Control Son de

Controlul presiunilor din sondă
0.Introducere 0.1
0.1.Dificultăți, accidente, avarii, complicații

0.2.Manifestări eruptive
0.3.Erupţii libere
0.4.Managementul prevenirii manifestărilor eruptive
pag.2
0.1.Dificultăți, accidente, avarii, complicații 0.2
Dificultățile de foraj
În timpul forajului sau al unor lucrări conexe apar, uneori, diverse dificultăţi ca urmare· a condițiilor geologice
întâlnite. Dificultăţile de foraj constituie situaţii şi fenomene întâlnite în sonde care îngreunează,
prelungesc şi scumpesc lucrările de realizare a acestora.
- surparea, strângerea şi dizolvarea rocilor din pereţii găurii de sondă
- manşonarea sapei şi a gamiturii cu detritus lipicios
- pierderea noroiului în formaţiunile traversate
- afluxul nedorit al fluidelor din strate în sondă cu manifestarea ei la suprafaţă
- devierea sondei de la direcţia verticală
Dificultăţile
de foraj - intensităţi mari de deviere care duc la solicitări excesive ale gamiturii de foraj şi
dificultăţi la tubarea coloanelor de burlane
- formarea găurilor de cheie
- luarea accidentală a unei găuri noi
- apariţia unor forţe şi momente de frecare excesive
- agresivitatea unor roci sau fluide asupra echipamentului de foraj
- alterarea proprietăţilor fluidului de foraj cu contaminanţi din rocile traversate
- prezenţa unor gaze dăunătoare
- coroziunea accentuate ale prăjinilor
pag.3 - depunerea baritei
Dificultățile de foraj
Sonda are pierderi

de circulație Sonda manifestă
Fluidul de foraj din Fluidele din porii

sondă curge dinspre rocilor curg
sondă înspre stratul dinspre strat
care s-a fisurat înspre sondă Aflux
psonda psonda
pfisurare pstrat
strat psonda  pfisurare pstrat  psonda
pag.4
Accidente, avarii, complicaţii
echipamentului de foraj
avarierea
Dacă nu sunt prevenite şi avarierea sondei
tratate corespunzător,
dificultăţile pot duce la umane
accidente
ecologice
o garnitură de foraj ruptă ori scăpată în sondă poate fi

prinsă; invers, la încercarea de degajare a garniturii prinse,
aceasta se rupe ori se smulge
Complicaţiile de foraj au
loc atunci când un
accident sau o dificultate turtirea unei coloane poate duce la prinderea garniturii.
de foraj sunt urmate de
un alt accident sau o altă la încercarea de degajare a unei garnituri prinse, sonda
dificultate începe să piardă noroi ori să manifeste eruptiv
când se fac încercări de oprire a unei manifestări

eruptive, sonda începe să piardă noroi şi, reciproc, după
o pierdere urmează o manifestare eruptivă
pag.5
0.2.Manifestări eruptive 0.5
Generalităţi
Se spune că o sondă manifestă atunci când ea curge din cauza afluxului nedorit al
fluidelor (apă, petrol, gaze) din stratele traversate şi ascensiunii lor spre suprafaţă.
În timpul circulaţiei, debitul la ieşire este mai mare decât cel pompat; în absenţa ei,
noroiul (ori alt fluid existent în sondă) iese singur.
Sonda poate fi închisă și

curgerea fluidelor este Manifestări eruptive
controlabilă
Fluidele din porii

rocilor curg
dinspre strat
înspre sondă
Sonda nu poate fi închisă

și curgerea fluidelor este Erupții libere
incontrolabilă
pag.6
0.2.Manifestări eruptive 0.6
Generalităţi
În mod normal, manifestările eruptive sunt considerate periculoase, deoarece pot

degenera în erupţii libere. Pentru a evita acest lucru se montează prevenitoare de
erupţie care să închidă sonda, afluxul pătruns în ea se evacuează într-un mod controlat,
iar presiunea din sondă se reglează aşa fel încât să fie împiedicată pătrunderea altor
fluide din strate.
Nu orice aflux de fluide din strate este considerat periculos, de exemplu cel
pătruns din formaţiuni cu permeabilitatea redusă, cel provenit din roca dislocată de sapă
în timpul forajului, cel provocat la probarea stratelor cu ajutorul unui probator, cel tolerat
în timpul forajului subechilibrat. Sunt periculoase afluxurile relativ mari provenite din
formaţiuni cu permeabilitatea ridicată, alimentate de diferenţe însemnate de presiune
strat-sondă, cele care au viteză mare de ridicare datorită vâscozităţii scăzute a noroiului
şi mai ales cele de gaze.
O manifestare eruptivă poate interveni în orice fază a procesului de foraj: la avansarea

sapei, la manevrarea garniturii de foraj, la carotaj, instrumentaţii, introducerea coloanei de
burlane, cimentare.
pag.7
0.3.Erupții libere 0.7
Generalităţi
Curgerea necontrolată a fluidelor din stratele traversate afară din sondă sau dintr-un
strat în altul constituie o eruptie liberă. Se disting, aşadar, eruptii la suprafaţă şi erupţii
subterane.
În primul caz, sunt aruncate din sondă volume mari de fluide, însoţite adesea de
fragmente de rocă desprinse din pereţii găurii de sondă.
În al doilea caz, fluidele circulă necontrolat dintr-un strat cu presiune mai mare într-unul
cu presiune mai mică. Eruptiile subterane sunt greu de stăpânit şi se pot transforma
cu uşurinţă în erupţii de suprafaţă. În ambele cazuri se spune că sondele sunt scăpate de
sub control.
Erupţiile libere sunt cele mai grave accidente care se produc la o sondă şi pot
interveni în orice fază operaţională, de foraj, producţie sau reparaţii. În fiecare an se
produc în lume mai multe erupţii libere, unele dintre ele cu consecinţe dezastruoase, chiar
dacă sondele sunt echipate cu sisteme de control tot mai perfecţionate, iar personalul
operator este instruit periodic în centre de antrenament specializate. Cauzele sunt de
regulă combinate: defecţiuni sau avarii ale echipamentelor, incertitudini geologice,
tehnologii improprii şi, poate cele mai importante, erorile umane.
pag.8
0.3.Erupții libere 0.8
Generalităţi
Erupţiile libere pot duce la:
- pierderea echipamentului din sondă şi chiar abandonarea ei;
- avarierea instalaţiei de foraj şi a anexelor ei, până la distrugerea lor completă, prin
acţiunea erozivă a fluidelor care erup şi a fragmentelor de rocă antrenate, prin
incendiere sau prin scufundarea lor în craterul format la gura sondei; la sondele forate
în grup, de pe aceeaşi platformă, pot fi avariate sau incendiate şi celelalte sonde
aflate în conservare sau în producţie; platformele marine înseşi pot fi distruse;
- pierderi mari de hidrocarburi;
- degradarea zăcământului interceptat, ca urmare a scăderii energiei fluidelor

cantonate în el;
- poluarea mediului înconjurător (terenuri agricole, păduri, râuri, apa mării, plaje, ţărmuri
cu petrol, condensat, apă sărată;
- accidentarea personalului şi chiar pierderi de vieţi omeneşti în momentul

erupţiei, al incendierii sondei sau în timpul încercărilor de captare a ei; accidente
pot surveni şi din cauza gazelor nocive, atunci când acestea sunt prezente;
pag.9
0.1.Managementul prevenirii manifestărilor eruptive 0.9
Generalităţi
Din punct de vedere hidraulic sonda curge ca urmare a faptului că presiunea fluidelor din
porii formaţiunii este mai mare decât presiunea din sondă.
Depistarea fenomenului de manifestare eruptivă poate fi afectată de următorii factori:
Competență. Competența formală în general poate să fie disponibilă, dar

experiența practică/competența reală poate să lipsescă.
Atenție / conștientizare. Experiența din diferite incidente arată că au existat

semnale ale manifestării eruptive, dar acestea nu au fost percepute sau luate în
considerare din diverse motive în general subiective.
Conformitate. Procedurile sunt în general percepute ca fiind "destul de bune",

dar ele nu sunt întotdeauna aplicate sau prost aplicate.
Planificare. Pot exista uneori dese deficiențe în timpul fazei de proiectare, atât în
evaluarea raportului presiune pori/presiune sondă cât și în evaluarea riscului
fenomenului de manifestare eruptivă.
Comunicarea. Este necesară o „cultură” a modului în care se comunică (cât mai

precis și cât mai concis).
pag.10
Generalităţi
O politică bună pentru prevenirea manifestărilor eruptive presupune în general

următoarele aspecte:
• Îmbunătățirea procedurilor / documentației
• Îmbunătățirea controlului /verificărilor/examinărilor
• Consolidarea pregătirii și evaluării privind controlul sondelor
• Îmbunătățirea practicii de lucru / monitorizarea operațională a barierelor
• Îmbunătățirea proiectării sondelor
În cazul antreprenorilor de foraj, pot să apară deficiențe în înțelegerea și competențele

legate de fenomenul manifestărilor eruptive. Acest lucru este adesea atribuit utilizării
consultanților și a personalului parțial neexperimentat în poziții cheie.
pag.11
Generalităţi
Din analiza diverselor manifestări eruptive din șantier s-a constat că "elementul uman"
joacă un rol foarte important. Mai precis (în ceea ce privește rolurile oamenilor în
prevenirea și combaterea manifestărilor eruptive) au fost subliniate în mod repetat
următorii factori:
• Competență. Competența formală este în general disponibilă, însă experiența
practică / competența reală poate să lipsească
• Măsurile necesare pentru reducerea numărului de manifestări eruptive
• Măsuri legate de organizare și management.
Din diverse sondaje s-au constat următoarele cerinţe:
• Mai multă competență sistematică și instruire în cadrul scenariilor realiste

• Construirea unei culturi a deschiderii către nou şi către instruire continuă
• O mai bună respectare a procedurilor
• Condiţii de lucru mai bune pentru personalul din cabina de foraj
• Creșterea prezenței la fața locului a reprezentanților companiei de operare
• Procese de planificare mai bune
• Transfer mai bun de experiență și învățare din incidente
pag.12
1.Noțiuni fundamentale 1.1
1.1.Noțiuni matematice fundamentale

1.2.Noțiuni fundamentale despre presiuni
1.3.Noțiuni fundamentale despre gaze
pag.13
1.1.Noțiuni matematice fundamentale 1.2
Arii şi volume
L2 A  L1  L 2
Aria
dreptunghiului
L1
L3 V  L1  L 2  L 3
Volumul
paralelipedului
L2
L1
pag.14
Arii şi volume
D
 D2
A
4
Aria
cercului
3,14
 D2
H V H
4
Volumul
cilindrului
D
pag.15
Arii şi volume
  D  d
2 2

A
4
Aria
inelului
d circular
  D2  d2 
H V H
4
Volumul
cilindrului
găurit
pag.16 D
1.1.Noțiuni fundamentale despre presiuni 1.5
Tipuri de presiuni
Se ia în considerare generarea presiunilor de către acţiunea fluidelor. Există

două tipuri de presiuni
Fluidul nu se deplasează. Presiunea este

Hidrostatică
generată de către greutatea fluidului.
Presiune
Fluidul se deplasează. Presiunea este

Hidrodinamică generată de frecările fluidului cu
suprafeţele de contact precum şi de
frecările din volumul de fluid.
pag.17
1.2.Presiunea hidrostatică 1.6
Relația de definire a presiunii hidrostatice
Densitatea fluidului poate fi constantă

(cazul fluidelor incompresible) sau
Greutatea fluidului de variabilă cu adâncimea (de exemplu
deasupra punctului în cazul gazelor).
considerat.
Forta
Presiune hidrostatică   Densitatea g  Adâncimepe verticală
Arie
Nu contează forma traiectului
Acelerația gravitațională. tubului ci numai cota pe
verticală a punctului la care
se calculează presiunea .
p   gH
pag.18
Gradientul de presiune hidrostatică
Uneori se utilizează noţiunea de gradient

hidrostatic. Prin definiţie acesta este de
fapt greutatea specifică a fluidului
considerat.
Gradientulhidrostatic  Densitatea g
- Indică direct cu cât variază
presiunea pe unitatea de lungime
Avantaje
- Se calculează mai rapid
Utilizarea presiunea hidrostatică
gradientului
hidrostatic
- Ascunde explicitarea efectului
acceleraţiei gravitaţionale
Dezavantaje
- În realitate se măsoară densitatea şi
nu greutatea specifică
pag.19
Relația dimensională a gradientului presiunii hidrostatice
Gradient hidrostatic   Densitate Accelaratie 

Masa   Aceleratie 
Masa  Acceleratie  1 
Lungime 3
Lungime 2 Lungime Unitate de măsură a
gradientului de presiune

Forta  
1

Forta   1 
Presiune
Lungime 2
Lungime Arie Lungime Lungime
De exemplu în cazul apei mineralizate

Densitatea apei  apă  1050  1070 kg
mineralizate mineralizată m3
Gradientul apei mineralizate

(greutate specifică) 1050 kg   9,81 m  10300 N
  m 3   s 2 
 
m 3  10300  
Pa  10,3 kPa
m m
 

 apă   apă g

     
mineralizată mineralizată
1070 
kg   9,81 m  10500 N
3  10500
Pa  10,5 kPa
 
 m 3

 
 s 2

 m m m
pag.20
Presiunea hidrostatică a unei coloane de fluide
1 Presiunea hidrostatică
la acest nivel
h1
1
p1  1 gh1   1 h1
2 Presiunea hidrostatică
h2 la acest nivel
2
p2  p1   2 gh2  p1   2 h2
3
h3
3
p3  p2   3 gh3  p2   3 h3
Presiunea hidrostatică
la acest nivel
pag.21
1.2.Presiunea hidrodinamică (căderea de presiune) 1.10
Relația de definire a presiunii hidrodinamice
Cadere de presiune    Densitate Debit

m
Coeficient cuprins
Coeficient al căderilor de presiune ce în intervalul [1,1 2]
depinde de geometria spaţiului de curgere,
proprietăţile reologice ale fluidului și de
regimul de curgere. Valoarea lui se Conform principiului hidrodinamicii căderile de
determină prin teste la sondă și depinde de presiune (frecări) măsurate la un manometru
unitățile de măsură ale celorlalți parametrii. sunt căderile de presiune ce urmează după acel
manometru în sensul de curgere al fluidului.
Sunt frecările de pe
lungimea L2 şi sunt Sunt frecările de pe lungimea L1 şi
afectate de toate sunt afectate de toate fenomenele
fenomenele (spargeri , ce se întâmplă pe această lungime
ștrangulări) ce se de conductă
întâmplă pe această
lungime de conductă
phidrodin 2  phidrodin 1 phidrodin 1  0 phidrodin 0  0
L1
L2
pag.22
Determinarea coeficientului “m” al presiunii hidrodinamice
Se măsoară căderile de presiune Q1 p1

la două debite de circulaţie (care
să fie în același regim de curgere) Q2 p2
p  Qm
Dacă nu se modifică:
m - geometria spaţiului de curgere
p1  Q1 
   (lungimi, diametre)
p2  Q2  - proprietăţile fluidului de foraj
(densitate, proprietăţi reologice)
Pentru calcule de estimare se

 p1   Q1  poate lua valoarea 2
m  lg  lg 
 p2   Q2  m  1.1 2
pag.23
1.2.Presiunea hidrodinamică (cădere de presiune) 1.12
Determinarea coeficientului “ α ” al presiunii hidrodinamice
Debitul de
Se măsoară căderea de presiune Q pompare
la un debit de circulaţie p
f
Frecvenţa de pompare
(relația dintre debit și
frecvența de pompare este
dependentă de randamentul
volumetric al pompei)
p   QQm   f f m
Coeficientul căderii de Coeficientul căderii de

presiune când se presiune când se
utilizează debitul utilizează frecvenţa de
pompare
p p
Q   f  m
ρQ m
ρf
pag.24
Determinarea presiunii hidrodinamice la un nou debit
Se cunoaşte căderea de presiune la un Q1

debit (sau frecvenţă de lucru a pompei) p1   Q1 ρ1 Q1m   f1 ρ1 f1m
Se doreşte determinarea căderii de

Q2
presiune la un debit nou (sau frecvenţă
p2   Q2 ρ2 Qm
2   ρ f
f2 2 2
m
nouă de lucru a pompei)
Dacă nu se modifică:  Q2   Q1
- geometria spaţiului de curgere  f2   f1
(lungimi, diametre)
- proprietăţile fluidului de foraj ρ 2  ρ1
(densitate, proprietăţi reologice)
m m
- regimul de curgere al fluidului p2  Q2   f2 
     
m m p1  Q1 
 Q2   f2   f1 
p 2  p1   p1 
 Q1   f1 
pag.25
Determinarea presiunii hidrodinamice la un nouă densitate
Se cunoaşte căderea de presiune cu 1

un fluid de o densitate dată p1   Q ρ1 Q   f ρ1 f
m m
Se dorește calcularea căderii de

2
presiune cu un fluid altă densitate
p2   Q ρ2 Qm   f ρ2 f m
Nu se modifică geometria spaţiului

p2 2
de curgere (lungimi, diametre),

proprietățile reologice ale fluidului
și regimul de curgere
p1 1
2
p 2  p1
1
pag.26
Determinarea presiunii hidrodinamice în diverse spații
Coeficientul căderilor de presiune în interiorul conductei.
Aceasta este o relație Depinde de geometria conductei, de proprietățile
general ă care se poate reologice ale fluidului, de regimul de curgere. Există relații
aplica atât la interior sau grafice pentru determinarea lui.
conducte cât și pentru
spații inelare Lungimea
8 i conductei
pdinamică  L ρ Q 2
conducte  2Di 5 Diametrul

interior al
pdinamică  α ρQ2 conductei
Coeficientul căderilor de presiune

din spațiul inelar. Este analog ca cel
din interiorul conductelor.
8si
pdinamică  2 L ρ Q 2
spatiu  De  Di 3 De  Di 2

inelar
Diametrul Diametrul
exterior al interior al
spațiului inelar spațiului inelar
pag.27
1.3.Noțiuni fundamentale despre gaze 1.16
Legea gazelor
Presiunea gazelor Volumul gazelor

Masa gazelor
1 pV
mgaze  R
z T
Temperatura gazelor
Factorul de abatere
al gazelor reale în
compaţie cu gazele
ideale
Constanta
universală a
gazelor
pag.28
Amestecuri lichid-gaz insolubile
mlichid Vlichid
m lichid mgaz
lichid 
V lichid Vgaz Masa gazului
se poate
neglija
Gaz insolubil
în lichid
mamestec mlichid  mgaz

 amestec  
Vamestec Vlichid  Vgaz
Densitatea amestecului (format din lichid și

gaz nesolubil) se va micșora semnificativ phidrostatica 
în comparaţie cu cea a lichidului.
pag.29
Amestecuri lichid-gaz solubile
mlichid Vlichid
m lichid mgaz
lichid 
V lichid Vgaz Masa gazului
se poate
neglija
Amestec lichid-gaz
(gaz solubil în lichid)
mamestec mlichid  mgaz

 amestec  
mamestec Vamestec Vlichid
Vlichid
Densitatea amestecului (format din lichid și

gaz solubil) nu se va micşora semnificativ phidrostatica  const .
în comparaţie cu cea lichidului.
pag.30
Amestecuri lichid-gaz
Gazul metan nu este solubil în

fluide pe bază de apă   amestec 

Bioxidul de carbon nu este solubil în  phidrostatica 
Natura gazului fluide pe bază de produse petroliere
şi a lichidului
Gazul metan este total solubil în
fluide pe bază de produse petroliere
Bioxidul de carbon este total   amestec  const .

