Sunteți pe pagina 1din 6

Impactul crizei internationale asupra Romaniei

Fiind in principal o criza a speculatiilor care au intrecut masura si care au scapat de sub orice
control, din cauza dereglementarii pietelor financiare, lichidarii separatiilor intre diferitele
segmente distincte ale acestora, precum si sofisticarii nenecesare a produselor financiare,
criza, in mod obiectiv, a lovit in plin tocmai tarile pe ale caror piete financiare se desfasurau
respectivele speculatii, indeosebi SUA. }arile emergente, cu piete financiare, pe de o parte,
nemature, dar si, pe de alta parte, nedesfasurand tocmai acest gen de operatiuni speculative,
au aparut intr-un fel protejate. Impactul asupra lor avea sa fie indirect.
Criza financiara de pe pietele mature avea sa determine in mod obiectiv o goana furibunda
dupa bani lichizi pentru platile urgente, din operatiuni curente sau din datorii scadente. Cand
morisca nu mai merge si se alearga in disperare dupa bani pe piete, nu mai conteaza avutiile
mobiliare sau imobiliare, care se depreciaza vazand cu ochii, ci banii lichizi, adica numerarul
sau banul imediat mobilizabil (conturi curente, depozite etc.). Se declanseaza o criza de
lichiditati! Cautat de toata lumea, banul devine rar si scump. Pentru tarile emergente, aceasta
inseamna inasprirea accesului la finantari internationale atat „fizic”, cat si din punctul de
vedere al costului. Si, evident, cu cat necesarul de finantare internationala este comparativ mai
mare in cazul unei tari, cu atat impactul crizei financiare internationale este mai puternic
resimtit.
Foarte curand, economia reala preia acest impact. Presata, moneda nationala scade. Costul
importurilor creste si inflatia interna urca. Evident, asemenea efecte vor fi mai mici, daca
finantarea externa reprezinta, sa zicem, 5% in echivalent PIB si vor fi daramatoare in cazul in
care finantarea externa reprezinta de trei ori mai mult, precum 14% in echivalent PIB in
situatia Romaniei. Pentru astfel de tari, printre care din pacate si Romania, criza internationala
devine o clasica si greu de infruntat „criza de cont curent”.
Vulnerabilitatea in care Romania se afla la declansarea crizei financiare internationale era
extrema. Aceasta se opunea, intr-o mare masura, avantajului pe care Romania il prezenta prin
faptul ca pe piata ei financiara nu se derulau operatiunile speculative de tipul celor lovite de
criza in SUA si in alte tari occidentale. Criza internationala putea constitui deci o nefericire,
dar putea oferi si o oportunitate. Depindea foarte mult de modul in care se naviga. Impactul
cert si general la scara globala al crizei financiare internationale pe linia temperarii
speculatiilor si freneziilor fara temei, precum si pe linia reintoarcerii la economia reala era pur
si simplu o mana cereasca pentru Romania, care, in contextul euforiei cu privire la avantul
tarilor emergente, o luase realmente razna cu tot felul de aiureli care mai de care mai
daunatoare: creditari disproportionat de mari fata de depozite; trai mult peste plapuma
proprie; viteza de crestere a consumului prin creditari cu care niciun alt proces economic, si
inainte de toate productia, nu putea tine pasul; dezarticularea grava in acest fel a economiei;
cresterea necontrolabila a deficitului extern; aprecierea artificiala a monedei nationale. Criza
financiara internationala putea fi dusul rece al intoarcerii cu picioarele pe pamant.
Or, din cauza debandadei politice si comportamentului nesabuit al partidelor in perspectiva
alegerilor, s-a ajuns sa se navigheze exact contra curentului. Pomenile electorale, aducand un
imens stimul consumului, tocmai intr-un moment in care acesta se cerea descurajat, a impins
vulnerabilitatea, deja extrema, a Romaniei la paroxism, anuland relativul avantaj al
primitivismului sectorului financiar si exacerband nota de plata a deficitului extern.
Sansa Romaniei in contextul crizei financiare internationale era aceea de a se intoarce cu
picioarele pe pamant fara niste costuri deosebit de severe. Pe care oricum le va fi platit
populatia, caci altcineva sa plateasca oalele sparte nu exista. Din cauza insa a politicienilor
care au navigat contra curentului, s-a pierdut aceasta sansa. Macar cu picioarele pe pamant,
oricum ne vom intoarce!

