MODELE TESTE Management operational

1. Care dintre următoarele nu este etapă în procesul proiectării unui produs ?

a. generarea ideii
b. stabilirea salariilor managerilor
c. evaluarea sanselor de succes ale produsului
d. proiectarea si testarea preliminară
e. proiectarea finală

2. Benchmarkingul se referă la:

a. compararea performantelor întreprinderii cu cele ale firmelor concurente
b. calculul punctului critic
c. definirea variabilelor sistemului analizat
d. elaborarea ciclului de viată a unui produs
e. activităti de cercetare-dezvoltare

3. Etapa iniţială din procesul proiectării unui produs este:

a. evaluarea sanselor de succes ale proiectului
b. proiectarea finală
c. proiectarea si testarea preliminară
d. generarea ideii

4. Cheltuielile pentru chiria pentru clădirea fabricii reprezintă un :

a. cost fix
b. cost variabil
c. cost mixt
d. neprevăzut

5. Salariile functionarilor de la contabilitate reprezintă costuri:

a. fixe
b. variabile
c. mixte
d. neprevăzute

6. Care din următoarele cheltuieli se încadrează în categoria costurilor fixe ?

a. hârtia folosită în producţia de ziare
b. benzina necesară pentru camioanele care livrează produsele vândute
c. lemnul folosit în industria mobilei
d. chiria pentru clădirea fabricii
e. comisioanele plătite agentilor de vânzări

7. În punctul critic, întreprinderea înregistrează:

a. profit
b. pierdere
c. nici profit, nici pierdere
 8. Constructia prototipurilor se realizează în următoarea etapă a procesului de proiectare a unui
produs:
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminară
d. proiectarea finală

9. În care din următoarele etape ale procesului de proiectare a unui produs se elaborează
instructiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ?
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminară
d. proiectarea finală

10. Care din următoarele nu este etapă a ciclului de viată al produselor ?

a. maturitatea
b. introducerea
c. productia
d. cresterea
e. declinul

11. Ingineria simultană se referă la proiectarea simultană a :

a. produsului şi procesului de producţie a acestuia
b. produsului şi serviciilor aferente acestuia
c. produsului şi reciclarea unor elemente
d. produsului şi informaţiilor privind utilizarea acestuia
e. procesului de producţie şi ciclului de viaţă al produselor

12. Ingineria simultană se referă la proiectarea simultană a :

a. produsului si procesului de productie a acestuia
b. produsului si serviciilor aferente acestuia
c. produsului si reciclarea unor elemente
d. produsului si informatiilor privind utilizarea acestuia
e. procesului de productie si ciclului de viată al produselor

13. Procesele cu operatiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de:

a. o varietate însemnată de produse în volume mari
b. o varietate însemnată de produse în volume mici
c. o varietate redusă de produse în volume mici
d. o varietate redusă de produse în volume mari

14. În cadrul unui centru de servicii medicale, de regulă, se execută :

a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizează echipamente specializate

15. Procesele cu operatiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de :

 a. bunuri si servicii standardizate în volume mici
b. bunuri si servicii nestandardizate în volume mici
c. bunuri si servicii standardizate în volume mari
d. bunuri si servicii nestandardizate în volume mari
16. În cadrul liniilor de asamblare, de regulă, se execută:
a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizează echipamente specializate

17. Volumul de bunuri produs cu ajutorul operatiunilor repetitive se bazează pe :

a. prognoza ofertei viitoare
b. prognoza cererii viitoare
c. prognoza cererii trecute
d. comenzile clientilor
e. prognoza ofertei trecute

18. Care din următoarele nu este etapă în cadrul algoritmului de alegere a amplasamentului unei
unităti ?
a. definirea obiectivelor si variabilelor amplasării
b. determinarea drumului critic
c. identificarea criteriilor de decizie
d. constructia modelului amplasării
e. selectarea amplasamentului cu cele mai bune performante

19. Care din următorii nu este factor ce afectează deciziile de amplasare ?

a. competitia
b. resursele umane
c. pietele
d. orarul sedintelor decizionale
e. materiile prime

20. Care din următoarele nu este o metodă utilizată în analiza amplasării unitătilor?
a. evaluarea factorilor calitativi
b. matricea Boston Consulting Group
c. metoda punctului critic
d. determinarea costurilor de transport

21. Metoda determinării punctului critic al amplasamentelor unitătilor constă în evaluarea

amplasamentului în functie de :
a. costul total al amplasamentului
b. factori calitativi
c. costurile de transport
d. relevanta factorilor calitativi
e. minimul costurilor de transport

22. În cadrul metodei de amplasament a unei unităti bazată pe evaluarea factorilor calitativi, cota
fiecărui amplasament se determină ca :
 a. suma cotelor factorilor relevanti
b. produsul cotelor factorilor relevanti
c. suma ponderată a cotelor factorilor relevanti
d. maximul cotelor factorilor relevanti
e. minimul cotelor factorilor relevanti

23. Zona A a testului preferential tip ABC se referă la situatia în care:

a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei

24. Zona C a testului preferential tip ABC se referă la situatia în care:

a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.

