Operații cu fracții și zecimale

Transformarea fracțiilor în zecimale

A) Transformarea fracțiilor zecimale finite:

*la numărător scrieți toate cifrele (dar fără virgulă); *la numitor scrieți 1 urmat de
atâtea zerouri câte cifre se găsesc după virgulă:

B) Transformarea fracțiilor zecimale periodice simple:

*la numărător scrieți toate cifrele(fără virgulă) și scădeți cifrele aflate înaintea
perioadei; *la numitor scrieți atâția de 9 câte cifre aveți în perioadă:

*PERIOADA- număr sau grup de numere care se repetă la infinit sau de „x ori”
C) Transformarea fracțiilor zecimale periodice mixte:

*la numărător scrieți numărul(fără virgulă) și scădeți numărul format până la

perioadă; *la numitor scrieți atâția de 9 câte cifre se găsesc în perioadă și atâția
de zero câte cifre se găsesc între virgulă și perioadă:

OBSERVAȚIE –De obicei în cerința exercițiilor vi se cere să transformați în

fracții ordinare IREDUCTIBILE (fracții care nu se mai pot simplifica). Așadar
după transformare, simplificați fracția până devine ireductibilă ca în exemplul de
mai sus!

EXERCIȚII REZOLVATE:

A) Transformarea fracțiilor zecimale finite în fracții ordinare:

356 7 61
3,56= ; 0,7= ; -6,1= -
100 10 10
00
B) Transformarea fracțiilor zecimale periodice simple în fracții ordinare:
4 134−1 133 2433−2 2431
0, (4) = 1,(34)= = ; 4, (433) = =
9 99 99 999 999
0

C) Transformarea fracțiilor zecimale periodice mixte în fracții ordinare:

3221−32 3189 168−16 152
3,2 (21) =
990
= 990
; 0,16 (8)=
900
= 900

0 9 9
 Operatii cu fractii zecimale
Adunarea:

Scriem cele două fracții una sub alta, astfel încât partea întreagă să fie sub partea
întreagă, virgula sub virgulă, zecimile sub zecimi, sutimile sub sutimi, etc... apoi
efectuăm adunarea ca și la numere naturale, iar la rezultat coborâm virgula sub virgulele
termenilor. Astfel încât:

Scăderea:

Dacă descăzutul (numărul din care scădem) are mai puține zecimale decât scăzătorul,
atunci adăugăm la final zerouri, până avem același număr de zecimale. Avem voie să
facem acest lucru pentru că zerourile finale nu modifică valoarea fracției. De exemplu
fracția 2,35 se poate scrie 2,350 sau 2,3500. Exemple cu scăderi de fracții zecimale:

2,35 – 0,183 = 2,350 – 0,183 = 2,167

512 – 56,777 = 512,000 – 56,77 = 455,223
1,4 – 0, 9935 = 1,4000 – 0,9935 = 0,4065

Înmulțirea:

Pentru a înmulți două fracții zecimale finite se înmulțesc cele două numere fără a ține
seamă de virgulă, iar la rezultat se despart prin virgulă, de la dreapta spre stânga, atâtea
zecimale câte au cele două fracții împreună.

Exemple: ;
  La înmulțirea unei fracții zecimale cu o putere a lui 10, se mută virgula spre
dreapta peste atâtea cifre cât este exponentul (puterea) lui 10. Dacă nu sunt
zecimale suficiente se completează cu zero.
 Exemple: 2,576 · 10 = 25,76
3,4125 · 102 = 341,25
47,32 · 103 = 47320

Împărțirea:

Împărțirea unei fracții zecimale la un număr natural se face împărțind mai întâi partea
întreagă la numărul natural, se scrie virgula la rezultat, apoi se continuă împărțirea în mod
obișnuit, ca și la numere naturale; lângă ultimul rest se mai adaugă zero și se continuă
până obținem restul zero.

