MINISTERUL APĂRĂRII A REPUBLICII MOLDOVA

Academia Militară ,, Alexandru cel Bun’’

Catedra Educație Fizică Și Sport
Facultatea Științe Militare

REFERAT
TEMA : Însușirea principalelor procedee de înot

Elaborat: std. Prodan M.

Verificat:lt.col Guțu E.

Chișinău
2020
 Cuprins
Introducere................................................................................................................................................3
Metode moderne de invatare a inotului...................................................................................................4
Invatarea procedeului craul.....................................................................................................................7
Perfectionarea procedeului craul.............................................................................................................7
Invatarea procedeului spate.....................................................................................................................9
Invatarea procedeului bras.......................................................................................................................9
Invatarea procedeului fluture (delfin)...................................................................................................10
Concluzii...................................................................................................................................................12
Bibliografie...............................................................................................................................................13

2
 Introducere

Preocupari pentru invatarea inotului intalnim inca din lumea antica. Astfel in Grecia,
unde inotului i se acorda o deosebita pretuire pentru valoarea lui igienica, sociala si utilitara,
invatarea se facea de catre instructori( pedotribi) specializati.Lectiile de initiere se desfasurau in
bazinele palestrelor.Orasenii invatau sa inoate cu ajutorul obiectelor plutitoare ( manunchi de
trestie, bucati de pluta sau basici pline cu aer), pe care le prindeau in jurul corpului.Grecii au
deyvoltat inotul pe sub apa in scopul cautarii diferitelor obiecte cazute la fundul apei si pentru
controlarea chilei vaselor in vederea reparatiilor.Cu toate ca inotul nu a facut parte din programul
Jocurilor Olimpice din antichitate, anumite date istorice ne fac sa credem ca in unele orase
grecesti inotul s-a practicat ca sport ( dupa cum reiese din comentariul asupra unui concurs de
inot facut de istoricul grec Pausanias). Romanii au folosit inotul ca activitate auxiliara cu caracter
militar. Astfel pregatirile militare pe care le efectuau tinerii pe Campul lui Marte erau urmate de
inot in apa rece a Tibrului. Soldatii romani erau invatati sa traverseze cursurile raurilor in
echipament de lupta. De la scriitorii romani ne-au ramas descrieri asupra felului in care au reusit
sa se salveze o serie de comandanti ilustri, cum au fost Scipio Africanul, Cezar, Antonius si altii.
Odata cu dezvolatrea constructilor de bai publice, realizate dupa rafinamentul vietii romane,
inotul se invata in bazinele cu apa rece, dupa metoda greaca.
A urmat o lunga perioada istorica in care inotul a fost neglijat, datorita conceptiilor
mistice din evul mediu; totusi el a continuat sa fie practicat in armata, fiind necesar traversarii
raurilor. Dealtfel inotul era inclus ca un exercitiu de mare importanta in cadrul celor sapte
indeletniciri cavaleresti.Renasterea inotului, ca activitate fizica cu caracter educativ, igienic, de
intarirea sanatatii si utilitar, apare la unii umanisti incepand din prima jumatate a secolului al
XVI-lea.In anul 1538 a aparut prima carte de inot a pedagogului elvetian Nicolaus Wynmann
intitulata " Colymbetes". In aceasta lucrare sunt date indicatii sub forma de dialog cu privire la
3
tehnica si metodica invatarii inotului bras: "invatatorul sta in apa si sustine elevul care pluteste in
cu ajutorul unor cordoane sau basici umflate cu aer. Din aceasta pozitie elevul invata sa execute
miscarile brasului". Din metoda lipsesc exercitiile de acomodare cu apa.
Invatarea inotului se facea imitand miscarile animalelor inotatoare si era inlesnita de
folosirea diferitelor accesorii, ca : basici de piele umflate cu aer, manunchiuri de papura, centuri
din materiale usoare.In secolele urmatoare pedagogii ilustrii ca J.J Rousseau, J. Locke, Bazedow,
Salzmann, Guts Muths si altii au scris despre importanta inotului.Guts Muths a dezvoltat metoda
lui Bernardi, folosind in plus aparate ajutatoare. El recomanda pentru prima data folosirea batului
de sprijin, pentru ca instructorul se poata acorda de pe mal ajutor elevului. Acesta a publicat
metoda lui in " Micul indrumar pentru invatarea inotului" aparul in anul 1798.

