Sunteți pe pagina 1din 2

Rețete beton la mână:

Sunt utile pe orice șantier, mai ales atunci când este nevoie doar o cantitate mică de
beton. Atentie !  Fie tineți minte, notați sau tipăriți această secțiune. Orice abatere de
rețetele de mai jos poate conduce la rezultate nedorite (inclusiv din cauza calității
balastului, a apei folosite sau a cimentului) !
REȚETĂ BETON B75 (C4/5; BC5) folosit la umpluturi, egalizări, fundații. Cantități
necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75:
– ciment: 173 kg/mc (41 lopeți de ciment/mc).
– balast: 2.440 kg (407 lopeți de balast/mc).
– apă: 170 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopată ciment ……12 lopeți de balast ……..4.2 l apă.
REȚETĂ BETON B100 (C6/7.5; BC7,5) folosit la fundații, elevații, pardoseli, socluri de
gard, trotuare. Cantități necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100:
– ciment: 203 kg/mc (48 lopeți de ciment/mc).
– balast: 2.232 kg ( 395 lopeți balast/mc).
– apă: 165 litri/mc (consumul de apă poate varia funcție de umiditatea balastului).
PREPARARE: 1 lopată ciment ……10.5 lopeți de balast ……..3.5 l apă.
REȚETĂ BETON B150 (C8/10; BC10) folosit pentru fundații, elevații armate, pardoseli,
cămine de utilități, în general acolo unde se vrea ceva mai bun decât B100. Cantități
necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150:
– ciment: 279 kg/mc (65,5 lopeți de ciment/mc).
– balast: 1.999 kg (439 lopeți de balast/mc).
– apă: 190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopată ciment ……7.5 lopeți de balast ……..3 l apă.
REȚETĂ BETON B200 (C12/15; BC15) folosit pentu structura de rezistență: placă,
stâlpi, centuri, buiandrugi, etc.cu rezistență medie. Cantități necesare pentru prepararea
unui metru cub de beton B200:
– ciment: 320 kg/mc (75,5 lopeți de ciment/mc).
– balast: 1.971 kg (433 lopeți de balast/mc).
– apă: 190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopată ciment ……6 lopeți de balast ……..2.5 l apă.
REȚETĂ BETON B250 (C16/20; BC20) folosit pentu structura de rezistență: placă,
stâlpi, centuri, buiandrugi, etc.unde se dorește o rezistență sporită față de betonul B200.
Cantități necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B250:
– ciment: 355 kg/mc (83,5 lopeți de ciment/mc).
– balast: 1.932 kg (425 lopeți de balast/mc).
– apă: 190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopată ciment ……4.8 lopeți de balast ……..2.2 l apă.
Pentru toate aceasta descrise mai sus trebuiesc cunoscute mai multe unități de măsură
dar și conversia între ele. De exemplu:
► 1 metru cub = 1.000 litri, deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast,
nisip,
pietriș) cu o găleată de 10 litri din comerț.
► 1 găleată de 10 litri = 3 lopeți de material granular.
► 1 lopată medie = 3.33 litri.
► 1 roabă medie = 24 lopeți.
► 1 roabă = 8 găleți de 10 litri (= 80 litri).
► 1 betonieră de 130 litri = max. 16 lopeți de material granular + max. 6 lopeți de ciment
+ 1 găleată apă de 10 litri.
NOTĂ: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezintă capacitatea cuvei pline, însă în
practica din șantier capacitatea utilă este mai mică. De exemplu, în betoniera de 130 litri,
o șarjă de beton 4:1 va avea 16 lopeți de balast și 4 lopeți de ciment la care se adaugă 1
galeată de apă, adică în total 20 lopeți = aproape 7 găleți + 1 de apă = 8 găleți = 80 litri
utili.
De asemenea, mai trebuie cunoscute și câteva densități ale materialelor ce intră în
rețeta betonului:
– ciment = 1.280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 găleată de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg).
– balast = 1.700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 găleată de 10 litri plina cu balast = 17 kg).
– nisip 0-3 mm = 1.300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 găleată de 10 litri plina cu nisip = 13 kg).
– pietriș 7-16 mm = 1.550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 găleată de 10 litri cu pietris = 15,5 kg).
– pietriș 16-31 mm = 1.650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 găleată de 10 litri cu pietris = 16,50
kg).
– betonul proaspat preparat va avea între 2.300 – 2.400 kg/mc (1 găleată de 10 litri cu
beton
proaspat = 23 kg).
► 1 lopată cu balast = 5.66 kg balast.
► 1 lopată cu nisip = 4.32 kg nisip.
► 1 lopată pietris = 4.80 kg pietriș.
► 1 lopată cu ciment = 4.25 kg ciment.
Mod de turnare
O lucrare bine facută, în domeniul betoanelor, depinde şi de continuitatea turnării
betonului, odată ajuns la locul punerii acestuia în operă.
Un exemplu elocvent, ar fi compararea a două lucrări ce necesită turnarea a 25 mc de
beton, pentru realizarea unei plăci la o casă normală.
În prima lucrare se folosesc betonierele clasice şi munca manuală a constructorilor, iar
pentru cealalaltă, se folosesc 3 autobetoniere cu o capacitate de 9 mc, 1 pompă
profesională de beton, ce permite turnarea în mod continuu, în regim de 100 mc/h şi o
staţie automatizată, împreună cu personalul calificat care deserveşte staţia şi
autovehiculele.
Timpul necesar turnării cu betonierele clasice, întreruperile în procesul de turnare,
datorate procedeului de umplere manuală cu agregate, apă şi ciment a betonierelor,
precum şi lipsa determinării exacte a cantităţilor de sorturi corespunzătoare reţetei de
beton folosite,  duc la un rezultat nebenefic pentru clientul final, de asemenea influenţând
siguranţa folosirii respectivei plăci şi, nu în ultimul rând, pun în pericol viaţa; şi cel mai
important: costurile sunt identice (aici neincluzând riscurile cum sunt: stricarea
betonierelor, căderea curentului, sau neprezentarea la muncă a forţei de munca
necalificată care este necesară turnării „la mână” a întregii cantităţi de beton…)
Pentru cea de-a doua lucrare procesul decurge simplu:
– staţia profesională automatizată, pe baza reţetei de beton folosită, stabileşte cantităţile
de agregate, apă şi ciment necesare pentru fiecare autobetonieră în parte.
– transportul se desfăşoară într-un timp optim, neinfluenţând timpul de priză al betonului,
prin malaxarea suplimentară până la locul turnării.
– pomparea betonului cu ajutorul pompei de beton, se face în mod continuu,
autobetonierele alimentând în mod constant, astfel eliminându-se riscul apariţiei
diferenţelor de timp, necesare întrării în priză a betonului, diferenţe care,  în final, duc la
modificări de aspect, calitate şi rezistenţă a lucrării.