Exemplu:

• Împărțirea unei fracții zecimale la o altă fracție zecimală

Pentru a împărți două fracții zecimale, vom înmulți atât deîmpărțitul, cât și împărțitorul
cu 10 sau 100 sau 1000 (etc.), astfel încât împărțitorul să devină număr natural, apoi se
aplică algoritmul din paragraful anterior (împărțirea la un număr natural).

Exemple:
7,5:0,5 = 75:5 = 15 (am înmulțit ambele numere cu 10, pentru că 0,5 are o singură
zecimală și prin înmulțire cu 10 devine număr natural)
3,278:0,2 = 32,78:2 = 16,39 (am înmulțit ambele numere cu 10, pentru că 0,2 are o
singură zecimală și prin înmulțire cu 10 devine număr natural)
9,54:0,18 = 954:18 = 53 (am înmulțit ambele numere cu 100, pentru că 0,18 are
două zecimale)
 Unitati de masura pentru lungime. Transformari. Perimetre
Unități de măsură pentru lungime

Unitatea de măsură pentru lungime este METRUL (m).

Metrul are multipli (decametrul, hectometrul, kilometrul) și submultipli (decimetrul,

centimetrul, milimetrul).

NOTAȚII:
• kilometrul=km
• hectometrul=hm
• decametrul=dam
• metrul=m
• decimetrul=dm
• centimetrul=cm
• milimetrul=mm

TRANSFORMĂRI:

Așadar:
• 1 km=10 hm=100 dam=1000 m EXEMPLE Transformări:
• 1 hm=10 dam=100 m 3,5 dam =3,5·10=35 m.
• 1 dam=10 m 1700 cm =1700:100=17 m.
• 1 m=10 dm=100 cm=1000 mm 6,29 hm =6,29·100=629 m.
• 1 dm=10 cm=100 mm
• 1 cm=10 mm

PERIMETRE

În geometrie, un poligon este o figură geometrică plană, închisă, formată dintr-un număr
finit de segmente de linii drepte, numite laturi. PERIMETRUL (P) este suma lungimilor
tuturor laturilor unui poligon.
Pentru un triunghi oarecare ABC, perimetrul o să fie egal cu:

• P=AB+BC+CA

Pentru un pătrat ABCD (cu toate laturile egale: AB=BC=CD=DA=l), perimetrul o să fie
egal cu:

• P=4·l

Pentru un dreptunghi ABCD (având câte două perechi de laturi egale –

AB=CD=L=lungimea și AD=BC=l=lățimea), perimetrul o să fie egal cu:

• P=2·L+2·l=2·(L+l)

Calculați perimetrul unui dreptunghi având lungimea de 7 cm și lățimea de 3 cm.

Rezolvare: Lungimea dreptunghiului=L=7 cm.

Lățimea dreptunghiului=l=3 cm.
Perimetrul dreptunghiului=P=2·(L+l)

P=2·(7+3)=2·10=20 cm.
Unități de măsură pentru lichide:

Unitatea principală de măsurare a volumului lichidelor este litrul, notat l.

Submultiplii litrului sunt: mililitrul, centilitrul și decilitrul. Acestea sunt unități mai
mici decât litrul.Multiplii litrului sunt: decalitrul, hectolitrul și kilolitrul. Acestea sunt
unități mai mari decât litrul.

• Atenție, nu confundăm decilitrul cu decalitrul .

Scara unităților de măsură pentru volumul lichidelor

Fiecare unitate de măsură este de 10 ori mai mare decât unitatea aflată pe o treaptă mai
jos și de 10 ori mai mică decât unitatea aflată pe o treaptă mai sus.

• Pentru a transforma o unitate de măsură mai mare într-o unitate mai mică vom
face înmulțirea.

• Ca să transformăm o unitate de măsură mai mică într-una mai mare vom

face împărțirea.

• Dacă unitățile de măsură sunt succesive, adică sunt situate una după cealaltă,
atunci se înmulțește cu 10 sau se împarte la 10.

