Sunteți pe pagina 1din 14

Dinamica

grupurilor
Lucrari stiintifice în dezvoltare

Seriile lucrarilor sociale

Fundamentele grupurilor
si munca în interiorul
grupului
de Sandra McGuire

“Lucrarile stiintifice în dezvoltare” sunt resurse practice scrise de voluntarii VSO si de


colegii lor nationali. Scopul lucrarilor stiintifice este de a împartasi informatia practica,
încercata si testata care va fi folositoare pentru profesori, muncitori în devenire, cercetatori si
profesionisti din lumea întreaga. Lucrarile Stiintifice sunt disponibile pentru toti cei interesati
la adresa de Internet: www.vso.org.uk. Toate lucrarile stiintifice pot fi încarcate, copiate si
distribuite gratis, fiind o sursa de informatii recunoscuta.

Despre aceasta lucrare stiintifica

Aceasta lucrare stiintifica ofera o scurta imagine asupra proceselor care privesc grupul
(felurile în care grupurile se formeaza, se dezvolta si se schimba) si explica cum acest lucru
afecteaza grupul practic de cercetare, pe care lucratorii îl întreprind. Rolul lucratorului social
este diferit si se schimba pe parcursul proceselor din interiorul grupului. O întelegere esentiala
a proceselor din interiorul grupului va permite muncitorilor sociali sa-si evalueze si sa-si
adapteze propriile metode, mai usoare, spre a dezvolta o apropiere mai eficace muncii în grup.
Tinerii lucratori sociali, antrenorii, educatorii, consilierii – si oricine lucreaza cu grupuri de
oameni va gasi necesara muncii lor, o esentiala cunoastere a proceselor din cadrul grupului.

Confirmarea
Aceasta lucrare stiintifica este un scurt rezumat adaptat dupa Lectia 1 a Lucrarii sociale
în interiorul grupului, publicat de Asociatia Engleza a Lucrarilor Sociale si de Fundatia
Studiilor Deschise (1994). VSO si autoarea lucrarii le sunt recunoscatori pentru permisiunea
de a publica aceasta versiune sub numele de Lucrare Stiintifica.
Despre autor – Sandra McGuire a lucrat ca si un membru VSO împreuna cu VILTIS, o
organizatie nationala pentru parintii care au copii invalizi, în Klaipeda, Lituania, din 1997 p-
âna în 1999. Sandra a publicat acest rezumat al unitatii sociale de cercetare BASW cu scopul
de a-i instrui si pe colegii lituanieni în domeniul protectiei sociale. Sandra este licentiata în
Sociologie si Studii Sociale Aplicate din Newcastle, Universitatea Tyne si mai are de altfel si
un certificat postuniversitar în psihologie. A lucrat în centre de protectie a rezidentilor si are
de asemenea o vasta experienta în munca cu grupurile sociale din Marea Britanie.
Cuprins:

Partea întâi: Întelegerea muncii din interiorul grupului


Introducere
Diferite tipuri dr grup
Ce este un grup?
Diferite modalitati de întelegere a grupurilor
Structura si cultura grupului
Partea a doua: A fi membrul unui grup
Importanta calitatii de membru a grupului
Activarea potrivita într-un grup
Elaborarea si reactionarea contributiilor într-un grup
Evaluarea experientelor grupului
Partea a treia: Întelegerea proceselor din cadrul grupului
Ce influenta au procesele din interiorul grupului asupra membrilor grupului?
Etapele formarii unui grup
Implicarile etapelor unui grup în munca grupului
Partea a patra: Principiile si rolul grupului
Cum sa-ti dezvolti propriul set de principii
Cum sa negociezi un set de principii cu un alt membru al grupului
Cum sa aplici practic principiile
Partea a cincea: Grupurile si munca grupului
Cum sa te alaturi unui grup
Fazele muncii în cadrul grupului
Demersuri la munca în grup
Partea a sasea: A lucra cu un grup
Procesele implicate în munca cu un grup
Calitatile implicate în lucrul cu grupul
Evaluarea muncii tale într-un grup
Partea întâi – Întelegerea muncii din interiorul grupului
De ce si cum se aduna oamenii în grupuri?