Solubilitatea 
gazelor în solubil în fluide pe bază de apă  phidrostatica  const .
lichide
Hidrogenul sufurat este total
depinde de
solubil în fluide pe bază de apă
Presiunea de
saturaţie psaturatie
Punctul pamestec  psaturatie Gazele ies
Condiţiile
de mediu
de
t amestec  t saturatie din soluţie
saturaţie Temperatura de
saturaţie t saturatie
phidrostatica 
pag.31
2.Presiuni în sonde și în jurul lor 2.1
2.1.Presiuni în masivul de roci

2.2.Originea presiunilor anormale
2.3.Prezicerea și detectarea presiunilor anormale
2.4.Evaluarea cantitativă a presiunilor anormale
2.5.Presiunile din sondă
2.6.Presiunea din sondă versus presiunile din jurul ei
pag.32
2.1.Presiuni în masivul de roci 2.2
Presiunea litostatică
Presiunea litostatică sau geostatică la o adâncime dată reprezintă presiunea

exercitată de greutatea sedimentelor aflate deasupra punctului considerat, inclusiv
ale fluidelor aflate în porii lor.
Adâncimea
punctului în care se ar 1
Presiunea litostatică doreşte valoarea
presiunii litostatice ar 2
ar 3
H
Acceleraţia
gravitaţională
ar 4
H
pl  
0
ar (H )g d H ar 5
Densitatea aparentă a rocilor

(cu fluidele din ele) care este
variabilă cu adâncimea
pag.33
m  Vpori Vbrut
Densitatea fluidelor
Densitatea matricei
Porozitatea rocii conţinute în porii
solide a rocii
rocii
ar  s (1  m)  f m
Densitatea aparentă a rocilor Densitatea aparentă Pentru calcule de estimare

este dependentă de a rocilor crește cu se poate considera ca fiind
densitatea granulelor solide adâncimea
arar  2300 kg
2300kg
și de densitatea fluidelor (porozitatea scade cu 3
conţinute în pori adâncimea 3 m
m
pag.34
Acţionează pe
Coeficient de verticală şi generează
confinare (este presiune laterală de
subunitar) confinare
pconfinare   plitostatica
Presiunea laterală de Cu cât crește plasticitatea rocii crește cu

confinare (acționează în atât coeficientul de confinare se apropie de
planul orizontal) valoarea unitară iar presiune laterală se
apropie de valoarea presiunii litostatice
pag.35
Presiunea de strat (presiunea din pori)
Presiunea de strat sau de formaţie constituie presiunea fluidelor din porii sau
fisurile rocilor.
Ea variază în limite foarte largi, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, uneori
chiar de-a lungul aceluiaşi strat. Teoretic, ea nu poate fi mai mare decât
presiunea litostatică, mai exact decât rezistenţa minimă a rocii; altminteri,
formaţiunile de deasupra s-ar disipa. S-au întâlnit, totuşi, presiuni în pori mai
mari decât cele litostatice. Faptul este posibil dacă stratele de deasupra au o
rezistenţă suficient de mare cum este cazul dolomitelor.
H
Dacă presiunea din porii unui
strat este egală cu cea a unei
pn    (H )g dH  
0
a amedie g H
coloane de apă de la
adâncimea respectivă până la
suprafaţă, ea se consideră Densitatea medie a apei
normală sau hidrostatică mineralizate. Pentru calcule de
estimare se poate lua valori în
intervalul
1050  1070 kg m3
pag.36
Presiunea de strat (presiunea din pori)
anomalii negative Presiunea, x0.1 MPa
p pori  pn
0 200 400 600 800
Definirea
anomaliilor de
presiune a
Pre
Pr
es
siun
fluidelor din pori anomalii pozitive
iun
ea
1000
ea h
Adâncimea, m
p pori  pn
lito
idro
sta
tic
stat
a(
de
ic
(den
ns
a (d
ita
te
ens
sitat
roc
it
e ap
a2
a
Se observă că în general presiunea fluidelor
te a
2000
30
a 10
0k
p
din porii rocii nu depășește presiunea
a 10
g/m
00 k
3 )
7
litostatică (dacă s-ar întâmpla acest lucru
0 kg
g/m
/m )
3 )
matricea rocii s-ar fisura și presiunea din pori Anomalii de
3
Anomalii de presiune pozitive
presiune negative
ar scădea la valoarea presiunii litostatice. 3000
Totuși în realitate există cazuri când presiunea
fluidelor poate depășii valoarea presiunii
litostatice.
Trecerea de la presiunea normală la presiune anormală se face pe un interval mai mare
sau mai mic dependent de rezistența rocii. Există întotdeauna o zonă de tranziție de la
presiune normală la presiune anormală a stratului (pozitivă sau negativă).
pag.37
Presiunea de fisurare
Presiunea maximă ce poate fi suportată de o rocă se numeşte presiune de fisurare.

Cunoaşterea ei este esenţială când se planifică densitatea noroiului, adâncimea de tubare a
coloanelor de burlane, tehnologia de cimentare, presiunea maximă tolerată la gura sondei în
timpul unei manifestări eruptive controlate, posibilitatea de stimulare a productivităţii sondei.
Se disting, de fapt:
 presiunea de iniţiere a fisurilor, de cedare a rocii
(uneori se face distincţie între presiunea de
iniţiere şi cea de cedare) Initierea fisurarii
(presiunea de cedare)
Propagarea fisurilor
 presiunea de redeschidere a fisurilor, închise 3
după scăderea presiunii din sondă, cu valoare 2 4 5
Presiunea
mai mică decât prima; Propagarea
 presiunea de închidere a fisurilor, valoare la care

fisurilor înceteaza
presiunea din dreptul rocii se stabilizează după

ce pomparea în sondă este oprită;
 presiunea de propagare a fisurilor, mai mult sau 1
mai puţin constantă şi în general fluctuantă. Volumul pompat (timpul)
Mereu presiunea de fisurare este mai mare ca presiunea fluidelor din porii rocii (pentru a
putea să se fisureze o rocă trebuie să se învingă presiunea din pori și peste aceasta să se
învingă rezistența rocii. Cu cât rezistența rocii este mai mare cu atât presiunea de fisurare
este mai mare decât presiunea fluidelor din porii rocii).
pag.38
Gradienți de presiune
Aceştia semnifică variaţia presiunii cu adâncimea. Mărimea lor este

adeseori, mai relevantă decât presiunea în sine.
Presiunea
În general, gradientul de presiune
într-un punct se defineşte ca
raportul între presiunea din acel
punct şi adâncimea respectivă.
p

H
Adâncimea
pe verticală
pag.39
Densități echivalente
Prin utilizarea acestora se echivalează presiunea cu o densitate

echivalentă a unei coloane de fluid care să realizeze aceeași valoarea a
presiunii date (această densitate nu este densitatea fluidelor din pori).
Presiunea
În general, densitatea echivalentă
se definește ca în relația de mai
jos.
p
 ech 
gH
Adâncimea
pe verticală
pag.40
Presiuni, gradienți de presiune, densități echivalente
Mereu presiunea de
fisurare este mai mare ca

presiunea fluidelor din porii
ppori rocii (pentru a putea să se
Γ pori   ρech pori g fisureze o rocă trebuie să se
 Hvert învingă presiunea din pori și
ppori  peste aceasta să se învingă
ρ ppori Γ pori
ech pori   rezistența rocii).
 g Hvert g
ppori  pfis
 pfis
Γ fis  H  ρech fis g

pfis  
vert
ρ pfis Γ fis
ech fis  
 g Hvert g
pag.41
2.2.Originea presiunilor anormale 2.10
Clasificarea anomaliilor de presiune
1. Anomalii de natură hidrostatică, create de o

diferenţă de înălţime sau densitate a fluidelor
(cei doi termeni care definesc presiunea
hidrostatică)
2. Anomalii produse de tensiuni de
Se pot distinge patru categorii de compresiune (dezechilibru de
mecanisme care pot sta la compresiune, forţe tectonice)
originea anomaliilor de presiune 3. Anomalii care au la bază mecanisme
fizice sau chimice (schimbarea
mineralizaţiei) ce duc la variaţii de volum
ale fluidelor din pori sau ale scheletului
solid, timpul, la scară geologică, jucând
un rol important
4. Anomalii care au la bază activitatea
umană (sonde forate care permit
transferarea presiunilor între diverse
formaţiuni)
pag.42
Hipsometria regiunii
Anomalia Adâncimea
de presiune sondei
Presiunea normală
pn  am g H
p  am g Ha  H 
(hidrostatică)
Presiunea interceptată
cu sonda
ps  am g Ha Densitatea
apei Nivelul
Punctul de alimentare
mineralizate piezometric
Nivelul piezometric Sonda
neeruptiva
Sonda
Ha Punctul de eruptiva Nivelul
H alimentare potentiometric
Nivelul piezometric
Ha
H
a)
a) anomalie pozitivă b) b)anomalie negativă c) anomalie pozitivă
c)
(efectul artezian) dinamică
pag.43
p  0 p  0 p  0
Densitatea fluidelor
În orice zăcământ etanş la partea

superioară care conţine fluide cu
Apă de
densităţi diferite se manifestă Zonă de zăcământ
anomalii de presiune. Mărimea lor tranziție
Etansare
este determinată de înălţimea
coloanelor de fluide. H
Astfel, dacă în zona de apă Petrol sau gaze Apă de
zăcământ
presiunea este normală,
deasupra contactului apă-petrol Apa de zacamânt
sau apă-gaze există o anomalie 

de presiune pozitivă. Ea este
maximă în punctul cel mai de sus
al zăcământului
Anomalie pozitivă
Densitatea
apei
mineralizate
p  am  f gH  0
Densitatea Înălţimea deasupra
ţiţeiului sau contactului apă-petrol
sau apă-gaz
gazelor
pag.44
Subcompactizarea stratelor argiloase
Acest fenomen, numit şi dezechilibru de compactizare, caracterizează formaţiunile în care

a existat un dezechilibru între viteza de subsidenţă (de scufundare) a sedimentelor şi viteza de
drenare, de expulzare a apei din porii lor în procesul de compactizare.
Iniţial, depunerile marine, variind de la nisip la mâl argilos, sunt îmbibate cu apă, a cărei
presiune este egală cu cea hidrostatică. Pe măsură ce alte particule solide se depun deasupra
lor, mărind presiunea litostatică, apa din sedimentele iniţiale este drenată şi ele se
compactizează: porozitatea lor scade, de la circa 80% în nămolul argilos la câteva procente
când deasupra lor se află câteva mii de metri de sedimente.
Dacă viteza de depunere este relativ scăzută şi permeabilitatea sedimentelor argiloase nu
scade sub o anumită valoare, apa are timp să se dreneze şi compactizarea va fi normală:
presiunea fluidelor din pori rămâne egală cu cea hidrostatică, diferenţa faţă de presiunea
litostatică fiind preluată de matricea solidă.
Când viteza de subsidenţă este mare, 300 – 500 m/mil. de ani, apa din rocile argiloase nu
are timp să scape, preluând o parte din greutatea scheletului solid. Roca rămâne
subcompactizată şi cu presiunea fluidelor din pori mai mare decât cea hidrostatică, adică
anormală.
pag.45
Subcompactizarea stratelor argiloase
Dacă evacuarea apei este complet împiedicată – de exemplu prin depunerea unor
evaporite impermeabile –, presiunea din pori poate ajunge până la presiunea litostatică.
În formațiunile subcompactizate porozitatea este mai mare decât cea normală la acea
adâncime. Viteza sunetului prin acea formațiune va fi mai mică. O metodă de depistare a
anomaliilor de presiune în cazul acesta este carotajul seismic care măsoară în principiu viteza
de propagare a undelor sonore prin formațiunile geologice vizate.
Presiune litostatică
Presiune
normală
Membrană
elastică
Presiune
anormală
pag.46
Fenomene tectonice
Activitatea tectonică poate avea o varietate de efecte, directe sau indirecte, asupra
presiunii fluidelor din stratele afectate.
Când se produce o ridicare a scoarţei terestre într-o anumită zonă şi stratele superioare
sunt erodate, cele mai vechi ajung în apropierea suprafeţei. Dacă ascensiunea este rapidă şi
posibilităţile de drenare a apei sunt reduse stratele vechi îşi conservă, în mare măsură,
presiunea iniţială, anormală pentru adâncimea la care au ajuns; asemenea presiuni sunt
cunoscute sub numele de paleopresiuni. Acestei ipoteze îi sunt opuse două obiecţii. Pe de o
parte, odată cu ridicarea, temperatura stratelor scade, volumul fluidelor se reduce şi implicit
presiunea se micşorează, iar pe de altă parte, mişcările tectonice sunt acompaniate de
numeroase falii, prin care presiunea se poate disipa.
În zonele cu activitate tectonică, tensiunile ce apar se suprapun peste cele create de
presiunea litostatică şi pot genera suprapresiuni, dacă expulzarea fluidelor este împiedicată.
Presiuni anormale sunt întâlnite, uneori, în stratele acoperite de cele de pânză tectonică.
În toate cazurile, faliile pot contribui la formarea zonelor cu presiune anormală sau,
dimpotrivă, la disiparea suprapresiunilor, în funcţie de gradul lor de etanşeitate.
Diapirismul sării sau al rocilor argiloase generează adeseori, deasupra lor sau lateral,
presiuni anormal de mari (tensiuni mecanice neechilibrate care se transmit și fluidelor din
porii rocii). De asemenea, s-au întâlnit presiuni anormale în zonele de subducţie a două plăci
tectonice, în geosinclinalele cu sedimentare rapidă.
pag.47
Fenomene tectonice
Se consideră că se aplică orizontal o forță de compactare într-o formațiune

subterană. În zonele de presiune normală, apa este expulzată din argile deoarece
acestea sunt compactate cu presiuni crescute de supraîncărcare. Dacă, totuși, o forță
suplimentară de compactare orizontală strânge argilele lateral și dacă fluidele nu sunt
capabile să scape la o rată egală cu reducerea volumului de pori, rezultatul va fi o
creștere a presiunii din pori.
pag.48
Fenomene tectonice
În zonele cu activitate tectonică, tensiunile ce apar se suprapun peste cele create de

presiunea litostatică şi pot genera suprapresiuni, dacă expulzarea fluidelor este împiedicată.
Presiuni anormale sunt întâlnite, uneori, în stratele acoperite de cele de pânză tectonică.
În toate cazurile, faliile pot contribui la formarea zonelor cu presiune anormală sau,
dimpotrivă, la disiparea suprapresiunilor, în funcţie de gradul lor de etanşeitate.
Disiparea Presiune
presiunii hidrostatică
normală
Presiune
hidrostatică
normală
Anomalia
de presiune
pag.49
Fenomene tectonice
Deplasarea formațiunilor geologice pe

suprafața de lunecare a faliei, poate
poziționa o formațiune impermeabilă în
dreptul altei formațiuni permeabile.
Acest arajament va bloca curgerea
fluidelor din formațiunea permeabilă și
deci impiedică disiparea presiunii
fluidelor din pori. Dacă falia nu este
etanșă aceast lucru va permite curgerea
fluidelor (în lungul faliei) dintr-o
formațiune mai profundă într-o
formațiune aflată la suprafață. Dacă
formațiunea de la suprafață este etanșă,
aceasta va avea presiunea celei de la
adâncime mai mare.
pag.50
Fenomene tectonice
Diapirismul sării sau al rocilor argiloase generează adeseori, deasupra lor sau lateral,
presiuni anormal de mari (tensiuni mecanice neechilibrate care se transmit și fluidelor din
porii rocii). De asemenea, s-au întâlnit presiuni anormale în zonele de subducţie a două plăci
tectonice, în geosinclinalele cu sedimentare rapidă.
Paleopresiune cauzată de
ridicarea formaţiunilor la
adâncimi mai mici
Formaţiuni izolate în partea de sus a cutei

Anomalii pozitive de diapire. Din cauză că presiunea este transmisă
presiune din cauza efectului formaţiunii izolate în toate direcţiile, va rezulta o
osmotic al apei sărate din anomalie pozitiva de presiune
vecinătatea domului de sare.
Formaţiuni închise izolate
Presiunea se transferă de la
argilele subcompactizate la
formaţiunile perforate
pag.51
Expansiunea termică împiedicată
Din cauza imposibilităţii dilatării, presiunea unui lichid aflat într-un spaţiu izolat
complet, cu volum constant, creşte simţitor cu temperatura.
Anomalii semnificative de temperatură pot fi întâlnite în vecinătatea intruziunilor
vulcanice, a zonelor cu activitate hidrotermală, a domurilor de sare, a gheţarilor şi a
permafrostului. Uneori, anomaliile de presiune sunt puse şi pe seama creşterii
temperaturii cu adâncimea în timpul subsidenţei.
Importanţa efectului termic asupra apariţiei presiunilor anormale este adesea
contestată, pe motivul că, la scara timpului geologic, un spaţiu complet etanş este
dificil de acceptat, datorită coeficientului de dilatare scăzut al apei, sunt suficiente
scăpări minore pentru a menţine presiunea la valoarea normală. În plus, vâscozitatea
apei scade cu temperatura, facilitând drenarea ei.
pag.52
Diageneza argilelor (schimbarea de mineralizație)
În procesul de sedimentare şi de compactizare, ca urmare a creşterii

temperaturii şi presiunii, a activităţii ionice, smectitele se transformă treptat în ilite.
Acest proces de transformare chimică este însoţit de expulzarea apei de
hidratare, dintre foiţele elementare în porii rocii. Astfel, o argilă cu 75 % smectite
şi 25 % ilite transformându-se în una cu 20% smectite şi 80% ilite eliberează
apă, care trece în porii rocii. Apa interplanară are o structură moleculară mult mai
compactă decât apa liberă din pori, prin urmare şi o densitate mai mare de
1000 kg/m3 (1150 – 1400 kg/m3). Prin eliberare, ea îşi măreşte volumul,
contribuind la crearea unei presiuni anormale, dacă drenarea este împiedicată,
alături de fenomenul de subcompactizare.
pag.53
Diageneza sulfaților (schimbarea de mineralizație)
La circa 40 C o, gipsul ( CaSO4  2H2 O ) se transformă în anhidrit (CaSO4 )

sau semihidratat ( CaSO4  0.5 H2 O ), eliberând apa de cristalizare. Acest
fenomen este considerat, uneori, drept o cauză a presiunilor anormale.
Anhidritele sunt şi bariere impermeabile.
pag.54
Transformarea materiilor organice
La adâncimi mici, prin acţiunea bacteriană asupra materiilor organice este generat
metan, care în general difuzează cu uşurinţă spre suprafaţă. La temperaturile mari
întâlnite la adâncime (peste 100 - 120 C o ), hidrocarburile mai grele crachează,
formându-se hidrocarburi mai uşoare, cu un număr sporit de molecule şi care ocupă
un volum mai mare. Într-un spaţiu închis, consecinţa este o creştere a presiunii.
Marnele subcompactizate cu un conţinut ridicat de gaze, frecvent întâlnite, pot
constitui un argument în favoarea acestei teorii.
Se crede că acest proces, de generare şi cracare a hidrocarburilor, joacă un rol
important în generarea suprapresiunilor extreme întâlnite la adâncimi mari în
majoritatea bazinelor petrolifere.
pag.55
Osmoza
Ea defineşte mişcarea spontană a apei printr-o membrană semipermeabilă ce separă

două soluţii cu concentraţii diferite până ce concentraţia lor devine egală sau până ce se
creează o presiune, numită osmotică care să oprească această mişcare.
Experienţele de laborator au dovedit că argilele pot juca rolul unor membrane
semipermeabile, dar presiunile create sunt reduse.
Osmoza ar putea explica presiunile anormale din vecinătatea domurilor de sare sau
din zone cu salinităţi foarte diferite.
Presurizarea acvatermală, deshidratarea mineralelor, maturarea hidrocarburilor şi
osmoza sunt mecanisme de expansiune împiedicată.
Prin migrarea gazelor dintr-un orizont inferior în unul superior, pe falii neetanşe, prin
spatele coloanelor de burlane cimentate nesatisfăcător, se pot forma zăcăminte
secundare cu presiune anormal de mare.
pag.56
2.3.Prezicerea și detectarea presiunilor anormale 2.20
Metode de determinare
Perioada de
Anticiparea şi evaluarea zonelor cu Metode
aplicare
presiune anormală contribuie în mare Predictive



Studiul geologiei regionale
Prospectiuni seismice  Înaintea forajului
măsură la succesul forajului, fără elemente  Prospectiuni gravimetrice
de risc major. Măsurătorile de presiune 


Viteza de foraj
Exponentul d
directe sunt posibile numai după traversarea Tehnologice



Viteza de foraj normalizata
Metoda Sigmalog
 În timpul forajului
formaţiunilor respective (şi sunt şi foarte

Momentul la masa
 Frecarile în timpul manevrarii
scumpe).  Rezistivitatea (intrare-iesire din sonda)
Există în prezent numeroase metode de

 Salinitatea (intrare-iesire)
 Continutul de gaze (intrare-iesire)
 Densitatea (intrare-iesire)
detectare şi estimare a presiunilor anormale,

Parametrii fluidului de
 În timpul forajului
foraj  Temperatura ((intrare-iesire)
 Nivelul la habe
folosite atât în faza de proiectare, cât şi în

 Debitul (intrare-iesire)
 Presiunea de pompare
cea de execuţie a unei sonde. Majoritatea 


Litologia
Densitatea marnelor
acestor metode au la bază două presupuneri: Analiza detritusului

 Factorul de marna (continutul echivalent
de bentonita)
- formaţiunile cu suprapresiune sunt mai

 Piroliza (continutul de hidrocarburi si de  În timpul forajului
carbon)
 Rezistivitatea
puţin compacte şi au o porozitate

 Continutul de gaze
 Forma, marimea si abundenta
corespunzătoare mai mare decât cele  Rezistivitatea (conductivitatea)

 Dupa forajul
 Carotajul sonic
similare, aflate la adâncime, dar cu presiune Geofizica de sonda 