Metode moderne de invatare a inotului

In prezent se folosesc metode moderne de invatare, experimentate de-a lungul anilor cu foarte
buna rezulate.Copii sunt initiati direct in procedeele folosite in probele competitionale, iar timpul
de invatare a fost redus considerabil.Metodele moderne au fost elaborate pe baza unor cercetari
amanuntite privind acomodarea organismului cu apa, invatarea succesiva si gradata a
procedeelor de inot si eliminarea de la inceput a greselilor tehnice.Printre trasaturile comune ale
acestor metode, subliniem importanta ce se acorda etapei de acomodare cu apa si invatarii
precedeelor de inot prin metoda analitica. In toate metodele actuale instruirea se face in grup, iar
individualizarea se realizeaza numai in situatia corectarii si formarii tehnicii individuale.

Metodele de invatare au un caracter bine organizat, procesul invatarii fiind planificat si

sistematizat. De asemenea, se observa o gradare logica a exercitiilor, care este stabilita in functie
de grupele de varsta. Procesul invatarii se realizeaza treptat, astfel incat treceea la o treapta
superioara sa se faca dupa insusirea temeinica a cunostintelor predate.Diferentierile dintre
metode apar in conceptele diferitelor scoli de inot, privind sistemul de pregatire, precum si in
curentele si tendintele orientate mai mult spre un caracter sportiv.

Metoda invatarii inotului prin folosirea procedeului craul

Aceasta metoda este larg raspandita in toata lumea si putem afirma ca ea constituie metoda de
baza, care se aplica in Australia, America, Japonia si in numeroase scoli din Europa.Invatarea
inotului prin folosirea metodei craul se realizeaza in apa mica, a carei adancime nu depaseste
nivelul pieptului. Concomitent cu invatarea craulului, elevi isi insusesc si unele elemente din
craul pe spate; astfel succesiunea normala a invatarii procedeelor este: craul, spate, bras si

4
fluture.La noi aceasta metoda se aplica din jurul anului 1950, cu rezultate foarte bune. In urma
cercetarilor efectuate la copii de varsta prescolara si scolara mica s-a observat ca ei isi insusesc
repede pozitia de alunecare si miscarea picioarelor.In schimb, in comparatie cu metoda bras, la
care coordonarea miscarilor cu respiratia se realizeaza relativ repede, la craul copii intampina
greutati, atat in invatarea tehnicii repiretiei, cat si in coordonarea miscarilor cu respiratia.
Pornind de la aceste constatari, in metodica invatarii inotului craul trebuie acordata o
importanta deosebita exercitiilor de respiratie, care sunt incluse in toate lectile.Experimentele
efectuate in aceasta directie au condus la alcatuirea unei metode care se deosebeste intr-o
oarecare masura de metodele similare.

Astfel invatarea inotului cuprinde:

a)      exercitii de obisnuire cu apa, etapa in care se insista in special asupra ivatarii respiratiei
acvatice si a pozitiei de plutire;

b)      invatarea miscarii picioarelor craul, cu introducerea exercitiilor de respiratie;

c)      invatarea miscarii bratelor, corelate cu tehnica respiratiei;

d)      coordonarea miscarii bratelor cu cea a picioarelor fara respiratie;

e)      coordonarea miscarilor cu respiratia;

f)        invatarea simultana a pozitieisi bataii picioarelor la craul pe spate, exercitiu pregatitor in

vederea insusirii ulterioare a startului si a inotului fluture.
In continuare se invata procedeele spate, bras si fluture, sistematizate astfel incat in
timpul desfasurarii procesului de invatare sa se insuseasca intai exercitii pregatitoare, simple,
apoi cele de bazaIn unele tari, succesiunea invatarii este oarecum diferentiata. Atfel in scoala
franceza, metoda invatarii craulului presupune:
 invatarea plutirii;
 invatarea respiratiei acvatice, urmata de miscarea bratelor;
 invatarea exercitiilor de picioare, urmata de exercitile de respiratie;
 coordonarea miscarilor de brate cu respiratia;