• Dacă unitățile se află la o distanță de mai multe trepte, atunci se înmulțește cu 10

sau se împarte cu 10 în mod repetat, de tot atâtea ori cât e diferența dintre treptele
pe care sunt situate cele două unități.
Exemplu: Așadar, o unitate de măsură mai mare se transformă într-o unitate de măsură
mai mică prin înmulțire.

6 hl = ? cl

• Observăm pe scara unităților de măsură unde sunt situate cele două unități –
hectolitrul și centilitrul. Ele se află la o distanță de patru trepte una de cealaltă,
hectolitrul fiind unitatea mai mare.

• Prin urmare, vom înmulți cu 10 x 10 x 10 x 10, adică vom înmulți de 4 ori cu 10,
pentru că sunt patru trepte distanță între ele. De fapt, înmulțim cu 10 000.

• Deci, 6 hl x 10 000 = 60 000 cl

 NUMERE PRIME. NUMERE COMPUSE

Un număr prim este un număr natural, mai mare decât 1 care este divizibil doar cu 1 și
cu el însuși.

Exemple: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23 sunt numere prime.

2 - este singurul număr prim par (cu soț)

Toate celelalte numere prime sunt numere impare

De exemplu, 3 este număr prim pentru că el este divizibil numai cu 1 și cu 3.

Numerele care nu sunt prime se numesc numere compuse.

Exemple: 6, 8, 9, 4, 10 sunt numere compuse.

6 este număr compus pentru că putem scrie numărul 6 astfel: 6 = 2 · 3
Deci 6 este divizibil nu numai cu 1 si cu 6 ci si cu 2 si cu 3
La fel, 4 este număr compus (și deci nu este număr prim) pentru că
1|4
4|4
2|4
Deci, nu doar 1 și 4 îl divid pe 4 ci și 2. Atunci 4 nu este număr prim.
 DIVIZIBILITATE - Cel mai mare divizor comun (C.m.m.d.c)
Cel mai mic multiplu comun (C.m.m.m.c)
Terminolgie

Divizibil = numarul intreg care se imparte, care se divide exact (rest=0 ) la alt numar.
Exemplu: numarul 6 se imparte exact la 2, deci numarul 6 este divizibil, se poate divide

Divizor = numarul intreg prin care se imparte exact (rest=0) alt numar intreg. Exemplu:
numarul 3 imparte exact numarul 6, deci 3 este divizorul lui 6 .

6 : 3 = 2 rest 0
NR. CE ESTE DIVIZIBIL DIVIZOR

Multiplu = numarul intreg divizibil cu un numar intreg dat. Exemplu: numarul 6 este
divizibil cu 3, dar si cu 2. Deci numarul 6 este multiplul lui 3, dar si a lui 2. Alt exemplu:
numarul 7 este divizibil numai cu 1, deci 7 este multiplul lui 1.

Multiplu comun = produsul rezultat din inmultirea unui numar intreg cu alt numar intreg
dat. Exemplu: numarul 6 este produsul rezultat din inmultirea lui 3 cu 2. Deci numarul 6
este multiplul comun al numerelor 3 si 2.

Cel mai mare divizor comun (cmmdc) = numarul cel mai mare care imparte exact
(rest=0) unul sau mai multe numere intregi. Se afla prin inmultirea divizorilor comuni cu
puterea cea mai mica.

Cel mai mic multiplu comun (cmmmc) = numarul cel mai mic care se imparte exact
(rest=0) la unul sau mai multe numere intregi. Se afla prin inmultirea divizorilor cu
puterea cea mai mare.
Reguli care se aplica in practica
Divizibil cu 2 = Un Divizibil cu 3 = Un numarul Divizibil cu 5 = Un numarul intreg este
numarul intreg este intreg este divizibil cu 3 sau acel divizibil cu 5 sau acel numar intreg are
divizibil cu 2 sau numar intreg are ca divizor pe 3, ca divizor pe 5, daca acel numar
acel numar intreg daca acel numar are suma cifelor are ultima cifra pe 0 sau pe 5.
are ca divizor pe 2, lui care se imparte exact la 3. Exemplu: 180; 180 : 5 = 36; deci 180
daca acel numar are Exemplu: 171; suma cifrelor lui este divizibil cu 5, sau il are ca divizor pe
ultima cifra pe 0 ,2, 171 ( 1+7+1=9; 9:3=3) se 5.
4, 6, 8. Exemplu: imparte la 3, deci 171 este Alt exemplu : 185; 185 : 5 = 37, deci 185
1754 este divizil cu divizibil cu 3 sau il are ca este divizibil cu 5 sau numarul 185 il are
2: 1754:2=877. divizor pe 3. ca divizor pe 5 .
EXEMPLE: Se se afle cel mai mare divizor comun, cmmdc, al numerelor 180 si 336