Carotajul de densitate (gama)
Carotajul de porozitate (neitronic) 
sondei
(intervalului)
În timpul forajului
normală;
prin tehnicile de
 Carotajul radiactivitatii naturale (raportul telemasurare
Th/K)
- variaţia parametrului urmărit reflectă

fidel variaţia porozităţii cu adâncimea
 Dupa forajul
Masuratori directe  Cu probatoare de strate sondei
(intervalului)
pag.57
2.4.Evaluarea cantitativă a presiunilor anormale 2.21
Pentru diverse bazine sedimentare, presiunea litostatică se determină măsurând

densitatea medie a sedimentelor pe intervale cu litologie asemănătoare.
Lungimea
intervalului
n

considerat
pl  ari g l i
i 1 Densitatea
aparentă a rocii se
determină prin
carotaj radioactiv de
densitate, prin
Suma
carotaj acustic,
presiunilor
prospecţiuni
Presiunea litostatică litostatice
seismice ori direct
ale
pe detritusul de la
pachetelor
de roci site şi pe carote.
considerate
pag.58
Presiunea din pori (presiunea de strat)
Pe intervalele de adâncime unde rezultatele măsurătorilor se aşează pe linia de

compactizare normală, presiunea din pori este egală cu presiunea hidrostatică.
Presiunea anormală se evaluează cantitativ presupunând că există o
proporţionalitate între mărimea anomaliei de presiune şi abaterea parametrului calculat
sau măsurat faţă de valoarea lui normală la adâncimea respectivă.
Există mai multe metode de evaluare, nici una nefiind universală.
pag.59
Parametrul x (lg)
1. Metoda adâncimii echivalente. Dacă se exclud
efectul temperaturii şi cel al variaţiilor litologice şi de
salinitate, se poate admite că rocile argiloase cu
proprietăţi fizice echivalente au acelaşi grad de Zona compactizata
compactizare: presiunea de contact verticală dintre Hech
normal
B
granulele solide este aceeaşi.
Adâncimea
Fie un parametru urmărit de-a lungul adâncimii.
H
Oricărui punct A din zona subcompactizată îi A
corespunde un punct B pe linia de compactizare
Tendinta de
normală în care gradul de compactizare este compactizare
normala
Zona subcompactizata
acelaşi. Punctul B se află pe verticala punctului A şi
adâncimea lui este numită adâncime echivalentă.
Presiunea de formaţie din punctul A:
pp,A  pp,B  pl , A  pl ,B   Hec 

p,A  p,n  ρra  ρa  g 1 
~ ~ 
~ gH  ρ
pp,A  ρ ~ ρ~  g H  H   H 
a ra a ec
pag.60
2. Metoda proporţionalităţii (a raportului). Se Parametrul x (lg)

presupune că există o proporţionalitate directă
între presiunea de strat şi parametrul ce exprimă
gradul de compactizare a rocii. Astfel, presiunea
din porii formaţiunii
Zona compactizata
xn normal
pp  pp,n
x ob
Adâncimea
xn
xob
Proporţionalitatea de mai sus a fost
remarcată îndeosebi la exponentul d. Tendinta de
Cu alţi parametri, proporţionalitatea se compactizare
normala
Zona subcompactizata
păstrează doar cu aproximaţie. Chiar
şi cu exponentul d c se aplică uneori
un coeficient de corecţie specific
fiecărei zone.
pag.61
Aceasta se determină fie indirect, cu diverse

relaţii de calcul, fie direct, din observaţii sau teste de
fisurare în sonde.
Aşa cum s-a mai precizat, roca cedează, se
fisurează, atunci când este depăşită rezistenţa
minimă din pereţii sondei. Orientarea fisurilor Initierea fisurarii
(presiunea de cedare)
depinde de orientarea sondei în câmpul de tensiuni 3 Propagarea fisurilor
din jurul ei şi de anizotropia rocilor. În sonde verticale
suficient de adânci, tensiunile minime sunt cele 2 4 5
Presiunea
circumferenţiale şi fisurile sunt orientate vertical.
Presiunea de fisurare a unei formaţiuni se Propagarea
fisurilor înceteaza
determină şi direct, prin teste de fisurare, de cedare
(leak off test). Se pompează noroi în sonda închisă
cu debit redus, 50 – 100 l/min, (valori mai mari în roci
permeabile şi în sonde cu volum mai mare) şi se
înregistrează variaţia presiunii în funcţie de volumul 1
pompat. Presiunea pe formaţiune este egală cu Volumul pompat (timpul)
presiunea citită la suprafaţă plus cea a coloanei de
noroi din sondă.
pag.62
Presiunea
Din punctul de vedere al cursului de față ne măsurată sus
interesează în mod special presiunea de inițiere a
fisurării. Pentru determinarea prin teste, în
principiu, se realizează o presiune în sondă până
se atinge inițierea fisurării formațiunii vizate.
În general aceste teste de fisurare se realizează
după tubarea și cimentarea coloanelor, deci la șiul
lor. După prizarea pastei de ciment din spatele Hşiu
coloanei tubate, se frezează șiul coloanei și se
forează aproximativ 2m până la 5m în teren. În Presiunea de
fisurare la şiu
continuare se realizează testul de fisurare prin
pompare de fluid în sondă. 2–5m
Problema este să se detecteze momentul când apare fenomenul de fisurare. Pentru acest
lucru există două proceduri:
1)se urmărește evoluția presiunii din sondă în funcție de timp cu ajutorul unui manometru
cu înregistrare automată până când graficul presiunii se abate către dreapta (punctele
graficului nu se mai așează pe tendința inițială)
2)se pompează volume de fluid (crescătoare) și se scurg până când se constată că
volumul scurs este mai mic decât volumul pompat (diferența a rămas în formațiune).
pag.63
Testul de fisurare
Momentul Momentul
Presiunea de
Presiunea de
inițierii inițierii
pompare
pompare
fisurării la fisurării la
șiu șiu
Volumul scurs
este mai mic
decât volumul
pompat
Presiunea Presiunea (diferența dintre
de fisurare de fisurare cele două
măsurată măsurată volume a intrat
sus sus în formațiune)
Volumul Volumul
pompat pompat
pfis siu  pfis mas sus  ρ g Hvert siu

Manometre calibrate Densitatea fluidului
din sonda omogenă Determinarea adâncimii pe
Habe calibrate veticală a șiului
pag.64
Testul de fisurare
Presiunea de
Presiunea de
pompare
pompare
Presiunea de x
x pompare după
fiecare volum x
x x
x x
x Presiunea statică
x după fiecare x
volum
Volumul Volumul
pompat pompat
Formațiuni neconsolidate Formațiuni consolidate

sau foarte permeabile permeabile sau impermeabile
pag.65
Testul de fisurare
Pe baza datelor
obținute din testul
de fisurare se
determină
densitatea maximă
admisibilă și
presiunea maximă
admisibilă în spațiul
inelar
pag.66
Testul de integritate
Presiunea de integritate (se impune) și Presiunea

măsurată sus
mereu este mai mică decât presiunea de
fisurare.
Prin testul de integritate se verifică dacă la

șiul coloanei formațiunea, coloana și piatra
de ciment rezistă la o presiune impusă pe
diverse considerente. Când se impune
această presiune trebuie să se aibă în Hşiu
vedere să fie mai mică decât presiunea de

Presiunea maximă
fisurare și de asemenea că nu va fi depășită de verificare a
pe toată durata forajului intervalului ce integrității
urmează după această coloană. 2–5m
pintegritate  pintegr mas sus  ρ g Hvert siu

Manometre calibrate Densitatea fluidului Determinarea adâncimii pe
din sonda omogenă veticală a șiului
Habe calibrate
pag.67
2.5.Presiunile din sondă 2.28
Determinarea presiunii din sondă la talpa sondei
Interiorul Spațiul
garniturii inelar
pp
phidrostatică  ρn g Hsondă
sondă
phidrostatică
sondă
phidrodinamică
sondă
Spațiul
Interiorul inelar
garniturii
Hsiu
phidrodinamică  α ρn Q 2
sondă
phidrodinamică
Presiunea din sondă
sondă la
nivelul tălpii
Hsondă psondă  phidrostatică  phidrodinamică

sondă sondă Spațiul Interiorul
inelar garniturii
pag.68
Determinarea presiunii hidrostatice la talpa sondei
Interiorul Spațiul
garniturii inelar
pp
phidrostatică  ρn g Hsondă
sondă
phidrostatică
sondă

 p hidrostatică
 interior garnitură
phidrostatică 
sondă
 pspatiu
hidrostrostatică
 inelar
Conform principiului tuburilor comunicante (în

cazul de față tubul în formă de “u”) presiunea
Hsiu hidrostatică de la talpa sondei este egală cu
presiunea hidrostatică din interiorul garniturii de
foraj și cu presiunea hidrostatică din spațiul
Presiunea din inelar.
sondă la
nivelul tălpii
Hsondă psondă  phidrostatică  phidrodinamică

sondă sondă
pag.69
Determinarea presiunii hidrodinamice în timpul circulației
phidrodinamică  phidrodinamică
sondă spatiul inelar
pp
Spațiul
Interiorul inelar
garniturii
Duzele sapei
phidrodinamică  α ρn Q 2 sunt înaintea

manometrului
sondă
phidrodinamică  phidrodinamică
sondă din interiorul garniturii
Hsiu Spațiul Interiorul

inelar garniturii
Duzele sapei
sunt după
Presiunea din manometru
sondă la
nivelul tălpii Conform principiului hidrodinamicii căderile de
presiune (frecări) măsurate la un manometru sunt
Hsondă psondă  phidrostatică  phidrodinamică căderile de presiune ce urmează după acel
pag.70 sondă sondă manometru în sensul de curgere al fluidului de foraj.
Determinarea presiunii de la talpa sondei în timpul circulației
Presiunea din
pp
sondă la
nivelul tălpii
psondă  phidrostatică  phidrodinamică

sondă sondă
p hidrostatică  p hidrostatică p hidrodinamică p hidrodinamică

interior garnitură spatiu inelar spatiu inelar interior garnitură
Hsiu Presiunea Presiunea hidrodinamică

hidrodinamică de la de la nivelul tălpii este
nivelul tălpii este afectată numai de
afectată numai de fenomenele din interiorul
fenomenele din spațiul garniturii de foraj (de
inelar (de exemplu exemplu înfundarea sau
manșonări, dărâmări) pierderea duzelor sapei).
Hsondă
pag.71
Determinarea presiunii de la talpa sondei la manevra de introducere
Se presupune că nivelul este la
fel și la interior și la exterior
Timpul de
phidrodin  phidrodin introducere
interior inelar
Lgarnit 
Vdeplasat  Lintrod
tintrod 
2
Dint Lintrod
interior 4 v introd
Lintrod Volumul de Viteza de
fluid deplasat introducere
Vdeplasat

Hsondă Qint  interior
 2
Dint v introd
tintrod 4
8 int 1
phidrodin  Lgarnit  Qint
2
  int Lgarnit  v introd
2
interior  2 Dint
5
Dint
1
psondă  phidrost  phidrodin   g Hsondă   int Lgarnit  v introd
2
v introd   phidrodin   psondă 
sondă interior Dint interior
pag.72
Determinarea presiunii de la talpa sondei la manevra de extragere
Se presupune că nivelul este la
fel și la interior și la exterior
Timpul de
phidrodin  phidrodin extragere
interior inelar
Lgarnit
 Lextr
Vdeplasat  2
Dint Lintrod textr 
interior 4 v extr
Lintrod Volumul de Viteza de
fluid deplasat introducere
Vdeplasat

Hsondă Qint  interior
 2
Dint v extr
textr 4
8 int 1
phidrodin  Lgarnit  Qint
2
  int Lgarnit  v extr
2
interior  2 Dint
5
Dint
psondă  phidrost  phidrodin   g Hsondă   int

1
Lgarnit  v extr
2 v extr   phidrodin   psondă 
sondă interior Dint interior
pag.73
2.6.Presiunile din sondă versus presiunile din jurul ei 2.34
Condiția presiunilor (cazul static)
În cazul forajului covențional (cu gura sondei deschisă) se impune ca în orice punct al
intervalului netubat presiunea din sondă să fie mai mare decât presiunea fluidelor din
pori și mai mică decât presiune de fisurare a formațiunilor.
p   n  fis
ppori  psondă  pfis

Greutatea
specifică a
 n  n g
fluidului
Ca să nu Ca să nu Densităţi
manifeste apară pierderi echivalente
sonda de fluid
ρe pori  ρn  ρe fis
pag.74
Condiția presiunilor (cazul static)
3
Densitatea echivalenta, kg/m
0 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200
În practică se utilizează frecvent condiția
transpusă în densități echivalente. Densitatea echivalenta
a presiunii de fisurare
efis
 fe  /gg
ρe pori  ρn  ρe fis
fisfis
1000
Densitatea fluidului
ρmin adm ρmax adm 2000

de foraj
Adâncimea, m
ρn - ρmin adm ρmax adm - ρn 3000
Densitatea echivalenta
a presiunii din pori
eppe 
 pp/ gg
Marja de Marja de
siguranță la siguranță la
manifestare pierderi de 4000
eruptivă circulație
pag.75
Condiția presiunilor (cazul cu circulație)
În acest cazul în care se circulă se iau în considerare și căderile de presiune ce afectează

presiunea de la talpa sondei (in cazul circulației directe căderea de presiune din spațiul
inelar iar în cazul circulației inverse căderea de presiune din interiorul materialului tubular,
vezi principiul hidrodinamicii)
psondă  phidrostatică  phidrodinamică   n gH  phidrodinamică

sondă sondă sondă
ppori  psondă  pfis ρe pori  ρn  ρe circ  ρe fis
Ca să nu Ca să nu
phidrodinamică
Densitate
 e circ 
manifeste apară pierderi sondă
sonda echivalentă
de fluid
de circulație gH
pag.76
Condiția presiunilor (cazul cu circulație)
Densitatea echivalentă de circulație este

phidrodinamică transformarea căderilor de presiune în
 e circ  sondă densitate virtuală (o densitate a unui fluid
care să genereze o presiune hidrostatică
gH egală cu acea cădere de presiune luată în
considerare)
Valoarea ei depinde de căderea de

presiune (debit, regim de curgere,
proprietățile fluidului, geometria prin care
curge, poziția punctului în care se face
calculul)
pag.77
Condiția presiunilor la talpa sondei fără manevrarea garniturii
pp
Presiunea din Există doar

sondă la dacă este
nivelul tălpii circulaţie
pstrat  psondă  phidrostatică  phidrodinamică

sondă sondă
Gradul unu de securitate a

Hsiu sondei este condiţia ca
phidrostatică  pstrat presiunea hidrostatică din
sondă sondă să fie mai mare cel
puţin egală cu presiunea de
fluidelor din formaţiunile
traversate.
Hsondă
pstrat
pag.78
3.Manifestări eruptive 3.1
3.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive

3.2.Sisteme de avertizare și control
pag.79
3.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 3.2
Condiția presiunilor la talpa sondei în cazul manifestării eruptive
1 pstrat   psondă  const
2 pstrat  const  psondă 
3 pstrat   psondă 
Hsiu
În sondă intră aflux din formațiunea în

dreptul căreia se realizează aceste
condiții.
Hsondă Pentru simplificarea
calculelor se consideră
că fenomenul de Sonda
pstrat manifestare eruptivă are manifestă
loc la talpa sondei
pag.80
Condiția presiunilor la talpa sondei în cazul manifestării eruptive
1 pstrat   psondă  const

pstrat  Este în timpul forajului (sapa avansează în formațiuni presurizate)
În timpul forajului sapa avansează, adâncimea pe verticală a

psondă  const sondei poate să crească și ca urmare crește și presiunea
hidrostatică (presupunem că această creștere este mult mai
mică decât creșterea presiunii stratului)
2 pstrat  const  psondă 

pstrat  const Nu este în timpul forajului (sapa nu avansează)
În timpul manevrei de material tubular
În timpul pierderilor de circulație
psondă  În timpul tubării coloanelor
În timpul cimentării coloanelor
În timpul unor proceduri speciale (băi de țiței, instrumentații etc.)
3 pstrat   psondă  Combinarea situațiilor de mai sus
pag.81
În timpul forajului
pp Crește pentru că se
intră într-o
formațiune cu Presiunea Presiunea Există pentru că în
anomalie pozitivă din sondă la hidrostatică la timpul forajului se
de presiune. nivelul tălpii nivelul tălpii circulă
pstrat  psondă  phidrostatică  phidrodinamică

sondă sondă
Hsiu
Intră afluxul phidrodinamică phidrodinamică
distribuit în spatiu inelar interior garnitură
spațiul inelar
În continuare se va considera
numai circulație directă pentru
În timpul avansării sapei se că în timpul forajului
Hsondă intră mai întâi în zona de convențional acesta este cazul
cel mai des întâlnit.
tranziție și pe urmă în zona de
pstrat anomalie pozitivă de presiune.
pag.82
Indicatorii minori ai manifestării eruptive în timpul forajului
Dintele Gdinte
sapei
Zonă de psondă
presiune p  psondă  pstrat
pstrat  pnormal ă normală pstrat
Con de
rocă
dislocată
Gdinte
pstrat  pnormal ă Zonă de

psondă vm 
tranziție p  psondă  pstrat
Md 
pstrat 
Gdinte
pstrat  pnormal ă Zonă de psondă

presiune
anormală p  psondă  pstrat
pozitivă pstrat 
pag.83
pp
Presiunea Presiunea Există pentru că în
din sondă la hidrostatică la timpul forajului se
nivelul tălpii nivelul tălpii circulă
pstrat  psondă  phidrostatică  phidrodinamică

sondă sondă
Discontinuitate în avansarea
sapei (creșterea vitezei) fără a
crește apăsarea pe sapă și fără
a crește viteza de rotație.
Hsiu
Crește pentru că se v mecanică  
 Indicatorii minori ai

intră într-o
formațiune cu manifestării eruptive
anomalie pozitivă Mdislocare 
de presiune.
Li se spun indicatori minori pentru că

Hsondă creșterea vitezei mecanice și a
momentului de dislocare se poate
pstrat întâmpla și din cauza că se intră într-o
formațiune cu forabilitate mai mare.
pag.84
v mecanică  Mdislocare 
  
Sunt indicatori ai manifestării Se opresc pompele. Se
eruptive sau indică că s-a verifică dacă sonda manifestă
intrat într-o formațiune mai
puțin rezistentă
phidrodinamică  0
sondă
Nu mai există gradul
unu de siguranță al
sondei.
psondă  phidrostatică
sondă
phidrostatică  pstrat  phidrostatică  phidrodinamică phidrostatică  pstrat

sondă
sondă sondă sondă
Sonda nu manifestă
Sonda manifestă când Sonda nu manifestă când pompele sunt oprite
nu se circulă când se circulă
Probabil viteza de foraj a crescut
Gaze de conectare pentru că este o rocă mai slabă
Se continuă forajul cu verificarea din