5
  coordonarea miscarilor in ansamblu, cu respiratie.
In timpul invatarii se foloseste o centura de plutire. Totodata se invata sariturile simple
in picioare, executate de pe marginea bazinului. In continuare se trece la invatarea celorlalte
procedee de inot, in succesiunea obisnuita.In Australia, Japonia si America invatarea celor patru
procedee se realizeaza intr-un timp mai lung. Astfel, dupa invatarea craulului, copii incep
antrenamentul initial si, concomitent, invata tehnica celorlalte procedee, apoi participa in
concursuri, la probe scurte.
Invatarea concomitenta prin folosirea mai multor procedee
Aceasta metoda a inceput sa fie experimentata la noi din anul 1963, iar rezultatele obtinute au
fost incurajatoare. Copii si-au insusit cele patru procedee in aproximativ 60 de lectii. S-a
observat ca cei mai multi au invatat craulul pe piept si pe spate, iar un numar mai mic brasul.
Metoda invatarii inotului in apa adanca
Aceasta metoda a fost elaborata de antrenorii nostrii si constituie o contributie romaneasca pe
plan international in problema invatarii inotului.Prin aceasta metoda, copiii invata sa inoate cu
ajutorul unor obiecte plutitoare: camere de bliciclete umflate, centuri de pluta care se prin in
jurul trunchiului sau pernite umplute cu aer, care se fixeaza pe spate, si scanduri de inot. Lectiile
se desfasoara cu grupe putin numeroase, cuprinzand pana la 10 copii, astfel ca antrenorul sa-i
poata observa; in cadrul lectiilor sunt incluse exercitii de inot pe uscat si apa.Din primele lectii
copiii intra in apa adanca, plutirea fiind asigurata de obiectele prinse in jurul trunchiului.La
inceput se urmareste acomodarea cu apa si invatarea miscarii picioarelor, executate la marginea
bazinului, apoi deplasari in pozitie verticala cu ajutorul miscarilor naturale de calcare a apei etc.
In lectiile urmatoare pernitele si colacii plutitori sunt treptat dezumflati, iar copiii,
folosind vaslirea sub apa, ajung sa inoate un craul simplificat. Cand nu mai au nevoie de
sustinere, ei invata respiratia acvatica la marginea bazinului, apoi invata sa inoate cu bratele pe
deasupra apei, cu ajutorul unei scanduri de care se sprijina alternativ cu fiecare mana. La inceput,
antrenoarul inoata langa copii pentru a-i incuraja.Dupa ce copiii reusesc sa parcurga o latime de
bazin, se trece la invatarea plutei pe spate, a inotului numai cu ajutorul picioarelor si apoi la craul
pe spate.
Unii antrenori au inceput invatarea inotului in apa adanca prin folosirea metodei bras,
obtinand rezultate mai rapide datorita respiratiei care se executa mai usor.Pentru motivele expuse
in acest subcapitol, consideram insa ca este mai indicat ca invatarea sa inceapa cu procedeul
craul.
Exerecitii de acomodare cu apa
Copiii se acomodeaza repede cu apa, prin practicarea unor exercitii distractive. In acest
fel se inlatura timiditatea si frica, dezvoltandu-se treptat curajul si increderea in fortele
6
proprii.Exercitiile vor fi alese pe masura posibilitatilor copiilor.La inceputul lectiilor, copii vor
face cunostinta cu locul de desfasurare a activitatii. pentru a capata siguranta.Indepartarea fricii
de apa se realizeaza mai ales prin jocuri desfasurate sub o forma cat mai antrenanta si atractiva
intr-o apa a carei adancime nu va depasii nivelul soldurilor.
Exemple de exercitii de acomodare cu apa.
 Mers prin apa din ce in ce mai adanca si culegerea diferitelor obiecte de pe fundul
bazinului
 Alergare prin apa.
 Leapsa in apa.
 Sarituri pe un picior sau pe ambele picioare
 Aruncarea si prinderea mingii intre 2-3 copii.
Obisnuirea cu pozitia orizontala pe apa
Trecerea de la pozitia verticala la cea orizontala se va face treptat. Succesiunea
exercitiilor este urmatoarea:Mers pe patru labe in apa mica.Mers in sprijin pe maini. Din pozitia
culcat inainte cu capul afara din apa: deplasarea pe fundul bazinului cu ajutorul
mainilor.Alunecarea cu ajutorul partenerului, care impinge executantul de varful picioarelor.
Invatarea respiratiei
Spalarea cu introducerea fetei in apa.Inspiratia pe gura, introducerea capului in apa,
retinand aerul in piept cat mai mult timp, apoi revenirea la suprafata apei si efectuarea
respiratiei.Suflarea aerului asupra unui obiect plutitor foarte usor ( cutie de chibrituri)Expiratia
cu fata in apa. Se inspira pe gura si, dupa introducerea fetei in apa, se expira pe gura foarte incet
cat mai mult timp posibil, "bolborosind" apa; ochii se mentin deschisi sub apa. Respiratia
executata din pozitia intins pe apa cu mainile sprijinite de fundul acesteia. Se insipira profund pe
gura, apoi se cufunda fata in apa si se expira incet pe gura; in timp ce capul se ridica, se
efectueaza expiratia pe gura si pe nas. Exercitiul se poate executa si din deplasare.