Calculam divizorii numarului 180.

Se traseaza o bara verticala si se scrie numarul 180.

180 5 ultima cifra 0 ==> 180/5=36

36 3 3+6=9 ==> 36/3=12

12 3 1+2=3 ==> 12/3=4

4 2 numar par ==> 4/2=2

2 2 numar identic ==> 2/2=1

1 1 numar identic ==> 1/1=1

Deci am gasit divizorii: 180 = 5 x 3 x 3 x 2 x 2 x 1

Sub forma de numere ridicate la putere, putem scrie:

180 = 5 x 32 x 22 x 1

Calculam divizorii numarului 336:

Se traseaza o bara verticala si se scrie numarul 336.

336 7 alegem 7 ==> 336/7=48

48 3 4+8=12 ==> 48/3=16

16 2 ultima cifra 6 ==> 16/2=8

8 2 numar par ==> 8/2=4

4 2 numar par ==> 4/2=2

2 2 numar identic ==> 2/2=1

1 1 numar identic ==> 1/1=1

Deci am gasit divizorii: 336 = 7 x 3 x 2 x 2 x 2 x 2 x 1

Sub forma de numere ridicate la putere, putem scrie:

336 = 1 x 24 x 3 x 7

Cel mai mare divizor comun, cmmdc, al numerelor 180 si 336 este produsul divizorilor
comuni la puterea ce mai mica:

180 = 5 x 32 x 22 x 1 Ce este scris cu roșu e divizor comun și ce

336 = 1 x 24 x 3 x 7 este încercuit sunt nr. cu puterea cea mai mică

cmmdc = 22 x 3 x 1 = 4 x 3 = 12

Se se afle cel mai mic multiplu comun, denumit prescurtat cmmmc, al numerelor
180 si 336.

Divizorii numerelor 180 si 336 sunt calculati mai sus.

Cel mai mic multiplu comun, cmmmc al numerelor 180 si 336, este
produsul divizorilor cu puterea ce mai mare:

cmmmc = 24 x 32 x 5 x 7 = 5040

180 = 5 x 32 x 22 x 1

336 = 1 x 24 x 3 x 7

Adica se ia puterea cea mai mare a fiecărui

număr, de exemplu, dintre 22 si 24, este corect să
alegem 24 deoarece este mai mare
 FORMULE PROBABILITĂȚI
~ PROCENTAJE MATEMATICĂ ~

DEFINIȚIE PROBABILITATE:

Probabilitatea(p) de realizare a unui eveniment este egală cu raportul dintre numărul

cazurilor favorabile realizării evenimentului și numărul tuturor cazurilor posibile ale
evenimentului.

De exemplu:

1. Într-o urnă sunt 7 bile albe, 3 bile roșii și 10 bile negre. Dacă se extrage la întâmplare o
bilă, care este probabilitatea ca aceasta să fie neagră?

Rezolvare:
Trebuie să aplicăm formula de mai sus.
Identificăm numărul cazurilor favorabile=10 (sunt 10 bile negre).
Identificăm numărul cazurilor posibile(ADICĂ numărul TOTAL de bile)
=7+3+10 =20.
Aplicăm formula:

2. Într-o pungă sunt: 4 bile albe, 6 bile albastre şi 2 bile galbene. Dacă scoatem o bilă din
pungă, la întâmplare, care este probabilitatea de a extrage:

a)o bilă albă

Identificăm numărul cazurilor favorabile=4 (sunt 4 bile albe).

