarea se face în funcție de nevoile revelate de prelucrarea, analiza și interpretarea datelor. Este în
permanent provizorat. Se modifică în funcție de ce subiecți prezintă relevanță

La fel se procedează la studierea grupurilor: se selectează în funcție de relevanța datelor obținute de la

ele pentru rezolvarea obiectivelor. Se selectează și în interiorul fiecărui grup.

Vrei să descoperi măsura în care serviciile oferite de un azil satisfac nevoile vârstnicilor. Decizi să culegi
date prin focus-grupuri. Cum compui grupurile?

Descoperi în focus-grupul cu aparținători că nevoile despre care vorbesc diferă de la aparținătorii care îi
vizitează des la cei care îi vizitează rar. Eșantionezi în continuare căutând respondenți aparținători din
cele două categorii.

Alt exemplu faci o cercetare despre reprezentarea inegalității sociale și ai adunat desene de la
respondenți având diferite caracteristici socio- demografice prelucrarea și analiza ți-au dezvăluit
diferențe semnificative în reprezentarea inegalității în funcție de starea materială a desenatorilor
această caracteristică devine criteriu de eșantionare: vei culege în continuare desene de la mai mulți
subiecți, diferiți din punctul de vedere al stării materiale: de la oameni foarte săraci, până la oameni
foarte bogați La fel cu alte criterii de eșantionare

La studiul de caz se face eșantionare? - Când alegi cazul dintre altele - În interiorul cazului (studierea
completă a cazului nu este posibilă – faci selecții în ceea ce studiezi intensiv în funcție de relevanța
teoretică)

SATURATIA TEORETICA

Când te oprești din eșantionare? - Când nu mai afli nimic nou, când informațiile proaspăt adunate se
repetă = ai ajuns la saturație teoretică
NU CAUȚI SATURAREA! - Cauți subiecți care dețin informații; dacă primii subiecți sunt mai puțin
vorbăreți, nu înseamnă că atât ai avut de aflat; cauți subiecți diferiți între ei. - Cauți să umpli golurile
descoperite în categoriile de analiză = saturarea categoriilor

Saturarea categoriilor: - Nu ai nelămuriri în legătură cu ele - Nu mai apar coduri noi

Cauți saturarea tuturor categoriilor importante pentru cercetare. Saturarea poate apărea în momente
diferite pentru categorii diferite!

Cauți saturarea teoriei - Propozițiile să fie potrivite pentru majoritatea cazurilor - Variațiile să fie
urmărite

Saturația în cazul aplicării de focus-grupuri. Vrei să afli despre nevoile bătrânilor din azil. Faci focus-
grupuri cu vârstnici, medici, psihologi și aparținători. De câte focus-grupuri ai nevoie? Când te oprești din
eșantionare?

Când aplici eșantionarea statistică? Când ai populații mari și îți dorești extinderea rezultatelor
cercetării la nivelul întregului univers Când ai informații despre numărul exact și caracteristicile socio-
demografice ale populației din univers Când aplici tehnici structurate ale metodelor de culegere de date
sau când aplici analiza de conținut pe materiale numeroase Când ai cules toate datele la începutul
cercetării Când urmărești testarea ipotezelor

Avantaje Poți generaliza rezultatele cercetării la universuri mari și eterogene. Poți verifica operatorii
Poți da precizie numerică rezultatelor pentru că numărul mare de respondenți permite prelucrări
statistice. Poți calcula exact probabilitatea și nivelul de încredere

Dezavantaje Trebuie să știi care este profilul populației studiate sau să știi diferite informații despre ea
Ai nevoie de operatori de teren; se înmulțesc erorile Costă. Obții informații multe dar de suprafață

Când aplici eșantionarea teoretică? Când aplici tehnici nestructurate ale metodelor de culegere de
date sau metode de clasificare a datelor cu categorii emergente Când nu ai cules toate datele la
începutul cercetării Când ai populații mai mici și mai puțin eterogene

Avantaje Poți oricând să renunți la criterii sau să adaugi criterii de eșantionare relevante Poți obține
informații de profunzime Nu ai nevoie de informații precise despre populație Numărul subiecților va fi
mai mic

