Ghid Dezvoltare Durabila - W

DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 1
Prezentare Asociaţia PARTENER- Grupul de Iniţiativă

pentru Dezvoltarea Locală Iaşi
Cine suntem?
Asociația are o experienţă relevantă de peste 20 de ani în domeniile management
de proiect şi formare profesională a adulţilor. Aceasta a fost dobîndită în cadrul unor
parteneriate complexe cu organizaţii, centre de formare, universităţi, asociaţiii
profesionale din România, țări din Europa (Franţa, Germania, Bulgaria, Spania,
Portugalia, Letonia, Norvegia, Grecia, Ungaria, Republica Moldova etc) și Asia (China,
Vietnam, Kirghizstan, Rusia).
Echipa asociaţiei a lucrat în mod susţinut alături de profesionişti şi experţi de înalt

nivel din majoritatea ţărilor din Europa și organizații relevante (universități, ministere)
din Asia (CN, VN, KZ).
În acest contexte, echipa asociaţiei a iniţiat, elaborat şi derulat, în nume propriu, în

parteneriat sau pentru terţi, activităţi de consultanţă şi expertiză pentru peste 300
de proiecte, ariile de expertiză fiind: management de proiect, educație, formare
profesională, informare şi consiliere profesională, inginerie de formare, dezvoltare
locală şi regională, dezvoltarea afacerilor, intervenţie socială, dezvoltare durabilă
etc.
Profilul echipei asociaţiei a fost constant cel al unei echipe ambițioase, perfecționiste,
performante şi cu activităţi elitiste şi inovatoare pentru domeniile sale de acţiune.
În prezent, asociația este implicată în derularea a 5 proiecte complexe și cu multă

valoare adaugată pentru domeniul educației și al formării profesionale din România,
Europa și țări importante din Asia. Pentru viitor, avem în pregătire si alte proiecte
și inițiative ce vizează domenii de activitate, comunități, persoane, țări și zone
geografice dintre cele mai diverse. Unul dintre cestea este proiectul Erasmus+, apelul
februarie 2020, “Licence, Master professionnels en formation ouverte et à distance
pour le management stratégique de la qualité et la gestion des risques en santé en
Russie, au Kazakhstan, en Azerbaïdjan et au Laos – LMQsanté »
2 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 3

1 Introducere .............................................................................................................. 6
2 Cadru general ........................................................................................................... 10
3 Cadrul strategic ........................................................................................................ 16
4 Principii ...................................................................................................................... 20
4.1 Poluatorul plătește ........................................................................................... 21
4.2 Protecția biodiversității ..................................................................................... 22
4.3 Utilizarea eficienta a resurselor ......................................................................... 22
4.4 Atenuarea și adaptarea la schimbarile climatice ............................................... 23
4.5 Reziliența la dezastre
........................................................................................ 24
4.5.1 Principii ale dezvoltării durabile în domeniul sănătății .......................... 25

în raport cu strategia de afaceri
5 Antreprenoriatul sustenabil ................................................................................... 26
5.1 Importanța atitudinilor publicului larg pentru susținerea abordării .................... 28
dezvoltării durabile
4.5.1 Responsabilitatea socială corporativă a mediului – exemple ................... 30
5.2 Comunicarea responsabilității sociale a companiilor (CSR) ................................ 30
5.3 Achizițiile verzi .................................................................................................. 34
5.4 Amprenta de carbon .......................................................................................... 35
5.5 Amprenta de carbon a unei întreprinderi / organizaţii ....................................... 36
5.6 Amprenta de carbon a unui produs ..................................................................... 38
5.7 Comunicarea datelor în interiorul şi exteriorul organizatiei ................................ 38
5.8 Economia circulară ............................................................................................ 39
5.8.1 Beneficiile economiei circulare .............................................................. 40
6 Educație pentru Dezvoltare Durabilă ................................................................... 42
7 Exemple bune practici ............................................................................................. 44
7.1 Exemple de comportament care să se armonizeze cu mediul .............................. 47
8 Studiu de caz privind integrarea acestei teme în viața ...................................
50
profesională și personală
9 Tendințe și provocări viitoare ............................................................................... 52
9.1 Oportunități pentru «valoare comună» .............................................................. 55
9.1.1 Sănătarea prevenitivă ........................................................................... 56
9.1.2 Acoperirea sănătății universale .............................................................. 56
9.1.3 Sistem de sănătate rezilient (robust) .................................................... 57
9.1.4 Sistem medical sustenabil ..................................................................... 58
10 Concluzii .................................................................................................................... 60
Bibliografie ............................................................................................................................ 62