Se crește densitatea fluidului de foraj pentru a
când în când dacă sonda manifestă
pag.85 reface gradul primar de siguranța ale sondei
v mecanică  Mdislocare  Se opresc pompele. Se

   verifică dacă sonda manifestă
Drilling break phidrodinamică  0

sondă
psondă  phidrostatică
sondă
Sonda curge un timp după ce

Sonda nu manifestă
pompele au fost oprite din cauza
când pompele sunt oprite
contractării găurii de sondă ca
urmare a scăderii presiunii din sondă
Afluxul este dizolvat în fluidul de Afluxul este în zona

foraj (de exemplu gaze dizolvate în orizontală a sondei orizontale
fluide de foraj pe bază de produse sau puternic deviată
petroliere)
Este necesar să se circule cel puțin un

volum de spațiu inelar pentru a se verifica
dacă în sondă a intrat aflux
pag.86
Semne de avertizare ale manifestării eruptive în timpul forajului
v mecanică  Mdislocare  Dacă nu se opresc pompele și dacă

   nu se verifică dacă sonda manifestă
Indicatori minori ai
manifestării eruptive pstrat  psondă
Intră aflux distribuit în spațiul inelar Se închide sonda
Crește fondul de gaze Scade densitatea Scade presiunea

din spațiul inelar din spațiul inelar de pompare
Crește frecvența
de pompare Semne de
avertizare că
Crește sarcina
sonda manifestă
la cârlig
v mecanică  Detritus mare

așchios la site
Se închide sonda
pag.87
- Densitatea aparentă a detritusului marnos recoltat de la site scade.
- În timpul circulației se constată creșterea fazei apoase din fluidul de foraj, a conținutului
de săruri (scade rezistivitatea fluidului de foraj) dacă intră aflux ca fiind apă sărată.
- La unele fluide creşte vâscozitatea ca urmare a creşterii salinităţii.
- Gazele care adsorb pe suprafaţa particulelor solide din fluidul de foraj duce la creşterea
dimensiunilor lor şi implicit la creşterea vâscozităţii aparente a fluidului de foraj.
- Gazele care adsorb pe suprafaţa particulelor solide din fluidul de foraj duce la creşterea
dimensiunilor lor şi implicit la creşterea vâscozităţii aparente a fluidului de foraj.
pag.88
- În general marea majoritate a fluidelor de foraj au „fond de gaze”. Acest conţinut nu

are implicaţii din punct de vedere al manifestărilor eruptive dar trebuie măsurat pentru a
putea constata eventualele alte fenomene care duc la creşterea conţinutului de gaze.
- Fenomenul „gaze forate” se referă la gazele care ies din detritusul care urcă în spaţiul
inelar şi nu are efecte semnificative asupra scăderii presiunii hidrostatice din cauza
compresibilității lor. Aceste gaze pot avea efecte semnificative în cazul gazelor de
suprafață despre care se va face vorbire separat.
- Fenomenul de „gaze de conectare” (când se conectează bucata de avans) are ca

rezultat creșterea conținutului de gaze peste valoarea fondului de gaze. Gazele de
conectare sunt cauzate de faptul că presiunea totală din sondă scade (se opresc pompele
si dispare presiunea hidrodinamică, se ridică garnitura din pene și apare efectul de
pistonaj la extragere). Acest fenomen indică că echilibrul presiunilor de la talpa sondei
este foarte strâns. Trebuie să se crescă densitatea fluidului de foraj.
- Fenomenul de „gaze de manevră” are ca rezultat creșterea conținutului de gaze peste

valoarea fondului de gaze. Acest fenomen se explică prin faptul ca la extragerea garniturii
de foraj s-au făcut pistonaje de extragere care au dus la intrarea de cantități mici de gaze
(care nu a deranjat echilibrul hidrostatic al sondei). După reintroducerea garniturii de foraj
jos și reluarea forajului aceste pachete mici de gaze vor urca sus la suprafață ca urmare a
pag.89 circulației.
Cauzele manifestării eruptive în timpul manevrei la extragere
Pistonaj la extragere
? Presiunea hidrostatică la
Rămâne constantă
nivelul tălpii poate să scadă
pentru că sapa nu
prin scăderea nivelului (nu se
avansează în alte Poate să umple sonda) sau a densității
formațiuni scadă (apare dopul de aflux cu
densitate mai mică)
pstrat  psondă  phidrostatică  phidrodinamică

sondă extragere
Există pentru că se
extrage garnitura de
foraj și sunt dislocate
volume de fluid
Hsiu Intră afluxul
ca dop
Un prim efect al pistonajului la extragere este
compact în scăderea presiunii din sondă. Dacă presiunea din
spațiul inelar sondă devine mai mică decât presiunea stratului
afluxul intră brusc în spațiul la nivelul unde are loc
acest fenomen pe durata pistonajului. Dacă se
oprește extragerea și densitatea fluidului de foraj are
Hsondă
o marjă de siguranță, este posibil ca volumul
pstrat afluxului să nu fie suficient pentru ca presiunea din
sondă să devină mai mică decât presiunea stratului.
pag.90
Pistonaj la extragere
Efectul de pistonaj se
realizează atât în zona
tubată cât și cea
netubată a sondei
Viteza de extrage este mare
Vâscozitatea fluidului este mare
Conținutul de detritus în
fluidul de foraj este mare
Efectul de
pistonaj la Aria spațiului inelar este mică
extragere
crește Materialul tubular
dacă este lung, înfundat
Ansamblul de este
lung, manșonat
pag.91
Denivelarea sondei (extragere uscată)
Lextr  n p l p ptotal  n p  l p  pspec
pag.92
Denivelarea sondei (extragere udă)
ptotal  n p  l p  pspec
Lextr  n p l p
v total  v i  v metal
pag.93
Cauzele manifestării eruptive în timpul manevrei la introducere
Pistonaj la introducere
Se pierde fluid
Efectul de pistonaj se Se poate Scade nivelul în sondă
Presiunea
realizează atât în zona fisura în
din sondă Scade presiunea din
tubată cât și cea zona
crește sondă sub presiunea
netubată a sondei netubată
din pori
Viteza de extrage este mare

Vâscozitatea fluidului este mare
Conținutul de detritus în
fluidul de foraj este mare
Efectul de
pistonaj la Aria spațiului inelar este mică
introducere
crește Materialul tubular
dacă este lung, înfundat
Ansamblul de este
lung, manșonat
pag.94
Indicatorii majori ai manifestării eruptive
p strat  p sonda
Debitul de ieşire mai mare
decât debitul de intrare
Foraj Nivelul fluidului la derivaţie

Intră aflux în creşte
sondă
Indicatorii
Nivelul fluidului la haba de
majori ai
foraj creşte
manifestării
eruptive
Volum aflux
Manevră Nivelul fluidului la tancul de

manevră este mai mare
decât ar trebui să fie
pag.95
3.2. Sisteme de avertizare și control 3.11
Sistem de urmărire a debitului de ieșire
Indicatorul
raţiei
debitului
Debitul de intrare Q intrare
de ieşire
Unghiul padelei
%
Debitul de ieşire
 Q ieşire 
r ieşire Q ieşire
h curent Q ieşire Traductor
hcurent
riesire 
Raţia
hreferinta
Padelă plutitoare
debitului
de ieşire
Nivelul de Nivelul
referinţă curent al
fluidului pe
derivaţie
pag.96
Sistem de urmărire a umplerii sondei
Conducta de evacuare
Indicator Derivaţia la tancul de manevră
Sitele de nivel
Plutitor
Ventil Conducta
de umplere
a puţului
Valvă
antiretur
Pompa de umplere
Haba pentru Pompa de umplere a Tancul de
a puţului
fluidul de foraj tancului de manevră manevră
pag.97
Vtanc init Vtanc final
Vtanc  Vtanc i  Vtanc f Lextr  n p l p
Vextr  Lextr v met
Vtanc  Vextr
Vaflux  Vextr  Vtanc
pag.98
Fișa de manevră a materialului tubular
Pipe displacement#1 0,55 bbl/single

Pipe displacement#2 0,8 bbl/single
Pipe displacement#3 0,92 bbl/stand
Pipe displacement#4 1 bbl/stand
Pipe displacement#5 1,1 bbl/stand
Stand Number Displacement Total Trip tank Cumulative Differences Trip tank Cumulative Differences
or single or per stand displacement Volume displacement between actual Volume displacement between actual
footage bbl/stand bbl (Rig Sensor) (rig sensor) and rig sensor (Mud Logger) (mud logger) and mud logger Remarks
1 0,8 0,8 0,9 0,9 Lose 0.1 bbl 0,9 0,9 Lose 0.1 bbl
2 0,8 1,6 0,8 1,7 Lose 0.1 bbl 0,8 1,7 Lose 0.1 bbl
3 0,8 2,4 0,8 2,5 Lose 0.1 bbl 0,8 2,5 Lose 0.1 bbl
4 0,8 3,2 0,7 3,2 Lose 0 bbl 0,7 3,2 Lose 0 bbl
5 0,8 4 0,7 3,9 Gain 0.1 bbl 0,7 3,9 Gain 0.1 bbl
6 0,8 4,8 0,6 4,5 Gain 0.3 bbl 0,5 4,4 Gain 0.4 bbl
7 0,8 5,6 0,5 5 Gain 0.6 bbl 0,5 4,9 Gain 0.7 bbl
8 0,8 6,4 0,5 5,5 Gain 0.9 bbl 0,7 5,6 Gain 0.8 bbl
9 0,8 7,2 0,4 5,9 Gain 1.3 bbl 0,4 6 Gain 1.2 bbl
10 0,8 8 0,5 6,4 Gain 1.6 bbl 0,5 6,5 Gain 1.5 bbl
pag.99
4. Închiderea sondei 4.1
4.1.Închiderea sondei în faza de foraj sau workover

4.2.Proceduri de închidere
pag.100
4.1.Închiderea sondelor în faza de foraj sau workover 4.2
Instalația de prevenire și combatere a manifestărilor eruptive
Manifoldul Ansamblul de Manifoldul duzelor

Separator
pompelor prevenitoare de gaze
Duză
telecomandată atmosferic
Robineți de D1tel
R5 R6 R7
Prevenitor siguranță
vertical deschiși
Spre site
Prevenitor
orizontal
R1tel R 4tel R8 R9 R10
Spre batal
R2 R3 sau faclă
Prevenitor
orizontal Duză
Ieșirea de
manuală
urgență
D2 man
R11 R12 R13
Spre haba
de foraj
Linia de Linia
omorâre duzelor
Robineți
de lucru
închiși
pag.101
4.1.Închiderea sondelor în faza de foraj sau workover 4.3
Închiderea „uşoară” a sondei în timpul forajului
Configurarea iniţială a instalaţiei

Procedurile de închidere a sondei
de prevenire a erupţiilor
1. Robineții din manifoldul duzelor de pe 1. Se extragere prăjina de antrenare din

linia duzei (ce urmează a fi folosită) dreptul prevenitoarelor
sunt deschiși (R5,R6) 2. Se opresc pompele
2. Duza reglabilă ce urmează a fi folosită 3. Se deschide ventilul principal de pe
este deschisă (D1tel) linia duzelor (R4tel)
3. Linia spre separatorul de gaze 4. Se închide prevenitorul vertical
atmosferic este deschisă (R7)
5. Se închide duza reglabilă (D1tel)
6. Se înregistrează presiunile (la prăjini
şi coloană)
pag.102
4.1.Proceduri de închidere a sondei 4.4
Închiderea „dură” a sondei în timpul forajului

1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se extragere prăjina de antrenare din

pe linia duzei (ce urmează a fi dreptul prevenitoarelor
folosită) sunt deschiși (R5,R6)
2. Se opresc pompele
2. Duza reglabilă ce urmează a fi
3. Se închide prevenitorul vertical
folosită este închisă (D1tel)
4. Se deschide ventilul principal de pe
3. Linia spre separatorul de gaze
linia duzelor (R4tel)
5. Se înregistrează presiunile (la prăjini
şi coloană)
pag.103
Închiderea „uşoară” a sondei în timpul manevrării materialului tubular
1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se pune garnitura de foraj în pene
pe linia duzei (ce urmează a fi
2. Se montează canaua de siguranţă la garnitura
de foraj în poziție deschisă
3. Se închide canaua de siguranţă
folosită este deschisă (D1tel)
4. Se deschide robinetul principal (R4tel) de pe linia
duzelor
6. Se închide duza reglabilă (D1tel)
7. Se montează prevenitorul de interior în poziție
deschisă
8. Se închide prevenitorul de interior
9. Se montează prăjina de antrenare sau capul
rotativ de antrenare (top drive)
10. Se deschide deschide canaua de siguranţă
11. Se înregistrează presiunile (la prăjini şi
coloană)
pag.104
Închiderea „dură” a sondei în timpul manevrării materialului tubular
1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se pune garnitura de foraj în pene
2. Se montează canaua de siguranţă la garnitura
de foraj în poziție deschisă
3. Se închide canaua de siguranţă
folosită este închisă (D1tel)
atmosferic este deschisă (R7) 5. Se deschide robinetul principal (R4tel) de pe linia
duzelor Se montează prevenitorul de interior în
poziție deschisă
6. Se închide prevenitorul de interior
7. Se montează prăjina de antrenare sau capul
rotativ de antrenare (top drive)
8. Se deschide deschide canaua de siguranţă
9. Se înregistrează presiunile (la prăjini şi
coloană)
pag.105
Închiderea „uşoară” a sondei în timpul operaţiilor cu cablu

1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se opreşte operaţia cu cablu

folosită) sunt deschiși (R5,R6) 2. Se deschide ventilul principal (R4tel) de pe
linia duzelor
folosită este deschisă (D1tel) 3. Se închide presetupa lubrificatorului pe
cablu
atmosferic este deschisă (R7) 4. Se închide duza reglabilă (D1tel)
pag.106
Închiderea „dură” a sondei în timpul operaţiilor cu cablu

1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se opreşte operaţia cu cablu

folosită) sunt deschiși (R5,R6) 2. Se deschide ventilul principal (R4tel) de pe
linia duzelor
folosită este închisă (D1tel) 3. Se închide presetupa lubrificatorului pe
cablu
pag.107
5. Fenomenele din sondă după închidere 5.1
5.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj)

5.2. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la manevră)
5.3. Migrarea afluxului (aflux la foraj)
5.4. Migrarea afluxului (aflux la manevră)
pag.108
5.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 5.2
Sondă închisă cu aflux la talpă, înainte de echilibrarea presiunii
ppsi  0 ppsi  0  pcsi  0
Presiunea la prăjini cu p fis. la suprafata
sonda închisă
pcsi  0 Interior
Presiunea spațiu inelar
la coloană
cu sonda
închisă
Hşiu
p fis.siu
Interior
H garnitură
p fis.siu
ρ fluid
ρaflux la talpa
haflux la talpa
pstrat  psonda pstrat  psonda pstrat  psonda pstrat  psonda

la talpa la talpa la talpa
la talpa
pag.109
Sondă închisă cu aflux la talpă, înainte de echilibrarea presiunii
ppsi  0  pcsi  0
Se observă că presiunea de la p fis. la suprafata
talpa sondei este mai mică decât
presiunea stratului.
Ca urmare a acestui fapt în

sondă intră aflux chiar și după
ce sonda a fost închisă.
p fis.siu
Deci presiunea din sondă la talpă va
continua să crească până ajunge la
valoarea presiunii stratului.
ρ fluid
Presiunea la prăjini și ρaflux la talpa
presiunea la coloană vor
continua să crească până
ce presiunea din sondă la
talpa ajunge la valoarea
presiunii stratului. pstrat  psonda pstrat  psonda
pstrat  psonda la talpa
la talpa la talpa
pag.110
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
ppsi  0  pcsi  0
Se observă că presiunea de la p fis. la suprafata
talpa sondei este mai mică decât
presiunea stratului.
Ca urmare a acestui fapt în

sondă intră aflux chiar și după
ce sonda a fost închisă.
p fis.siu
Deci presiunea din sondă la talpă va
continua să crească până ajunge la
valoarea presiunii stratului.
ρ fluid
Presiunea la prăjini și ρaflux la talpa
presiunea la coloană vor
continua să crească până
ce presiunea din sondă la
talpa ajunge la valoarea
presiunii stratului.
pstrat  psonda pstrat  psonda pstrat  psonda
pag.111
pcsi ppsi  0  pcsi  0

pcsi
ppsi la echilibrare
pcsi
ppsi
ppsi la echilibrare
ρ fluid
Timp ρ fluid
pstrat  psonda
la talpa
În acest interval psonda  ppsi  ρfluid g H 

la talpa
de timp în sonda
închisă intră aflux.  ρom g H ρaflux la talpa
ppsi ρ fluid haflux

În momentul ρom  ρ fluid  la talpa
echilibrării presiunii gH
aceste relații sunt
ppsi
valabile.
ρom 
gH pstrat  psonda
pag.112 la talpa
pcsi
pcsi
ppsi la echilibrare
După închiderea
pcsi sondei este necesar
să se urmărească și
ppsi să se înregistreze
ppsi la echilibrare
evoluția celor două
Ritmurile de creștere presiuni.
al celor două
presiuni sunt direct
proporționale cu
permebilitatea Timp
pstrat  psonda
stratului care a la talpa
manifestat.
În acest interval psonda  ppsi  ρfluid g H 

la talpa
de timp în sonda
închisă intră aflux.  ρom g H
ppsi
Aceste relații sunt ρom  ρ fluid 
valabile în momentul gH
echilibrării presiunii. ppsi
ρom 
gH
pag.113
pcsi pcsi ppsi  0  pcsi  0
la echilibrare
ppsi
pcsi
ppsi
ppsi la echilibrare
Timp
pstrat  psonda
la talpa
H
ppsi  ρfluid ghaflux  pcsi  ρaflux ghaflux

ρ fluid
pcsi  ppsi
ρaflux  ρfluid  ρ fluid ρaflux la talpa haflux
g haflux la talpa
pstrat  psonda
la talpa
pag.114
pcsi  ppsi
ρaflux  ρfluid 
g haflux
La forajul convențional
densitatea fluidului de foraj
este mai mare decât cea a
apei mineralizate
Se poate determina
natura afluxului.
ρaflux  ρfluid
ρaflux 1000 kg m3 Apă Aflux incompresibil
Migrarea afluxului
1000  ρaflux  800 kg m 3
Apă + Țiței în spațiul inelar cu
sonda închisă
800  ρaflux  500 kg m3 Țiței +Gaze Aflux compresibil
ρaflux  500 kg m3 Gaze
pag.115
5.2. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la manevră) 5.9
ppsi  0 ppsi  0  pcsi  0
Presiunea la prăjini cu p fis. la suprafata
sonda închisă
pcsi  0 Interior
Presiunea spațiu inelar
la coloană
cu sonda
închisă
Hşiu
p fis.siu
Interior
H garnitură
p fis.siu
ρ fluid
ρaflux la talpa
haflux la talpa
p strat  p sonda p strat  p sonda p strat  p sonda p strat  p sonda

la talpa
pag.116
ppsi  0  pcsi  0
p sonda  ρ fluid g H 
la talpa
 ρom g H ρ fluid
ρ fluid
H
ρom  ρ fluid
ρom  0
ρaflux la talpa
În cazul în care afluxul este luat în urma unui

pistonaj din timpul manevrei materialului tubular nu ρ fluid haflux
la talpa
este necesar ca fluidul de foraj să fie îngreunat
(presiunea stratului nu a crescut în consecință
presiunea hidrostatică a fluidului de foraj
echilibrează această presiune). pstrat  psonda
pag.117 la talpa
pcsi
ρaflux  ρ fluid 
g haflux
La forajul convențional
densitatea fluidului de foraj
este mai mare decât cea a
apei mineralizate
Se poate determina
natura afluxului.
ρaflux  ρfluid
ρaflux 1000 kg m3 Apă Aflux incompresibil
Migrarea afluxului
1000  ρaflux  800 kg m 3
Apă + Țiței în spațiul inelar cu
sonda închisă
800  ρaflux  500 kg m3 Țiței +Gaze Aflux compresibil
ρaflux  500 kg m3 Gaze
pag.118
5.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5.12
Migrarea afluxului incompresibil cu sonda închisă
Sonda este închisă Vaflux  const. Vaflux

haflux1  haflux2   const.
A si  const. A si
Se consideră că
Afluxul este considerat incompresibil ρaflux1  ρaflux2  const.
pcsi1 ppsi2 pcsi2

ppsi1
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρaflux2 haflux2
1 2
ρ fluid ρaflux1 ρ fluid ρ fluid

haflux1
ppsi2  ppsi1  const pstrat psonda2

p sonda 1  p strat
pcsi2  pcsi1  const
p sonda2  p sonda1  const
pag.119
Sonda este închisă Vaflux  const. ppsi2  ppsi1  const.
Se consideră că A si  const. pcsi2  pcsi1  const.

Afluxul este considerat incompresibil p sonda2  p sonda1  const.
pcsi
pcsi la echilibrare
pcsi  const.
ppsi Dacă sonda este închisă și aria spațiului
inelar este constantă, atunci în timpul
A si  const. migrării afluxului incompresibil toate
presiunile rămân constante (presiunea la
pcsi
ppsi  const. prăjini, presiunea la coloană, presiunea din
sondă în dreptul stratului care manifestă).
ppsi
ppsi
la echilibrare
Manifestările eruptive cu aflux
Timp incompresibil (apă sub temperatura
de fierbere) nu crează probleme
pstrat  psonda
la talpa
majore în practica de șantier .
În acest interval
de timp în sonda În acest interval de timp în sonda
închisă intră aflux. închisă afluxul incompresibil
migrează în spațiul inelar.
pag.120
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
Sonda este închisă Vaflux  const. haflux1  haflux2 

Vaflux
 const.
Se consideră că A si  const. A si
Afluxul compresibil conține gaze paflux Vaflux

 const.
deci se poate utiliza legea gazelor Taflux
Se consideră că temperatura este
constantă
ppsi1 pcsi1 paflux  const.
Cu sonda închisă, după

ρ fluid echilibrarea presiunilor,
ρ fluid afluxul compresibil migrează
1 având presiunea constantă
la valoarea presiunii stratului.
ρaflux1 haflux1
paflux  pstrat
p sonda1  p strat
pag.121
Sonda este închisă maflux  const. Gaflux mafluxg

phidrost aflux    const.
Se consideră că A si  const. A si A si
Constantă
pcsi2  pstrat  phidrost aflux

ppsi2 pcsi2  ρfluidghfluid sup2
Scade
ρ fluid hfluid sup2 Presiunea la coloană
Constantă
ρ fluid cu sonda închisă crește
pstrat
ρaflux2 haflux2
ppsi2  psonda2  ρfluidgH
Crește H ρ fluid hfluid inf2 psonda2  pstrat  ρfluidghfluid inf2
Presiunea la prăjini cu Crește

sonda închisă crește psonda2
Presiunea din sondă la

2 talpă crește
pag.122
paflux  p strat  const.
Sonda este închisă Vaflux  const. Gaflux mafluxg
Afluxul este considerat compresibil pcsi2  p strat  phidrost aflux  ρ fluidghfluid sup2  creste
p sonda2  p strat  ρ fluidghfluid inf2  creste
ppsi2  p sonda2  ρ fluidgH  creste
pcsi A si  const. pcsi 
pcsi la echilibrare
ppsi
Dacă sonda este închisă și aria spațiului
ppsi  inelar este constantă, atunci în timpul
migrării afluxului compresibil singura
pcsi 
ppsi  presiune care rămâne constantă este cea
afluxului, toate celelalte presiuni cresc
(presiunea la prăjini, presiunea la coloană,
presiunea din sondă în dreptul stratului care
ppsi manifestă, acestea atingând maximul când
la echilibrare afluxul ajunge la suprafață).
Timp
pstrat  psonda
la talpa
În acest interval de timp în În acest interval de timp în sonda închisă
sonda închisă intră aflux. afluxul compresibil migrează în spațiul inelar.
pag.123
pcsi
pcsi la echilibrare pcsi  pcsi
ppsi pcsi  ppsi  p
ppsi  ppsi
pcsi 
ppsi 
A si  const. Δp
t v migrare  Δt  0...130 m ora

ppsi ρfluidg
la echilibrare
Timp
pstrat  psonda Viteza de migrare depinde de:
la talpa
- proprietățile afluxului (cu scăderea densității
În acest interval de În acest interval de timp în sonda afluxului viteaza de migrare crește);
timp în sonda închisă închisă afluxul compresibil
intră aflux. migrează în spațiul inelar. - proprietăţile fluidului de foraj (cu creșterea
densității fluidului de foraj viteza de migrare
crește iar cu creșterea vâscozității fluidului de
foraj viteza de migrare scade);
- geometria sondei (cu creşterea înclinării
sondei viteza de migrare scade, la sonde
orizontale viteza de migarte este nulă).
pag.124
pp  ppsi
ppsi pcsi
p fis.masurata
pc  pcsi la suprafata
Hşiu
p fis.siu
H
p fis.siu
p strat
p strat p talpa p strat p talpa

p strat
pag.125
pp  ppsi
pp  ppsi pcsi  pc
p fis.masurata
pc  pcsi la suprafata
Hşiu
p fis.siu
H
p fis.siu
p strat

p strat
pag.126
pp  ppsi
p fis.masurata
Hşiu
p fis.siu
H
p fis.siu
p strat

p strat
pag.127
pp  ppsi
p fis.masurata
Hşiu
p fis.siu
H p strat
p fis.siu

p strat
pag.128
5.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 5.22
Sonda este închisă Vaflux  const. Vaflux

haflux1  haflux2   const.
A si  const. A si
Se consideră că
Afluxul este considerat incompresibil ρaflux1  ρaflux2  const.
ppsi2  0 pcsi2
ppsi1  0 pcsi1
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρaflux2 haflux2
1 2
ρ fluid ρaflux1 ρ fluid ρ fluid

haflux1
ppsi2  ppsi1  0 pstrat psonda2

p sonda 1  p strat
pcsi2  pcsi1  const
p sonda 2  p sonda1  const
pag.129
Sonda este închisă Vaflux  const. ppsi2  ppsi1  0
Se consideră că A si  const. pcsi2  pcsi1  const.