25. Zona B a testului preferential tip ABC se referă la situatia în care:

a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.

26. Care din următoarele nu sunt costuri ale calităţii:

a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de penalizări externe
d. ale angajării de personal
e. cu analiza defectărilor

27. Care din următoarele nu sunt costuri ale calitătii:

a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizări externe
d. de prevenire a noncalitătii
e. cu analiza costurilor defectărilor

28. Care din următoarele nu sunt costuri ale calitătii:

a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie primă
d. de prevenire a noncalitătii
e. cu analiza costurilor defectărilor
29. În cazul programării productiei individuale în raport de testul preferential ABC, pentru zona A
se utilizează metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relaţiei

În această relatie “z” reprezintă:

a. o metodă de gestionare a stocurilor
b. o metodă de control a productiei
c. stocul de productie neterminată
d. intrarea în fabricatie
e. durata operatiei i

30. În cazul programării productiei individuale în raport de testul preferential ABC, pentru zona A
se utilizează metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei

În această relatie tf reprezintă:

a. termenele initiale
b. termenele operatiilor intermediare
c. termenele operatiilor celor mai lungi
d. termenele operatiilor celor mai scurte
e. termenele finale

31. În cazul programării productiei individuale în raport de testul preferential ABC, pentru zona A
se utilizează metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei

În această relatie d reprezintă:

a. devansările calendaristice
b. stocul interoperational
c. durata operatiilor intermediare
d. durata operatiilor finale
e. durata operatiilor initiale

32. Ingineria simultană implică:

a. lucrul individual pentru a proiecta numai produsul
b. lucrul individual pentru a proiecta numai procesul de productie
c. lucrul in echipe multifunctionale pentru a proiecta simultan produsul si procesul de
productie
d. lucrul in echipe multifunctionale pentru proiectarea clădirii fabricii
e. lucrul individual pentru proiectarea clădirii fabricii

33. Etapele timpurii ale ciclului de viată a produsului sunt:

a. introducerea si declinul
b. introducerea si maturitatea
c. maturitatea si cresterea
d. maturitatea si declinul
e. introducerea si cresterea

34. Etapele târzii ale ciclului de viată al produsului sunt:

a. introducerea si declinul
b. introducerea si maturitatea
c. maturitatea si cresterea
 d. maturitatea si declinul
e. introducerea si cresterea

35. In cazul planificării materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:
a. mare
b. nelimitată
c. dată de mărimea stocurilor de sigurantă
d. dată de calitatea utilajelor
e. mică

36. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fată de gestiunea conventională a
stocurilor faptul că:
a. dimensiunea stocurilor este mare
b. stimulează productivitatea
c. există stocuri mari de produse finite
d. există stocuri mari de sigurantă
e. calitatea este mai redusă

37. Potrivit metodei JIT, furnizorii livrează materialele:

a. numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitătile cerute
b. lunar
c. în cantităti mari pentru a nu apărea deficit
d. săptămânal si in cantităti foarte mari
e. trimestrial si in cantităti foarte mari

38. Strategia “tras din aval” se aplică in cazul:

a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viată al produsului

39. Strategia “împins din amonte” se aplică in cazul :

a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viată al produsului

40. Sistemul de planificare MRP se bazează pe:

a. testul ABC
b. graficul standard
c. programul director de productie
d. graficul alternant al circulatiei pieselor
e. graficul îndeplinirii programului de productie după nomenclator

41. Care din următoarele este o metodă de planificare a cererii de materiale:

a. testul ABC
b. sistemul MRP
 c. graficul standard
d. programul director de productie
e. graficul alternant al circulatiei pieselor

42. Care din următoarele este o metodă de planificare a cererii de materiale:

a. testul ABC
b. graficul standard
c. programul director de productie
d. graficul alternant al circulatiei pieselor
e. sistemul JIT

43. Iesirile sistemului de planificare MRP cuprind:

a. graficele de productie si comenzile pentru cumpărare
b. stocurile depozitate
c. comenzile de produse finale
d. decalajele necesare asamblării in produs a componentelor
e. specificatiile proiectelor