Invatarea procedeului craul

Inainte de a trece la invatarea miscarilor, este necesar sa se demonstreze copiilor
procedeul respectiv.Demonstratia va fi facuta de antrenor sau de un inotator care poseda o
tehnica coercta.In timpul demonstratiei se va explica tehnica craulului privind pozitia corpului in
timpul inotului, miscarea picioarelor, a bratelor, tehnica respiratiei si coordonarea miscarilor cu
respiratia.Se recomanda ca aceste demonstratii sa se repete in tot timpul invatarii. Este indicat ca
copiii sa asiste si la antrenamentele si concursurile de inot ale sportivilor avansati.Din experienta
centrelor de invatare a inotului s-a observat ca cele mai bune rezultate s-au obtinut in bazine

7
unde se antrenau inotatorii clasificati, copiii avand posibilitatea sa-i urmareasca in timpul
antrenamentelor.
Invatarea inotului craul poate incepe chiar din primele lectii, odata cu exercitiile de
acomodare cu apa, prin insusirea miscarii picioarelor.Invatarea miscarii picioarelor
Successiunea exercitiilor:
1. Explicarea si demonstrarea miscarii picioarelor pe uscat
2. Efectuarea unor miscari alternative cu labele picioarelor intinse din sezand pe marginea
bazinului, cu picioarele scufundate in apa pana la genunchi.
3. Executarea miscarii picioarelor din pozitia culcat facial, cu mainile sprijinite pe marginea
bazinului.

Perfectionarea procedeului craul

In timpul predarii inotului, antrenorul va corecta imediat greselile ce apar in tehnica

fiecarui copil, aratandu-i si explicadu-i modul de efectuare a miscarii corecte; dupa aceea elevul
va repeta exercitiul dat. Aceasta munca a dat rezultate bune, copiii invatand de la inceput sa
inoate corect. Daca ei isi insusesc gresit deprinderile munca de corectare va fi foarte grea si de
lunga durata.Dupa ce copii si-au insusit inotul craul pe piept, vor trece in continuare la invatarea
celorlalte procedee.In acelasi timp insa, va continua munca de perfectionare a inotului craul.
Atentia va fi indreptata in mod special spre imbunatatirea tehnicii respiratiei.