Afluxul este considerat incompresibil p sonda 2  p sonda1  const.
pcsi
ppsi Dacă sonda este închisă și aria spațiului
inelar este constantă, atunci în timpul
pcsi  const. migrării afluxului incompresibil toate
presiunile rămân constante (presiunea la
prăjini, presiunea la coloană, presiunea din
sondă în dreptul stratului care manifestă).
A si  const.
ppsi  0
Manifestările eruptive cu aflux
Timp incompresibil (apă sub temperatura
de fierbere) nu crează probleme
majore în practica de șantier .
pag.130
Sonda este închisă Vaflux  const. haflux1  haflux2 

Vaflux
 const.
Se consideră că A si  const. A si
Afluxul compresibil conține gaze paflux Vaflux

 const.
deci se poate utiliza legea gazelor Taflux
Se consideră că temperatura este
constantă
ppsi1  0 pcsi1 paflux  const.
Cu sonda închisă, după

ρ fluid
echilibrarea presiunilor,
ρ fluid afluxul compresibil migrează
H 1 având presiunea constantă
la valoarea presiunii stratului.
ρaflux1 haflux1
paflux  pstrat
p sonda1  p strat  ρ fluidgH

pag.131
Sonda este închisă maflux  const. Gaflux mafluxg

Constantă
pcsi2  pstrat  phidrost aflux

ppsi2 pcsi2  ρfluidghfluid sup2
Scade
ρ fluid hfluid sup2 Presiunea la coloană
Constantă
ρ fluid cu sonda închisă crește
pstrat
ρaflux2 haflux2
ppsi2  psonda2  ρfluidgH
Crește H ρ fluid hfluid inf2 p sonda 2  p strat  ρ fluidgh fluid inf2
Presiunea la prăjini cu Crește

sonda închisă crește psonda2
ppsi2  ρ fluidgh fluid inf2 Presiunea din sondă la

2 talpă crește
pag.132
paflux  p strat  const.
Sonda este închisă Vaflux  const. Gaflux maflux g
Afluxul este considerat compresibil pcsi2  p strat  phidrost aflux  ρ fluidgh fluid sup2  creste
p sonda 2  p strat  ρ fluidgh fluid inf2  creste
ppsi2  ρ fluidgh fluid inf2  creste
pcsi
ppsi
A si  const.
Dacă sonda este închisă și aria spațiului
pcsi  inelar este constantă, atunci în timpul
migrării afluxului compresibil singura
presiune care rămâne constantă este cea
afluxului, toate celelalte presiuni cresc
(presiunea la prăjini, presiunea la coloană,
ppsi 
presiunea din sondă în dreptul stratului care
manifestă, acestea atingând maximul când
afluxul ajunge la suprafață).
Timp
pstrat  psonda
la talpa
pag.133
pcsi
ppsi A si  const.
pcsi  pcsi
pcsi  ppsi  p
ppsi  ppsi
Δp
pstrat  psonda Timp v migrare  Δt  0...130 m ora

la talpa ρfluidg
t
Viteza de migrare depinde de:

- proprietățile afluxului (cu scăderea densității afluxului viteaza de
migrare crește);
- proprietăţile fluidului de foraj (cu creșterea densității fluidului de
foraj viteza de migrare crește iar cu creșterea vâscozității
fluidului de foraj viteza de migrare scade);
- geometria sondei (cu creşterea înclinării sondei viteza de
migrare scade, la sonde orizontale viteza de migrare este nulă).
pag.134
6. Combaterea manifestărilor eruptive 6.1
6.1. Clasificarea metodelor de combatere

6.2. Metoda „bullheading”
6.3. Metoda volumetrică și lubricării
6.4. Metoda cu circulație în două etape
6.5. Metoda cu circulație într-o etapă
pag.135
6.1.Clasificarea metodelor de combatere 6.2
Presiunea Gradul primar

hidrostatică din
sondă
> Presiunea
stratului
de securizare al
sondei
Presiunea din
sondă < Presiunea
stratului
Presiunea
Densitatea fluidului
În timpul de foraj trebuie
stratului a mărită pentru
forajului crescut echilibrarea stratului
Intră aflux Sonda
în sondă manifestă
Presiunea Densitatea fluidului
În timpul stratului nu de foraj nu trebuie
manevrei s-a modificat modificată
Echipamente de închidere a
interiorului materialului tubular
Gradul secundar
Se închide Echipamente
şi terțiar de
sonda de închidere a
securizare a
sondei Echipamente de
sondei
închidere a spaţiul inelar
pag.136
Sondă Gradul doi şi trei Metode de Gradul primar

închisă de securizare a combatere a de securizare al
cu aflux sondei manifestării eruptive sondei
Presiunea la prăjini Presiunea la prăjini

cu sonda închisă la cu sonda închisă la
echilibru este nenulă echilibru este nulă
1. Eliminarea afluxului 1. Eliminarea afluxului
2. Creşterea densităţii
fluidului de foraj
Sonda fără aflux

Sonda echilibrată hidrostatic
Sonda deschisă
pag.137
Înainte de a clasifica metodele de combatere a manifestărilor eruptive este necesar să se definescă termenul de
„circulaţie”. Prin circulaţie se înţelege procedura de pompare a diverselor fluide de la suprafaţă în sondă şi ieşirea
acestora tot pe la suprafaţă. Când se pompează fluide de la suprafaţă în sondă şi acestea nu ies tot la suprafaţă nu se
consideră că este circulaţie. Din acest punct de vedere metodele de combatere a manifestărilor eruptive se împart în
două mari categorii prezentate mai jos
Bullheading
Metode fară circulaţie
Toate metodele „convenţionale” de
Volumetrică + lubricării
combatere a manifestărilor
Cu două etape eruptive impun condiția ca
(sondorului) presiunea din sondă în dreptul
stratului care manifestă să fie mai
mare cel puțin egală cu presiunea
Metode cu circulaţie Cu o singură etapă
(directă sau inversă) stratului (pentru ca să nu mai intre
(așteaptă și îngreuneză)
aflux suplimentar în sondă pe
parcursul procedurii de
Cu mai mult de combatere).
două etape
Concomitentă
Ca să se poată aplica metodele cu circulaţie este La metodele cu circulație se urmărește

necesar să existe posibilitatea de circulaţie presiunea pe unde se pompează (pentru că în
(materialul tubular să introdus în sondă până în acel spațiu se cunoaște densitatea fluidelor)
dreptul stratului are manifestă și să nu fie spart sau astfel încât să se realizeze în dreptul stratului
înfundat) care a manifestat condiția de mai sus.
pag.138
6.2.Metoda „bullheading” 6.5
Metoda “bullheading” pentru lucrările de workover
Prin metoda “bullheading” se doreşte ca afluxul

(producţia sondei) din interiorul tubingului să fie
reintrodus în formațiunea productivă. Pentru a se
realiza acest lucru este necesar ca la nivelul
perforaturilor să se depășească presiunea de Fluidul de
injectivitate. omorâre
Tubing
padmisibila
pstrat  psig Pentru ca fluidul de tubing
1) ρom  omorâre să echibreze

p jos interior
gHperforaturi presiunea stratului tubing
Fluidul produs de
2) p jos interior  padmisibila Pentru ca tubingul să sondă (afluxul) Packer
tubing tubing nu se spargă
3) p jos interior  p fisurare Pentru ca să nu se fisureze

tubing stratul productiv
4) p jos interior  pinjectivitate Pentru ca afluxul să fie

tubing
injectat în strat
p strat Perforaturi p fisurare
pinjectivitate
pag.139
Condiţiile 2 şi 3 trebuie translatate la suprafaţă (pentru că de la suprafață se

coordonează toată procedura) la momentul înainte de începerea procedurii p tsi
de omorâre şi după omorârea sondei
Înainte de pmax1  padmisibila  phidrostatica 

omorâre tubing tubing
2) p jos interior  padmisibila  padmisibila  (pstrat  p tsi ) Presiunea

la tubing
tubing
tubing tubing cu sonda
închisă
După
omorâre
pmax 2  padmisibila  phidrostatica 
tubing omorare
 padmisibila  ρomgHperf
tubing
Tubing
Înainte de pmax3  p fisurare  phidrostatica 

omorâre tubing
 p fisurare  (pstrat  p tsi )

3) p jos interior  p fisurare
tubing Packer
După pmax 4  p fisurare  phidrostatica  p strat

omorâre omorare
Perforaturi
 p fisurare  ρomgHperf
pag.140
Limita impusă de
fisurarea stratului
pmax3 p tsi
Limita impusă de
rezistența tubingului
pmax1 Domeniul presiunii
de pompare
Presiunea
la tubing
cu sonda
închisă
p tsi pmax 4
pmax2
Volum Tubing
Vpompat  Vinterior  Vsub

tubing packer
Packer
p strat
Perforaturi
pag.141
Stratul a început să
primească afluxul La această metodă nu
pmax3 Se ajustează există posibilitatea să se
Presiunea de pompare debitul de
se stabilizează
ajusteze presiunea prin
pompare
pmax1 intermediul unei duze. În
acest caz presiunea este
Presiunea ajustată prin schimbarea
de pompare debitului de pompare
p tsi pmax 4
pmax2
Volum
Vpompat  Vinterior  Vsub

tubing packer
pag.142
În timpul aplicării acestei metode pot apărea probleme
Creșterea presiunii
Spargerea la coloană
tubingului
Canalizarea
gazelor din
aflux
Presiune
excesivă Fluidul de
deasupra omorâre
packerului
pag.143
Observații referitoare la procedura „bullheading“

Această metodă nu se aplică la foraj pentru că există riscul fisurării stratelor de sub șiul coloanei.
Este singura metodă care reintroduce afluxul în formațiune.
pag.144
6.3.Metoda volumetrică și a lubricării 6.11
Principiul procedurii „volumetrice”
2 Creşte Constantă
ppsi2  pcsi2 
pcsi3  pstrat  phidrost  phidrost
aflux fluid
ρ fluid ρ fluid hfluid sup2
pstrat ppsi3  ppsi1 Scade
H ρaflux2 haflux2
ppsi1 pcsi1 ρ fluid hfluid inf2 ppsi3 pcsi3
ρ fluid ρ fluid hfluid sup3

psonda2 
hfluid sup1
ρ fluid ρ fluid
Se compară H ρaflux3  haflux  3
1 3
ρ fluid hfluid inf3
ρaflux1 haflux1
ppsi3  ppsi1
pcsi3 
p sonda 1  p strat psonda3  pstrat
 p strat 
Vscurs  Vaflux 1  
 p strat  pcsi 
pag.145
Principiul procedurii „volumetrice”
Observații referitoare la procedura „volumetrică “

În momentul în care afluxul a ajuns la suprafață procedura „volumetrică” trebuie să se oprească.
Dacă se continuă să se evacueze aflux, presiunea acestuia vă scădea, va scădere presiunea din
sondă în dreptul stratului sub presiunea stratului și în cosecință va intra aflux suplimentar în
sondă.
Din enunțul de mai sus rezultă că procedura „volumetrică” nu este o metodă de combatere a
manifestării eruptive (pentru nu s-a ajuns în gradul primar de securizare al sondei). Ea este o
procedură prin care se aduce afluxul la suprafață.
La baza procedurii „volumetrice” stă fenomenul de migrare al afluxului. Dacă afluxul nu migrează
(sondă puternic deviată, vâscozitate mare a fluidului de foraj) procedura volumetrică nu poate fi
aplicată.
Procedura „volumetrică” se poate aplica dacă nu există posibilitatea să se circule (nu există
material tubular în sondă, sau dacă există este spart sau înfundat, sau nu este introdus până în
dreptul stratului care a manifestat).
pag.146
Principiul metodei „lubricării”
pcsi 1 pcsi final  0
ρaflux
sus haflux ρlubr
sus
V1
A
ρ fluid
ρ fluid
V1
p sonda1  p strat pcsi1  ρlubr ghaflux  lubr g
pstrat A
sus
pstrat p sonda final  p strat
pcsi1
ρlubr 
ghaflux
sus
pag.147
Se deschide se inchide duza
Vlubr astfel ca presiunea la coloană să
pcsi  ρlubrghlubr scadă cu presiunea hidrostatică a
max coloanei de fluid de lubricare
Lubricator
Duză p csi
p csi reglabilă max pcsi  0
ρlubr max ρaflux ρaflux
ρaflux ρaflux ρaflux

sus haflux V sus ρlubr haflux
Linia de sus hlubr  lubr hlubr sus
omorâre A
ρlubr
ρ fluid ρ fluid ρ fluid ρ fluid
psonda  pstrat psonda  pstrat

pstrat pstrat pstrat psonda  pstrat pstrat
psonda  pstrat  ρlubrghlubr
1 2 3 4
pag.148
pcsi 3  pcsi 2  Δp - ρlubr ghlubr 
Creșterea ρlubr g
de presiune  pcsi 2  Δp - ΔV 
A
Vtanc1 Vtanc 2
Duză pcsi 2  pcsi 1  Δp  lubr
Pompă
pcsi 1 reglabilă  pcsi 2  Δp - ΔV
A
ρlubr
ρaflux ρaflux ρaflux
sus haflux sus Vtanc sus Se deschide se
Tanc Linia de
omorâre
sus hlubr  inchide duza astfel ca
presiunea la coloană
A
ρlubr să scadă cu presiunea
hidrostatică a coloanei
de fluid de lubricare și
ρ fluid ρ fluid Vtanc  Vtanc1  Vtanc 2 ρ cu creșterea de
fluid
presiune
p sonda1  p strat
pstrat pstrat p sonda 2  p strat  pstrat p sonda 3  p strat
 p  ρlubr ghlubr
1 2 3
pag.149
pcsi 1 pcsi 2 pcsi 3
ρlubr
pcsi 2 , V2 , paflux 2 pcsi 3 , V3 , paflux 3
pcsi 1 , V1, paflux1
plubr plubr
T1, z1 T2 , z 2 T3 , z 3
ρ fluid p fluid1 ρlubr ρ fluid p fluid2 ρ fluid p fluid3
1 2 3
p sonda1  p strat p sonda 2 p sonda 3  p strat
pstrat pstrat pstrat
p sonda1  p fluid1  paflux1  pcsi1 p sonda 2  p fluid2  paflux 2  plub r  pcsi2  p sonda 3  p fluid3  paflux 3 
 p fluid2  paflux 2  pcsi1  pcsi1  plub r  pcsi2   p fluid3  paflux 3  plub r

 p sonda1  plub r  pcsi2  pcsi1    p fluid3  paflux 3  plub r

 p strat  plub r  pcsi2  pcsi1   p fluid3  paflux 3  pcsi1
pag.150
Observații referitoare la metoda „lubricării”

Metoda „lubricării” nu se poate aplica decât când afluxul a ajuns la suprafaţă. Cu alte cuvinte
această metodă este o continuare a procedurii „volumetrice”.
Metoda „lubricării” este o metodă de combatere a manifestării eruptive pentru că în urma aplicării
ei sonda este adusă în gradul primar de securizare.
Metoda „lubricării” este o greoaie, necesită echipamente suplimentare (lubricatorul).
pag.151
6.4.Metoda cu circulaţie în două etape 6.18
Principiul metodei „sondorului”
Observații inițiale referitoare la metoda „sondorului”
Metoda „sondorului” face parte din metodele de combatere a manifestării eruptive prin circulație.
De mai sus rezultă că în timpul circulației se urmărește presiunea la prăjini pentru ca presiunea
din sondă în dreptul stratului care a manifestat să fie mai mare cel puțin egală cu a stratului
(pentru a nu mai lua un aflux suplimentar).
Presiunea la prăjini se modifică prin manevrarea duzei regabile telecomandate.
Presiunea la colană se verifică pentru a nu avea fisurare în spațiul inelar netubat.
Metoda „sondorului” are două etape în prima etapă se pompează fluidul de foraj deja existent în
sondă pentru a se evacua afluxul din spațiul inelar (deci se pompează un volum de spațiu
inelar) iar în a doua etapă se pompează fluidul de omorâre pentru a se înlocui fluidul de foraj
inițial (deci se pompează un volum total al sondei).
pag.152
pp  ppsiechil
pp  0  pc  0
pc  pcsiechil
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu
haflux la talpa
p strat p strat p strat

pag.153
pp  pic  ppsiechil  pcr  ct.