Impactul grupului asupra oamenilor poate fi enorm. Ceea ce se întâmpla în interiorul


grupurilor poate influenta puternic omul, în bine sau în rau. Acesta este unul dintre motivele
pentru care a lucra cu oamenii depinde de cele mai multe ori de munca în interiorul
grupurilor.
Aceasta Lucrare Stiintifica ofera un scurt rezumat despre procesele din cadrul grupului
(felurile în care grupurile se formeaza, se dezvolta si se schimba) si explica cum acest lucru
afecteaza munca grupului practic, pe care lucratorii sociali o întreprind. Rolul lucratorului
social este diferit de-alungul proceselor din interiorul grupului. O întelegere esentiala a
proceselor din cadrul unui grup va permite lucratorilor sociali sa-si evalueze si sa-si adapteze
metodele mai usoare spre a dezvolta o apropiere mai eficienta de munca grupului. Este de
asemenea important ca orice persoana care vrea sa lucreze cu grupuri sa dezvolte o cunostinta
despre procesele grupului astfel încât sa nu devina coplesita de experientele grupului.

Diferite tipuri de grupuri


Exista mai multe tipuri de grupuri printre care:
-echipe
-grupuri preocupate de petrecerea timpului liber
-grupuri de lucru, cercetare
-grupuri îndeletnicite cu distractia
-grupuri religioase
-grupuri de interes comun
-grupuri familiale
-societati
-grupuri între prieteni
-multimi
-grupuri educationale
-grupuri politice

Ce este un grup?
Grupurile sunt greu de definit. Dar un grup poate avea urmatoarele caracteristici:
1. Un numar minim de persoane (trei sau poate mai multe)
2. Oameni adunati împreuna la un anumit moment spre a petrece timpul împreuna.
3. Au un nivel minim de interactiune.
4. Au ceva în comun.
5. Reuniunea lor trece prin stadii identificate de dezvoltare.
6. Calitatea experientei grupului se afla deasupra tuturor experientelor fiecarei persoane în
parte.
Punctele 4, 5 si 6 sunt deseori disputate printre cercetatorii care studiaza grupurile. Unii
experti sugereaza ca „un grup exista atunci când mai mult decât doi oameni se reunesc si se
definesc împreuna ca formând un grup“. Din acest punct de vedere un grup este un grup
deoarece oamenii din grup spun ca formeaza un grup si ceilalti oameni îi vad ca pe un grup.

Diferite metode de a întelege grupurile


S-au efectuat multe cercetari despre grupuri, în toate specialitatile si acoperind toate aspectele
grupurilor, ca de exemplu:
-în sociologie – cercetari despre multimi si grupuri neorganizate.
-în psihologie – cercetari despre relatiile dintre personalitatea oamenilor si performantele lor
în grupuri.
-în psihologia sociala – cercetari despre interactiunea dintre oameni în cadrul grupurilor si
despre puternicele efecte ale influentei grupului asupra membrilor grupului.
Aceasta cercetare a dat nastere la teorii importante:
- Teorii despre structura grupurilor: cultura grupurilor, rolul oamenilor în interiorul grupurilor,
conducerea, statutul si puterea.