Pentru depistarea greselilor provocate de respiratie, se recomanda urmarirea fiecarui copil in

timp ce inoata craul, cu si fara respratie. Astfel antrenorul va putea stabili imediat cauza
principala care determina una sau mai multe greseli in tehnica de inot a copilului respectiv.Odata
cu corectarea greselilor principale, vor disparea si cele secundare dependente de acestea.In
general greselile tehnice se corecteaza prin executarea corecta a exercitiilor de invatare utilizate
anterior. De exemplu, pentru cele provocate de o respriratie gresita se va revni la exercitiul de
brate, efectuat cu respiratie din pozitia stand cu corpul aplecat in apa. Erorile deteminate de
pozitia prea scufundata a capului se corecteaza prin ridicarea lui atat cat este necesar.

O alta metoda folosita pentru corectarea generala a greselilior tehnice consta in

efectuarea unor exercitii speciale in cadrul antrenamentului. Aceasta metoda contribuie la
dezvoltarea calitatilor necesare inotatorului si la formarea unui stil individual efeicient.Pentru
reusita ei este necesar ca antrnorul sa indice precis modul in care trebuie efectuat fiecare
exercitiu si sa pretinda copiilor sa lucreze cat mai corect.Copiii voe fi pusi sa inoate pe distante
scurte cu pauze intre repetari, pentru a nu-i obosi.

8
 Principalele exercitii folosite la corectare sunt:

 Inot numai cu picioarele cu mainile sprijinite pe scandura. In timpul inspiratiei capul

se va rasuci lateral. Se recomanda invatarea inspiratiei bilaterale.
 Inot numai cu bratele picioarele fiind sustinute cu ajutorul unui plutitor, asezat intre
genunchi. Se va lucra cu inspiratie bilaterala.
 Inot pe distante scurte, cu retinerea aerului in piept. Dupa efectuarea a trei patru
cicluri de miscari se va continua inotul cu respiratie. La acest exercitiu se va insista
asupra pozitiei corecte a capului, a coordonarii dintre brate si picioare si a vasliriilor.
 Inot craul cu un singur brat, celalalt fiind intins inainte pe apa, cu insiratie efectuata
pe partea dreapta. Dupa parcurgerea unei distante oarecare se va inota cu celalalt
brat. Se vor exersa si corecta respiratia si vaslirea.
 Inot craul cu bratele instinse inainte pe apa. Un brat executa un ciclu complet cu
respiratie dupa care miscarea se va repeta si cu celalalt brat. Se va corecta vaslirea
fiecarui brat.
 Inot numai cu picioarele, pe distanta scurta, numai de inot craulin ansamblu.
 Inot numai cu bratele pe distante scurte, urmat de inot craul in ansamblu.

Invatarea procedeului spate

Invatarea inotului craul pe spate incepe de obicei dupa insusirea procedului craul pe
piept.Se poate incepe si cu invatarea acestui procedeu, deoarece respiratia se efectueaza mai
usor.In primele lectii se va insusi o buna pozitie pe apa si se va inota numai cu ajutorul
picioarelor, apoi se va trece la invatarea procedeului simplificat, in care bratele vaslesc prin
miscari circulare.Tehnica miscarii bratelor fiind mai grea, insusirea ei se va realiza in etap de
perfectionare.
Invatarea miscarii picioarelor
In miscarile picioarelor la inotul pe spate cel mai activ lucreaza laba piciorului.
Deoarece miscarea picoarelor este identica cu cea de la craul pe piept, se va trece direct la
executarea ei din pozotia culcat pe spate.
Miscarea picioarelor din pozitia culcat pe spate cu sprijin acordat de partener:
 Sub omoplati
 La ceafa
 De maini

9
 Miscarea picioarelor fara sprijin. Bratele executa mici vasliri pe langa solduri. Daca
copiii intampina dificultati, se va acorda in continuare sprijin la maini.