Qom
pp  0
pc  pcsiechil  0
pp  0  pc  0
pc  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu
haflux la talpa

pag.154

Qom
pp  0
pp  0  pc  0 
pc  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu
haflux

pag.155

Qom
pp  0
pp  0  pc  0 
pc  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
H
p fis.siu haflux
p fis.siu

pag.156

Qom
pp  0
pc  pcmax  0
pp  0  pc  0 
pc  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
haflux sus
H
p fis.siu
p fis.siu

pag.157

Qom
pp  0
pp  0  pc  0 
pc  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.158

Qom
pp  0
pp  0  pc  0
pc  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.159
pp  ppsiechil
pp  0
pc  ppsiechil pp  ppsiechil pc  ppsiechil

pc  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.160
pp  pic   om ghnop 
Qom pp  0 
pc   om  n  g H  0  ct.
pc  0  ct. pp  0  pc  0  ct.
p fis. la suprafata
Hşiu
H hnop
p fis.siu
p fis.siu

pag.161
pp  pic   om gH  p fc  ct.
Qom
pp  0  ct.
pc   om  n  g H  0
pc  0 pp  0 pc  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.162
ppsi  0
pcsi   om  n  g H  0
pcsi  0 ppsi  0 pcsi  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.163
pp  pic  omgH  pfc  ct.
Qom
pp  0  ct.
pc  om g H  hnosi   0 
pc  0  pp  0 pc  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu
hnosi

pag.164
Qom
pp  0  ct.
pc  0 pp  0 pc  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.165
ppsi  0
pcsi  0 ppsi  0 pcsi  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.166
Afluxul compresibil a
ajuns la suprafață A doua etapă
Presiunea
Prima etapă
la prăjini
Evacuarea afluxului Pomparea fluidului îngreunat
Afluxul a fost
Presiunea
evacuat la coloană
pcsi Fluidul greu a

ajuns la talpă
pic
pcr
ppsi
Căderea de
presiune la
frecvenţa redusă p fc
(la debitul de
omorâre)
Volum (curse)
Vspatiu Vspatiu
inelar Vinterior inelar
Vtotal
garnit
ppsi  pcsi ppsi  pcsi ppsi  pcsi  0 ppsi  0 pcsi  0 ppsi  0 pcsi  0
Fluidul initial Afluxul Fluidul îngreunat

pag.167
Prima etapă A doua etapă

Presiunea
Evacuarea afluxului Pomparea fluidului îngreunat la prăjini
Se mai deschide duza reglabilă

pentru a scădea presiunea
Domeniul optim al presiunii de
Presiunea
pompare limită la prăjini
p sig
pic
ppsi
Se mai închide duza reglabilă p fc
pentru a crește presiunea
Volum (curse)
Vspatiu Vspatiu
inelar Vinterior inelar Vtotal
garnit
ppsi  pcsi ppsi  pcsi ppsi  pcsi  0 ppsi  0 pcsi  0 ppsi  0 pcsi  0
Fluidul initial Afluxul Fluidul îngreunat

pag.168
Observații finale referitoare la metoda „sondorului”
Metoda „sondorului” este mai ușor de realizat pentru că în majoritatea timpului de operare în
sondă sunt doar două fluide (în prima etapă fluidul de foraj inițial și afluxul, în a doua etapă
fluidul de foraj inițial și fluidul de omorâre).
În principiu probleme posibile de depășirea presiunii de fisurare pot apărea numai în prima
etapă cât afluxul este sub șiu (când afluxul este sub șiu presiunea la șiu crește, când afluxul
trece prin dreptul șiului presiunea la șiu scade iar când afluxul este în coloană presiunea la șiu
rămâne constantă).
La sfârșitul primei etape se poate verifica ușor dacă în sondă a mai intrat un aflux suplimentar
Dacă presiunea la coloană și presiunea la prăjini cu sonda închisă sunt egale înseamnă că nu
s-a mai luat un aflux suplimentar. Dacă cele două presiuni nu sunt egale (presiunea la coloană
mai mare decât presiunea la prăjini) înseamnă că s-a luat un aflux suplimentar.
pag.169
6.5.Metoda cu circulaţie într-o singură etapă 6.36
Principiul metodei „așteaptă și îngreunează”
Observații inițiale referitoare la metoda „așteaptă și îngreunează”
Metoda „așteptă și îngreunează” face parte din metodele de combatere a manifestării eruptive
prin circulație.
De mai sus rezultă că în timpul circulației se urmărește presiunea la prăjini pentru ca presiunea
din sondă în dreptul stratului care a manifestat să fie mai mare cel puțin egală cu a stratului
(pentru a nu mai lua un aflux suplimentar).
Presiunea la prăjini se modifică prin manevrarea duzei regabile telecomandate.
Presiunea la colană se verifică pentru a nu avea fisurare în spațiul inelar netubat.
Metoda „așteptă și îngreunează” are o singură etapă în pompează direct fluidul de omorâre
pentru a se înlocui fluidul de foraj inițial și pentru a se evacua simultan și afluxul din spațiul
inelar (deci se pompează un volum total al sondei).
pag.170
pp  ppsiechil
pp  0  pc  0
pc  pcsiechil
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu
haflux la talpa

pag.171

Qom
pp  0
pc  pcsiechil  0
pp  0  pc  0
pc  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu
haflux la talpa

pag.172
pp  pic   om ghnop 
Qom pp  0 
pp  0   pc  0 
pc  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
H hnop
p fis.siu
p fis.siu

pag.173
Qom
pp  0  ct.
pp  0  pc  0 
pc  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.174
ppsi  0
ppsi  0  pcsi  0
pcsi  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.175
Qom
pp  0  ct.
pc  pcmax  0
pp  0  pc  0 
pc  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.176
Qom
pp  0  ct.
pp  0  pc  0 
pc  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.177
Qom
pp  0  ct.
pp  0  pc  0 
pcsi  0 
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.178
Qom
pp  0  ct.
pc  0 pp  0 pc  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.179
ppsi  0
pcsi  0 ppsi  0 pcsi  0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis.siu
p fis.siu

pag.180
Afluxul compresibil a
ajuns la suprafață
Presiunea la prăjini
Presiunea la coloană
pcsi
pic Fluidul greu a
ajuns la talpă
ppsi
p fc
Volum (curse)
Vinterior Vspatiu
inelar
Vtotal
garnit
ppsi  pcsi ppsi  0 pcsi  0 ppsi  0 pcsi  max ppsi  0 pcsi  0

Fluidul initial
Afluxul
Fluidul îngreunat
pag.181
Se mai deschide duza Domeniul optim al Presiunea la prăjini

reglabilă pentru a presiunii de pompare
scădea presiunea
Presiunea
p sig limită la prăjini
pic
ppsi
Fluidul greu a
Se mai închide
duza reglabilă
p fc ajuns la talpă
pentru a crește
presiunea Volum (curse)
Vinterior Vspatiu
inelar
Vtotal
garnit
ppsi  pcsi ppsi  0 pcsi  0 ppsi  0 pcsi  max ppsi  0 pcsi  0

Fluidul initial
Afluxul
Fluidul îngreunat
pag.182
Observații finale referitoare la metoda „așteaptă și îngreunează”
Metoda „așteaptă și îngreunează” este mai greu de realizat pentru că în majoritatea timpului de
operare în sondă sunt trei fluide (fluidul de omorâre, fluidul de foraj inițial, afluxul). De aceea nu
se evită să se folosească această metodă în cazul sondelor puternic deviate sau orizontale.
În principiu probleme posibile de depășirea presiunii de fisurare pot apărea cât afluxul este sub
șiu (când afluxul este sub șiu și fluidul de omorâre nu a trecut în spațiul inelar presiunea la șiu
crește).
În momentul în care fluidul de omorâre trece în spațiul inelar ritmul de creștere a presiunii de la
șiu și de la coloană se micșorează și implicit și presiunile maxime vor avea valori mai mici
comparativ cu cele rezultate la metoda „sondorului”. Din acest punct de vedere acest avantaj
este semnificativ când volumul spaţiului inelar netubat este mai mare decât volumul interior al
ganiturii de foraj (fluidul de omorâre trece în spațiul inelar când afluxul mai este sub șiu).
pag.183
7. Echipamente pentru controlul presiunilor 7.1
7.1. Echipamente de închidere a materialului tubular

7.2. Echipamente de închidere a spațiului inelar
7.3. Echipamente de comandă și control
7.4. Echipamente pentru evacuarea afluxului
pag.184
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.2
Valvă antiretur neamovibilă cu piston. Parţi componente
Garnituri de
Garnituri de etanşare
etanşare
Scaun
Scaun
Piston
Piston
Arc
Arc
Corp
Corp
Garnitura
de foraj
pag.185
Valvă antiretur neamovibilă cu clapetă. Parţi componente
Garnituri de
etanşare
Corp
Arc
Zăvor
Clapetă
În poziţie deschisă În poziţie închisă În poziţie închisă
pag.186
Garnituri de
Garnituri de
etanşare
etanşare
Corp
Corp
Arc
Zăvor
Zăvor
Clapetă Clapetă
În poziţie deschisă
pag.187
În poziţie închisă
pag.188
Valvă antiretur neamovibilă
Observații referitoare la valva antiretur neamovibilă

Valva antiretur neamovibilă se plasează deasupra sapei într-o reducție și ea se constitue ca
fiind gradul secundar de securizare la interiorul materialului tubular.
Nu permite circulația inversă deci nu permite manifestare eruptivă pe la interiorul garniturii de
foraj.
Permite circulația directă fără să se introducă alte instrumente suplimentare.
La introducerea materialului tubular acesta trebuie să fie umplut pe sus. Dacă nu se umple
există riscul să se spargă valva, se denivelează sonda, scade presiunea din sondă și poate să
manifeste sonda. Dacă se pompează peste aerul din interiorul materialului tubular acesta va
trece în spaţiul inelar şi se va comporta ca un aflux compresibil. Din acest punct de vedere este
avanjoasă valva antiretur cu clapetă care până la pornirea circulației rămâne deschisă.
Creşte efectul de pistonaj la introducere (materialul tubular se comportă ca și cum ar fi
înfundat). Din acest punct de vedere este avanjoasă valva antiretur cu clapetă care până la
pornirea circulației rămâne deschisă.
Dacă sonda manifestă și se închide presiunea la prăjini cu sonda închisă este nulă. Din această
trebuie să se facă o procedură suplimentară pentru determinare acestei presiuni. Există
variante constructive de valve antiretur care au în scaunul valvei un orificiu de circa cinci
milimetri diametru prin care se transmite presiunea de sub valvă.
Valva antiretur neamovibilă este netestabilă (chiar dacă a fost testată înainte de utilizare ea nu
mai este sigură pentru că prin ea s-a circulat în timpul forajului).
pag.189
Valvă antiretur. Determinarea presiunii la prăjini cu sonda închisă
Presiunea la Se notează cele
prăjini crește ppsi2 două presiuni
ppsi1  0 ppsi1  ppsi1 
pcsi2
pcsi1  0 pcsi1  const
pcsi1 
Presiunea la
Se pompează Se oprește coloană crește
cu frecvență pompa
mică
Valvă
antiretur
Afluxul Presiunea de
deasupra
valvei crește
S-a deschis
valva antiretur
pcsi  pcsi 2  pcsi1

ppsi  ppsi 2  pcsi
valabila
pag.190
Valvă antiretur amovibilă. Părţi componente
Bacuri de
prindere
Inel
Nervuri
Corp Niplu de Pălărie

etanşare
Corp
Bilă
Nervuri
Garnituri de Arc
etanşare
Ghidaj
Reducţia de anclaşare Valva amovibilă Dispozitiv de agăţare

pag.191
Valvă antiretur amovibilă
Observații referitoare la valva antiretur amovibilă

Valva antiretur amovibilă se introduce cu cablu în niplul montat deja în componența materialului
tubular.
Dacă garniturile de etanșare nu etanșează în niplu de etanșare și dacă bacurile nu se armează

valva antiretur nu va funcționa.
Pentru extragere se introduce dispozitivul de cu cablu sau tijile de pompare.
Din cauza acestor dezavantaje în general această valvă se folosește la lucrări workover și nu la
cele de foraj..
pag.192
Cana de siguranță. Părţi componente
Etanşare Etanşare
superioară superioară
Bilă
Locaş cheie
Etanşare
inferioară
Inel de blocare
Corp
pag.193
Cana de siguranță. Tipuri constructive
pag.194
Cana de siguranță
Observații referitoare la canaua de siguranță

Diametrul găurii prin bilă este practic egal cu dimetrul interior al corpului canalei de siguranța.
Prin interiorul canalei de siguranța în poziție deschisă se pot intruduce instrumente cu cablu.
Căderea de presiune prin canaua de siguranța în poziție deschisă este mică. Deci ea se poate
monta în poziție deschisă chiar dacă sonda manifestă pe la interiorul materialului tubular. Din
această cauză canaua de siguranță se depozitează deschisă (și cu cheia lângă ea) pe podul de
lucru al instalației de foraj. Trebuie să existe reducții de legătură care se permită montarea
canalei de siguranță în orice secțiune a materialului tubular introdus în sondă.
Închiderea canalei de siguranță se face cu cheia din exterior (ea nu se închide sau se deschide
prin circulație).
Dacă sonda manifestă puternic prin interiorul materialului tubular de montat se poate canau de
siguranță dar este destul de problematic închiderea ei.
Dacă sub canaua de siguranță închisă se acumulează presiune trebuie să se facă presiune
deasupra canalei de siguranță pentru putea să fie deschisă.
Canalele de siguranță care sunt montate la prăjina de antrenare (una sub și alta deasupra
prăjinii de antrenare) sau în componența capului hidraulic motor (una manuală și una
telecomandată) se închid dacă există probleme cu etanșărea (țeava de spălare) care intră în
construcția capului hidraulic convețional sau a capului hidraulic motor.
pag.195
Prevenitor de interior. Părţi componente
Şurub de
blocare Corp
Dispozitiv
de blocare Piston
Tija de
blocare
Scaun
Corpul superior
Arc
Scaunul valvei
Piston
Arcul valvei
Corpul inferior
pag.196
Prevenitor de interior
Observații referitoare la prevenitorul de interior

Aria secțiunii de curgere este mică.
Prin interiorul prin prevenitorul de interior nu se pot introduce instrumente.
Căderea de presiune prin prevenitorul de interior este mare. Deci el nu se poate monta în
poziție deschisă dacă sonda manifestă pe la interiorul materialului tubular. Ordinea procedurilor
este următoarea: se montează canaua de siguranţă în poziţie deschisă, se închide canaua de
siguranţă, se închide spaţiul inelar (cu prevenitoarele din ansablul de prevenitoare), se
montează prevenitorul de interior în poziţie deschisă, se închide prevenitorul de interior (prin
extragerea tijei de blocare), se deschide canaua de siguranță. Deci înainte de introduce
materialul tubular sub presiune în sondă el trebuie să fie echipat cu valvă antiretur în partea de
jos iar în partea de sus cu cana de sigurantă (deschisă) și prevenitor de interior (închis).
Prevenitorul de interior nu permite circulația inversă, deci nu permite manifestarea eruptive pe

la interiorul materialului tubular.
Prevenitorul de interior permite circulația directă, deci se deschide la circulație directă fără să
se utilizeze dispozitive suplimentare.
pag.197
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.13
Ansamblul de prevenitoare. Părţi componente
Prevenitor
inelar
Robinet de Prevenitor
siguranţă orizontal dublu
Mosor Linia de
duzelor
Linia de
omorâre Prevenitor
orizontal
Robinet
de lucru
pag.198
Prevenitor de inelar. Construcție
Garnitură de
etanșare
Capacul
Portul hidraulic
Bacul inelar de deschidere
Pistonul
Camera de
deschidere
Portul hidraulic
Garnitură de de închidere
etanșare
Camera de
închidere
Corpul
pag.199
Prevenitor de inelar Hydril. Părţi componente
Placă
de lucru
Capac
Bac inelar
Pene cu
Camera de şurub
Filet deschidere
Port hidraulic
de deschidere
Port hidraulic
de închidere
Corp
Camera de
închidere
Piston
Cu capac montat cu filet Cu capac montat cu pene
pag.200
Prevenitor inelar Hydril cu două camere de închidere
Canal de inspecţie
Placă de lucru
Bac inelar
Capac
Capul camerei de deschidere
Camera de deschidere
Piston
Camera principală de închidere
Camera secundară de închidere
pag.201
Prevenitor inelar Hydril. Demontarea şi înlocuirea bacului inelar
pag.202
Prevenitor inelar Hydril. Alegerea bacului inelar
Cauciuc natural care se poate utiliza la

a fluide pe bază de apă la temperaturi
cuprinse în intervalul -34...+107oC
Cauciuc nitrilic care se poate utiliza la

b fluide pe bază de produse petroliere la
temperaturi cuprinse în intervalul -6...+87oC
Cauciuc neoprenic care se poate utiliza la

c fluide pe bază de produse petroliere la
temperaturi cuprinse în intervalul -34...+67oC
pag.203
Prevenitor inelar Hydril
Observații specifice referitoare la prevenitorul inelar Hydril

Presiunea din sondă se distribuie în jurul pistonului și ajută la închiderea prevenitorului.
Există variante constructive la care capacul este prin în corp prin intermediul unor pene cu
șurub. Acest lucru permite demontarea capacului mai ușor chiar la sondă în vederea schimbării
bacului inelar uzat.
Există variante constructive care au două camere de închidere (una principală și una
secundară). Cele două camere se pot cupla pe aceeași linie de comandă sau pe linii de
comandă diferite. Prin utilizarea celor două camere de închidere se va crește presiunea cu care
etanșează bacul inelar.
pag.204
Prevenitor inelar Cameron. Părţi componente
Capac
Sistem de blocare
Armătură metalică
Garnitură
masivă
Pene
Pacher interior
Placă de împingere
Garnitură Inel
Port hidralic Canal de lăcrimare

de deschidere
Piston
Canal de
lăcrimare
Port hidralic
de închidere
Corp
Cameră de
închidere
Cameră de
pag.205
deschidere
Prevenitor inelar Cameron. Bacul inelar
pag.206
Prevenitor inelar Cameron
Observații specifice referitoare la prevenitorul inelar Cameron

Presiunea din sondă nu se mai distribuie în jurul pistonului și nu mai ajută la închiderea
prevenitorului.
Elementul de etanșare este format din două piese un pacher interior cu armături metalice și în
exteriorul acestuia o garnitură masivă din cauciuc (care se deformează și închide pacherul
interior). S-a adoptat această variantă constructivă pentru elementul de uzură este doar
pacherul interior.
Pe pistonul de lucru există un sistem de garnituri de etanșare și de canale de lăcrimare. Dacă

prin canalele de lăcrimare iese fluid înseamnă că garniturile de etanșare au cedat
pag.207
Prevenitor inelar Shaffer. Părţi componente
Capac
Pene cu şurub
Corp
Bac inelar
Port hidraulic
de deschidere
Capul cameră
de deschidere
Cameră de
deschidere
Cameră de
închidere
Piston
Port hidraulic
de închidere
pag.208
Prevenitor inelar Shaffer. Costrucţia bacului inelar
Cauciuc
Armături
metalice
pag.209
Prevenitor de inelar Shaffer
Observații specifice referitoare la prevenitorul inelar Shaffer

Presiunea din sondă nu se mai distribuie în jurul pistonului și nu mai ajută la închiderea
prevenitorului.
Elementul de etanșare este un bac inelar din cauciuc cu armături metalice de formă calotă
sferică. Această formă îmbunătățește performanțele prevenitorului în special în cazul
manevrării materialului tubular sub presiune.
pag.210
Prevenitoare inelare
Observații specifice referitoare la prevenitoarele inelare

Se pot închide pe material tubular cu secţiune circulară.
Se poate roti (cu viteze mici) materialul tubular cu secţiune circulară prin prevenitorul închis.
Se poate manevra (cu viteze mici) materialul tubular cu secţiune circulară prin prevenitorul
închis. Se pot trece chiar și racorduri de legătură ale materialului tubular. Pentru acest lucru pe
linia de închidere trebuie să existe un compensator de presiune care să permită coborârea
pistonului de lucru când se trece racordul și să permită ridicarea pistonului după trecerea
racordului de legătură.
Se pot închide pe material tubular cu secţiune necirculară (pătrată sau hexagonală).
Se poate manevra (cu viteze mici) materialul tubular cu secţiune necirculară prin prevenitorul
închis.
Se pot închide pe cablu dar etanșarea se realizează numai dacă cablul este lis și nu torsadat.
Se pot închide total.
Nu se pot închide prăjini grele elicoidale, stabilizatori, sapă, reducții.

