Sunteți pe pagina 1din 4

1.

1 Definirea și trăsăturile generale ale comerțului clasic


Comerţul reprezintă una dintre cele mai vechi îndeletniciri omeneşti, făcându-şi
necesară prezenţa încă din momentul în care oamenii au început să comunice între ei.
Sub forma de comerț clasic se înțelege oferta unor mărfuri, în schimbul unor mijloace
de plată (bani) sau alte mărfuri de schimb, prețul acestor mărfuri fiind stabilit după raportul
pe piață dintre „cerere” și „ofertă”.
Comerțul se limitează la cumpărarea, transportul și vânzarea mărfurilor.
În contextul dezvoltării economico-sociale a societăţii, comerţului i-a revenit continuu
un rol tot mai important, cunoscând o serie de schimbări ce au dus la modernizarea acestuia.
Mai mult, dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii au condus la descoperirea a noi forme de comerţ care
au permis pătrunderea produselor şi serviciilor în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.

1.2 Definirea și trăsăturile generale ale comerțului electronic (online)


Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţionale a revoluţionat comerţul, determinând
adoptarea Internetului ca mediu comercial. Aceasta a făcut ca multe firme să utilizeze noi
metode de marketing în medii computerizate. Dezvoltarea Internetului s-a extins dincolo de
folosirea acestuia ca mijloc de comunicare,trecându-se la abordarea acestuia ca o nouă piaţă.
De asemenea creşterea interconectivităţii calculatoarelor în Internet, a determinat
companiile să folosească aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic în
Internet, care să utilizeze pe lângă vechile servicii şi altele noi. Este vorba, de exemplu, de
posibilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea consultând cataloage electronice "on" pe
Web şi plătind prin intermediul cărţilor de credit sau a unor portmonee electronice.

2.1 Asemănări între comerțul clasic și cel electronic


În cazul comerţului electronic, se întâlnesc aceleaşi componente ca şi în cazul
comerţului clasic, dar cu modificări specifice, şi anume:
• produsul/serviciul (există un produs sau un serviciu care este material sau digital);
• locul de vânzare (în cazul comerţului prin Internet este un website pe reţea care
prezintă produsele sau serviciile oferite);
• publicitatea (s-a dezvoltat o modalitate de a atrage oamenii să vină la un anumit
website);
• modalitatea de vânzare (un formular online în cazul comerţului prin Internet);
• modalitatea de plată (în comerţul prin Internet se aplică din ce în ce mai mult
activitatea de e-banking, şi anume o modalitate de a încasa bani - de regulă un cont bancar cu
plăţi prin card de credit. E-banking presupune existenţa unei pagini sigure pentru comenzi şi
conexiunea la o bancă);
• modalitatea de livrare (livrarea produselor achiziţionate prin Internet se realizează fie
prin poştă, prin curier sau clasic – prin deplasarea cumpărătorului la depozitul vânzătorului (o
locaţie fizică).

2.2 Deosebiri între comerțul clasic și cel electronic


Cu mici excepţii, comerţul electronic nu diferă foarte mult de comerţul tradiţional sub
aspectul etapelor necesare realizării tranzacţiilor. Însă sunt alte aspecte care delimitează cele
două forme ale comerţului.
Deosebiri între comerțul electronic și cel tradițional se manifestă și prin:
- categoriile de produse comercializate. Există produse mai puțin potrivite pentru comerț
electronic: alimente, îmbrăcăminte etc.
- piața este deschisă la scara globală și ea reprezintă rețeaua Internet
- partenerii sunt în număr nelimitat
- timpul de realizare a tranzacției comerciale. Comerțul electronic reduce importanța timpului
prin scurtarea ciclurilor de producție/vânzare.
- sfera de acțiune, sau de acoperire a celor două forme de comerț (firme mari sau IMM-uri).