1
Acest lucru este posibil numai dacă este implementat un sistem eficient și durabil de
asistență medicală, cum ar fi managementul cunoștințelor, pentru o mai bună gestionare
a datelor extinse. Întrucât asistența medicală este o industrie intensivă în cunoștințe,
profesioniștii din domeniul sănătății nu pot dobândi un volum important de cunoștințe
noi, deoarece există peste 200.000 de reviste medicale, cu peste 7.000 de tipuri de
Introducere rețete, 800 de teste, 1.000 de teste de imagine, 1.500 de proceduri chirurgicale. Prin
urmare, este necesară utilizarea, evaluarea, interpretarea și împărtășirea celor mai
relevante și adecvate cunoștințe în domeniul asistenței medicale.
Managementul cunoștințelor în domeniul asistenței medicale se concentrează pe două

aspecte: îmbunătățirea managementului spitalului și îmbunătățirea tratamentului
pacientului.
Durabilitatea ca o problemă emergentă a fost discutată pe larg în sectorul sănătății. Este considerat a fi unul dintre cele mai importante instrumente din industria medicală
Literatura de referință s-a concentrat pe nevoia unei asistențe medicale durabile și astăzi datorită utilizării mai reduse a resurselor, costurilor reduse, îngrijirii mai bune
eficiente. Cu toate acestea, în prezent, sistemele de asistență medicală se confruntă a pacienților și educării pacienților cu măsuri preventive.
cu multiple provocări pentru a face față nevoilor curente de asistență medicală, iar În acest context, la 25 septembrie 2015, Adunarea Generală ONU a adoptat Agenda 2030
sustenabilitatea este considerată o cerință semnificativă pentru a obține o planificare pentru Dezvoltarea Durabilă (UN, 2015). Acest nou cadru global pentru redirecționarea
strategică pentru viitor. umanității către o cale sustenabilă a fost dezvoltat ca urmare a Conferinței Națiunilor
Unite privind Dezvoltarea Durabilă (Rio+20) din Rio de Janeiro, Brazilia, din iunie
Dezvoltarea unui sistem durabil de asistență medicală poate duce la îmbunătățirea 2012, într-un proces de trei ani care implică Statele Membre ONU, studii naționale
performanței în asistență medicală. Sectorul asistenței medicale trebuie să poată angajând milioane de oameni și mii de actori din toată lumea.
utiliza resursele actuale mai eficient, să găsească noi resurse, să-și gestioneze
finanțele, să îmbunătățească serviciile și să răspundă la situații de urgență. În prezent, Esența Agendei 2030 o reprezintă 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). ODD-urile
atât managementul, cât și tratamentul pacienților suferă în organizațiile medicale universale, transformaționale și inclusive descriu provocările majore ale dezvoltării
din sectorul public și privat. umanității. Scopul celor 17 ODD este de a asigura o viață sustenabilă, pașnică, prosperă
și echitabilă pe pământ pentru toată lumea, în prezent și în viitor. Obiectivele acoperă
Datorită unei concurențe intense în domeniul asistenței medicale, industria medicală, provocările globale care sunt cruciale pentru supraviețuirea umanității.
ca cel mai mare contribuitor la industria serviciilor, se confruntă cu provocări enorme, Ele stabilesc limite de mediu și praguri critice pentru utilizarea resurselor naturale.
iar dezvoltarea unui sistem eficient de asistență medicală durabilă a devenit o sarcină Obiectivele recunosc că eradicarea sărăciei trebuie să meargă mână în mână cu
dificilă. Prin urmare, sistemele de asistență medicală eficiente și durabile sunt esențiale strategiile care clădesc dezvoltarea economică. Ele abordează o gamă de nevoi
pentru a oferi asistență medicală de calitate la un cost redus, cu o acoperire mare sociale incluzând educația, sănătatea, protecția socială și oportunitățile de locuri
a populației și o gestionare eficientă a bolilor. Cu toate acestea, eficiența costurilor de muncă, tratând în același timp schimbările climatice și protecția mediului. ODD-
și eficacitatea asistenței medicale nu pot fi obținute în același timp, iar cercetătorii urile abordează barierele sistemice cheie pentru dezvoltarea sustenabilă cum ar fi
au indicat un compromis între creșterea eficienței și sistemul eficient de asistență inegalitatea, modele de consum nesustenabile, capacitatea instituțională slabă și
medicală. Eficacitatea asistenței medicale arată potențialul sistemului de asistență degradarea mediului.
medicală de a obține un randament maxim.