Cum este afectata Romania de criza economica mondiala

Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania incepe tot mai mult
sa resimta aceasta recesiune economica, la care marii economisti de la nivel mondial nu
reusesc sa-i gaseasca antidot. Iar cel mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor
din Romania.

Pe de o parte cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de
lucru, se vor trezi in fata imposibilitatii de a restitui aceste imprumuturi, concomitent cu
ingreunarea posibilitatii de plata a furnizorilor, mai ales in cazul celor care au de facut plati in
valuta.

Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc , iar Bursa de Valori Bucuresti a
pierdut in doar cateva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca
si surse de finantare, astfel incat o alta varianta de acoperire a nevoilor financiare este total
blocata.

Cum pe fondul crizei economice, este de asteptat ca si solicitarile de creditare din partea
companiilor adresate bancilor sa scada, se contureaza astfel tabloul complet al uncei crize
financiare, care va arunca in faliment extrem de multe companii din Romania.

Efectul este unul de recul, pentru ca, creditorii care in conditii normale ar fi fost de acord sa
acorde mai multe termene de gratie partenerilor lor de afaceri de la care au de incasat bani,
fiind acum in conditii de criza
economica sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune si mai mare pe debitorii lor, sa
li se plateasca banii, iar reactia va fi una in lant, intrucat extrem de multe companii nu vor gasi
resursele necesare sa isi achite datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea falimentului.

Deja de la inceputul acestui an, numarul de debitori care provin din zona companiilor si care
au intrat ca dosare de colectare debite in portofoliul agentiei de colectare debite Urban si
Asociatii a crescut cu 77% fata de perioada similara a anului trecut.

Suntem efectiv asaltati de creditori care spun ca din ce in ce mai multi parteneri ai lor de
afaceri le-au depasit termenele de plata care aveau scadenta in ianuarie 2008, intrucat nu mai
gasesc resursele financiare necesare sa isi stinga restantele pe care le au, si, mult mai grav,
declara ca nici pe termen lung nu identifica vreo posibilitate reala de plata a datoriilor.

Falimente care vor lasa pe drumuri extrem de multi romani. Nu poti astfel sa nu te gandesti
ca, daca in finalul anului 2007 ne plangeam ca nu gasim forta de munca suficienta in
Romania, este posibil ca la finalul anului
2008, mult mai devreme decat anticipam, pe fondul crizei economice, sa regasim un nivel al
somajului in crestere in tara noastra.
Intrebarea care se pune este: va fi capabila Romania in 2008, care mai este si an electoral, sa
gaseasca managerii si resursele care sa scoata tara din una din cele mai mari crize economice
ale ultimului secol?

Sa speram acest lucru, pentru ca altfel, primii loviti si afectati vor fi tot mici comercianti, care
nu au forta financiara a marilor corporatii, si poate ca indirect prin aceasta criza economica la
nivel mondial, nu se urmareste defapt decat instaurarea suprematiei totale a marilor corporatii
la nivel
mondial.

Cum afecteaza criza financiara piata fortei de munca din Romania

Criza fortei de munca este un loc comun in discutiile angajatorilor, ale directorilor de HR si
ale recruiterilor de mai bine de doi ani. O altfel de criza i-a luat locul de cateva saptamani.
Cea financiara, care a fost inca departe de Romania pana zilele trecute.
Specialistii in resurse umane sunt de parere ca vom resimti criza financiara si la nivelul pietei
fortei de munca intr-un interval destul de scurt de timp, "probabil in numai cateva luni",
apreciaza Florin Tataru, directorul de resurse umane pentru Romania si Bulgaria al Ruukki,
companie care activeaza pe piata de constructii si profiluri metalice, filiala locala a grupului
finlandez Rautaruukki, cu afaceri de 3,9 mld.