Structura si cultura grupului


Toate grupurile au o structura, care poate sa fie schimbata de-a lungul timpului. Structura
grupului depinde de relatia membrilor între ei si de cum reuseste un grup sa supravietuiasca.
De exemplu, în interiorul grupului se pot forma sub-grupe, ce pot domina sau exclude alti
membri, pentru un timp, pâna ce structura este schimbata din nou. De asemenea, fiecare
membru al grupului are un rol diferit de îndeplinit.
De asemenea, o cultura distinctiva a grupului se poate dezvolta. Cultura grupului consta în
încrederile, valorile si asteptarile despre ce tip de grup este vorba, si în ceea ce ar trebui sa se
întâmple în interiorul grupului. Fiecare grup poate avea o cultura diferita si membrii aceluiasi
grup pot avea diferite credinte. Cultura grupului se poate schimba, la fel ca si structura sa.
Exista patru aspecte importante privind structura si cultura grupului:
1. Rolurile oamenilor în interiorul grupurilor. Urmatoarele întrebari pot ajuta la identificarea
diferitelor roluri pe care omul le poate avea:
?? Cine vorbeste primul de cele mai multe ori?
?? Cine tace de obicei?
?? Cine are cea mai mare influenta?
?? Cine se opune de obicei?
?? Cine spune bancuri de obicei?
2. Diferite situatii ale unor oameni diferiti din interiorul grupului. Situatia reprezinta pozitia,
rangul sau importanta unei persoane în interiorul grupului. Unii oameni, ca de exemplu un
doctor, aduc o anumita situatie unui grup. Acest lucru este de obicei relatat de rangul
fiecarei persoane din interiorul grupului.
3. Sub-grupuri în interiorul grupurilor. Marea majoritate a grupurilor au si sub-grupuri. Sub-
grupurile pot fi formate din oameni care se plac unul pe altul, stau unul lânga altul, se
înteleg sau nu unul cu altul.
4. Cultura grupului – De cele mai multe ori membrii grupului nu sunt constienti de existenta
ei. Când te gândesti la un grup este bine sa te gândesti la patru întrebari:
?? Ce roluri tind oamenii sa aiba într-un grup (conducator, joker, tap ispasitor)?
?? Ce diferente de situatii exista (daca exista) între membrii unui grup?
?? Ce sub-grupuri exista într-un grup?
?? Ce aspecte ale culturii unui grup puteti identifica?
Partea a doua – A face parte dintr-un grup
Noi toti apartinem cel putin unui grup. Multi dintre noi apartinem mai multor grupuri. Este
important sa ne gândim carui grup îi apartinem, ca sa putem identifica diferitele tipuri de
grupuri existente.
Multi dintre noi au tot felul de experiente din diferitele grupuri la care apartinem. Avem si
experiente placute si neplacute. În marea majoritate a timpului nici macar nu ne gândim ca
facem parte dintr-un grup. Pentru a putea învata despre grupuri, este important pentru noi sa
ne gândim la experientele personale, si sa fim în stare sa la descriem. Unele experiente avute
în interiorul grupului includ:
?? Experiente pozitive – interesante, importante, influentiale, interactive, incluse,
senzationale.
?? Experiente negative – plictisitoare, ignorante, exclusive, imposibilitatea de a vorbi,
anxietate, neatentie.
În multe experiente putem sa fim contradictorii (unele sunt bune, altele rele). Este important
sa identificam si sa ne aducem aminte de aceste experiente, astfel încât sa le putem folosi în
dezvoltarea iscusintei noastre.

Importanta apartenentei la un grup


Participarea noastra în cadrul unui grup este importanta în situatiile vietii de zi cu zi. De-
alungul carierei lor profesionale, majoritatea oamenilor doresc sa faca parte dintr-un grup. De
aceea, noi toti avem nevoie sa ne simtim chiar bine în interiorul unui grup si sa mentinem
legatura cu grupul. Daca nu am apartine nici unui grup, viata noastra ar fi total diferita.

Participarea potrivita în cadrul grupului


De multe ori, grupurile au anumite standarde ce descriu care este participarea potrivita în
cadrul grupului. Exista, de altfel, si drepturi si responsabilitati legate de apartenenta la un
grup.

Cum sa-ti aduci contributia si cum sa reactionam la contributiile grupului


Când îti aduci contributia unui grup este important sa respecti si contributiile celorlalti
oameni. Scopul ar fi sa nici nu domini dar nici sa ramâi pasiv.
Putem sa aflam daca scopul nostru este acesta, raspunzând la trei întrebari:
1. Simt eu ca ,contribui cu ceva în acest grup?
2. Simt eu ca respect celelalte contributii aduse de alte persoane în interiorul grupului?
3. Permit eu si altor persoane sa contribuie la acest grup?
Raspunzând la aceste întrebari ne poate ajuta sa ne evaluam experientele ca un membru al
grupului. Pentru a fi un evaluator efectiv este necesar sa devii constient de ceea ce evaluezi.
Cum putem fi constienti de acest lucru?