Pentru atingerea acestor obiective, fiecare trebuie să-și îndeplinească partea sa:
guvernele, sectorul privat, societatea civilă și fiecare om din lume. Se așteaptă din
partea guvernelor să își asume răspunderea și să stabilească un cadru național, politici
și măsuri pentru implementarea Agendei 2030.
Trăsături cheie ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă sunt universalitatea și
indivizibilitatea . Ea se adresează tuturor țărilor – de la Sudul Global la Nordul Global
– ca tări țintă.
Toate țarile care subscriu la Agenda 2030 trebuie să-și alinieze propriile lor eforturi de
dezvoltare cu scopul de promovare a prosperității, protejând în același timp planeta
pentru a realiza o dezvoltare sustenabilă. Astfel, în ceea ce privește ODD, toate țările
pot fi considerate în curs de dezvoltare și toate țările trebuie să ia măsuri urgențe.

2
• consumarea resurselor regenerabile într-un ritm superior capacității lor de
regenerare
• deteriorarea fizică și poluarea unor factori vitali de mediu: apa, aer, sol.
O societate durabilă este o societate care își modelează sistemul economic și social
Cadru general astfel încât resursele naturale globale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute.
Agenda 2030 a ONU, adoptată de liderii mondiali în 2015, reprezintă noul cadru global
de dezvoltare durabilă și stabilește 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD). Ea
constituie un angajament de a eradica sărăcia și de a asigura dezvoltarea durabilă
peste tot în lume, până în 2030.
ODD își propun să echilibreze cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – cea
Conceptul de dezvoltare durabilă înglobeaza considerente economice, sociale și de economică, cea socială și componenta de mediu – prin acțiuni concrete prevăzute
mediu care pot evolua în interdependență, sustinându-se reciproc. pentru următorii 15 ani, axate, printre altele, pe:
• demnitate umană
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea data de • stabilitate regională și globală
Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru • planetă sănătoasă
comun”, cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este • societați reziliente și echitabile
dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite • economii prospere.
posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Cu alte cuvinte, obiectivele contribuie la sporirea convergenței între tările UE, în
cadrul societăților și în restul lumii.
Dezvoltarea durabilă urmarește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru
luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om - mediu, Principalele măsuri pentru implementarea Agendei 2030 sunt:
fie că este vorba de mediul înconjurator, mediul economic sau mediul social. • integrarea ODD în absolut toate politicile și initiațivele UE – dezvoltarea durabilă
Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată este principiul călăuzitor esențial pentru toate politicile Comisiei Europene
de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și • raportări periodice, începând din 2017, referitoare la progresul UE
a cauta deci în primul rând prezervarea calității mediului înconjurator, în prezent • promovarea Agendei 2030, astfel încât aplicarea acesteia să devină o prioritate
conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic și pentru guvernele statelor membre, Parlamentul European, celelalte instituții
și social. Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru dreptate și europene, diverse organizații internaționale și organizații ale societății civile și
echitate între state, nu numai între generații. alte părti interesate
• înființarea unei platforme multipartite la nivel înalt care să sprijine schimbul de
Lester R. Brown a creat în 1974 „Worldwatch Institute” și este promotorul unor serii bune practici în vederea îndeplinirii obiectivelor în toate sectoarele și la toate
de studii, materializate în rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării nivelurile (național și european)
unei societați durabile: "Starea lumii" sau „Semne vitale”. Lester R. Brown atrage • lansarea unei viziuni pe termen mai lung, pentru perioada de după 2020
atenția, în lucrarea „Planul B 2.0” asupra conflictului dintre civilizația industrială și • pentru a promova o dezvoltare durabilă în întreaga lume, UE va continua cooperarea
mediul ambiant și menționează corelat aspecte ca: cu partenerii externi, utilizând toate instrumentele disponibile în cadrul politicilor
• tendința de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime și de hrană sale externe și sprijinind, în special, eforturile tărilor în curs de dezvoltare

