curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Curs 5 – Rezistenţa secţiunii BPS

Rezistenţa secţiunii transversale conform

EN 1993-1-3

Conf. dr. ing. Zsolt NAGY

Sem. II, Data: 26 martie, 2015
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

“I'm afraid that if you look at a thing long enough, it

loses all of its meaning.”

Andy Warhol

2
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Obiective

De învăţare:
•Înţelegerea calculului de verificare ULS şi analiză
comparativă cu profile uzulale faţă de BSP

Ghid:
•Modul cum aceste secţiuni se verifică în SLU

3
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Document de referinţă:
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Generalităţi
•(1) Proiectarea asistată de experiment poate fi utilizată în
locul proiectării prin calcul pentru determinarea
capacităţilor portante
•(2) Pentru proiectarea prin calcul, trebuie luate în
considerare efectele voalării, prin folosirea proprietăţilor
secţiunii eficace,
•(3) Rezistenţa la flambaj a elementelor trebuie verificată
conform specificaţiilor de la 6.2.
•(4) În cazul elementelor la care distorsiunea secţiunii
transversale are o influenţă importantă, se ia în
considerare posibilitatea interacţiunii dintre flambajului
lateral a tălpilor comprimate şi flambajul general al
elementului structural, a se vedea 5.5 şi 10.1.
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Forţa axială de întindere

•Ag este aria brută a secţiunii;

•Fn,Rd este rezistenţa la întindere a secţiunii nete;
•fya este limita de curgere media pe secţiunea
transversală

•Efortul capabil la întindere axială a unei corniere prinsă

pe o aripă, sau a altor tipuri de secţiuni transversale prinse
pe tălpi în consolă, se determină conform specificaţiilor
de la 3.6.3 din EN 1993-1-8
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Forţa axială de compresiune

•dacă aria eficace Aeff este mai mică decât aria netă Ag
(secţiune redusă datorată flambajului local sau
flambajului prin distorsiune)

•dacă aria eficace Aeff este egală cu aria netă Ag (secţiune

neredusă datorată flambajului local sau flambajului prin
distorsiune)
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Secţiune transversală eficace solicitată la compresiune

•Forţa axială rezistentă a unei secţiuni transversale se

consideră că acţionează în centrul de greutate al secţiunii
transversale eficace.
•Dacă acesta nu coincide cu centrul de greutate a
secţiunii transversale brute, atunci se ia în considerare
excentricitatea eN dintre axele centrelor de greutate
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Momentul încovoietor - Rezistenţa elastică şi elastic-

plastică cu plastificarea tălpii comprimate

•dacă modulul de rezistenţă al secţiunii eficace Weff este

mai mic decât modulul elastic de rezistenţă al secţiunii
brute Wel

•dacă modulul de rezistenţă al secţiunii eficace Weff este

egal cu modulul elastic de rezistenţă al secţiunii brute Wel
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Momentul încovoietor capabil raportat la zvelteţea relativă

curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Excepţii

•2) Expresia (6.5) se aplică doar dacă următoarele

condiţii sunt satisfăcute:
•a) Momentul încovoietor acţionează după o singură axă
principală de inerţie a secţiunii transversale;
•b) Elementul nu este solicitat la răsucire sau la flambajul
prin răsucire, încovoiere - răsucire, lateral cu încovoiere-
răsucire sau flambaj prin distorsiune;
•c) Unghiul φ dintre inimă (a se vedea figura 6.5) şi talpă
este mai mare de 60°

•Keep it simple!
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Secţiunea transversală eficace solicitată la încovoiere

•Încovoiere biaxială:
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Efectele “shear lag”

•sunt luate în considerare în conformitate cu EN 1993-1-5.

curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Forţa de forfecare

fbv este rezistenţa la flambajul prin forfecare;

hw este înălţimea inimii măsurată între axele tălpilor;
φ este unghiul de înclinare a inimii faţă de tălpi

Valori fbv
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Zvelteţea relativă a inimii λw se obţine din:

curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Momentul de torsiune

•1) În cazul în care încărcarea este aplicată excentric faţă

de centrul de răsucire al secţiunii transversale, se iau în
calcul efectele de torsiune.

•2) Poziţia relativă a axei principale de inerţie, a centrului

de răsucire şi a centrului de răsucire impus, folosite
pentru determinarea efectelor momentului de torsiune, se
aleg ca fiind cele pentru secţiunea brută.
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Momentul de torsiune

•3) Tensiunile normale datorate forţei axiale NEd şi a

momentelor încovoietoare My,Ed şi Mz,Ed se calculează pe
baza secţiunii transversale eficace

•Tensiunile tangenţiale datorate forţelor de forfecare, cele

provenite din răsucirea liberă (St. Venant) şi tensiunile
normale şi tangenţiale datorate răsucirii împiedecate, se
calculează pentru secţiunea transversală brută.
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Momentul de torsiune

•4) Pentru secţiunile transversale supuse la torsiune, sunt

satisfăcute următoarele condiţii (în aceste cazuri este
permisă folosirea limitei de curgere medii conform 3.2.2)
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Forţe transversale concentrate