Identificăm numărul cazurilor posibile(ADICĂ numărul TOTAL de bile) =4+6+2 =12.

Aplicăm formula:
b) o bilă verde;

Rezolvare:
Identificăm numărul cazurilor favorabile=0 (în pungă nu există bile verzi).
Identificăm numărul cazurilor posibile(ADICĂ numărul TOTAL de bile) =4+6+2
=12.

Aplicăm formula:

c) o bilă galbenă sau albastră;

Rezolvare:
Identificăm numărul cazurilor favorabile=2+6=8 (bile galbene+bile albastre).
Identificăm numărul cazurilor posibile(ADICĂ numărul TOTAL de bile) =4+6+2
=12.

Aplicăm formula:

f) Se extrage o bilă care nu este galbenă.

Rezolvare:
Identificăm numărul cazurilor favorabile=4+6=10 (bile albe+bile albastre).
Identificăm numărul cazurilor posibile(ADICĂ numărul TOTAL de bile) =4+6+2
=12.
Aplicăm formula:
 Mezii și extremii
Proportie: Egalitatea a două rapoarte se numește proporție.
Dacă rapoartele și au aceeași valoare, ele formează proporția = , iar numerele
a,b,c,d se numesc termenii proporției.
Termenii a si d se numesc extremi, iar termenii b si c se numesc mezi.

Proprietatea fundamentală a proporțiilor:

Într-o proporție produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.
= <=> ad=bc,unde b≠0 și d≠0
Reciproc, daca numerele a,b,c,d verifică relația ad=bc , atunci ele pot fi termenii unei
proporții.

Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporție:

Dacă într-o proporție un singur teremen este necunoscut, din proprietatea fundamentală a
proporției , acesta se poate determina astfel :

un extrem = sau un mez =

Exemple:

SAU
 PUTERI. Operații cu puteri.
Puterea n a unui număr a, notată an, este o operație dintre aceste numere,
numite bază (a), respectiv exponent (n). În vorbire, an se pronunță "a la puterea n", sau,
pe scurt, "a la n", Dacă n este un număr natural, atunci ridicarea la putere poate fi
definită ca o înmulțire repetată:

an = a1 x a2 x.... an Exemplu: 24 = 2 x 2 x 2 x 2 = 16

de n ori de 4 ori

1. Înmulțirea de puteri cu aceeași bază:

Să înmulțim numerele 53 și 52. Pe 53 îl scriem ca 5 înmulțit cu el însuși de 3 ori, pentru că

exponentul este 3, iar pe 52 îl scriem ca 5 înmulțit cu el însuși de două ori, pentru că
exponentul este 2. Avem astfel un produs în care 5 este înmulțit cu el însuși de 5 ori,
adică 55.

Înseamnă că pentru numerele naturale a, m și n (alese astfel încât să evităm cazul 00, care
nu este definit) avem regula pentru înmulțirea de puteri cu aceeași bază:

SCRIEM BAZA ȘI ADUNĂM PUTERILE

Exemple:
2. Împărțirea de puteri cu aceeași bază:

Pornind de la exemplul anterior, să mai descoperim o regulă de calcul cu puteri. Am

văzut că 53 înmulțit cu 52 ne dă 55. Înseamnă că 55 împărțit la 53 este egal cu 52, deci cu 55
-3
.

Când avem de împărțit două puteri, scriem baza comună la rezultat și scădem exponenții.
Înseamnă că exponentul deîmpărțitului trebuie să fie mai mare sau egal cu exponentul
împărțitorului. Împărțirea la 0 nu are sens; trebuie să avem grijă să nu ajungem la o astfel
de împărțire, deci baza comună trebuie să fie diferită de 0.