Invatarea procedeului bras

In trecut invatarea inotului incepea cu procedeul bras.Aceasta metoda prezenta

avantajul ca incepatorii puteau sa respire usor si invatau sa inoate intr-un timp relativ scurt.
Dificultatea consta insa in coordonarea miscarilor intre brate si picioare, care trebuie insusita
corect, de la inceput, pentru a nu prelungii durata instruirii.In metodica actuala brasul se invata
abia dupa ce s-au insusit procedeele craul pe piept si pe spate.

Invatarea miscarii picioarelor

Picioarele reprezinta "motorul" principal al brasistului. Ciclul miscarii picioarelor la
inotul bras poate fi impartit in mod conventional in trei faze: strangerea picioarelor in pozitia
initiala (de plecare), pentru miscarea activa, miscarea activa, alunecarea (pauza). Stangerea
picioarelor incepe cu indoirea lor din genunchi si o flexie neinsemnata in articulatiile
coxofemurale. Labele picioarelor se misca sub apa, genunchii sunt departati lateral si in jos. Apoi
incepe flexia energica in articulatiile coxofemurale. In pozitia initiala dinaintea miscarii active
picioarele sunt indoite din genunchi in asa fel incat calcailele sunt strans apropiate de fese.
Unghiul dintre coapsa si trunchi atinge 90 de grade.

Succesiunea exercitiilor de invatare a miscarii picioarelor este urmatoarea:

 Sezand pe sol cu mainile sprijinite inapoi, efectuarea miscarii picioarelor.

 miscarea picioarelor cu mainile sprijinite pe marginea bazinului, efectuata in doi timpi .
 pregatirea picioarelor
 propulsia picioarelor
 miscarea picioarelor executata cu ajutorul unui partener care il va trage pe executant prin
apa tinandu-l de maini.
 miscarea picioarelor din alunecare. In timpul fazei pregatitoare se inspira, iar in timpul
propulsiei si alunecarii se expira.

Invatarea miscarii bratelor

Ciclul miscarii bratelor poate fi impartit in mod conventional in trei faze: miscrea activa
(vaslirea), ducerea bratelor inainte, alunecarea. In momentul de fata majoritatea celor mai buni
brasisti executa vaslirea cu bratele intinse, lateral si in jos. Tinzand catre inceperea cat mai
timpurie a tractiunii, brasistii intorc palmele in plan perpendicular fata de directia de inaintare.
10
Vaslirea se termina la linia umerilor. In acest moment bratele se indoaie usor din coate.Exercitii
pentru insusirea corecta a miscarii bartelor:Executarea miscarii bratelor pe uscat, din pozitia
stand cu corpul aplecat inainte. Treptat se va introduce si tehnica respiratiei. miscarea bratelor
din pozitia stand in apa adanca pana la piept, cu corpul usor aplecat. Miscarea se va efectua la
inceput pe loc, apoi din deplasare.

Invatarea procedeului fluture (delfin)

Inotul fluture (delfin) se invata dupa ce s-au insusit celelalte precedee de inot.Copiii
invata destul de repede miscarea ondulatorie de delfin, deoarece au multa mobilitate si suplete.
Ei intampina insa dificultati in executarea corecta a miscarii bratelo, neavand suficienta forta.
Pentru acest motiv invatarea si perfectionarea inotului fluture (delfin) necesita mai mult timp
decat celelalte procedee.