Dezavantaje Presupune mai multă muncă din partea, cercetătorului și mai mult timp pentru a fi
realizată Uneori este greu să ajungi la subiecți și, depinzi mai mult de alții pentru a identifica și aborda
noi participanți Nu vei putea da precizie numeric, rezultatelor prin utilizarea instrumentelor statistice

CURSUL 11-12 INTERPRETARREA DATELOR

Interpretarea = oferirea de răspunsuri la obiectivele cercetării

 Analiza a pregătit materialul pentru interpretare (de cele mai multe ori tragi concluzii citind textele sau
imaginile rezultate din analiza datelor)

Sandelowski şi Barroso (2003) Dacă doar reproduci datele (subiecții au zis că…, am observat că…,
fotografiile de pe teren sunt…, transcrierea focus-grupurilor este… etc.) nu ai făcut cercetare! Sunt date,
nu rezultate: descrierea cazurilor, citate, poveştile obținute de la subiecți etc

Dacă doar prezinți o listă de subiecte aduse în discuție de participanți, un inventar de teme, eventual în
funcție de frecvența de apariție, nu ai făcut cercetare! Inventarul de teme este doar ilustrarea etapei de
prelucrare și analiză a datelor Rezultat nu este un cuprins, un tabel de conținut!

Tipologia rezultatelor cercetării : Descriere conceptuală sau tematică - Unul sau mai multe concepte
dezvoltate din date (inductiv) sau pentru care ai realizat operaționalizarea deductivă - Pattern-uri găsite
și extrase de cercetător din date cu ajutorul analizei

Exemplu ți-ai propus să descrii cum este prezentată femeia în imaginile din cotidianele din România
Interpretarea = formularea unor propoziții de răspuns de tip descriptiv care prezintă ipostazele în care
este surprinsă aceasta în ziare ipostazele sunt de găsit în categoriile a priori sau emergente cu ajutorul
cărora ai clasificat datele plecând de la ele, formulezi propoziții care să descrie pattern-urile pe care le-
ai găsit în date (după clasificări, cuantificări și analize realizate pe categorii).

Autonomia la managerii studiați este legată de diverse independenţe. Acestea sunt prezente în viaţa
managerului din copilărie, pe tot parcursul vieţii. În copilărie semnificaţia autonomiei se referă la -
independenţa faţă de părinţi (Îmi plăcea să plec singur de acasă, fără să zic nimic; Nu mi se impuneau
reguli), - independenţa materială faţă de familie (Nu îi puneam pe părinţii mei să facă vreo cheltuială cu
şcoala mea; Prin clasa a VIII-a eu câştigam bani din fier; La întoarcere acasă banii de taxi îi dădeam din
bănuţii câştigaţi de mine) - sau chiar dependenţa materială a familiei faţă de viitorul manager (Am fost
nevoit ca să ţin pe sora mea cea mică în liceu; Eu de pe la vârsta de 6-7 ani intram în gârlă, în râu şi
prindeam peşti; pot să vă spun că nu sunt puţine zilele în care peştii ăia pe care-i prindeam erau masa,
cina familiei mele).

Exemplu mi-am propus să descriu sursele percepute de subiecții mei ca fiind generatoare de stratificare
socială am prelucrat și analizat datele vizuale culese de la ei sub forma desenelor am formulat, ca
rezultate, propoziții de genul: - cea mai importantă resursă generatoare de stratificare socială, în
percepția subiecților, este capitalul material; - pe lângă dimensiunile economică și statutară ale
ierarhizării sociale, mai apare o resursă distinctă generatoare de stratificare socială: capitalul relațional; -
prestigiul profesiilor este o sursă acceptabilă de inegalitate în percepția subiecților

Explicație - explicații ale fenomenelor, evenimentelor - explicațiile sunt compuse din legături între
diferite concepte sau categorii

Testarea de ipoteze (propoziții teoretice deductive) Exemplu – testarea ipotezelor după culegerea
datelor cu ajutorul chestionarului Exemplu: în cercetările pe colecții mari de date vizuale sau pe
eșantioane reprezentative de imagini din ele, când folosești categorii a priori pentru clasificarea datelor
și proceduri statistice pentru analiza lor

Generarea de propoziții teoretice (inclusive explicative, în mod inductiv) Exemplu: când folosești
categorii emergente pentru clasificarea datelor vizuale eșantionate teoretic.