III. PUNCTE TARI ȘI PUNCTE SLABE ALE


COMERȚULUI CLASIC
3.1 Puncte tari
Comerțul tradițional cedează tot mai mult teren în favoarea comerțului electronic.
Business Insider prezintă la începutul lunii mai 2017 opinia miliardarului Warren Buffett,
conform căreia în viitorii 10 ani retail-ul tradițional va dispărea (sau cel puțin se va modific
substanțial) fiind înlocuit de comerțul electronic. Însă chiar cu așa tendințe, acest tip de
comerț își are puntele sale tari:
 consumatorii au mai mare încredere în comerţul tradiţional, punându-se accentul pe
contactul direct între comerciant şi consumator, pe relaţia dintre aceştia;
 accesul direct la produsele şi serviciile oferite spre comercializare, cu posibilitatea de
a încerca produsul/serviciul pe care clientul doreşte să îl achiziţioneze;
 siguranţa tranzacţiilor;
 o mai mare capacitate de fidelizare a clienţilor;

3.2 Puncte slabe


Dar pe lângă punctele forte, acest tip de comerț ca și oricare altul își are și punctele
slabe:
 majoritatea magazinelor tradiţionale au un program de lucru limitat la un anumit
număr de ore pe zi;
 lipsa timpului liber face uneori imposibilă achiziţionarea produselor prin intermediul
comerţului tradiţional;
 limitarea la un anumit spaţiu disponibil pentru expunerea produselor în magazin;
 nu toate produsele şi serviciile oferite spre vânzare prin intermediul comerţului
tradiţional pot ajunge în toată lumea.

IV. PUNCTE TARI ȘI PUNCTE SLABE ALE


COMERȚULUI ELECTRONIC
4.1 Puncte tari
Comerţul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume,
sporind numărul de potenţiali clienţi în primul rând prin eliminarea barierelor geografice
dintre clienţi şi comercianţi.
În cazul comerţului electronic există puncte tari cât şi puncte slabe. Punctele tari
sunt:
 în cadrul comerţului electronic clientul poate relaţiona în mod direct cu furnizorul,
fără a mai fi nevoie de intermediari;
 posibilitatea de a fi deschise magazinele virtuale la orice oră din zi şi din noapte, dând
astfel posibilitatea clienţilor să îşi efectueze cumpărăturile oricând doresc;
 promovarea rapidă şi mai puţin costisitoare a produselor sau serviciilor oferite spre
vânzare;
 facilităţi de plată on-line;
 procesarea rapidă a comenzilor;
 posibilitatea de adaptare rapidă a ofertei la cerinţele pieţei;
 interacţiune mai bună cu clienţii.
4.2 Puncte slabe
În cazul comerţului electronic, ca și în alte ramuri ale economiei, pe lîngă punctele
tari există și cele slabe, ca exemplu:
 lipsa unor standarde universal acceptate pentru calitate, securitate şi încredere în
aplicaţiile de comerţ electronic;
 riscul returnării produselor datorită imposibilităţii de a încerca produsele înainte de
achiziţionare;
 uneori produsele ajung cu întârziere la destinatar;
 temeri în privinţa securităţii cardurilor de plată;
 lipsa accesului la comerţul electronic a clasei sărace, şi slaba pătrundere a lui în
anumite sectoare;

CONCLUZII

Desigur, tema abordată are o importanță economico-socială înaltă și, în cadrul unui
simplu proiect, este imposibil de redat toate aspectele și caracteristicile acestor ramuri ale
economiei.
Însă, un lucru este cert, în urma citirii acestei lucrări, putem afirma cu cerititudine că
dezvoltarea industiriei IT și a sistemelor electronice, radical influențează asupra economiei și
desfășurării proceselor de comerț pe întreg glob pământesc.
Dar, fara indoială dezvoltarea comerţului electronic nu va conduce la reducerea
importanţei comerţului tradiţional, atâta timp cât, pe de o parte, infrastructurile pe care se
bazează comertul electronic vor fi încă influenţate de o serie de bariere comerciale şi depind
de investiţii, iar pe de altă parte,vor exista indivizi care doresc un contact fizic cu produsul pe
care îl achiziţionează.