Bacul inelar este vulnerabil la condițiile de lucru (temperatură și natura fluidului din sondă).
pag.211
Presiunea de
operare la închidere
este în funcție de
presiunea din sondă
750 psi
și de diamatrul
materialului tubular.
1500 psi
pag.212
Presiunea de operare la închidere este în

funcție de presiunea din sondă și de
diametrul materialului tubular.
pag.213

Diametrul nominal este diametrul interior al prevenitorului.
Presiunea nominală nu poate fi depășită.
Prevenitorul se alege astfel ca presiunea nominală să

Presiunea nominală fie mai mare cel puțin egală cu presiunea maximă
este presiunea maximă anticipată la suprafață.
pe care prevenitorul o
poate închide în condiții Toate testele la sondă se fac până la presiunea
de siguranță. maximă anticipată la suprafață dar să nu depășească
presiunea nominală.
Pentru ca fabricantul să fie sigur că prevenitorul

funcționează își ia coeficientul de siguranță 1.5
(înseamnă că fabricantul testează prevenitorul la o
presiune o dată şi jumătate presiunea nominală).
Dnom  18 3 4 in 30 sec
Timpul de
închidere maxim
Dnom  18 3 4 in 45 sec
pag.214
Prevenitor orizontal. Construcție
Camera de
deschidere
Camera de
închidere
Corpul
Pistonul
Tija Bacul
pistonului
pag.215
Prevenitor orizontal Cameron. Construcţie
Bacul
Tija pistonului
Piston de
operare
Piston pentru
deschiderea
bonetei
Ieşire
Şurub de laterală
blocare
Bonetă Corpul
Flaşa
intermediară
pag.216
Prevenitor orizontal Cameron. Construcţie
Canal de
lăcrimare
Etanşarea Etanşarea
terţiară secundără
Bacul
Etanşarea
primară
Bacul
Tija pistonului
Canal de
injectare
pag.217
Prevenitor orizontal Cameron. Părţi componente
Canal
Garnitura
garnitură
bonetei
Canal de
injecţie
Garniturile Bac
cilindrului orizontal
Cilindru de
operare
Pistonul de
operare
Garniturile
Şurub
pistonului
bonetă
Corp
Ieşire
Cilindru Garnituri de laterală
bonetă etanşare
Piuliţă de
blocare
Bonetă
Piston Placă
Şurub de bonetă intermediară
blocare
pag.218
Prevenitor orizontal Cameron. Deschiderea bonetei
pag.219
Bonetă
închisă Bonetă
deschisă
pag.220
pag.221
Prevenitor orizontal Cameron
Observații specifice referitoare la prevenitorul orizontal Cameron

Boneta se deschide cu ajutorul unor pistoane hidraulice.
Pe tija pistonului există un sistem de etanșare format din trei garnituri. Dinspre sondă înspre
camera de deschide etanșarea primară, etanșarea secundară și etanșarea terțiară. În mod
implicit etanșarea primară și terțiară sunt etanșe iar etașarea secundară neetanșă. Dacă fluidul
de foraj trece de etanșarea primară se va scurge prin canalul de lăcrimare. Deci dacă apare
fluid de foraj la canalul de lăcrimare înseamnă că etanșarea primară a cedat. Dacă sonda este
în timpul unui test de rutină, se securizează sonda și se înlocuiește etanșarea primară. Dacă
sonda este închisă sub presiune se va injecta prin canalul de injecție fluid hidraulic până când
nu mai curge fluid de foraj pe la canalul de lăcrimare.
pag.222
Prevenitor orizontal. Raţia de închidere
poper Finchidere  poper A piston  Fopusa  p sonda A tija

inchid p sonda inchid inchidere
p sonda A piston
A piston A tija Rinchid  
poper A tija
inchid
p sonda
poper  p sonda  Rinchid poper
inchid Rinchid maxima inchid
minima
pag.223
Prevenitor orizontal. Raţia de deschidere
A piston A tija Distribuţia presiunii pe suprafeţele

frontale ale bacurilor
A piston
p sonda
A bac
A tija A bac  A tija A bac

Fautoetansa re  p sonda A bac  A tija  - A bac
p sonda

2
A 
 p sonda  bac  A tija 
 2 
psonda p sonda
2
Forța care generează autoetanșarea
pe suprafaţele frontale ale bacurilor
pag.224
Prevenitor orizontal. Raţia de deschidere
A piston A tija
p sonda
poper A bac
deschid
Fdeschid  poper A piston  A tija   Fopusa  p

 A bac
sonda 

 A tija 
deschid deschid  2 
p sonda  R deschid poper

min deschid
A bac
 A tija
p sonda
R deschid   2
poper A piston - A tija
deschid
p sonda
poper 
deschid R deschid
max
pag.225
Prevenitor orizontal. Raţiile de închidere şi de deschidere
Rinchid  R deschid
Prevenitoarele
orizontale sunt
proiectate pentru se
închide sub presiune
nu pentru a fi deschise
sub presiune
pag.226
Prevenitor orizontal. Bacuri cu secţiune fixă
Etanşare
superioară
Blocul
Plăcuţă de bacului
extrudare
Garnitură
de cauciuc
pag.227
Prevenitor orizontal. Bacuri cu secţiune fixă
Observații specifice referitoare la bacuri cu secțiune fixă
Se închid pe material tubular cu secțiune circulară cu diametrul egal cu cel al bacului.
Se poate roti (cu viteză mică) acest material tubular.
Se poate manevra (cu viteză mică) acest material tubular.
Se poate sprijini materialul tubular pe bacurile închise.
pag.228
7.2.Echipamente pentru închiderea sondei 7.83
Manevrarea materialului tubular sub presiune
pag.229
7.2.Echipamente pentru închiderea sondei 7.83
Manevrarea materialului tubular sub presiune
pag.230
Prevenitor orizontal. Bacuri cu secţiune variabilă
Etanşare
superioară
Armături
metalice
Bacul
Blocul
bacul
Etanşare
frontală
pag.231
Prevenitor orizontal. Tipuri de etaşări frontale cu secţiune variabilă
a b
c d
pag.232
Prevenitor orizontal. Bacuri cu secţiune variabilă
Observații specifice referitoare la bacuri cu secțiune variabilă
Se închid pe material tubular cu secțiune circulară de diametrul cuprins în intervalul de

deformare a etașării frontale a bacului.
Se poate roti (cu viteză mică) acest material tubular.
Se poate manevra (cu viteză mică) acest material tubular.
Nu se mai poate sprijini materialul tubular pe bacurile închise.
pag.233
Prevenitor orizontal. Bacuri pentru închidere totală şi cu lame de tăiere
Lama superioară Etaşare

de tăiere superioară
Blocul
Lama inferioară Etanşare laterală bacului
de tăiere
Etaşare
frontală
Ansamblul
bacului
superior
Ansamblul
bacului
inferior
pag.234
Prevenitor orizontal. Bacuri pentru închidere totală şi cu lame de tăiere
Garnitură
de etaşare
Garnitură
de etaşare
Ansamblul
bacului inferior
Lama inferioară
de tăiere
Ansamblul
bacului superior
pag.235
Prevenitor orizontal. Tăierea materialului tubular
pag.236
Prevenitor orizontal
Observații specifice referitoare la bacuri cu lame de tăiere
Pot tăia prăjini și tubing la corp, cablu și poate să închidă total sonda.
Nu pot tăia prăjini grele, racorduri și stabilizatori.
Înainte de tăiere trebuie să se seteze unitatea hidraulică pentru ca să furnizeze presiunea

maximă și anume 21000 kPa (3000 psi).
Înainte de tăiere trebuie să se analizeze situatia concreta. În momentul tăierii materialului

tubular singurele metode de combatere ale manifestării eruptive sunt cele fără circulație.
Trebuie să se analizeze poziția prevenitorului total în raport cu mosorul. Dacă prevenitorul total
este plasat sub mosor în urma închiderii acestui prevenitor nu mai exist nici o comunicație cu
sonda.
pag.237
Prevenitor orizontal
Observații specifice referitoare la prevenitoare orizontale

Aceste prevenitoare sunt gradul terțiar de securizare a sondei (ele sunt acționate dacă
prevenitorul inelar nu a funcționat corespunzător).
Se utilizează numai prevenitoare orizontale acționate hidraulic.
Prevenitoarele orizontale închid presiunea din sondă când acesta acționează sub bac (bacurile
orizontale conveționale au garnitură de etașare numai partea superioară și nu și în partea
inferioară).
În general presiunea de operare a prevenitoarelor orizontale este de 10350 kPa (1500 psi) dar
se poate folosi și alte presiuni pentru operarea prevenitorului.
Pentru a se manevra (când sonda este închisă și sub presiune) racordurile materialului tubular
prin prevenitoare orizontale, este necesar să existe două prevenitoare orizontale (care să
lucreze în sistem de ecluză).
De preferat ca toate prevenitoarele orizontale să fie dotate cu sistem de blocare pe poziția

închis (ca să nu existe riscul deschiderii de exemplu când se sprijină garnitura în prevenitor sau
când se dă o comandă greșită de deschidere).
pag.238
Prevenitoare orizontale
Observații specifice referitoare la prevenitoarele orizontale

Diametrul nominal este diametrul interior al prevenitorului.
Presiunea nominală nu poate fi depășită.
Prevenitorul se alege astfel ca presiunea nominală să

Presiunea nominală fie mai mare cel puțin egală cu presiunea maximă
este presiunea maximă anticipată la suprafață.
pe care prevenitorul o
poate închide în condiții Toate testele la sondă se fac până la presiunea
de siguranță. maximă anticipată la suprafață dar să nu depășească
presiunea nominală.
Pentru ca fabricantul să fie sigur că prevenitorul

funcționează își ia coeficientul de siguranță 1.5
(înseamnă că fabricantul testează prevenitorul la o
presiune o dată şi jumătate presiunea nominală).
Timpul de închidere maxim este de 30 sec. indiferent de diametrul nominal.
pag.239
Ansamblul de prevenitoare. Părţi componente
Linia
3
duzelor
8
2
7
6
5
Linia de 1
omorâre
pag.240
Ansamblul de prevenitoare. Tipuri de legături
a Îmbinare cu prezoane
b Îmbinare cu colier
c Îmbinare cu șurub
pag.241
Ansamblul de prevenitoare. Tipuri de legături
Observații specifice referitoare la tipuri de legături
Toate aceste legături sunt API
Nu se mai recomandă să se utilizeze îmbinarea cu prezoane.
Cele mai utilizate sunt îmbinările cu flașe cu șurub.
pag.242
Ansamblul de prevenitoare. Etanşarea îmbinărilor
Suprafețe Suprafețe
de etanșare de etanșare
Etanșarea se realizează prin deformarea

plastică a inelului metalic de etanșare
p sonda
Apar deformaţii plastice remanente (care nu-şi

mai revin)
Materialul flanșei este mai rezistent decât
materialul inelului (să se deformeze plastic inelul
și nu flanșa).
Inelul este de unică folosință (amprenta de pe
Inel metalic Canal de inelul care a fost deja folosit nu mai poate etanșa
de etanșare în alte flanșe).
oval R
egalizare a
presiunii
p etansare  p sonda
Etanșarea se poate pierde în timp.
pag.243
Suprafețe Cotacte
de etanșare antiflambaj
Flanșe cu
contact p sonda
față-față
Canal de egalizare Inel metalic de

Contacte
de sprijin
a presiunii etanșare oval RX
Etanșarea se realizează
prin deformarea elastică
a inelului metalic de
etanșare
pag.244
Suprafețe Cotacte
de etanșare antiflambaj
Flanșe cu
contact p sonda
față-față
Canal de egalizare Inel metalic de

Contacte
de sprijin
a presiunii etanșare
octogonal RX
etanșare
pag.245
Cotacte
Suprafețe antiflambaj
de etanșare
Flanșe cu
contact față-față p sonda
Canal de egalizare
a presiunii Inel metalic de p etansare  p sonda
etanșare
octogonal BX
etanșare
pag.246
pag.247
Observații specifice referitoare la etașarea îmbinărilor
Inelele de tip R sunt cele mai ieftine dar sunt de unică folosință (ele se deformează plastic).
Inelele de tip RX și BX sunt preenergetizate și realizează etanșarea prin deformarea elestică.
Inelele R și RX sunt interschimbabile și pot fi montate în flașe de tip B.
Inelele BX se pot monta numai în flașe de tip BX.
pag.248
Ansamblul de prevenitoare. Testarea
Secţiune de
Bacul etanşare
prevenitorului
D1
Linia
Garnitura cu care duzelor
se introduce cupa
de testare
Pentru a calcula forţa
generată de presiune se iau
în considerare numai
p test dimensiunile din secţiunile în
care se fac etanşările
Linia de omorâre D2

D3 Fp 
4
D 2
4 
 D12 p test
Cupa de
testare
Fp
D4
Secţiune de
etanşare
pag.249
Ansamblul de prevenitoare. Testarea
Observații specifice referitoare la ansamblului de prevenitoare
Sistemul de prevenire și combatere a manifestărilor eruptive se testează la presiunea maximă

anticipată la suprafață în sondă dar să nu se depășească presiunea nominală a celui mai slab
element din acest sistem.
Testarea la presiunea se reface ori de câte ori se face o modificare în sistem.
Între două testări la presiune nu trebuie să treacă mai mult de 21 de zile.
Pe lângă testele de presiune se fac și teste de funcționalitate (închideri, deschideri) a

elementelor din sistemul de prevenire și combatere a manifestărilor eruptive.
pag.250
Sistemul diverter
2
1
4 5
pag.251
Sistemul diverter
Observații specifice referitoare la sistemul diverter
Sistemul diverter este folosit pentru evacuarea gazelor de suprafață din sondă.
În momentul în care se constată manifestări de gaze de suprafață se oprește forajul, se

deschide una din evacuările diverterului (în funcție după cum bate vântul), se închide derivația
(dacă aceasta este montată sub bacul inelar al diverterului), se închide elementul de etanșare a
diverterului și se circulă pentru a evacua gazele din sondă. Nu se îngreunează fluidul de foraj
(dacă se face acest lucru se poate fisura formațiunile care nu sunt tubate). Cea ce se
evacuează din sondă nu se trece prin separatorul atmosferic (acesta nu are capacitate așa de
mare care este în cazul manifestărilor de gaze de suprafață).
La reluarea forajului pentru a se scade volumul de gaze se micșorează viteza de avansare a

sapei (pentru a se micșora volumul de detritus care conține gaze de suprafață). Dacă nu este
suficient acest lucru se poate fora cu o sapă de diametru mai mic (gaură pilot) după care se
realizează lărdirea ei la diametrul necesar.
Senzorii din sistem trebuie să fie foarte sensibili pentru că manifestările de gaze de suprafață
sunt foarte rapide.
pag.252
7.3.Echipamente de comanda și control 7.65
Unitatea hidraulică de comandă. Părţi componente
Linia de
Manometrul Manometrul
testare sau Butelii pentru
presiunii din presiunii din
de cuplare a acumularea fluidului
acumulatori manifold
Rezervorul unei pompe hidraulic la presiune
pentru fluidul suplimentare
hidraulic
Manometrul
presiunii din
comenzile
Regulatorul presiunii din prevenitorului
Pompă comenzile prevenitorului inelar inelar
Pompă
Deschis
Deschis
Deschis
Închis
Închis
Închis
Ventilul de
“by-pass “ al Regulatorul
regulatorului presiunii din
manifoldului manifold
Fluid hidraulic la presiunea Distruibuitor

atmosferică 4căi/3poziţii
Fluid hidraulic la presiunea Liniile de comandă Liniile de Liniile de
10350 kPa (1500 psi) ale prevenitoarelor comandă ale comandă ale
cu bacuri ventilelor prevenitorlui
Fluid hidraulic la presiunea hidraulice inelar
pag.253 20700 kPa (3000 psi )
1 5 9
6 7 8
3
18
2
4
10
12
11
17
13 14 15 16
pag.254
pag.255
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzilor
Panoul de comandă de la distanţă
Distribuitorul Aer comprimat
manipulator Aer la presiunea atmosferică
(4căi/3poziţii)
Fluid hidraulic la presiunea de operare
Fluid hidraulic la presiunea atmosferică
Semnale
Închidere
Deschidere
luminoase Distribuitorul
selector
(4căi/3poziţii)
Deschidere
Închidere
Pistoanele
prevenitorului
Unitatea hidraulică de comandă
Piston
pneumatic Prevenitor
Rezervor fluid
hidraulic
pag.256
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzii de închidere
Aer comprimat
Aer la presiunea atmosferică
Închidere
Deschidere Fluid hidraulic la presiunea atmosferică
Deschidere
Închidere
pag.257
Aer comprimat
Închidere
Deschidere
Închidere
pag.258
Aer comprimat
Închidere
Deschidere
Închidere
pag.259
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzii de deschidere
Aer comprimat
Închidere
Deschidere
Închidere
pag.260
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzii de deschidere
Aer comprimat
Închidere
Deschidere
Închidere
pag.261
Unitatea hidraulică de comandă. Calculul capacităţii buteliilor
0 0 0
1000 psi 3000 psi 1200 psi
0
V1 6890 kPa V2 20670 kPa V3 8264 kPa
p1 p2 p3
Azot Azot
Azot
Vtotal Vfluid
utilizabil
fluid
V1  10 gal  0.0379 m3
pag.262
Unitatea hidraulică de comandă. Calculul capacităţii buteliilor
Presiunea de 1000 psi Presiunea maximă 3000 psi Presiunea minimă 1200 psi
preîncărcare 6890 kPa de operare 20670 kPa de operare 8264 kPa
Volumul total ce poate fi

p1 V1  p 2 V2  p 3 V3
ocupat de gaz într-o butelie la
presiunea de preîncărcare
p1 p1
V1  10 gal  0.0379 m3
V2  V1 V3  V1
p2 p3
 p1   p 1 p1 
Vtotal  V1  V2  V1 1  
Vfluid  V3  V2  V1   

fluid  p2 
utilizabil  3
p p 2 
Vfluid necesar
Nbutelii 
Vfluid utilizabil
pag.263
Unitatea hidraulică de comandă
Observații specifice referitoare la unitatea hidraulică de comandă

Rolul unității hidraulice de comandă este de a genera energie hidraulică necesară pentru
acționarea prevenitoarelor și a robineților telecomandați.
Comenzile la ansamblul de prevenitoare se pot da de la unitatea hidraulică de comandă dar și
de la două panouri de la distanță (de pe podul sondei și din cabina supervizorului). Pe aceste
panouri există un buton principal care activează comenzile panoului. Trebuie acționat acest
buton continuu pentru a avea posibilitate acționării unei comenzi de la panoul respectiv. Tot pe
aceste panouri există și semnale luminoase (verde poziția normală, roșie cealaltă poziție a
elementului comandat). Schimbarea culorii înseamnă că distribuitorul hidraulic din unitatea de
comandă care a fost comandat a executat comanda. Schimbarea culorii nu semnifică cert că
prevenitorul care a fost acționat a și executat comanda.
Fluidul hidraulic este apă aditivată ca să nu înghețe și să nu corodeze (emulsie de glicol și
metanol).
Capacitatea de depozitare a rezervorului unității hidraulice de comandă este cel puțin de două
ori volumul util al buteliilor.
Pompele unității hidraulice de comandă pornesc când presiunea din butelii scade cu mai mult
de 10% din presiunea maximă.
Pompele unității hidraulice de comandă trebuie să fie capabile să închidă prevenitorul inelar și
să deschidă robinetul telecomandat în maxim 2 minute.
pag.264
7.3.Echipamente de comandă și control 7.77
Sistemul de evacuare al afluxului
Panoul de Duza
comandă al duzei telecomandată
telecomandate
Evacuare
gaze
Separator
de gaze
atmosferic
Robinet pentru
injectare
anticriohidraţi
Linia de
omorâre Evacuare
fluid fără
gaze
Linia
duzelor
pag.265
Duze reglabile pentru evacuarea afluxului
Duză reglabilă manuală
Duză reglabilă telecomandată
pag.266
Panoul de comandă al duzei reglabile telecomandate
Contor număr Frecvenţa de
de curse pompare
pompate
Presiunea de
la prăjini
Presiunea de
la coloană
Presiunea
de aer
Indicator
poziţia duzei
Selectarea
duzei de
lucru Viteza de
reacţie a
comenzii
Comanda
duzei
pag.267
7.4.Echipamente pentru evacuarea afluxului 7.80
Separator atmosferic lichid-gaz
Conducta de alimentare a
separatorului (prin care vine
Conducta de
din sondă amestecul de lichid
evacuare a gazelor
şi gaze)
Conducta de evacuare a
fluidului fără gaze libere Gură de vizitare
la presiune atmosferică
Corpul separatorului
Sistemul de site
Sanie pentru
transport
Sifonul Robinet pentru

curățare și evacuare
detritus
pag.268
Separator atmosferic lichid-gaz
Evacuare Q gaze Presiunea din separator crește ca

Gaze
gaze urmare a frecărilor gazelor prin
conducta de evacuare. Deci
Devac
L evac această presiune este dependentă
p separator de debitul de gaze (care la rândul
Amestec său este dependent de debitul de
lichid-gaze
Dintr Placă amestec), de lungimea și diametrul
deflectoare conductei de evacuare.
Qamestec Șicane
Hsepar
L intr Lichid fără
Diesire gaze
Pernă de lichid
Qlichid
Dsepar
„fără gaze”.
Această pernă
nu permite
lichid
curgerea gazelor p separator  lichid g Hsifon
pe derivaţie. Sifon maxima
Hsifon
pag.269
Degazor cu vid
Pompă
de vid
Evacuare
gaze
Vasul
degazorului
Plutitor
Fluid fără
gaze Fluid cu
gaze
pag.270
Separator atmosferic lichid-gaz. Degazor cu vid
Observații
Separatorul atmosferic are capacitate mare de separare. Fluidul de foraj care iese din el mai
conține gaze care nu s-au separat la presiunea atmosferică.
Degazorul cu vid are capacitate mică de separare. El trage fluidul de foraj din habe și scoate
gazele din acest fluid care nu s-au separat la presiunea atmosferică.
pag.271
8. Managementul integrității sondei 8.1
8.1. Generalități
8.2. Integritatea sondei în timpul forajului
8.3. Integritatea sondei în timpul tubajului
8.4. Criterii de acceptare a elementelor de barieră
8.5. Exerciţii de simulare practică
pag.272
8.1.Generalități 8.2
Noțiuni și definiții
Prin integritatea sondei se înțelege capacitatea ei de a putea controla curgerea fluidelor
fie din interiorul ei fie din formațiunile traversate de ea.
Managementul integrității sondei se referă la totalitatea măsurilor ce iau pentru păstra
integritatea sondei la nivelul maxim posibil. Aceste măsuri pornesc încă din faza de
proiectarea și continua în celelate faze pe întregul ciclu de realizare şi utilzare a sondei
(foraj, exploatare, abandonare).
În teoria barierelor se consideră sonda ca un „recipient” supus atât la presiuni exterioare
cât şi la presiuni interioare. Se pune problema ca acest recipient să fie capabil să
controleze curgerea fluidelor din exteriorul şi din interiorul lui.
Pereţii „recipentului” formează o „anvelopă” care mai departe se va numi „bariera sondei”.
Bariera sondei este formată din elemente fizice (fluide sau solide) care se numesc
„elementele barierei”.
Elementul de barieră trebuie să îndeplinească nişte condiţii de acceptare care se
numesc „criterii acceptare element”. Criteriile de acceptare a elementului de barieră se
definesc prin luarea considerare a evenimentelor și situațiilor care necesită o bună
funcționare a elementului respectiv.
În documentaţii fiecare barieră este reprezentată grafic cu ajutorul unei scheme a barierei.
În această schemă este reprezentat fiecare element de barieră în diverse faze considerate.
pag.273
8.2.Integritatea sondei în timpul forajului 8.3
„Controlul sondei” reprezintă totalitatea măsurilor ce se iau pentru a preveni şi combate

curgerea necontrolată a fluidelor din sondă înspre exterior sau dintr-o formațiune în altă
formațiune.
În discuțiile ce vor urma se vor prezenta aspecte de integritatea sondei cu referire