euro.
"Probabil ca exportatorii vor fi printre primii care vor resimtii efectele acestei crize. Pe fondul
reducerii consumului in tarile Europei Occidentale, acestia vor fi nevoiti sa isi ajusteze
volumul productiei si implicit sa isi revizuiasca organigramele, daca situatia de criza se va
prelungi", apreciaza el.
Si Camelia Stanculescu, directorul general al Manpower Romania, reprezentanta locala a celei
mai mari companii spe-cializate in leasing de personal din lume, crede ca pe fondul crizei
financiare globale, unul dintre primele efecte va fi un trend mai temperat al consumului, care
se va reflecta mai apoi in scaderea productiei. "Cu siguranta, cele mai afectate domenii vor fi
cel imobiliar si cel financiar-bancar", spune Stanculescu.
Pe de alta parte, turismul este prosibil sa vada o perioada de usoara crestere, in conditiile in
care romanii care isi petreceau vacantele in strainatate este posibil sa se reorienteze spre oferta
turistica interna. Cat priveste piata fortei de munca, cuvantul de ordine in acest an si pe
termen scurt pare sa fie "performanta". "Nu cred ca ar trebui sa vorbim atat de mult despre re-
structurari sau despre caderi salariale, ci mai degraba despre cum putem corela retentia
oamenilor cu performanta", crede Stanculescu. Exista si voci care spun ca situatia financiara
globala va fi, pe termen mediu si lung, o gura de aer proaspat pentru piata fortei de munca.
"Criza insanatoseste multe lucruri. Sistemul financiar ajunsese atat de speculativ, incat
riscurile devenisera prea mari. Oamenii de business isi vor reanaliza regulile de risc si de
functionare si se vor uita cu mai mare atentie la business plan-uri", este de parere George
Butunoiu, proprietarul companiei cu acelasi nume si unul dintre cei mai cunoscuti head-
hunteri din piata.
Ca urmare a scaderii creditarii si a presiuni pe care contextul international o va pune asupra
companiilor, este de asteptat sa supravietuiasca doar businessurile sanatoase, iar investitorii sa
se gan-deasca de cateva ori inainte sa decida sa faca o investitie. "Pana acum, oricine pu-tea
sa isi faca business peste noapte in Romania. A fost o conjunctura favorabila care a trecut.
Numarul businessurilor noi se va reduce, in schimb va creste calitatea celor care vor fi
deschise", spune Butunoiu. In ceea ce priveste piata fortei de munca, presiunea de pe pietele
financiare va avea reversul sau, fericit se pare pentru angajatori: presiunea pe bugete va ridica
presiunea de pe piata fortei de munca.
Nu vom mai vedea cresteri salariale atat de mari si, mai mult, va iesi la suprafata calitatea
angajatilor. "Pana in prezent, candidatii au speculat pe penurie, pe lipsa de oameni si au
castigat", spune head-hunter-ul.
Desi euforia salariala de pe piata se va tempera, spun specialistii, situatia nu este (inca) atat de
dramatica. Salariile vor continua sa creasca peste media europeana, insa nu vom mai vedea
avansuri de 20 - 30%, ca in anii trecuti. Mai mult decat atat, angajatorii care au militat in
ultimii ani pentru cresteri salariale bazate exclusiv pe eficienta si performanta au in actualul
context economic argumente solide pentru a proceda astfel. "Este foarte bine ca piata a trecut
prin aceasta perioada speculativa, intrucat in urma cu cativa ani salariile erau inca foarte,
foarte departe de nivelurile din regiune. Rau ar fi sa continuam in acest rimt la nesfarsit, incat
nu este sustenabil. In continuare vom vedea cresteri salariale mai mari decat in alte tari, dar nu
la fel de mari", spune Butunoiu.
In masura in care isi vor revizui previziunile de crestere pentru anul urmator, companiile vor
fi mai reticente la ideea cresterii numarului de angajati. Teoretic, aceasta criza care se
prefigureaza va determina temperarea cresterilor salariale in 2009. Pe de alta parte, crede
Tataru, rata ridicata a inflatiei va pune o si mai mare presiune pe cresterea valorii nominale a
salariilor. In termeni reali, este de asteptat ca anul 2009 sa aduca cresteri salariale moderate in
comparatie cu perioada anterioara.
In consecinta, accentul va cadea tot mai mult pe partea variabila a pachetului salarial,
calculata in functie de performanta individuala, reducandu-se ponderea salariului fix. Mai
exact, vor castiga mai mult acei angajati care vor fi mai eficienti si mai productivi.
"Companiile isi vor pune tot mai mult intrebarea care este Return in Investment-ul pe care il
aduc angajati", spune directorul general al Manpower. Pe de alta parte, crede head-hunter-ul,
exista foarte multe companii in piata in acest moment care au efective exagerat de mari de
personal. Aceste companii vor fi obligate sa intre intr-un profund proces de cost-cutting bazat
pe eficientizarea operatiunilor.
Sentimentul general in randul companiilor este in prezent "prudenta". "Companiile incep sa isi
faca calcule cum nu au facut niciodata pana acum, calcule de genul ca un angajat in plus
inseamna
6 metri de spatiu, cheltuieli salariale, cheltuieli in plus la chirie, cu curentul electric. Pana
acum, angajarile se faceau fara cap, nimeni nu isi facea socotelile asa", spune Butunoiu.
Se pare ca marile companii, cele care au planuri solide pe termen lung, au inceput deja sa se
uite cu mai mare atentie la business plan-ul pe anul urmator.
Si angajatii vor fi mai precauti si se vor gandi de doua-trei ori inainte de a decide sa-si
schimbe jobul si sa plece la o alta companie.
Mai mult decat atat, angajatorii vor incepe sa se orienteze spre angajarile pe proiecte pentru a-
si asigura necesarul de personal in perioadele de varf de activitate. "Munca temporara
reprezinta un trend confirmat in situatii similare sau in contexte de descrestere economica",
afirma Camelia Stanculescu.
Un alt efect benefic al crizei economice internationale ar fi intoarcerea unora dintre cei mai
bine de 2 milioane de romani, care lucreaza in afara tarii. "O parte din romanii plecati sa
lucreze in strainatate se vor intoarce mai repede decat si-au propus, acoperind zonele afectate
afectate de deficit de personal din economia romaneasca", spune Stanculescu.
Situatia nu pare sa fie inca chiar atat de neagra pentru Romania. In Europa de Vest destul de
multe companii puternice au anuntat restrangeri ale operatiunilor, ca o masura de adaptare la
turbulentele din piata. Chiar daca ritmul de crestere va incetini, estimarile arata ca Romania
va continua sa inregistreze cresteri economice si in 2009, fapt care ar trebui sa ajute in
evitarea unor crize profunde, este de parere directorul de resurse umane al Ruukki.
Spre exemplu, finlandezii de la Ruukki nu au fost nevoiti sa isi modifice politica de resurse
umane ca urmare a crizei financiare. "Desigur, urmarim cu atentie previziunile legate de
evolutia pietei si a industriei in 2009, dar avem capacitatea de a ne adapta, chiar si in
conditiile unei evolutii mai putin favorabile a mediului de afaceri", spune directorul de HR.
Companiile de executive search, cele care au castigat colateral de pe urma crizei de personal
din ultimii ani, vor fi si primele afectate de noul context financiar, intrucat va scadea numarul
de cereri de plasamente din parte angajatorilor la nivel de management.
"Companiile nu vor mai arunca cu zecile de mii de euro pentru o recrutare. Head-hunting-ul
va deveni una dintre ultimele solutii la care vor apela firmele pentru a gasi oameni, dupa ce
vor fi epuizat solutiile ieftine, cum este recrutarea online, spre exemplu", mai spune Butunoiu.
Pe de alta parte, criza economica s-ar putea dovedi benefica dintr-un anumit punct de vedere
pentru firmele cu activitati de recrutare. "Companiile care activeaza in zona serviciilor de
resurse umane vor continua recrutarea in zonele afectate de deficit de forta de munca, in zona
plasamentelor de munca temporara si cea de consultanta asociata acestor servicii pe termen
mediu si lung", spune Camelia Stanculescu.
Sfatul specialistilor in resurse umane pentru angajatori? Prudenta si imaginatie.
"Este foarte important ca angajatorii sa isi dozeze foarte bine resursele, sa calculeze totul prin
prisma raportului intre cheltuieli si beneficii si sa anticipeze proiectele si sa gestioneze cat mai
bine forta de munca", incheie directorul general al Manpower.

