CURS 11

DESCRIEA ELEMENTELOR CLINICO-TERAPEUTICE CONEXE TIPURILOR DE REACŢII ADVERSE

1.1.CLASIFICAREA TABLOURILOR CLINICE ŞI SIMPTOMATOLOGICE

1.1.1. HIPERŞi HIPOSALIVAŢIA

Hipersalivaţia, numită şi sialoree, este creşterea cantităţii de salivă peste

valorilefiziologice. Glandele salivare produc 500-1500 ml salivă/zi.
Poate fi produsă de: anumite anticonvulsivante sau antipsihotice (clonazepam,
clozapina, carbidopa-levodopa), parasimpatomimetice:
pilocarpinăetc.

Hiposalivaţia poate fi produsă de parasimpatolitice: extext de baladonă,

butilscopolamină,
atropine etc.
1.1.2. CONSTIPAŢIA
-funcţia motorie intestinală este dependentă de activitatea motorie a muşchilor
neteziintestinali, şi este reglată de SNV, de la nivelul ganglionilor vegetativi
(plexurile intramurale)şi sinapsele neuro-efectoare, funcţie reglată în următorul
mod:
- SNV Parasimpatic, stimulează muşchii cavitari şi relaxează sfincterele;
-iar SNV Simpatic, relaxează muşchii cavitari şi stimulează sfincterele.

Pe lângă aceste modalităţi funcţia motorieeste reglată şi de volumul, compoziţia

şiconsitenţa conţinutului intestinal, care acţionează asupra chemo-şi
baroreceptorilor prezenţi
în intestin.
Constipaţia este un sindrom caraterizat prin următoarele aspecte:
- întârzierea tranzitului intestinal;-
scaune la intervale mari şi anume 1-2/săptămână;
-fecale cu consistenţă crescută;
-şi tulburări de defecaţie.

Din punct de vedere fiziopatogenic, constipaţia poate fi rezultatul următoarelor

dereglări:
-hipotonie, însoţită de hipochinezia colonului;
- sau hipertonie, însoţită de tulburări de defecaţie.

Constipaţia poate avea diferite cauze şi anume: funcţionale, leziuni ale plexului
mezenteric, mecanice,reacţii adverse ale medicamentelor, alte situaţii.Există
medicamente
care încetinesc mişcările colonului şi pot genera sau accentua tendinţala
constipaţie şi anume:analgezice majore, antispastice, antidepresive, antiacide
gastrice, care
conţin săruri de aluminiu şi calciu, antihipertensivedin clasa blocanţi de
calciu,antiparkinsoniene,suplimenţi cu fier, diuretice, medicamente
anticonvulsivante, abuzulde laxative etc.

1.1.3. DIAREA
Sindromul diareic poate fi consecinţa:
- unui tranzit accelerat;-
hipersecreţiei gastro
-intestinale
-iritaţiei mucoasei;
 -stimulaţii parasimpatice etc.
Diarea este de două feluri:diaree acută şidiaree cronică, în situaţia când durează
mai multde 3 săptămâni.
Consecinţa majoră a bolii diareice este deshidratarea, care poate fi chiar
letalădacă este prelungită, mai ales la copii şi la vâr stnici.
Printre cauzele care pot dertermina diareea poate fi şi administrarea unor
medicamente, ca:
antibiotice, parasimpatomimetice, antihipertensive, antiaritmice, citostatice,
alcool, cofeină;

1.1.4. SOMNOLENŢA
Sommnolenţa, numită şi:moleșeală, toropeală, somnie, somnoroșie, este stare
intermediarăîntre somn și veghe, în care diverse funcții și reacții ale
organismului sunt diminuate. Poate fi4
produsă şi ca reacţie adverse la unele medicamente: hipnotice,antihistaminice
generaţia a I-a, psiholeptice (neuroleptice etc).

1.1.5. SINDROMUL DEPRESIV

Sindromul depresivare la bază următoareledereglări neurochimice:
hipofuncţiaadrenergică şi hipofuncţia serotoninerică.

Dintre simptomele, carezultat al scăderii tonusului neuropsihic, menţionăm

:-stare depresivă, manifestată prin: tristeţe, deprimare, sărăcie afectivă şi
însoţită de
iritabilitate sau anxietate;
-inhibiţie cognitivă: lipsa imaginaţiei, încetinirea proceselor neuropsihice,
diminuareamemoriei etc;
- tulbur ări psihomotorii, ca: oboseala, adinamie, vorbire monotonă sau agitaţie;
- idei obsesive: pesimism, suicid etc.Apariţia acestei suferinţe poate fi
rezultatul administrării unor medicamente cu efectantagonist pe neurotransmisiile
adrenergice şi
serotononergice în doze mari, ca de exemplu:anxiolitice, narcotice, steroizii,
anticoncepţionale orale la unele femei.