Dezvoltarea propriei constiinte


Putem începe prin a vedea cât de inconstienti suntem de acest lucru gândindu-ne la o situatie
din cadrul grupului la care am participat, situatie în care am facut ceva, cu care ceilalti
membri nu au fost de acord.
Deci putem sa ne punem întrebarile urmatoare:
1. Ce motiv am avut pentru a reactiona în felul în care am reactionat?
2. Cum ma simt în legatura cu ceea cea am facut?
3. Ce impact au actiunile mele asupra celorlalti membri ai grupului?
4. Ce cred eu ca au simtit ei în acel moment?
5. Cât de constient am fost în acea situatie de raspunsurile pe care le-as fi dat la celelalte
patru întrebari de mai sus?
Putem avea unele motive pentru a actiona într-un anume fel – dar sunt întotdeauna aceste
motive reale sau originale? A admite ceea ce simtim poate sa fie foarte dificil. Poate sa fie
greu sa admiti slabiciunea, nesiguranta, vina, invidia sau lipsa de aparare. Sentimentele
noastre pot fi contradictorii sau confuze. Noi însine s-ar putea sa nu fim în stare sa întelegem
pe deplin de ce am facut ceea ce am facut.
Este de asemenea dificil sa încercam sa ne punem pe noi însine în situatia altei persoane,
sa ne imaginam cum a fost pentru ea.
Totusi este foarte important sa fim sinceri cu noi însine si sa admitem care au fost
motivele noastre si de ce.
Pentru a dezvolta acest lucru este de folos sa va concentrati atentia asupra unui grup din
care faceti parte, de preferabil un grup cu care sa va întâlniti în viitorul apropiat. În timpul
întâlnirii încercati sa fiti constienti de ceea ce faceti si de ceea ce simtiti. Dupa întâlnire scrieti
cum v-ati simtit si cum v-ati comportat. Aceasta poate sa fie o treaba destul de grea deoarece
noi suntem mai concentrati asupra faptelor care s-au petrecut.

Evaluarea experientelor din cadrul grupului


Pentru a ne ajuta sa ne evaluam experienttele din cadrul unui grup este util sa ne punem
câteva întrebari în legatura cu ceea ce am facut si cum ne-am simtit:
1. De care sentimente si actiuni din cadrul grupului va simtiti mândru?
2. Ce ati dori sa schimbati la ceea ce sunteti dumneavoastra în acest grup?
3. Ce ati dori sa ramâna neschimbat?
Marea majoritate a oamenilor care încearca sa raspunda la aceste întrebari sunt cam duri
cu ei însisi: încercati sa gânditi echilibrat! Nu fiti prea critici sau prea negativisti. Fitti realisti
în ceea ce priveste punctele forte sau punctele slabe ale dumneavoastra, din cadrul grupului.
Vorbind cu alte persoane va poate ajuta sa va formati o parere reala despre dumneavoastra.
Partea a treia – Întelegerea proceselor din cadrul grupului
Proces înseamna progres sau dezvoltare fata de un anume rezultat. „Procesele grupului“
descriu cum tiparele interactiunii dintre membrii unui grup se schimba de-alungul timpului.
De exemplu, interactiunile din cadrul unui grup nou format sunt foarte diferite de cele dintr-
un grup bine stabilit. Câteodata în grupuri oamenii se lasa prinsi în cadrul unor procese. Se
pot simti depasiti de situatie si cred ca grupul este mai puternic decât un singur individ. Unii
experti considera ca experientele din cadrul unui grup sunt mai diferite decât cele pe care le
traieste fiecare individ în parte. Alti experti nu sunt de aceeasi parere si sustin ca grupul nu
poate însemna mai mult decât suma partilor sale: evenimentele din cadrul grupului se nasc
numai din deciziile indivizilor în parte.

Ce influenta au procesele din cadrul grupului asupra membrilor grupului?

Psihologii sociali au explorat teoria ca grupurile sunt determinate de schimbarea


retelei de legaturi si de interactiuni dintre membrii grupurilor. Membrii grupului au un
efect foarte puternic unul asupra celuilalt.