Invatarea miscarii picioarelor

Succesiunea exercitiilor la invatare sunt urmartoarele:

 Saritura delfinului, executata cu impingere de pe fundul bazinului ( adancimea apei

trebuie sa fie pana la talie).
 La intrarea in apa, capul va fi aplecat mult inainte cu barbia in piept.
 Dupa scufundare, picioarele efectueaza doua, trei miscari energice pana cand mainile
ajung la fundul bazinului. apoi, ridicand capul, inotatorul iese la suprafata.
 Copiii trebuie sa execute cu usurinta acest exercitiu prin sarituri succesive, fara
oprire, pe parcursul unei lungimi de bazin.
 Miscarea delfinului executata la marginea bazinului cu sprijinirea mainilor pe bara.
Se va accentua lovitura de sus in jos.
 Miscarea delfinului din alunecare, cu bratele intinse inainte.
 Miscarea delfinului din pozitia culcat pe spate, cu bratele langa corp, sub cap sau
intinse.
Invatarea miscarii bratelor
La inotul delfin bratele executa miscari simultane si simetrice. Ciclul miscarilor bratelor
poate fi impartit in aceleasi faze ca si la inotul craul. Caracteristica fazelor miscarilor este in
esenta aceeasi. Dar la inotul fluture bratele lucreaza concomitent si intre terminarea vaslirii intr-
un ciclu si inceperea vaslirii ciclului urmator se creeaza o pauza insemnata.

Succesiunea exercitiilor:

11
  Exercitii de brate executate pe uscat.
 Miscarea bratelor in apa adanca pana la nivelul taliei, cu trunchiul aplecat inainte,
umerii scufundati in apa. La inceput exercitiul se executa de pe loc, apoi din
deplasare.
 Impingerea si alunecarea cu executarea a doua, trei miscari de brate, fara respiratie.
Coordonarea miscarii bratelor cu respiratia
Coordonarea miscarii bratelor cu respiratia executata in apa adanca pana la piept. Se va
explica rolul conducator al capului; mai intai intra fata in apa, apoi se introduc bratele. Se va
insista asupra prelungirii expiratiei, pana in momentul in care bratele intra in apa in faza de
impingere si incepe inspiratia.repetare exercitiului cu impingere de pe fundul bazinului sau de la
perete.inot numai cu bratele, cu respiratie, picioarele fiind sustinute cu un colac plutitor.Insusirea
temeinica a acestui exercitiu va permite trecerea la coordonarea miscarilor in ansamblu.

Concluzii

Pentru o insusire temeinica a tehnicii de inot cea mai importanta parte este cea de
invatare. Daca in timpul invatarii apare o eroare, o graseala trebuie neaparat inlaturata, pentru ca
daca nu se intervine mai tarziu va fi mult mai greu de corectat, si va propune mai mult timp decat
daca se intervine pe loc.Faza perfectionarii denota partea in care fiecare inotator isi insuseste
propriul stil de inot. Fara partea de perfectionare a tehnicii, de exersarea acestea, prin diferite
exercitii metodice de perfectionare, nu se ating performantele dorite de catre antrenor sau
inotator.

12
 Bibliografie

1. Dumitrescu, I. Oprisescu - "Inotul", editura Stadion, 1973

2. Corneliu Ciobanu, Mihai Cerchez, Tiberiu Munteanu - " Inotul pe intelesul tuturor",
editura Stadion, 1972
3. E. Magda, M.Olaru - "Lectii de inot", editura Consiliul National pentru Educatie
Fizica si Sport.
4. M.A.Nabatnikova - "Inotul", editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, 1962
5. Szatmári Laurentiu - " Curs de inot", Universitatea Babes Bolyai Cluj, 1970
6. M. Epuran, Mariana Marolicaru - "Metodologia cercetarii activitatilor corporale",
editura Risoprint, Cluj - Napoca, 2000
7. S. Todea - "Metodica educatiei fizice si sportive", editura fundasiei Romania de
Maine, editia II, Bucuresti, 2001
8. Sandor - "Bazele generale ale teoriei educatiei fizice si sport, suport de curs",
Facultatea de Educatie Fizica si Sport, uz intern, Cluj - Napoca, 2008

13
14