Grupa –Amg 203

Elevul –Dumbravă Zinaida

Subiectul: Clisme.Colectarea materiilor fecale.
Data:13.04.2020
Competenţe şi abilităţi:
definirea noţiunii de clismă;
identificarea clismelor după efectul urmărit (evacuatoare,terapeutică şi baritată);
enumerarea indicaţiilor şi contraindicaţiilor clismelor;
selectarea materialelor necesare pentru clisme;
descrierea algoritmului de efectuare a clismelor;
îngrijirea bolnavului după clismă;
reorganizarea locului de muncă;
explicarea particularităţilor de colectare a materiilor fecale pentru examenul coprologic,
bacteriologic, parazitologic, hemoragia ocultă.

Clisma este o formă specială a tubajului, prin care se introduc diferite lichide,
uleiuri în intestinul gros
După efectul urmărit, clismele se împart în:
Clisme evacuatoare sunt:
• evacuatoare propriu-zise
• înalte
• prin sifonaj
• uleioase
• purgative
Clisme terapeutice sunt:
• medicamentoase (cu efect general sau local)
• alimentare (clisme hidratante, picătură cu picătură)
Clisme cu scop explorator
baritate ( suspenzie de bariu)

Indicaţii:
• În constipaţii;
• La pregatirea pentru examinarea radiologică sau endoscopică a intestinului;
• Înainte de operaţii;
• constipaţii rebele;
• în caz cînd clizma evacuatoare nu are efect;
• în primele zile după operaţie;
• după naştere;
• retenţii îndelungate de scaun însoţite de dureri abdominale;
• bolnavii inconştienţi;
• bolnavi care refuză luarea medicamentelor pe cale orală;
• la cei cu imbolnăviri gastrice;
• la copii mici (sugari);
• unde medicamentul ar avea un efect dăunător asupra stomacului sau dacă
medicul doreşte să ocolească calea portală de absorbţie;
• stări de dehidratare
Contraindicaţii:
• boli inflamatorii acute ale intestinului gros (rectului);
• tumori ale rectului si ale intestinului;
• hemoragii hemoroidale şi gastrointestinale;
• inflamaţia acută a organelor abdominale (apendicită acută, colecistită acută, peritonită);
• insuficienţă cardiovasculară în stare de decompensare;
• primele zile după operaţie la organele cavitaţii abdominale.
• procese acute inflamatorii ale segmentului inferior a intestinului gros;
• fisuri ale orificiului anal;
• prolaps rectal;
• procese ulceroase;
• colite;
• hemoragii intestinale etc
• hemoragii intestinale;
• diaree;
• constipaţie;
• prolaps rectal;

Pregatirea necesarului:
Materiale de protecţie: paravan, muşama, aleză;
Materiale sterile: canula rectală, casoleta cu şerveţele de tifon, para de cauziuc (pentru copii);
Materiale nesterile: stativ, irigatorul cu tub de cauciuc cu lungimea de 1.5-2m şi diametru de
10mm, taviţă renală, bazinet, apă caldă la temperatura de 35-37◦C (500-1000 ml pentru adulţi,
250 ml adolescenţi, 150ml copii, 50-60 ml sugari).

Tehnica efectuarii
1.Asistenta medicală se spală pe mîini, le dezinfectează, îmbracă mănuşile şi
şorţul de muşama;
2.Se fixează canula la tubul irigatorului, se închide robinetul, se umple
irigatorul cu apă;
3.Se lubrifiază canula cu un tifon;
4.Se fixează irigatorul pe stativ;
5.Cu mîna stîngă, asistenta medicală îndepartează fesele pacientului;
6.Cu mîna dreaptă întroduce canula prin anus în rect 10-12cm (mai intîi
spre ombelic 3-4 cm, apoi paralel cu coccisul 5-8 cm);
7.Se deschide robinetul şi se reglează viteza de scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului deasupra patului pacientului;
8.Se închide robinetul înainte ca nivelul apei sa se apropie la nivelul tubului
de scurgere, apoi se retrage canula;
9.Se propune pacientului să reţină lichidul aproximativ 10 min, după ce va
elibera intestinul;
10.Utilajul folosit se supune dezinfectarii
Supravegherea pacientului
1.Se efectuează toaleta regiunii anale pe un bazinet curat;
2.Se îndepartează materialele de protecţie;
3.Se aşează pacientul comod, se înveleşte;
 4.Se aeriseşte salonul.
Reorganizarea locului de muncă
1.Se îndepartează materialul cu care s-a efectuat clisma;
2.Se spală instrumentele utilizate, se dezinfectează şi se pregătesc pentru
sterilizare;
3.Efectuarea clismei se notează în foaia de observaţie.

Recoltarea pentru examenul de laborator are ca scop de a stabili eventualele

modificări patologice ale materiilor fecale sau natura si cauza declanşatoare a
produselor patologice. Ele pot reflecta realitatea numai dacă se respectă normele
generale speciale a materiilor fecale.Materiile fecale se recoltează din produsele
eliminate spontan sau sub influenţa purgativelor, sau pe cale instrumentală din
rect sau colonul sigmoid (recoltarea conţinutului rectal).
Materialul trimis la analiza trebuie sa-şi păstreze caracterele, din acest motiv
se va evita amestecarea lui cu urina, resturi de supozitoare, soluţii utilizate pentru
clizme evacuatoare, medicamentoase sau cu substanţe de contrast, utilizat la
examinări radiologice prealalbile. Se va renunţa la aceste reguli in caz de urgenţe,
cînd este necesară confirmarea prezenţei sîngelui în scaun sau recoltării efectuate
din considerente epidemiologice.
Scaunul recoltat se va trimite la laboratorului in stare proaspătă sau cel mult
la 12 ore după eliminare, în acest caz scaunul trebuie păstrat la rece.

Concluzii:
În urma studierii temei am format abilități de a efectua o clisma .Am determinat
care sunt indicațiile si contraindicațiile.Am studiat cum se va efectua corect o
clisma care este tehnica efectuarii. Am detrminat care sunt tipurile de clisme si
efectele lor, am analizat și determinat care este materialul necesar pentru
efectuarea clismei.Dupa studierea acestei teme am aflat care este scopul colectarii
maselor fecale si particularitatiile lor.

Semnătura profesorului:________________