Etape din viata unui grup

Exista trei modele importante care descriu diferite etape ale unui grup care se schimba pe
masura ce reteaua de legaturi si interactiuni se dezvolta.
1. Modelul întâi: Început, cuprins si încheiere
Acest model consta din-început sau faza formala-cuprins sau faza întemeiata-încheiere sau
faza terminala. Fiecare dintre aceste faze este caracterizata de câteva actiuni si interactiuni din
interiorul grupului la un anumit moment. La început sau în faza formala este ceva obisnuit ca
membrii sa evite sa aiba de a face cu sarcina propriu-zisa, neluând cuvântul sau pur si simplu
neparticipând la ea. Atunci încep sa apara conflicte, caci membrii se cearta pentru pozitiile de
conducere. De obicei acest conflict este unul verbal dar de multe ori poate avea caracter de
amenintare sau chiar de atac corporal. În timpul cuprinsului sau fazei întemeiate,
interactiunile încep sa fie mai organizate si membrii participa la ele. Multe grupuri nu ajung
pâna la aceasta faza. Daca un grup reuseste sa supravietuiasca celei de a doua faze, ajunge la a
treia faza, încheierea sau faza terminala. În aceasta faza membrii grupului devin dependenti
unul de altul si doresc sa continue sa se întâlneasca chiar daca grupul s-a destramat, oficial.
2. Modelul al doilea: Formarea, izbucnirea, tipizarea si savârsirea
Fomarea: este o perioada de nesiguranta în cadrul grupului când membrii încearca sa-si
gaseasca locul în acel grup.
Izbucnirea: este o perioada de conflict când membrii rezista influentei grupului si
încearca sa testeze structura grupului.
Tipizarea: aceasta este o perioada în care angajamentul fata de grup este stabilit, si câteva
reguli explicite sau implicite sunt stabilite de asemenea.
Savârsirea: grupul savârseste actiunea care este programata sa fie dusa la bun sfârsit.
Starea emotionala a grupului este importanta în aceasta faza ca sa fie sigur ca grupul continua
cu angajamentul sau.
3. Modelul proceselor lui Ken Heap din cadrul grupului.

Pentru Ken Heap, cele mai importante trasaturi ale unui proces din cadrul grupului sunt:
?? interactiunea
?? identificarea reciproca
?? baza grupului „sentimentul de noi“ (idea de grup)
Pentru ca o interactiune potrivita sa poata avea loc este nevoie de câteva trasaturi. Acestea
sunt:
?? probleme socio-psihologice similare
?? necesitatea unui ajutor similar
?? experienta stresului
?? limitarea timpului necesar pentru membrii grupului
Daca legatura de baza a grupului se dezvolta atunci grupul va avea resurse sigure care poate
sa-i fie folositoare, cum ar fi:
?? suport reciproc
?? control comun (reciproc)
?? recunoasterea (sentimentelor ascunse si a fortelor)
?? generalizarea (recunoasterea ca si alte persoane sunt în aceeasi pozitie)
?? puterea colectiva
?? integrarea solutiilor

Implicatiile etapelor din interiorul grupului în munca grupului


Multe lucruri care se petrec în interiorul grupurilor pot fi întelese ca si procese ale
grupului. De exemplu, daca exista cumva un conflict ar putea parea ca grupul se destrama.
Oricum, cu ajutorul unor cunostinte despre procesele grupului si a unei bune întelegeri se
poate observa ca un conflict este privit ca o etapa necesara de care grupul are nevoie pentru a
se dezvolta. Rolul executantului sau al facilitatorului este acela de a ajuta grupul sa treaca cu
bine de momentele conflictuale aparute.
De-alungul diferitelor etape ale proceselor grupului, rolul executantului este diferit. Este
foarte important ca, conducatorul grupului sa stie când sa se amestece sau sa stea deoparte.
Cunoasterea si întelegerea proceselor din cadrul grupului îl ajuta pe conducator sa faca vine
acest lucru. Conducatorii ajuta executantii sa înteleaga ca daca un lucru merge rau, asta nu
înseamna neaparat ca e vina lor. Pentru executanti exista dificultati si provocari de-alungul
oricarei faze (etape). Este important ca executantul sa poata identifica provocarile si sa stie
cum sa le raspunda.
Partea a patra – Principiile si munca grupului
Exista doua modalitati de a privi principiile în contextul muncii în grup:
?? principiile tale personale si individuale, ca membru al unui grup
?? setul de principii, acceptat, al întregului grup