Astfel, aspectele de mediu, dezvoltarea economică și dezvoltarea socială trebuie să • nu poate fi acceptată la infinit degradarea umană indusă de un tip de creștere
fie tratate ca o singură temă. Un ecosistem solid și gestionarea resurselor sunt vitale care a convertit dar, mai ales, a pervertit valori ce definesc progresul general
în contextul de promovare a unei creșteri economice sustenabile, sunt strâns legate • etc.
de dezvoltarea bazată pe emisii de carbon scăzute și, de asemenea, contribuie în
mod semnificativ la consolidarea capacităților de a rezista la efectele schimbărilor La modul tehnic vorbind, Raportul Brundtland cuprinde căteva obiective potrivit
climatice. Cu alte cuvinte, pentru ca dezvoltarea să devină durabilă, dezvoltarea cărora realizarea dezvoltării durabile înseamnă:
economică trebuie să fie decuplată de impacturile negative asupra mediului și să se • asigurarea în continuare a creșterii economice cu respectarea condiției de bază a
bazeze pe modele de producție și consum sustenabile. conservării resurselor naturale
• eliminarea sărăciei și asigurarea condițiilor satisfacerii nevoilor esențiale de
Definiția dezvoltării durabile formulată prin Raportul Brundtland în 1987 este socotită muncă, hrană, energie, apă, locuință și sănătate
oficială, servind ca bază de raportare dar și de analize controversate cu privire la • orientarea proceselor de creștere economică spre o noua calitate
obiective, dimensiuni, cerințe faptice ale realizării ei etc. • asigurarea unei creșteri controlate a populației
• conservarea și sporirea resurselor naturale,
Din disputa teoretică alimentată de această încercare de definire, merită a fi retinute • supravegherea impactului dezvoltării economice asupra mediului
următoarele aspecte: • restructurarea tehnologiilor de producției și menținerea sub control a riscurilor
a. Se consideră, în unanimitate, că introducerea sintagmei dezvoltare durabilă în acestora
vocabularul uzual al științei economice a reprezentat o necesitate obiectivă. • asigurarea unei abordări integrate a deciziilor privind creșterea economică, mediul
Noțiunea a fost chemată și impusă să servească, în plan teoretic, drept răspuns înconjurator și resursele de energie
la criza economică și ecologică pe care o parcurge lumea la sfârșit de secol XX
și început de nou mileniu. Este evident că respectarea cerintelor dezvoltării durabile reclamă soluții ce se
b. Tot la nivelul unanimității în sondajul opiniei publice, se află ideea după care înscriu pe toată gama, de la cele sociale și politice la cele economice, demografice și
dezvoltarea durabilă are o puternică încărcătură morală. Se pleacă, aici, de tehnice. Angajând eforturile pe o gama atât de variată, dezvoltarea durabilă nu poate
la premisa realistă că, pe zestrea pe care o moștenește, fiecare generație fi abordată decât multidimensional și multidisciplinar.
își construiește viitorul. Or, din punctul acesta de vedere, este de datoria
generației actuale, dacă se vrea este o obligație testamentară, ca ea să ofere Din punct de vedere medical, influența negativă directă a poluării vizează sănătatea
noilor și viitorilor veniți cel puțin aceleași șanse pe care ea le-a moștenit. oamenilor. Pentru că nu toți oamenii polueaza în aceeași măsură, iar efectele
c. Dezvoltarea durabilă va deveni tot mai mult o constantă a politicilor economice poluării sunt suportate în mai mare masură de cei săraci, problema angajează discuții
și sociale ale fiecărui stat. Împrejurări diverse dar obiective impun acest lucru. pe terenul eticii. Egalitatea șanselor înseamnă, implicit, egalitatea de a te bucura de
Se poate afirma că sub raportul obiectivelor și cerintelor generale, dezvoltarea frumusețea și darurile naturii. Dacă viața omului este o resursă ce nu poate fi stocată,
durabilă este un concept global, comun în masura în care: cu ce este vinovat un individ care se naște și traiește într-un oraș poluat de alți
• nu există granițe economice sau ideologice ale poluării indivizi ce-și urmăresc interesele lor de profit? Dreptul lui de a se bucura de o viață în
• gradul de suportabilitate atât al poluării cât și al sărăciei, dacă lucrurile își deplină sănătate este afectat în mod direct.
păstrează tendințele actuale, se va pune în termenii supraviețuirii si, atunci,
globalizarea acțiunilor necesare a contracara asemenea trend va fi singura
soluție
• nu mai poate fi tolerată risipa, indiferent unde se produce ea; deși pamântul
este rotund, resursele sale de mediu și viata sunt limitate