44. Reproductia:
a. stabileste stocurile de materiale necesare
b. permite utilizarea unor componente de la produse mai vechi
c. constă in elaborarea de prognoze ale cererii
d. cuprinde actiuni de planificare a produsului
e. determină ciclul de viată al produsului

45. Criteriile operationale ale controlului calitătii vizează:

a. costurile de productie
b. proportia rebuturilor
c. costurile de livrare
d. costurile de mentenantă
e. criteriile financiare

46. Criteriile financiare ale controlului calitătii vizează:

a. proportia rebuturilor
b. rata pierderilor
c. costurile de productie
d. procentajul de produse necorespunzătoare
e. operativitatea lucrărilor

47. Din categoria costurilor de prevenire din cadrul costurilor calitătii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitătii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

48. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitătii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitătii
b. costurile rebuturilor
 c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

49. Din categoria costurilor interne ale pierderilor din cadrul costurilor calitătii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitătii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

50. Din categoria costurilor externe ale pierderilor din cadrul costurilor calitătii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitătii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

51. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitătii fac parte:
a. costurile operatiunilor de verificare a materialelor
b. costurile rebuturilor
c. costul prevenirii noncalitătii
d. costurile de reparatii
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

52. Care din următoarele nu este etapă in evolutia ideii de calitate conform lui Dale si Cooper:
a. inspectia de calitate
b. controlul calitătii
c. managementul calitătii totale
d. conducerea compartimentului de calitate
e. asigurarea calitătii

53. Dintre criteriile clientului privind evaluarea calitătii nu fac parte cele de:
a. prezentare
b. costuri reduse de productie
c. fiabilitate
d. utilitate
e. disponibilitate

54. Asigurarea calitătii reprezintă:

a. inspectia calitătii
b. controlul calitătii
c. un sistem de management al calitătii
d. managementul calitătii totale
e. TQM

55. Sistemul TQM nu angrenează:

a. conducerea organizatiei
b. conducerea compartimentului de calitate
 c. clientii
d. furnizorii
e. competitia

56. Standardele interne de performantă a întreprinderii sunt valori etalon fată de care se
compară rezultatele întreprinderii cu:
a. performantele concurentilor
b. performantele anterioare ale organizatiei
c. practicile cele mai bune din ramură
d. cerintele pietei

57. Standardele externe de performantă a întreprinderii sunt valori etalon in raport cu care nu se
compară rezultatele activitătilor organizatiei cu:
a. performantele concurentilor
b. performantele anterioare ale organizatiei
c. practicile cele mai bune din ramură
d. cerintele pietei

58. Matricea lui Slack indică o relatie între performantă si:

a. eficientă
b. eficacitate
c. importanta operatiunii pentru client
d. productivitate
e. costurile pentru aprovizionare

59. Matricea lui Slack indică o relatie între performantă si importanta operatiunii pentru
client.Care din următoarele situatii nu se regăseste printre cele din cadrul matricii lui Slack:
a. adecvat
b. nevoia de îmbunătătiri
c. eficientă
d. de luat măsuri urgente
e. exces

60. Principalul obiectiv al schimbării in salturi in vederea îmbunătătirii performantelor

întreprinderii îl constituie:
a. reducerea deficitului competitiv
b. reducerea costurilor fixe
c. cresterea performantelor competitiei
d. reducerea costurilor variabile
e. analiza pietei

61. Criteriile de economie ce vizează performantele întreprinderii au in vedere:

a. maximizarea raportului intrări/iesiri
b. minimizarea raportului intrări/iesiri
c. îmbunătătirea performantelor concurentilor
d. minimizarea cheltuielilor pentru pentru materialele necesare productiei

62. Criteriile de eficientă ale performantei vizează :

a. suma dintre intrări si iesiri
 b. diferenta dintre intrări si iesiri
c. raportul intrări/iesiri
d. produsul dintre intrări si iesiri

63. Care din următoarele nu este functie a unei organizatii:

a. functia operatională
b. functia de personal
c. functia financiar contabilă
d. functia prestatoare de servicii
e. functia comercială

64. Care din următoarele nu reprezintă o componentă într-o reprezentare simplă a unui sistem
de productie:
a. intrările
b. carta cetăţeanului
c. iesirile
d. elementul de comparatie între asteptări si rezultate
e. mecanismul de autoreglare

65. Subsistemul de planificare al unui sistem de productie nu realizează planificarea pentru:

a. forta de muncă
b. consumurile materiale
c. costuri
d. valorile organizatiei
e. desfacerea productiei