Copiii devin manageri dacă: În copilărie sunt nonconformişti. Se găsesc adesea în roluri de lideri printer
copii (au iniţiative, inventează jocuri, stabilesc reguli). Au avut cel puţin un părinte autoritar. Fac de mici
tot felul de munci remunerate şi îşi gestionează singuri câştigul.

Alt exemplu am comparat desenele obținute de la două categorii diferite de subiecți: români și italieni
propoziții explicative despre cauzele perceperii diferite a stratificării sociale - la italieni inegalitatea
economică era mai redusă decât în desenele subiecților români și apăreau în desene și inegalități
noneconomice între oameni

propoziții explicative în jurul ideii că sursele de inegalitate sunt percepute ierarhic: - dacă într-o
societate, inegalitățile percepute sunt mari pe dimensiunea economică (de bază, ”inferioară”), atunci
perceperea altor surse de inegalitate este obturată (de exemplu surse culturale, politice etc.); - dacă
inegalitățile economice percepute sunt reduse, atunci oamenii tind să perceapă și inegalități
”superioare” acestora.

care sunt (dacă există) inegalitățile acceptabile în percepția subiecților? - la români inegalitatea
percepută în România de azi este mare și în România ideală există inegalitate dar mai redusă -
inegalitatea percepută de subiecții italieni în Italia de azi este mai scăzută decât cea percepută de
subiecții români în România de azi, iar în Italia ideală nu mai există inegalitate

- formularea unei explicații referitoare la acceptarea inegalității: nivelul perceput al inegalității

determină acceptabilitatea ei (cu cât este mai ridicat nivelul perceput al unei inegalități, cu atât ea
devine mai acceptabilă).

INTERPRETAEA DATELOR -presupune formularea de propoziții descriptive și/sau explicative (în funcție
de obiectivele cercetării) rezultate din prelucrarea și analiza datelor culese.

-vor rezulta informații, cunoștințe științifice (de exemplu cu cine vor vota românii la alegerile viitoare sau
ce cred romii despre contracepție) și/sau teorii (mai rar).

Raportarea rezultatelor cercetării la teorie - Informații sau cunoștințe (noi) științifice

Exemple: - Ce cred romii despre contracepție; cu cât sunt mai în vârstă cu atât femeile rome știu mai
puține despre contracepție - Care sunt dificultățile pe care le întâmpină românii care vor să adopte un
copil; dacă vrei să adopți o fată dificultățile sunt mai mari - Cu cine votează românii, opinii despre
instituții, cum trăiesc diverse experiențe – migrație, avort etc., ce cred despre homosexuali, persoane cu
funcție de conducere etc. Pot fi interpretate teoretic (cam ce face domnul Ungurean); pot fi utilizate
pentru formularea de ipoteze sau chiar teorii de testat în alte cercetări.
Interpretate teoretic teoria lui Pareto despre conservatorismul maselor pentru interpretarea votului
constant dat de români PSD-ului teoria lui Tonnies despre voința organic pentru interpretarea
nesancționării prin divorț a comportamentelor abuzive ale soților etc.

Triangulația teoretică Interpretarea acelorași date din perspective teoretice (sau chiar domenii) diferite
Exemplu: studiu legat de locuire, schimbările cartierului – teorii din sociologie, marketing, asistență
socială etc.

Formularea de ipoteze sau chiar teorii noi observând evoluția votului în cercetări repetate poți
formula o ”teorie a ciclicității votului”

Dacă descrii concepte operaționalizate deductiv sau inductiv sau dacă testezi ipoteze derivate deductiv
din teorii sau inductiv din cercetări Exemple: - Sărăcia pe cartiere - Distanța socială pe categorii de
studenți - Stilul de viață al unei categorii de oameni, - Formele de violență întâlnite într-un liceu Verifici,
aplici teorii în situații particulare

Exemplu: ipoteză derivată din teorie

Obiectiv: Care sunt femeile care sancționează abuzurile soților lor?