Unde loveste criza

Cuvantul de ordine pe piata fortei de munca in acest an si pe termen scurt va fi "performanta"


Primii care vor fi nevoiti sa isi revizuiasca organigramele vor fi exportatorii, pe fondul
scaderii consumului pe pietele externe
Oamenii de business isi vor reanaliza regulile de risc si de functionare si se vor uita cu mai
mare atentie la business plan-uri
Presiunea pe bugete va ridica presiunea de pe piata fortei de munca, puternic afectata de criza
de personal in ultimii ani.
Rata ridicata a inflatiei va pune o si mai mare presiune pe cresterea valorii nominale a
salariilor. In termeni reali, este de asteptat ca anul 2009 sa aduca cresteri salariale moderate in
comparatie cu perioada anterioara.
Companiile vor fi obligate sa intre intr-un profund proces de cost-cutting bazat pe
eficientizarea operatiunilor.
Angajatorii vor incepe sa se orienteze spre angajarile pe proiecte pentru a-si asigura necesarul
de personal in perioadele de varf de activitate
O parte din romanii plecati sa lucreze in strainatate se vor intoarce mai repede decat si-au
propus, pe fondul crizei financiare internationale.
Head-hunting-ul va deveni una dintre ultimele solutii la care vor apela firmele pentru a gasi
oameni, dupa ce vor fi epuizat solutiile ieftine, cum este recrutarea online, spre exemplu.