66. Care din următoarele nu este subsistem al sistemului de productie:

a. subsistemul de planificare
b. subsistemul de prelucrare
c. subsistemul de acces
d. subsistemul de control
e. subsistemul informational

67. Strategia de inovatie este specifică pietelor:

a. in dezvoltare
b. în formare
c. mature
d. în declin
e. în care competitia nu se bazează pe pret

68. Care din următoarele atribute este specific serviciilor:

a. tangibilitate
b. automatizare facilă
c. intangibilitate
d. parametrii de calitate strict măsurabili
e. pot fi revândute

69. Politicile operationale de productie nu vizează domenii cum ar fi:

a. procesele de productie
 b. calitatea produselor
c. strategii de marketing
d. stocurile
e. forta de muncă

70. În cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizării combinatiei în care sunt folositi
factorii de productie, în care s-a considerat funcţia Cobb-Douglas, dacă Q este inelastic în
raport cu F si N:
a. se modifică pozitiv numai factorul F
b. nu se modifică proportiile factorilor
c. se modifică negativ numai factorul N
d. se modifică negativ numai factorul Q
e. se modifică pozitiv numai factorul N
unde:
Q – rezultatul productiei
N – numărul personalului
F – mijloace fixe în functiune

71. Care din următoarele atribute este specific bunurilor:

a. intangibilitate
b. parametrii de calitate dificil de măsurat
c. automatizare dificilă
d. tangibilitate
e. amplasamentul organizatiei are importantă pentru contactul cu clientul

72. Functiile de productie reprezintă forma matematică a relatiilor dintre:

a. sezonalitatea si ciclicitatea productiei
b. intrările si iesirile sistemului de productie
c. maximele variabilelor prognozate ale sistemului de productie
d. mediile variabilelor prognozate
e. seriile de timp ale productiei

73. În cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizării combinatiei în care sunt folositi
factorii de productie, în care s-a considerat functia Cobb-Douglas, dacă Q este elastic în
raport cu factorul N si inelastic în raport cu factorul F:
a. se modifică pozitiv numai factorul N
b. nu se modifică proportiile factorilor
c. se modifică negativ numai factorul N
d. se modifică negativ numai factorul Q
e. se modifică pozitiv numai factorul F
unde:
Q – rezultatul productiei
N – numărul personalului
F – mijloace fixe în functiune

74. Programarea productiei liniei tehnologice în calitate de linie furnizoare se realizează pornind
de la programul de fabricatie al:
a. liniei intermediare
b. stocului de productie neterminată
c. liniei finale
 d. stocului de sigurantă
e. stocului curent

75. Metoda ABC de management a stocurilor acordă prioritate maximă gestionării stocurilor din
categoria:
a. A
b. B
c. C
d. D
e. E

76. Care din următorii factori nu afectează deciziile de amplasare a organizatiilor:

a. oferta de materii prime
b. competitia
c. oferta de resurse umane
d. orarul magazinelor
e. costurile terenului si ale constructiei

77. Care din următoarele nu sunt costuri ale calitătii:

a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizări externe
d. de prevenire a noncalitătii
e. cu analiza costurilor defectărilor

78. Care din următoarele nu sunt costuri ale calitătii:

a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie primă
d. de prevenire a noncalitătii
e. cu analiza costurilor defectărilor

79. Care din următoarele nu sunt variabile de intrare într-o întreprindere privită ca sistem de
producţie:
a. materialele
b. resursele umane
c. capitalul
d. produsele realizate în întreprindere
e. informaţiile

80. Evaluarea performantelor produselor, în cadrul controlului productiei, presupune măsurarea

performantelor obtinute si evaluarea abaterilor, fată de:
a. performantele din ziua precedentă
b. standarde
c. performantele produselor similare ale firmelor concurente
d. performantele produselor similare din alte tări
e. performantele produselor din anul anterior

81. Care din următoarele este metodă de determinare a amplasamentului optim:

 a. metoda lui Holt
b. evaluarea factorilor calitativi
c. modelele seriilor de timp
d. metoda Delphi
e. trendul liniar

82. În cazul programării productiei individuale în raport de testul preferential ABC, pentru zona C
se utilizează metode de programare bazate pe stocuri conform relatiei:
a. z = f(w,s) unde: w-termenele finale, s-stocuri
b. z = f ( ) unde - prioritătile
c. z = f(w,d) unde: w-termenele finale, d- devansările calendaristice
d. z = f (w,p) unde: w-termenele finale, p-programarea productiei
e. z = f (p,d) unde: p-programarea productiei, d- devansările calendaristice

