Întroducere în bucătăria națională

Bucătăria moldovenească, dezvoltată pe o gamă bogată de carne, legume și

fructe este considerate ca una din cele mai gustoase și sănpătoase din lume, și nu
atât prin numărul mare de bucate, cat prin multutudinea nuanțelor gastronomice
obținute prin combinarea reușită a produselor.
Bucătăria națională moldovenescă a fost influențată în secolele trecute de
tradițiile culinare ale bucătăriilor greacă, slavonă, bizantină, mediteraneană. O
influenţă mare asupra artei culinare moldoveneşti a avut-o bucătăria turcească. Pe
parcurs ea a fost completată cu elemente din bucătăriile naționale ale altor popoare
de pe teritoriul ei, din cea ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă.
Tradiționale pentru bucătăria autohtonă sunt bucatele pregătite din cele mai
variate legume: roșii, ardei, vinete, varză alba, fasole, ceapă, usturoi, praz,
pătrunjel etc. Legumele sunt folosite în prepararea salatelor și sosurilor, ele sunt
coapte, prăjite, murate sau marinate, obținându-se astfel adevarate opera de artă
culinară. Un colorit specific redă bucătăriei tradiționale o diversitate mare de
bucate din porumb: terciuri, copturi, supe, fulgi etc. Mai cunoscută este mămăliga
– un terci din făină de porumb cu gust fin și delicios. Mămăliga este servită cu
jumări, scrob, fripturi, brânză, smântână etc.
Din timpurile cele mai vechi pe masa moldovenilor se serveşte brînza, care se
face în salamură în condiţii de casă. Brînza se utilizează nu numai ca aperitiv, dar
şi în calitate de ingredient la diferite bucate din legume, ouă, aluat şi carne.
În bucătăria moldovenească un rol aparte le revine produselor din carne, în
special la pregătirea bucatelor calde, dar și al aperitivelor, gustărilor. Sunt populare
zeama de găină, borșul, tocana, friptura și costița din carne de porc, micii din carne
de vită, cavurmaua din carne de berbec. Mai multe bucate din carne și pește sunt
preparate la gratar, deasupra tăciunelor de lemn încins. Produsele astfel pregătite
sunt, de obicei, anterior marinate.
Nici o sărbătoare tradițională nu se petrece fâră de răcituri, sarmale, tăiței cu
carne de pasăre etc. Masa de sărbătoare este împodobită cu bucate delicioase din
făină de grâu: prăjiței, copturi, învârtite, plăcinte, saralii cu brânză, legume, fructe,
nuci. În diferite zone ale Moldovei predomină bucătăria locală.
În zonele de est ale țării ucrainenii preferă renumitele borșuri, la sud - bulgarii
vă pot servi cu un deliciu traditional – ciulama de pui în sos de smântână, iar
găgăuzii – cu șurpa – o supă din carne de berbec pregătită cu mai multe mirodenii.
În comunitățile rusești sunt populare pelmenii, un fel de colțunași cu carne, serviți
cu smantână sau otet. În afara de metode tradiţionale de preparare a bucatelor
(fierbere, prăjire, înăbuşire), prepararea bucatelor la foc deschis este îndrăgită de
moldoveni – la grătar. Astfel se prepară toate tipurile de carne (de regulă, marinată
în vin), peşte, legume, ciuperci şi chiar în unele cazuri, fructe. Pentru a le păstra
sucul şi a le conferi aromă, anumite bucate se coc în frunză de viţă-de-vie, nuc,
varză.
Porumbul ocupă un loc important în meniul moldovenilor. Porumbul tînăr (în
lapte) se coace pe jăratic sau fierbe. Se utilizează la prepararea supelor și salatelor.
Din făină de porumb se prepare vestita mămăligă, care poate fi consumată ca
bucată aparte și în calitate de garnitură. Mămăligă poate fi preparată: prăjită,
coaptă, umplută, combinată cu făină de grîu, se folosește la prepararea unui
sortiment larg de produse de patiserie .
În calitate de condimente se utilizează usturoiul, piper negru, paprika.
Deasemenea se folosește pe larg verdeașa proaspătă: măcriș, praz, țelina, pătrunjel,
mărar, pătrunjel, loboda, leuștean, cimbru.
Nu mai puţin originală este şi masa de desert a moldovenilor. Varietatea mare
de fructe, vinuri de desert, nuci au permis apariţia unui număr mare de combinaţii
în formă de jeleuri, sucuri, dulceţuri şi compoturi, fructe umplute cu nuci, fructe în
vin, colţunaşi, plăcinte, copturi.
Un loc aparte în Bucăcăria Moldovenească îl au plăcintele. Denumirea lor
depinde de umplutura cu care se fac: plăcinte cu brînză de vaci, plăcinte cu brînză
şi mărar, plăcinte cu sfeclă de zahăr prăjită şi cu mac, plăcinte cu cartofi, plăcinte
cu varză acră prăjită, plăcinte cu bostan etc. Ele se deosebesc după umplutura cu
care se fac, după forma diferită şi după aluatul din care se fac (aluat dulce fără
drojdie sau dospit). Astăzi se cunosc foarte multe reţete şi forme pentru plăcinte,
Tradiţionale pentru moldoveni sînt: învîrtita cu brînză de oi, saraliile în formă de S
latinesc, plăcintele cu brînză de vaci şi de oi, vărzarele cu vişine, bostan.
Bucătăria moldovenească, în perioada contemporană, a reușit de-a lungul
vremurilor să-și păstreze tradițiile, bucătarii au reușit să transmită urmașilor gustul
mancărurilor noastre tradiționasle, aceștea au îmbunătățirt și rafinat mâncărurile,
dar au și păstrat neschimbată arta culinăriei autentice.
Mîncărurile specifice și tradiționle, cunosciute și apreciate atat în țară, cât și în
străinătate, sunt realizate astăzi de marile restaurante, însă foarte puțin de
gospodăriile țărănești, care ar putea participa la dezvoltarea turismului rural, ele
menținând și ducând astfel peste veacuri tradiția culinară a poporului nostru.