Dezvoltarea propriului tau set de principii


Principiile noastre se bazeaza pe valorile noastre personale si profesionale. Nu exista o
acceptare general valabila. Este important sa fii clar în legatura cu principiile tale, deoarece
principiile ne ghideaza actiunile, faptele noastre.
Câteva declaratii care pot fi luate drept principii personale:
?? Ar trebui sa-mi respect propria valoare si valoarea celorlalti membri ca oameni.
?? Ar trebui sa actionez într-un mod care sa respecte drepturile mele si ale celorlalti.
?? Ar trebui sa muncesc pentru a ma face puternic atât pe mine cât si pe ceilalti membri.
?? Ar trebui sa ma opun categoric cuvintelor si actiunilor aspre din anumite domenii legate
de rasism, sex, vârsta, disfunctionalitati si altele.
?? Ar trebui sa contribui la crearea si acceptarea unui mediu de lucru sigur.
?? Ar trebui sa declar dreptul membrilor grupului de a fi responsabili pentru ei însisi si pentru
actiunile proprii.
?? Ar trebui sa evit actiuni sau cuvinte care ar putea cauza violenta, si orice alta forma de
atac la persoana.
?? Ar trebui sa furnizez sansa ca toti membrii sa-si poata exprima individualitatea.
?? Ar trebui sa pot garanta ca orice se întâmpla în interiorul grupului ramâne confidential
grupului.

Negocierea unui set de principii cu alti membri ai grupului


A negocia cu alte persoane este, bineînteles, mult mai dificil decât a decide singur propriul
tau set de principii. Multe persoane nu se simt în largul lor într-un grup, pâna ce afla regulile
grupului. Chiar la început, grupurile petrec mult timp pentru stabilirea principiilor de lucru.
Iata câteva modalitati care ar putea ajuta grupul sa-si dezvolte propriul set de principii de
lucru:
1. Asigurati-va ca fiecare membru al grupului are spatiu suficient pentru a discuta principiile
muncii dintr-un grup, fara a se gândi macar pentru o clipa la treburile lor.
2. Încurajati membrii grupului sa-si sugereze propriile lor principii si discutati aceasta în
grup.
3. Asigurati-va ca fiecare persoana contribuie, nu doar persoana cea mai încrezatoare sau
vorbareata. Toti membrii trebuie sa fie de acord cu principiile alese.
4. Scrieti principiile alese.

Punerea principiilor în actiune


Punerea acestor principii în actiune poate fi mult mai dificila decât crearea lor. Pot aparea
si conflicte. De exemplu, intentiile bune pot fi uitate, confidentialitatea în legatura cu
discutiile din cadrul grupului dispare usor în momentul în care vorbesti cu familia sau cu
prietenii. Câteodata, membrii grupului pot spune ceva care sa fie împotriva principiilor tale
personale.
Fii pregatit – gândeste-te la aceste probleme si la cum ai putea sa le rezolvi când acestea
apar.
Partea a cincea – Grupurile si conducerea grupului
O data ce principiile grupului au fost stabilite, trebuie sa va gânditi la tipul grupului cu care
lucrati, în ce studiu se afla si la diferitele demersuri pe care ati putea sa le faceti, ca sa lucrati
cu acest grup. Dupa ce ati stabilit natura grupului si rolul dumneavoastra în interiorul
grupului, cinci puncte de vedere pot fi luate în considerare:
1. Este grupul deschis sau închis? Aceasta înseamna: este grupul deschis, în orice moment,
pentru primirea de noi membri, sau nu? Experientele din cadrul unui grup închis sunt
foarte diferite fata de experientele dintr-un grup deschis. Structura unui grup deschis
trebuie sa se adapteze tot timpul la primirea de noi membri sau la plecarea unor membri.
2. Este grupul deja bine format sau este un grup recent creat? A face parte dintr-un grup
recent format difera foarte mult de a face parte dintr-un grup deja bine format. Membrii
grupului care au fost acolo de la formarea grupului au luat parte la dezvoltarea grupului
trecând prin toate etapele sale.
3. Ce fel de grup este? Un mod de a caracteriza grupurile este legat de problemele esentiale
ale membrilor sai (care este principalul motiv pentru care ei se afla în acest grup?). De
exemplu:
?? reuniunea – scopul grupului este acela de a-si petrece timpul într-un mod cât mai placut
facând ca fiecare membru sa se bucure de compania celorlalti membri.
?? grup bazat pe activitati recreative sau interes special – de obicei membrii se bucura de o
activitate recreativa sau un anumit interes în compania celorlalti membri.
?? grup orientat spre rezolvarea problemelor – grupuri care se ocupa de probleme personale
sau de tratarea unei probleme sau dificultati aparute.
?? grupuri pentru schimbarea mediului de lucru – grupuri a caror grija principala este sa faca
unele schimbari în mediul lor.
?? grupuri preocupate de schimbare – grupuri în care membrii sunt preocupati cu dezvoltarea
lor individuala prin intermediul grupului din care fac parte.
4. Ce tip de conducere exista în interiorul grupului? Este conducerea autoritara, democratica
sau nesupravegheata? O conducere autoritara este directa. O conducere democratica ajuta
membrii grupului sa participe la conducerea grupului. O conducere nesupravegheata nu
are nici o calitate (însusire) semnificativa de conducere.
5. Care este rolul dumneavoastra în interiorul grupului? Aveti si unele responsabilitati
speciale în cadrul grupului, care reprezinta mult mai mult decât faptul de a fi un simplu
membru? Sunteti dumneavoastra, de exemplu, un conducator, un membru care usureaza
situatia grupului, un curier sau un coordonator?
Iata un tabel care reprezinta cele cinci idei, pe care le puteti folosi ca si lista de verificare:
Parteneriat – deschis / închis
Maturitatea grupului – nou / deja fomat
Tipul grupului – social / preocupat de timpul liber / interes special / orientat spre
rezolvarea problemelor / de schimbare a mediului / de schimbare proprie
Conducerea – autoritara / democratica / nesupravegheata
Responsabilitatea – membrilor grupului / altele