Criza creditelor i-a "saracit" pe bancherii londonezi

Bonusurile bancherilor londonezi vor scadea cu aproximativ 60% in 2008, fara a mai putea
ajunge in viitorul apropiat la valorile record inregistrate in ultimii patru ani, conform unui
studiu al Centre for Economic and Business Research (CEBR), citat de Bloomberg.
Aceste bonusuri s-ar putea diminua de la valoarea totala de 8,5 miliarde de lire sterline (10,9
miliarde de euro) in 2007 pana la 3,6 miliarde de lire sterline (4,6 miliarde de euro) in 2008,
indica CEBR.
Companiile stramtorate din punct de vedere financiar au devenit refractare in ceea ce priveste
plata unor bonusuri foarte mari conducerii executive, mai ales dupa ce guvernul britanic a
acordat un sprijin de 50 de miliarde de lire sterline (64 de miliarde de euro) industriei bancare.
Bonusurile se vor micsora si ca urmare a reducerilor de personal efectuate de bancile
londoneze. Companiile din sectorul financiar au "sters" peste 133.000 de posturi la nivel
global de la debutul de anul trecut al crizei pe piata creditelor.
Potrivit unor estimari realizate de banca americana JP Morgan Chase, in 2008 se vor
inregistra aproximativ 40.000 de concedieri in Square Mile, principalul cartier financiar al
Londrei.

De ce nu au prevazut economistii cea mai grava criza din ultimii 10 ani? Cum
comentati?

Majoritatea economistilor din Romania nu au anticipat intoarcerea dramatica a PIB de


la +9% la -6,4%.

Economia a trecut brusc de la o crestere de peste 9% in trimestrul trei din 2008 la o scadere
aproape la fel de mare, de 6,4%, in primul trimestru din 2009, adica in doar sase luni, dar
foarte putini sunt economistii care au anticipat ca lucrurile vor merge atat de rau.

Dupa mai multi ani de crestere economica, doar cativa s-au incumetat la inceputul lui 2008 sa
spuna ca si la noi se va schimba macazul, iar cresterea va deveni scadere. De ce le-a scapat
economistilor criza printre degete?
"Exista un fenomen foarte interesant, care e putin studiat, si anume acela al comportamentului
de grup. Daca un analist previzioneaza la fel ca alti trei sute o crestere si toti se insala, nu il
blameaza nimeni. Daca este singur si greseste, toata lumea il arata cu degetul", spune analistul
economic Aurelian Dochia, 59 de ani, membru in consiliul de administratie al BRD-SocGen
si fost consultant pentru Banca Mondiala, BERD si OECD.
O alta cauza a esecului majoritatii economistilor in a prevedea criza sta in faptul ca cei mai
multi dintre ei lucreaza pentru banci si trebuie sa respecte politica de comunicare a
angajatorului. "Economistii sunt asociati diverselor grupuri financiare, lucreaza pentru ele, si
nu poti sa spui ca banca ta face prapad cu instrumente financiare dubioase", spune Florin
Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, afirma ca cercetarile economistilor se bazeaza pe
statistici, iar in Romania, supranumita "tigrul Europei", ultimii ani aratau bine, astfel incat si
urmatorii pareau sa aduca crestere. "N-are cum sa iasa ceva rau dintr-un trecut care arata
bine", sustine el.
Pe de alta parte, cei mai multi economisti au "memorie scrurta", dupa cum spune Lazea, iar
criza din anii '30, similara celei din prezent, a ramas uitata in cartile de istorie. Totusi,
majoritatea celor intervievati de Business Magazin sunt de parere ca economistii nu ar trebui
scosi "tapi ispasitori", mai ales ca solutiile pentru iesirea din criza tot de la ei vor veni.
"Stiinta economica opereaza cu multe aproximari, nu este ca in fizica sau chimie, cu
experimente de laborator. Nu este de condamnat stiinta economica, viata arata care dintre
paradigme este mai potrivita", sustine Daniel Daianu, europarlamentar si fost ministru de
finante. "Sunt importanti, n-ai ce sa faci. Altii de unde sa gasesti?", conchide analistul Ilie
Serbanescu, care a fost unul dintre putinii economisti romani care au avertizat asupra
distorsiunilor macroeconomice din ultimii cinci ani.