1.1.6. CONVULSII TONICO-CLONICE

Convulsiile sunt contracţii rapide, de o anumită intensitate şi repetate, ale
muşchilor striaţi,datorate descărcărilor anormale a unui mare număr de impulsuri,
din neuronii cerebrali,impulsuri care depăşesc o anumită intensitate, numită prag
convulsivant.
Convulsiile pot fi localizate sau generalizate, iar pe baza relaţiei între muşchii
agonişti şiantagonişti sunt:
-convulsii clonice, care sunt contracţii musculare bruşte, scurte, ritmice cu
păstrareacordonării între contracţia agoniştilor şi relaxarea antagoniştilor;
-convulsii tetanice sau tonice, care sunt contracţii musculare generalizate
violente, atât a
agoiştilor, cât şi a antagoniştilor, fără păstrarea coordonării între agonişti şi
antagonişti.
Convulsiile pot fi determinate şi de unele medicamente, ca de exemplu:
- antibiotice beta-lactamice, ca rezultat al inhibării neurotransmisiei
gabaergice;
- stimulante corticale în doze mari;-stricnină;
-toxină tetanică în doze mari;
- consumul de stupedfiante etc.

1.1.7. BRONHOSPASM
Este rezultatul contracţiei muşchilor netezi din arborele bronşic, care poate fi şi
ca reacţieadversă, a unor medicamente, ca de exemplu: beta-blocante
neselective,parasimpartomimeticeetc.
1.1.8. ARITMII CARDIACE
Sunt tulburări ale frecvenţei cardiace şi/sau a regularităţii ritmului cardiac, ca
de exemplu:tahiaritmii, bradiaritmii, extrasistole, tahicardii paroxistice,
fibrilaţii, fluter atrial etc.
Aritmiile au diferite cauze şi anume:dereglări ale pacemakerului, apariţia de
focare ectopice, care apartineau creşterii excitabilităţii altor celule ale miocar
dului excitoconductor, la nivel superiornodului sinusal, preluând funcţia de
pacemaker, focarele de acest tip având diferite cauze, cade exemplu: ischemie
miocardică, insuficienţă cardiacă, ghipopotasemie, hipo-magneziemie,
intoxicaţii medicamentoase cu:simpatomimetice, cardiotonice, ciclopropan,
diferiteantiaritmice etc.;

1.1.9. HIPERTENSIUNEA ŞI HIPORTENSIUNEA ARTERIALĂ

1.1.9.1.HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

Este creşterea, în mod constant, a tensiunii arteriale, peste valorile fiziologice

de 140/90mm Hg, la pacienţii, care nu utilizează tratament antihipertensiv.
Clasificarea diferitelor forme de hipertensiune arterială
Hipertensiunea arterială se poate clasifica în funcţie de:stadiu, etiologie etc.
În funcţie de stadiul în care sunt afectate anumite organe:

- hipertensiune stadiul I, caracterizată prin tulburări vasomotorii, prin creşteri

temporare şimoderate ale tensiunii arteriale, dar fără modificări EKG şi fără semne
de afectare a unor
organe.
- hipertensiune stadiul II, caracterizată prin tulburări vasomotorii, care dau
creşteri permanente ale tensiunii arteriale, având ca rezultat modificări EKG şi cu
semne de afectare aunor organe (rinichi, inimă etc.).
- hipertensiune stadiul III,caracterizată prin tulburări vasomotorii, care au ca
rezultat
creşteri mari permanente ale tensiunii arteriale şi cu apariţia unor modificări EKG
şi cuafectarea majorităţii organelor vitale (rinichi, inimă, arteroscleroză,
cardiopatie, retinopatieetc.).
În funcţie de etiologie hipertensiunea arterială poate fi:
-esenţială,întâlnită în aproximativ 75
-90 % dintre cazuri, este plurietiologică, greu dediagnosticat şi debutează la
vârste cuprinse între 25-55 ani
-şi secundară,întâlnităîn aproximativ 10-15 % dintre cazuri şi rezultă ca efect
secundar alunor boli:
cardiovasculare, renale, tiroidiene sau ca reacţii adverse ale unor medicamente,
cade exemplu: corticosteroizi, AINS, anticoncepţionale, fiind mai caracteristică
pentru copii şiadolescenţi.

1.1.9.2. HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ

Hipotensiunea arterial, apare cand presiunea maxima scade sub 90 mm Hg, iar cea
minimasub 60 mm Hg. Aceste valori sunt insotite de: puls slab, racirea
extremitatilor, palpitatii,senzatii de lesin, tulburari de vedere, ameteli.
Poate apare ca reacţie adversă la medicamente ca: inhibitorii de enzimă de
conversie a
angiotensinei, beta-blocante, sartani, blocante ale canalelor de calciu,
diuretice,medicamentele pentru trataterea disfuncţiei erectile, narcotice,
nitraţii, unele anxiolitice, uneleantidepresive, unele antiparkinsoniene;

1.1.10. STARE CONFUZIONALĂ

Este unsindromneuropsihiatric comun si sever, caracterizat prin debutul acut si

evolutie fluctuanta, deficite aditionale si dezorganizare. Poate apare şi ca
reacţii adverse la anumite
medicamente şi anume: inhibitoare SNC: neuroleptice, antagonşti
colinergici,hipoglicemiante.