Exemple:
3. Puterea unei puteri:

Să vedem cum calculăm (32)4:

Atunci când avem de ridicat o putere la o altă putere, scriem baza și înmulțim exponenții:

Exemple:
4. Puterea unui produs:

Să calculăm un produs ridicat la o putere:

Când avem un produs ridicat la o putere, ridicăm fiecare factor la puterea respectivă și
înmulțim puterile obținute. Invers, dacă avem un produs de puteri cu același exponent,
înmulțim bazele, iar la rezultat scriem exponentul comun.

Exemple:
5. Puterea de forma amn:

Când avem o putere de forma amn, calculăm mai întâi exponentul mn, apoi continuăm
restul calculelor din exercițiu.

Exemple:
SISTEME DE ECUAȚII CU NECUNOSCUTE
 PUTEREA UNUI NUMĂR NATURAL
prof. Lukacs Tiberiu

1. Să se precizeze pentru scrierile de mai jos, baza și exponentul

59 an x3 74 12 y xa
exponentul: exponentul: exponentul: exponentul: exponentul: exponentul:
baza: baza: baza: baza: baza: baza:
2. Știind că de exemplu 5  5  5  5  125 , calculați :
3

25  83 
43  34 
72  54 
50  131 
104  04 
3. Știind acum ce înseamnă o putere, efectuați următoarele calcule știind că mai întâi se calculează
puterile.

Ex: 2  3  2  2  3  3  3  4  27  31
2 3

34  23 
43  33 
25  52 
73  60 
20170  20171 
nm
4. Știind că a  a  a
n m
scrieți sub forma unei singure puteri:

53  54  534  57 37  34 
7 2  79  810  812 
6  63  y5  y9  y 2 
75  76  77  23  24  26  27 
31  32  33  ......  320 

nm
5. Știind că a : a  a
n m
scrieți sub forma unei singure puteri:

9 7
Ex 3 : 3  3  32 5200 : 5170 
9 7

237 : 222  x5 : x3 
20173 : 20172  104 :104 
710 : 74 : 73  99 : 95 
    
m
n m
 a nm și faptul că a  a
m
n n
6. Știind că a scrieți sub forma unei singure puteri:

Ex2  3 4
 234  212 Ex 2
34
 23333  281

5  
2 5
52 
5

3  
2 4
32 
4

7  
3 2
73 
2

9  
5 2
95 
2

7. Scrieți următoarele numere sub forma unei puteri

42
2
25  64 
82 16  4 625  5
16  2 121  11
5
32 
2 2
9 125  900 

8. Ținând cont de formulele de mai sus calculați

3 2
 35  : 34  10 2
103  : 105  
2 2

2  2 3
5   54 : 53  
2
: 24 

3 : 33   5  5  53  :  510  
5 2 2 4 2

9. Știind că a  b   a  b  și a : b   a : b  aplicați fomulele:

n n n n n n

213  313  245 : 65 

728  328  10n : 2n 
 3  5   24 : 8 
17 9

10. Comparați următoarele puteri completând cu unul din semnele < , > , =:

46.......45 38.......48 274.......96

83.......45 520.......330 136.......135
20.......30 124.......135 233.......322
 PUTEREA UNUI NUMĂR NATURAL

(reguli de calcul cu puteri)

prof. Lukacs Tiberiu

1. Știind că a0 = 1 , 0n = 0 , 1n = 1, a1 = a și 00 nu există să se calculeze:

70 = 015 = 18 = 91 =
20200 = 03512 = 12587 = 561 =
(1 + 2 + 3 + ..... + 52)0 = 0458 = 11+2+3+......+47 = 20201 =

2. Folosind formulele de mai sus calculați :

20 + 20191 = 53 − 251 + 0100 =

03 + 18 + 5121 − 29 = 30 + 13 + 03 + 31 =
71 + 230 − 023 + 13 = 7 2  ( 50 + 15 + 51 ) =
50 + 05 + 15 + 51 = 131 + 113 + 013 + 130 =
101 − 110 + 911 + 091 = 11 + 12 + 13 + ....... + 1200 =

n+m
3. Știind că a  a = a
n m
scrieți sub forma unei singure puteri:

53  54 = 53+4 = 57 3786  389 =

85  827 = 181359 188795 =
4  43 = y589  y9542  y 2875 =
1052 1078 1098 = 230  231  232  233 =
51  52  53  ......  532 = 62  64  66  ......  640 =

n−m
4. Știind că a : a = a
n m
scrieți sub forma unei singure puteri:

39 : 37 = 39−7 = 32 53413 : 53178 =

784 : 764 = x555 : x456 =

202038 : 202029 = 10487 :1048 =

7100 : 743 : 738 = 396 : 348 =
8758 :843 :8561 = 12321 :12123 :1238 =
 ( )
m
5. Știind că a
n
= a nm scrieți sub forma unei singure puteri:

( ) =2
Ex 2
3 4 34
= 212 ( 38 ) =
257 11

(7 ) =
4 9
(5 ) =
178 34

(8 ) =
42 23
(9 ) =
451 45

(17 ) =
328 7
(7 ) =
257 65

(9 ) =
547 3
(6 ) =
37 46

6. Știind că a  b = ( a  b ) și a : b = ( a : b ) scrieți sub forma unei singure puteri:

n n nn n n

713  813 = (7  8)13 = 5613 245 : 65 = (24 : 6)5 = 45

978  878 = 1245 : 45 =
9533  833 = 43387 : 97 =
375 135 = 81843 :123 =

4910 1810 = 170112 : 712 =

1098  538 = 71527 :87 =
2506  96 = 42104 : 54 =
 PUTEREA UNUI NUMĂR NATURAL (începuturi)
prof. Lukacs Tiberiu

1. Să se precizeze pentru scrierile de mai jos, baza și exponentul

53 1412 10 a3 5n xa
exponentul: exponentul: exponentul: exponentul: exponentul: exponentul:
baza: baza: baza: baza: baza: baza:
2. Știind că de exemplu 7 = 7  7  7 = 343 , calculați :
3

33 = 152 =
53 = 232 =
72 = 93 =
84 = 74 =
54 = 35 =
26 = 210 =
3. Calculați

22 = 102 = 202 =
23 = 103 = 203 =
24 = 104 = 204 =
25 = 105 = 205 =
26 = 106 = 206 =
Ce observați?

4. Calculați după model 52 + 34 = 5  5 + 3  3  3  3 = 25 + 81 = 106 :

32 + 24 = 73 − 9 2 = 27  43 =
172 + 32 = 182 −102 = 53  24 =
53 + 92 = 113 − 73 = 28 : 43 =
63 + 27 = 124 −103 = 64 : 33 =
182 + 192 = 93 − 54 = 83 : 42 =
5. Calculaţi:

20171 − 12017 = 01 + 10 =
20201 + 02020 = 70 − 10 =
51 + 30 + 07 = 11  20200 =
20200 + 20210 + 20181 = 20191 + 0100 + 20190 =
 6. Calculaţi:

31  31 = 32 =
31  32 = 33 =
32  33 = 35 =
33  31 = 34 =
22  21 = 23 =
2 2  22 = 24 =
23  25 = 28 =
24  26 = 210 =
Ce observați?
7. Calculaţi:

12 = 112 = 13 =
22 = 122 = 23 =
32 = 132 = 33 =
42 = 142 = 43 =
52 = 152 = 53 =
62 = 162 = 63 =
72 = 172 = 73 =
82 = 182 = 83 =
92 = 192 = 93 =
102 = 202 = 103 =
Rezultatul ridiării la putrea a doua Rezultatul ridiării la putrea a
se numește pătrat perfect: treia se numește cub perfect
Ex 16 este pătratul numărului 4 deoarece 42 = 16 Ex 125 este cubul numărului 5
deoarece 53 = 125
Sugestie: Învățați pătratele și cuburile perfecte de mai sus.

8. Scrieți următoarele numere sub forma unei puteri

4=2
2
25 = 64 =
8=2 16 = 4 625 = 5
16 = 2 121 = 11
5
32 =
2 2
9= 125 = 900 =