83. Care din următoarele nu este etapă in metoda determinării punctului critic al
amplasamentelor:
a. determinare tuturor costurilor relevante care sunt afectate de locul
amplsamentului
b. împartirea costurilor determinate în costuri anuale fixe si în costuri variabile
c. reprezentarea costurilor asociate (fixe si variabile) pe o diagramă determinată de
costul anual (pe verticală) si volumul anual al productiei (pe orizontală)
d. alegerea locatiei se face în functie de cel mai bun raport dintre volumul productiei
(real sau anticipat) si costul total al amplasamentului
e. stabilirea factorilor calitativi relevanti

84. Care dintre afirmatiile următoare sunt adevărate:

a. metoda tragerii (pull) este folosită si de sistemul MRP
b. sistemul JIT se bazează pe principiul tragerii produselor – metoda “pull”
c. sistemul JIT se bazează pe principiul împingerii produselor – metoda “push”
d. în cadrul metodei JIT se folosesc metodele”pull” si “push”
e. în cadrul metodei MRP se folosesc metodele”pull” si “push”

85. Care dintre următoarele afirmatii nu reprezintă avantajele metodei JIT:

a. sistemul JIT operează cu stocuri reduse
b. sistemul JIT operează cu loturi mari de produse
c. sistemul JIT creste productivitatea
d. sistemul JIT reduce timpul alocat remedierilor
e. sistemul JIT evită stocurile de sigurantă

86. Unitatea de transport standard a tuturor componentelor sau produselor in cadrul metodei
Kanban o reprezintă:
a. containerul
b. lotul
c. banda rulantă
d. conveere automate
e. inventarul

87. Dacă între încărcările globale si capacitatea fabricii se constată o supraîncărcare, care dintre
măsurile următoare nu este corectă?
 a. investitii in mijloace de productie
b. angajări de personal
c. recurgerea la ore suplimentare
d. somajul tehnic

88. Dacă între încărcările globale si capacitatea fabricii se constată o subîncărcare, care dintre
măsurile următoare nu este corectă?
a. eliminarea orelor suplimentare
b. mutarea personalului
c. investiţii in mijloace de productie
d. somajul tehnic
89. Care din următoarele nu este etapă în procesul proiectării produselor:
a. programarea productiei în flux
b. generarea ideii
c. evaluarea sanselor de succes ale produsului
d. proiectarea si testarea preliminară
e. proiectarea finală

90. Care din următoarele nu sunt costuri ale calitătii:

a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizări externe
d. de prevenire a noncalitătii
e. cu analiza costurilor defectărilor

91. Care din următoarele nu sunt costuri ale calitătii:

a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie primă
d. de prevenire a noncalitătii
e. cu analiza costurilor defectărilor

92. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:
a. mare
b. nelimitată
c. dată de mărimea stocurilor de sigurantă
d. dată de calitatea utilajelor
e. mică

93. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fată de gestiunea conventională a
stocurilor faptul că:
a. dimensiunea stocurilor este mare
b. stimulează productivitatea
c. există stocuri mari de produse finite
d. există stocuri mari de sigurantă
e. calitatea este mai redusă

94. Potrivit metodei JIT, furnizorii livrează materialele:

a. numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitătile cerute
 b. lunar
c. în cantităti mari pentru a nu apărea deficit
d. săptămânal si in cantităti foarte mari
e. trimestrial si in cantităti foarte mari

95. Strategia “tras din aval” se aplică in cazul:

a. gestiunii convenţionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viaţă al produsului

96. Strategia “împins din amonte” se aplică in cazul :

a. gestiunii convenţionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viaţă al produsului

97. Ingineria simultană presupune:

a. proiectarea simultană atât a produsului cât şi a procesului de producţie a acestuia
b. utilizarea de componente de la produse mai vechi
c. utilizarea Internetului in proiectarea produselor
d. proiectarea in sistem modular
e. proiectarea unor componente interşanjabile.

98. Standardele de performanţă faţă de care se compară rezultatele muncii pot fi:
a. externe
b. statistice
c. de volum
d. de cantitate
e. de punct critic

99. Care din următoarele nu sunt surse de informare pentru aflarea performanţelor concurenţilor:
a. interviurile specialiştilor din domeniu
b. rapoartele anuale ale firmelor
c. cercetările de piaţă ale consumatorilor
d. conferinţe ale asociaţiilor profesionale
e. matricea lui Slack

100. Schimbările in salturi sunt conduse:

a. de jos in sus
b. de personalul direct productive
c. de managerii de nivel inferior
d. de maiştrii
e. de la vârful organizaţiei