Fazele conducerii grupului

În munca cu grupurile exista diferite faze:


Faza de planificare. Fie ca faceti parte dintr-un grup bine format sau dintr-un grup recent
format, gânditi-va la procesele implicate în conducerea unui grup. Faceti asta înainte de a face
parte dintr-un grup. Daca rolul dumneavoastra este acela de a usura situatia dintr-un grup,
atunci este nevoie sa va planificati asta cu mare atentie.
Prima întâlnire. Felul în care se termina prima întâlnire va avea o influenta importanta asupra
dezvoltarii conducerii grupului. Daca faceti parte dintr-un grup bine stabilit, prima întâlnire la
care participati va stabili termenii pentru viitoarea dumneavoastra implicare.
Faza lucrului propriu-zis. Aceasta faza depinde de ce tip este grupul. În timpul acestei faze
grupurile lucreaza spre a-si atinge scopul, dar asta nu înseamna ca aceasta este o faza simpla,
directa.
Faza finala. Terminarea cu un grup sau plecarea dumneavoastra din cadrul unui grup este o
faza importanta. Trebuie sa fie planificata cu mare atentie.
Este foarte important sa fiti în stare sa va gânditi cu mare atentie la aceste faze mentionate
mai sus.

Abordarea conducerii unui grup


Oamenii abordeaza conducerea unui grup în moduri diferite. Abordarile pot fi împartite în
doua subclase: abordare autoritara si abordare usoara.
Abordarile autoritare sunt bazate pe abordarile executantilor care, într-un anume fel, îsi asuma
unele responsabilitati.
Abordarile mai usoare sunt bazate pe încurajarea membrilor grupului sa-si asume
responsabilitati în munca si în obtinerea rezultatelor ei.
Ambele abordari au la baza trei moduri de operare:
Abordarea autoritara
1. Abordarea prescrisa, prestabilita – abordare care cauta sa îndrume oamenii, într-un anume
fel: „As conduce o ora de relaxare. De acest lucru au ei nevoie“.
2. O abordare informationala – care ofera oamenilor informatii: „As aranja sa vina un
purtator de cuvânt, care sa tina un discurs pentru aluzii sugestive imitând o stagnare.
3. O abordare opusa – care cauta sa atraga atentia asupra a ceva de care o persoana sau mai
multe persoane nu sunt constiente: „În schimb eu as lua fiecare membru al grupului
separat si l-as pune sa-mi identifice un lucru pe care-l crede dificil. Ceilalti membri ai
grupului ar trebui sa-i ofere acelei persoane un raspuns concret care sa contribuie la
rezolvarea dificultatilor acelei persoane“.