•Pentru evitarea fenomenelor de strivire, FEd trebuie să

verifice:
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Forţe concentrate şi reacţiuni secţiuni cu o singură inimă, Rw,Rd

curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Forţe concentrate şi reacţiuni secţiuni cu o singură inimă, Rw,Rd

curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Valori k1...k5
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Secţiuni transversale cu două sau mai multe inimi

•Rezistenţa transversală locală a unei inimii nerigidizate

se determină conform tabel, dacă următoarele condiţii
sunt satisfăcute:
•distanţa c dintre reazem sau forţa concentrată şi capătul
liber este cel puţin de 40 mm;
• secţiunea transversală satisface condiţiile următoare:
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Secţiuni transversale cu două sau mai multe inimi

curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Secţiuni transversale cu inimi rigidizate

Pentru secţiunile transversale cu

rigidizări longitudinale pe inimi, care
satisfac condiţiile specificate la (1),
valoarea de calcul a rezistenţei la
cedarea prin deformare locală a unei
inimii rigidizate se determină înmulţind
valoarea de calcul a inimii nerigidizate,
obţinută din 6.1.7.2 sau 6.1.7.3, după
caz, cu factorul κa,s indicat de relaţia:
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Efecte combinate

Se vor utiliza formulele propuse pentru combinarea efectelor

curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Rezistenţa la flambaj - Flambajul prin încovoiere

Efectele flambajului local şi prin distorsiune se iau în calcul conform

specificaţiilor de la Aeff

1) Capacitatea portantă a elementului la flambajul prin încovoiere

Nb,Rd se determină din EN 1993-1-1 folosind curba de flambaj
adecvată din tabelul 6.3, în conformitate cu tipul secţiunii transversale,
axa de flambaj şi rezistenţa de curgere.

(2) Curba de flambaj pentru o secţiune transversală care nu este

inclusă în tabelul 6.3 poate fi obţinută prin analogie.
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Flambajul prin încovoiere

(3) În cazul secţiunilor tip cheson reconstituite, capacitatea portantă la

flambaj se determină folosind:

-curba de flambaj b, în asociere cu limita de curgere a materialului de

bază fyb , din care este obţinut elementul prin formare la rece

- curba de flambaj c în asociere cu limita de curgere medie pe

secţiune fya , după formarea la rece a elementului, aşa cum este
specificat în 3.2.3, cu condiţia ca Αeff = Ag
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Curba de flambaj corespunzătoare diferitelor tipuri de

secţiuni transversale

Secţiuni
monosimetrice
susceptibile la
flambaj prin
încovoiere-răsucire
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Forţa critică elastică Ncr,T de flambaj prin răsucire a

unei grinzi simplu rezemate:

G este modulul de elasticitate transversal;

It momentul de inerţie la răsucire al secţiunii brute;
Iw momentul de inerţie sectorial al secţiunii brute;
iy este raza de giraţie a secţiunii transversale brute faţă de axa y - y;
iz este raza de giraţie a secţiunii transversale brute faţă de axa z - z;
lT este lungimea de flambaj a barei pentru flambaj prin răsucire;
yo, zo sunt coordonatele centrului de tăiere faţă de centrul de
greutate al secţiunii transversale.
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Flambajul lateral prin încovoiere - răsucire a elementelor

solicitate la încovoiere :

(1) Momentul capabil la flambaj al unui element care este

susceptibil la flambaj lateral prin încovoiere-răsucire se determină în
conformitate cu 6.3.2.2 din EN 1993-1-1, folosind curba b de
flambaj.

(2) Această metodă nu se foloseşte în cazul secţiunilor care prezintă

o valoare mare a unghiului dintre axele principale de inerţie a
secţiunii transversale eficace şi axele principale de inerţie ale
secţiunii transversale brute.
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Acţiunea combinată
moment încovoietor cu compresiune axială:
(1) Interacţiunea dintre forţa axială de compresiune şi momentul
încovoietor poate fi obţinută printr-o analiză de ordinul doi, după
cum este specificat în in EN 1993-1-1, pornind de la proprietăţile
secţiunii transversale eficace obţinute conform 5.5. A se vedea de
asemenea 5.3

(2) În mod alternativ se poate folosi formula de interacţiune:

Nb,Rd este capacitatea portantă la flambaj a unui element comprimat,

conform 6.2.2 (flambaj prin încovoiere, răsucire sau încovoiere-
răsucire),
Mb,Rd este momentul capabil de calcul, conform 6.2.4, iar MEd
include şi efectele de deplasare a axei neutre, acolo unde este cazul.
curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Concluzii

(1) Verificările secţiunilor (majoritatea) se fac după regulile din EN-

1993-1-1, ţinînd cont de caracteristicile eficace aferente fiecărei
solicitări

(2) Torsiunea este excepţia, se utilizează caracteristicile secţiunii

brute

(3) Fenomene suplimentare: shear lag şi strivire inimă, din forţă

concentrată

(4) Torsiunea aproape prezent în toate situaţiile (CG diferă de CT)

curs 5 | Calcul secţiuni BPS – SLU

Mulţumesc pentru atenţie!

Flambaj la o eoliana