directă la procesul de control al sondelor.
„Barieră primară” este prima barieră care se opune curgerii necontrolate a fluidelor.
„Barieră secundară” este a doua barieră care se opune curgerii necontrolate a fluidelor.
În general cea dea doua barieră se activează dacă prima barieră nu a funcţionat ca
urmare a unui incident de control al sondei.
„Incident de control al sondei” este un incident cauzat fie de defectarea unei bariere
fie de activarea defectusă a unei bariere care va duce la curgerea necontrolată a
fluidelor din sondă fie în exterior fie în altă formațiune.
„Procedură de control al sondei” este succesiunea acțiunilor/pașilor planificați care

urmează să fie executate atunci când o barieră este defectă.
pag.274
Pierderea integrității sondei este cauzată fie de defecțiuni mecanice, hidraulice sau
electrice ale elementelor ce compun bariera sondei, sau prin acţionarea greșită a unui
dispozitiv (care intră în compenența unei bariere). Un exemplu de acționarea greșită ar fi
neînchiderea sondei prin intermediul unui prevenitor (din ansamblul de prevenitoare) când
aceasta a început să manifeste. Acest lucru arată că trebuie să se depășească limitele
aspectelor tehnice și să se ia în considerare și aspectele de gestionare a acestor situații.
S-a constatat că multe din incidente care au dus la pierderea integrității sondei s-au
agravat din cauza unor decizii greșite. De aceea, educația și formarea pensonalului
constituie un aspect important pentru menținerea integrității sondei la un nivel cât mai înalt
posibil.
Din acest punct de vedere în teoria berierelor chiar se definește o barieră tehnică
(elemente tehnice care compun bariera) și o barieră umană (toate aspectele legate de
pregătirea, competența personalului personalului, organizarea firmei care execută diverse
proceduri la sonda luată în considerare).
Defectarea unui element de barieră se poate studia și din perspectiva probabilității
apariției lui. Aceasta ne dă un mijloc de a lua în considerare severitatea unui eveniment în
funcție probabilitatea de apariție a acestuia.
Consecințele evidente ale unor curgeri necontrolate din sondă pot cauza daune materiale,
vătămări corporale, pierderi de producție și daune de mediu care duc la reparații
costisitoare și riscante.
pag.275
Să existe cel puțin două bariere independente și testate care să fie

disponibile pentru a preveni o curgere necontrolată timpul
lucrărilor de foraj sau de exploatare.
Barierele vor fi proiectate astfel încât să permită restabilirea rapidă

a unei barierei pierdute.
În cazul defectării unei bariere, se iau măsuri imediate pentru a

menține un nivel de siguranță adecvat până la restabilirea a cel
Recomandări,
puțin două bariere independente. În sondă nu se desfășoară alte
standarde
activități decât cele pentru restabilirea celor două bariere.
Se definesc barierele și criteriile de definire a defectării lor
Poziția / starea barierelor trebuie să fie cunoscută în orice moment
Barierele trebuie să poată fi testate. Metodele și intervalele de

testare trebuie să fie definite. În măsura în care este posibil,
barierele trebuie testate în direcția de curgere a afluxului.
pag.276
Standardul NORSOK D-010 definește bariera primară și bariera secundară. Bariera

primară este bariera care este cea mai apropiată de fluidele din formațiune aflate sub
presiune. În cazul în care bariera primară funcționează conform destinației, aceasta va
putea conține fluidele sub presiune. Dacă bariera primară este defectă (de exemplu,
printr-o scurgere sau o valvă care nu se închide), trebuie să existe bariera secundară
care va împiedica curgerea necontrolată. Dacă și bariera secundară se defectează,
poate să existe sau nu și o barieră terțiară care să oprească curgerea necontrolată a
fluidelor din formațiune.
pag.277
Bariera primară (albastru) și Bariera primară (albastru) și

bariera secundară (roșu) a bariera secundară (roșu) a sondei
sondei în timpul forajului. în timpul exploatării.
pag.278
Schema barierelor
Material tubular care nu se poate tăia
Tabel Verificare
Elemente de barieră
CAE Monitorizare
Bariera primară
Coloana de fluid de foraj 1
Bariera secundară
Formaţiunile geologice
netubate
Inelul de ciment
Coloana 2
Capul sondei
Ansamblul de
4
prevenitoare
Garnitura de foraj
Canaua de siguranţă
pag.279
Schema barierelor
Material tubular care se poate tăia
Tabel Verificare
CAE Monitorizare
Bariera primară
Bariera secundară
netubate
Inelul de ciment
Coloana 2
Capul sondei
Ansamblul de
4
prevenitoare
Notă: Canaua de siguranţă trebuie să se afle pe podul sondei
pag.280
Schema barierelor (cu lainer)
Tabel Verificare
CAE Monitorizare
Bariera primară
pag.281
Schema barierelor (cu lainer)
Tabel Verificare
CAE Monitorizare
Bariera secundară
netubate
Inelul de ciment al
lainerului
Lainer
Capul superior al
lainerului
Coloana în care se agață
2
lainerul
Capul sondei
Ansamblul de
4
prevenitoare
Garnitura de foraj
Canaua de siguranță
pag.282 Notă: Canaua de siguranţă trebuie să se afle pe podul sondei

8.2.Integritatea sondei în timpul tubajului 8.5
Schema barierelor
Tabel Verificare
CAE Monitorizare
Bariera primară
Bariera secundară
netubate
Inelul de ciment
Coloana tubată 2
Capul sondei
Ansamblul de
4
prevenitoare
Coloana ce se tubează 2
Valva şiului coloanei care

se tubează
Notă: Canaua de siguranţă trebuie să se afle pe podul sondei
pag.283
8.2.Criterii de acceptare a elementelor de barieră 8.5
Coloana de fluid
Tabelul 1.
Caracteristici Criteriu de acceptare Observații

A. Descriere Este fluidul de foraj din sondă
Scopul coloanei de fluid de foraj ca barieră (sau element de barieră) este
B. Funcționare de a exercita o prtesiune hidrostatică în sondă care să prevină manifestarea
eruptivă
1. Presiunea hidrostatică trebuie să fie egală cel puțin cu presiune de strat
estimată plus o marjă de siguranță (de exemplu marja de sigurață pentru
manevră).
2. Proprietățile critice ale fluidului de fora trebuie să fie descrise înainte de
orice operați care va fi executată.
3. Densitatea fluidului de foraj trebuie să fie stabilă în limita toleranțelor
C.Proiectare, construcție, specificate în condițiile din sondă pe o perioadă de timp cânde nu se
electare circulă.
4. Presiunea hidrostatică a fluidului de foraj nu trebuie să depășească
presiune de fisurare a formațiunilor netubate dar trebuie să aibă o marjă
de siguranță la manifestare eruptivă
5. Schimbările de presiune cauzate de manevră (pistonaj la extrage sau
introducere) și de circulație (densitatea echivalentă de circulație) trrebuie
să fie estimate și introduse în marjele de siguranță.
D. Testele și verificările 1. Trebuie nivelul de stabilitate al fluiudului
2. Proprietățile critice ale fluidului, inclusiv densitatea, trebuie să se
inițiale încadreze în specificații
pag.284
Coloana de fluid
Tabelul 1. Continuare

1. În orice moment este posibil să se mențină nivelul lichidului în puț
prin circulație sau prin umplere
2. Trebuie să fie posibilă ajustarea proprietăților critice ale fluidului pentru a
le menține sau a le modifica
specificații
3. Valorile de pierdere statice și dinamice acceptabile ale fluidului în
formațiuni trebuie să fie pre-definite. Dacă există riscul pierderii
circulației, ar trebui să fie disponibil volumul pierdut în circulație
4. Trebuie să existe suficiente materiale lichide, inclusiv materiale de
E. Utilzare
urgență disponibile la locația respectivă pentru a menține bariera de
fluid cu minimul de densitate acceptabilă
5. Deplasarea simultană a puțurilor și transferul către sau din rezervoarele
de fluid ar trebui făcută numai cu un grad ridicat de prudență, fără a
afecta activul sistemul fluid
6. Parametrii necesari pentru restabilirea barierei de fluid trebuie să fie
înregistrate sistematic și actualizate în fișa de combatre a manifestării
eruptive.
pag.285
Coloana de fluid

1. Nivelul din sondă și din habele active trebuie să fie monitorizat în mod
continuu
2. Debitul de ieșire din sondă trebuie monitorizat continuu
3. Verificărea dacă sonda curge ar trebui să se efectueze pe baza
indicațiilor privind creștrea debitului de ieșire, volumul crescut în habe,
creșterea conținutului de gaze, gazelor de conectare sau la intervale
F. Monitorizare regulate. Verificarea curgerii trebuie să dureze timp de 10 min. La
sondele HTHP toate verificările fluxului ar trebui să dureze 30 de minute.
4. Se efectuează măsurarea densității fluidului (intrare / ieșire) în timpul
circulației în mod regulat
5. Măsurarea proprietăților critice ale fluidului se efectuează la fiecare 12
ore de circulație și se compară cu proprietățile specificate
6. Parametrii necesari pentru uciderea omorârea sondei
G. Barieră comună Nu
pag.286
Coloana de burlane
Tabelul 2.
Acest element constă în coloană/lainer și/sau tubing în cazul în care
A. Descriere
tubingul este folosit la forajul prin tubing sau la operațiile de completare
Scupul coloanei/lainerului este de a asigura o izolare care să oprească
B. Funcționare curgerea necontrolată din strat sau a fluidului injectet din sondă în spatele
coloanei.
1. Coloana/lainerul, inclusiv conexiunile, trebuie proiectate pentru a
rezista tuturor sarcinilor și tensiunilor așteptate pe parcursul duratei de
viață a sondei (inclusiv toate operațiunile planificate și posibilele situații
de control al sondei). Trebuie incluse toate efectele de degradare.
2. Factorii de proiectare minim acceptabili se calculează pentru fiecare tip
de solicitare. Efectele estimate ale temperaturii, coroziunii și uzurii
trebuie să fie incluse în factorii de proiectare.
C.Proiectare, construcție, 3. Toate cazurile de încărcare trebuie definite și documentate în ceea ce
electare privește spargerea,colapsul și tensiunea / compresia
4. Designul coloanei se poate baza pe modele deterministe sau
probabiliste
5. Coloana expusă la potențialul de curgere a hidrocarburilor trebuie să fie
etanșă la gaze. Excepție: Coloana de suprafață care este expusă sau
poate fi potențial expus la un gradient normal de gaze de mică
adâncime.
6.
1. Coloana/ lainerul trebuie să fie testată pentru scurgeri la presiunea
diferențială maximă
D. Testele și verificările 2. Coloana/ lainerul care a fost forată după încercarea inițială de scurgere
trebuie să fie retestat în timpul activităților de completare
inițiale 3. Verificarea etanșeității carcasei se efectuează fie atunci când cimentul
este umed (imediat după pompare) sau după instalarea cimentului. Nici
pag.287
o presiune testarea trebuie efectuată în timp ce cimentul se întărește
Coloana de burlane

1. Coloana/lainerul trebuie depozitată și manipulată corespunzător pentru a
E. Utilzare preveni deteriorarea corpului și îmbinărilor înainte de tubare
1. Spațiul inelar din spatele coloalei trebuie să fie monitorizat continuu

pentru anomalii de presiune.Alte spații inelare accesibile sunt
monitorizate la intervale regulate.
F. Monitorizare 2. Toate coloanele vor fi verificate pentru a fi uzate după forare, în cazul
simulării indică o uzură excesivă care depășește uzura admisibilă pe
baza proiectarea carcasei. Rezidurile metalice ar trebui colectate prin
utilizarea de magneți.
1. În timpul operațiunilor de foraj cu suprafață, spațiul inelar din spatele
coloenei curente trebuie monitorizat în mod continuu și nivelurile de
alarmă trebuie să fie definite.
2. Starea reală a coloanei trebuie cunoscută și confirmată că este capabilă
să reziste presiunii maxime așteptate după uzura anticipată
3. Testul de presiune trebuie să includă o marjă de siguranță pentru
acoperirea uzurii preconizate după testare
4. Magnetul trebuie să se afle în conducta de întoarcere a noroiului pentru
G. Barieră comună
a măsura metalul și să evalueze schimbările în natura piliturilor metalice
5. Dacă se forează printr-o coloană veche:
Înainte de începerea activității de foraj, ar trebui să fie realizată o
măsuratoare de uzură a coloanei (caliper și / sau sonic). Măsuratorile
trebuie să fie efectiate de către personal calificat și documentat
Jurnale care pot identifica localizat (interval de 1 m între
măsurători) doglegs (giroscoapă sau similar) ar trebui executate
pag.288
Garnitura de foraj
Tabelul 3.
Acest element este format dinprăjini de foraj, prăjini intermediare și prăjini
A. Descriere
grele utilizate ca garnitură de foraj sau de lucru
Scopul garniturii de foraj ca element de barieră este de a preveni curgerea
B. Funcționare
fluidului din formațiuni de la acesta în mediul extern.
1. Dimensiunile cazurilor de încărcare trebuie să fie definite și
documentate.
2. Se definesc factori de proiectare minim acceptabili. Efectele estimate ale
temperatură, coroziune, uzură; oboseala și flambajul trebuie incluse în
factori de proiectare.
3. Prăjinile de foraj trebuie selectat în funcție de
a) cuplul necesar pentru a preveni deșurubarea în puț
C.Proiectare, construcție, b) curățarea articulațiilor și restricțiile de instrumentație
electare c) presiunea de pompare și ECD
d) formațiuni abrazive
e) rezistența la flambaj
f) bandajul dur și influența sa asupra uzurii coloanei
g) compoziția metalurgică în raport cu expunerea la coroziune
mediu inconjurator
h) rezistenta la oboseala
i) HT: Reducerea forței datorată efectelor de temperatură
D. Testele și verificările 1. Presiune de pompare stabilă la fluidul circulant
2. HPHT: Componenta garniturii de foraj ar trebui să fie inspectată MPI
inițiale înainte de Starea modului HPHT
pag.289
Garnitura de foraj

1. Canaua de siguranță și supapă de siguranță pentru toate tipurile de
racorduri expuse pe podul sondei trebuie să fie disponibile imediat când
garnitura de foraj este situată în interiorul BOP
E. Utilzare
2. Valvele antiretur de foraj trebuie montate în garnitura de foraj. În ciment
stingers, plutitorul este opțional
1. Presiunea pompei trebuie să fie monitorizată continuu pentru anomaliile

de presiune în timpul circulației.
2. Inspecția periodică și întreținerea periodică bazate pe rutinele
F. Monitorizare
documentate trebuie să să fie efectuate.
3. Verificări vizuale pentru uzură, spălare, deteriorarea filetului și fisuri ar
trebui să fie desfășurate în mod regulat
Se evaluează datele istorice ale țevii de foraj, iar conducta de foraj trebuie
să fie inspectat la categoria DS1. Articulațiile de țeavă de gaură trebuie să
G. Barieră comună fie selectate pe baza unui ansamblu evaluare pentru a minimiza riscul de
eșec. Verificări vizuale pentru uzură, spălare, filet vătămări și fisuri ar trebui
efectuate pentru fiecare manevră
pag.290
Ansamblul de prevenitoare (de foraj)
Tabelul 4.
Elementul constă din conectorul capului de puț de sondă și găurirea BOP cu
A. Descriere
linia de ucidere / șoc supape
Funcția conectorului capului de evacuare a puțului este de a preveni
curgerea din gaură la mediu și pentru a asigura o legătură mecanică între
B. Funcționare forajul BOP și la gura sondei. Funcția BOP este de a oferi capabilități de
închidere și de etanșare a acestora sondă cu sau fără scule / echipamente
prin BOP.
1. BOP de foraj trebuie construit în conformitate cu NORSOK D-001.
2. Trebuie efectuată o analiză a riscurilor pentru a decide cea mai bună
configurație a BOP pentru locația respectivă. Analiza de risc ar trebui să
ia în considerare următoarele cont:
a) poziția diferitelor tipuri de prevenitoare cu bacuri
b) accesul la liniile de omorâre şi a linei duzelor
c) capacitatea de a suspenda țeavă și de a reține capacitatea de a închide
bacului de forfecare, inclusiv închiderea de urgență a bacurilor, dacă
C.Proiectare, construcție, este disponibilă
electare d) capacitatea de a centraliza conductele înainte de închiderea bacului de
forfecare
e) bac de forfecare de înlocuire
3. BP WP va depăși WDP, inclusiv o marjă de ucidere operațiuni
4. Se va documenta faptul că berbecul de forfecare / etanșare poate forța
tija de foraj, tubulare, cabluri, CT sau alte unelte specificate și etanșați tija
de foraj după aceea. Dacă acest lucru nu poate fi documentat de
producător, a trebuie efectuată și documentată testul de calificare
D. Testele și verificările 1. Componentele trebuie inspectate vizual pentru uzura internă în timpul
inițiale instalare și eliminare
pag.291
Ansamblul de prevenitoare (de foraj)

Elementele BOP de foraj trebuie să fie activate așa cum este descris în
E. Utilzare acțiunea de control a puțului proceduri
1. Presiunea pompei trebuie să fie monitorizată continuu pentru anomaliile

de presiune în timpul circulației.
2. Inspecția periodică și întreținerea periodică bazate pe rutinele
F. Monitorizare
documentate trebuie să să fie efectuate.
3. Verificări vizuale pentru uzură, spălare, deteriorarea filetului și fisuri ar
trebui să fie desfășurate în mod regulat
1. Analiza stresului datorată echipamentului / operațiunilor UBD / MPD
trebuie să fie efectuat. Se analizează efectul încărcăturilor suplimentare
și legăturilor
G. Barieră comună
2. Verificările vizuale se efectuează pe baza unei inspecții predefinite
frecvență
3. Nu se planifică operațiuni care determină uzură excesivă a BOP
pag.292

Control Son de

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Control Son de

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Controlul presiunilor din sondă

0.1.Dificultăți, accidente, avarii, complicații

Sonda are pierderi

Fluidul de foraj din Fluidele din porii

o garnitură de foraj ruptă ori scăpată în sondă poate fi

când se fac încercări de oprire a unei manifestări

Sonda poate fi închisă și

Fluidele din porii

Sonda nu poate fi închisă

În mod normal, manifestările eruptive sunt considerate periculoase, deoarece pot

O manifestare eruptivă poate interveni în orice fază a procesului de foraj: la avansarea

Erupţiile libere pot duce la:

- pierderea echipamentului din sondă şi chiar abandonarea ei;

- pierderi mari de hidrocarburi;

- degradarea zăcământului interceptat, ca urmare a scăderii energiei fluidelor

- accidentarea personalului şi chiar pierderi de vieţi omeneşti în momentul

Depistarea fenomenului de manifestare eruptivă poate fi afectată de următorii factori:

Competență. Competența formală în general poate să fie disponibilă, dar

Atenție / conștientizare. Experiența din diferite incidente arată că au existat

Conformitate. Procedurile sunt în general percepute ca fiind "destul de bune",

Comunicarea. Este necesară o „cultură” a modului în care se comunică (cât mai

O politică bună pentru prevenirea manifestărilor eruptive presupune în general

• Îmbunătățirea controlului /verificărilor/examinărilor

• Consolidarea pregătirii și evaluării privind controlul sondelor

• Îmbunătățirea practicii de lucru / monitorizarea operațională a barierelor

• Îmbunătățirea proiectării sondelor

În cazul antreprenorilor de foraj, pot să apară deficiențe în înțelegerea și competențele

Din diverse sondaje s-au constat următoarele cerinţe:

• Mai multă competență sistematică și instruire în cadrul scenariilor realiste

1.1.Noțiuni matematice fundamentale

Se ia în considerare generarea presiunilor de către acţiunea fluidelor. Există

Fluidul nu se deplasează. Presiunea este

Fluidul se deplasează. Presiunea este

Densitatea fluidului poate fi constantă

Uneori se utilizează noţiunea de gradient

Gradient hidrostatic   Densitate Accelaratie 

De exemplu în cazul apei mineralizate

Gradientul apei mineralizate

Cadere de presiune    Densitate Debit

Se măsoară căderile de presiune Q1 p1

Pentru calcule de estimare se

Coeficientul căderii de Coeficientul căderii de

Se cunoaşte căderea de presiune la un Q1

Se doreşte determinarea căderii de

nouă de lucru a pompei)

Se cunoaşte căderea de presiune cu 1

Se dorește calcularea căderii de

Nu se modifică geometria spaţiului

conducte  2Di 5 Diametrul

pdinamică  α ρQ2 conductei

Coeficientul căderilor de presiune

spatiu  De  Di 3 De  Di 2

Presiunea gazelor Volumul gazelor

mamestec mlichid  mgaz

Densitatea amestecului (format din lichid și

mamestec mlichid  mgaz

Densitatea amestecului (format din lichid și

Gazul metan nu este solubil în

Bioxidul de carbon este total   amestec  const .

2.1.Presiuni în masivul de roci

Presiunea litostatică sau geostatică la o adâncime dată reprezintă presiunea

Densitatea aparentă a rocilor

Densitatea aparentă a rocilor Densitatea aparentă Pentru calcule de estimare