Încadrare teoretică: teoria lui Tonnies – femeia este întruchiparea voinței organice (pentru ea sunt
importante tradiția, moravurile și religia). Deci pentru femei căsătoria nu este un contract cu obligații și
sancțiuni (ele nu pot gândi căsătoria ca pe un contract care poate fi rupt la o încălcare a unei obligații).
Ipoteza: Cu cât femeia este mai îndepărtată de religie, tradiție și comunitate, cu atât este mai probabil
să sancționeze abuzurile soțului.

Deci aplici teoria lui Tonnies într-o situație particulară de cercetare

Ipoteze rezultate inductiv de testat în alte studii pe populații diferite, reprezentative statistic. Exemple:
- Generalizări de la nivelul unor grupuri mici (exemplu studenți la Brașov) la grupuri mari - Verificarea
unor ”teorii întemeiate” pe populații mai mari, în alte situații

Deci aplici o nouă teorie pe alte populații, verifici o nouă teorie în situații diferite de cercetare

Dacă ai intuiții rezultate din observații sau măsurări repetate și descoperire de patternuri

Descoperi noi teorii (ele ar trebui verificate repetat și în diferite situații pentru a fi mai generale)

Exemple Legături statistice neașteptate între variabile Pattern-uri nemaiîntâlnite

Descoperi noi teorii se pot completa sau modifica teorii vechi – găsești o nouă dimensiune a sărăciei
se pot contrazice teorii vechi – propui o teorie care contrazice una existentă se pot descoperi noi teorii
- o nouă cauză a violenței domestice, o teorie a percepției inegalității.

Completarea unei teorii vechi ”umplerea” termenului identitate definit ca ”ansamblu de circumstanțe
care fac ca o persoană să fie tocmai acea persoană” Deci se pot ”conceptualiza” termeni definiți foarte
vag în teoriile sociologice (vezi ”sensitizing concepts”, Blumer)
Compari rezultatele cu literatura de specialitate - sunt similare sau diferite? - ce ai adus nou? Ai aplicat
o teorie într-o situație particulară, ai testat o teorie într-un anumit context, ai modificat, completat,
contrazis o teorie, ai descoperit o teorie nouă?

Când prezinți rezultatele cercetării trebuie să arăți ce ai adus nou!

Exemple: ce am realizat Am aplicat teoria credințelor de status în România (nu a mai fost aplicată aici)
Am completat teoria credințelor de status: au fost studiate inductiv numai pe dimensiuni specifice ale
inegalității (e.g. inegalitatea de venit) Am contrazis o teorie existentă referitoare la legitimitatea
inegalității: oamenii cred că nivelul existent al inegalității este legitim pentru că subestimează gradul de
inegalitate din societate. Eu susțin că nivelul perceput al inegalității determină acceptabilitatea ei (cu cât
este mai ridicat nivelul perceput al unei inegalități, cu atât ea devine mai acceptabilă).

GROUNDED THEORY Traducere cu care nu este toată lumea de acord De ce se numește așa? Glaser și
Strauss, 1967

Nu formulezi o ipoteză înaintea intrării în teren Conceptele, legăturile dintre ele sunt ”extrase” din
teren

GT este derivată din date (teoria este descoperită, dezvoltată și verificată în cercetare) Elaborezi o
teorie nouă sau completezi, modifici una elaborată anterior O faci dacă ai ”theoretical sensitivity” –
înclinația și capacitatea de a gândi datele în termeni teoretici

GT = legarea conceptelor și propozițiilor în teorii coerente (succesiune de propoziții descriptive și

explicative) La un nivel de bază, ”faci teorie” de câte ori sugerezi o legătură între categorii.

Teoria = un cadru coerent care încearcă să descrie, înțeleagă și explice aspecte ale vieții sociale.
Exemplu: cum se schimbă procesele și experiențele în funcție de variația contextului; ce semnificație are
schimbarea pentru evenimentele sau procesele ulterioare.

Dacă să construiești o teorie este scopul cercetării, atunci rezultatele trebuie prezentate ca un set de
concepte interrelaționate, nu doar ca o listare de teme.