Abordari mai usoare.


1. O abordare catarhica – care cauta eliberarea de emotii ascunse: „Eu as încuraja membrii
grupului sa vorbeasca despre ceea ce simt si sa-si exprime sentimentele“.
2. O abordare catalitica – care cauta sa fie în schimb orientata spre interior, promovând
dezvoltarea proprie: „As cere membrilor grupului sa joace un rol care îi va ajuta, într-un
fel sau altul, sa înceapa sa se gândeasca la viata lor“.
3. O abordare încurajatoare – care cauta sa întareasca oamenii: „As încuraja membrii
grupului sa vorbeasca unii cu altii despre experientele lor astfel încât sa realizeze ca nu
sunt singuri“.
Când luati în considerare conducerea unui grup, este important sa identificati fiecare
dintre aceste abordari si sa le aplicati în practica personala.
Partea a sasea – Ce inseamna a lucra cu un grup
Natura muncii din cadrul grupului variaza în functie de tipul grupului si de felul în care va
implicati dumneavoastra în el. Trebuie sa stiti care sunt scopurile grupului si sa va gânditi
foarte clar la scopurile implicarii dumneavoastra în acest grup. Scopurile dumneavoastra pot fi
în felul acesta negociate cu membrii grupului.

Procesele care intervin în munca cu un grup


Exista patru procese ce intervin în munca cu un grup:
1. Realizarea contactului – Aceasta faza implica realizarea contactului cu un grup, grija fata
de membrii grupului si stabilirea unui raport.
2. Negocierea unui rol (a unei pozitii) – Membrii grupului ar trebui sa fie cei care sa
hotarasca rolul dumneavoastra în interiorul grupului. Rolul dumneavoastra trebuie sa fie
acceptat de toti membrii grupului.
3. Punerea în practica a rolului – Acest lucru depinde de rolul pe care l-ati câstigat. De
exemplu, membrii unui grup pot sa negocieze si sa fie de acord ca rolul dumneavoastra sa
fie acela de a-i ajuta sa-si clarifice telurile, sa formuleze un plan de actiune, sa aplice
planul si sa evalueze rezultatul.
4. Despartirea de grup – implicarea în cadrul unui grup poate dura o anumita perioada, sau
poate fi doar pe durata unei sarcini specifice sau a unei campanii. Despartirea sau
parasirea grupului trebuie sa fie facuta cu foarte multa grija, la fel cum ati procedat cu
primul contact cu grupul.

Aptitudini necesare în activitatea unui grup


Pentru a putea lucra cu un grup este nevoie de foarte multe talente. Talentele reprezinta
capacitatea de a face anumite lucruri. Când va gânditi la talentele de care aveti nevoie în
cadrul unui grup, gânditi-va la lucrurile pe care va fi nevoie sa le puteti face.
Exemple ce includ unele talente:
?? sa puteti stimula interactiunea între membrii grupului
?? folositi-va de conflict în mod constructiv
?? faceti tot posibilul ca acel conflict sa fie adresat (rezolvat)
?? faceti tot posibilul ca membrii grupului sa-si clarifice pozitia lor
?? evitati rolul persoanei care controleaza tot
?? faceti tot posibilul sa dezvoltati identitatea grupului

Evaluarea activitatii dumneavoastra în cadrul unui grup


Evaluarea reprezinta o parte importanta a tuturor oamenilor de activitate. Întreaga
activitate ar trebui sa fie evaluata înainte de a parasi grupul. Evaluarea ar trebui sa faca parte
din practica reflectiva proprie. O parte importanta a evaluarii ar trebui sa fie despre felul în
care grupul a privit implicarea dumneavoastra în cadrul grupului – a fost folositoare sau nu?

Puneti-va urmatoarele întrebari:


?? Am ajutat sau am împiedicat dezvoltarea grupului?
?? Am avut un rol usor sau mai degraba un rol de conducere sau dominare?
?? Am ajutat la rezolvarea conflictelor sau le-am evitat?
?? Si-a clarificat grupul toate scopurile?
?? Si-a dezvoltat grupul planuri folositoare?
?? Si-a atins grupul toate scopurile?
?? Gasesc oare membrii grupului reuniunea lor cu grupul satisfacatoare?