Începi să gândești analitic datele: ce o fi însemnând asta? Nu există o legătură între acest concept /
categorie și celălalt?

Compari în permanență: subiecții definesc la fel ancheta în afara unuia, de ce? Cauți alți subiecți care
definesc altfel ancheta – descoperi noi categorii, dezvolți teoria pe direcția diferenței = saturarea teoriei

Descrie – compară – relaționează (Bazeley, 2013) Descrie – cum au vorbit subiecții despre asta, câți au
vorbit despre asta, despre ce nu au pomenit? Compară – diferențele pe cazuri, grupuri demografice sau
variații în context Relaționează – caută pattern-uri de asocieri în coduri sau teme pe cazuri

Legăturile între categorii presupuse în codarea axială sunt ipotetice; le verifici la celelalte cazuri. Pui
întrebări, dai răspunsuri provizorii, verifici răspunsurile în date.
Intuițiile inițiale se pot modifica pe parcursul analizei și interpretării: Perspectivele de viitor ale
studenților români se axează mai mult pe întemeierea unei familii decât pe realizarea profesională. - Nu
era vorba despre studenți în general, ci despre studente; - Nu era vorba despre studenții oricărei
specializări, ci despre cei de la asistență socială.

Urmărești procese – ce schimbări apar - în ce condiții? - care sunt stadiile?

Aplici teoria pe fiecare caz! Cauți potrivirea cu cele mai multe dintre cazuri!

Dacă un caz nu se potrivește cu teoria? Dezvolți teoria pe direcția diferenței - Analizezi diferențele, -
Cauți cauzele lor, - Colectezi date noi care susțin diferența, - Eșantionezi pe direcția diferenței

Există mai multe tipuri de învățare în închisorile comuniste. Cine are un tip de învățare, are mai multe.
Caz deviant: unul învăța doar poezii. Tipuri de învățare în închisorile comuniste în funcție de scopul
pentru care învață.

Ajustezi teoria astfel încât să se aplice și cazului deviant și să nu producă abateri de potrivire la alte
cazuri. Există cel puțin un tip de învățare în închisorile comuniste.

Ajustezi teoria astfel încât să excluzi cazul deviant (restrângerea teoriei, a aplicabilității ei). Teoria se
referă doar la foștii deținuți care învățau de dragul cunoașterii. Eșantionez în funcție de acest criteriu.

Exemplu ai descoperit că niciuna dintre imaginile surprinse de subiecții tăi suferind de o boală cu
prognostic de viață limitat nu conține planuri, așteptări etc. legate de viitor, cu excepția unor imagini
produse de un anume participant ai descoperit un caz deviant (unul dintre subiecți s-a referit în imagini
și la viitor spre deosebire de toți ceilalți) propoziția ta despre lipsa planurilor de viitor nu se potrivește
tuturor cazurilor studiate vei căuta (inițial în socio-demografice) cauze ale diferenței .

descoperi că acest participant este singurul care are copii această caracteristică socio-demografică
devine criteriu de eșantionare pentru culegerea altor date: vei culege în continuare imagini realizate de
persoane bolnave care au copii dacă imaginile culese de la acești noi subiecți conțin și ele referiri la
viitor, atunci propoziția ta despre planurile de viitor se modifică: persoanele bolnave fără copii nu au
planuri de viitor, cele cu copii au planuri de viitor ai găsit deci două tipuri distincte de raportare la viitor
în funcție de o caracteristică socio- demografică a subiecților tăi

Când nu extinzi teoria pe direcția cazului deviant se restrâng atât teoria cât și aplicabilitatea ei. Aceste
variante nu sunt niciodată prima opțiune a unui cercetător serios

Analiza și integrarea cazurilor deviante (securizarea teoriei) se fac prin inducție analitică (= procesul
întemeierii unei teorii).

Definirea fenomenului de descris sau explicat Formularea de ipoteze (propoziții descriptive și

explicative) despre fenomen Aplicarea lor pe un caz, apoi pe altul Reformularea ipotezelor (pentru a se
potrivi tuturor cazurilor) sau redefinirea fenomenului în așa fel încât să excludă cazul negativ sau
dezvoltarea teoriei pe direcția cazului deviant .