Important de observat este faptul că dezvoltarea nu este opusă mediului și deci nu Pentru a înlatura aceste "vulnerabilități", programele OMS cuprind seturi de măsuri cu
orice penalizare pentru poluare trebuie platită de către dezvoltare. Subdezvoltarea, referire directă la sursele unor boli, cum ar fi: poluare, inegalități sociale, malnutriție,
ignoranța oamenilor, modul lor de gândire și acțiune etc. pot fi tot atâtea cauze ale stres, accidente, mobilitate excesivă, etc.
deteriorării mediului ambiant și a vieții în general, după cum, dezvoltarea, prin
resursele financiare create, poate oferi sursa constituirii și susținerii mijloacelor În societatea modernă, amenințările asupra sănătății și siguranței populației sunt
și măsurilor antipoluante. Cu alte cuvinte, dacă se iau măsurile corespunzatoare, multiple și complexe, și nu țin doar de sfera domeniului medical. Factorii de risc includ
dezvoltarea economică poate coexista cu menținerea calității mediului. alimentele, în special cele de origine animală, dezastrele ecologice, accidentele cu
Astfel, revoluția verde, industriile curate, programe de dezvoltare în care dimensiunea consecințe radiologice, chimice sau biologice, șamd.
economică trebuie corelată cu cea socială, politică, culturală, de sistematizare și, nu Trăim într-o lume globalizată, în care izolarea nu mai este posibilă. Rezistența
în ultimul rand, ecologică, par a fi răspunsurile la această problemă. antimicrobiană, managementul dezastrelor, siguranța de-a lungul întregului lanț
alimentar, dezastrele ecologice și medicina mediului sunt câteva exemple ale
Dezvoltarea durabilă este cea care face din calitatea vieții oamenilor obiectivul necesității adoptării conceptului de sănătate în toate politicile, de la cele de mediu,
suprem. Ori, nu se poate concepe și nu se poate vorbi despre calitatea vieții în afara sanitar-veterinare și până la cele de sănătate umana.
sănătății . în procesul dezvoltării , sănătatea oamenilor apare în dublă ipostază: de
condiție a dezvoltării dar și de obiectiv al ei. Dacă lucrul acesta nu este nou pentru Interacțiunea dintre ființele umane, animale și mediu s-a schimbat în ultimii ani, între
știința și politica economică, nouă este maniera în care se pune această problemă în factorii determinanți situându-se creșterea populației, ce a condus la o extindere a
contextul dezvoltării durabile. arealului locuit de om și implicit a nevoilor acestuia - cultivarea intensivă a solului,
Cu alte cuvinte, logica dezvoltării durabile nu mai permite ca sănătatea sa fie despăduririle, industria și construcțiile, ce au condus la modificări climatologice și
sacrificată avantajelor economice. Aceasta cu atât mai mult cu cât acest fapt s-a fenomene extreme. Migrația, intensificarea turismului și a comerțului internațional
întâmplat în trecut. Programele de dezvoltare durabilă ale țărilor dezvoltate plasează au condus la răspândirea epidemiilor pe întreg mapamondul.
degradarea sănătății și obiectivele majore pentru înlăturarea acestei stări de fapt
alături de cele legate de degradarea și politica mediului. Asigurarea siguranței alimentare, de-a lungul întregului lanț alimentar, este esențială
pentru prevenirea apariției unor epidemii. În cazul apariției unui risc la adresa
Problema sănătății nu mai este una strict națională, dimpotrivă, transporturile sănătății publice, un răspuns rapid și eficient în vederea evitării răspândirii epidemiei
internaționale, fluxurile marfare și de persoane, marea mobilitate a virușilor, gazelor este extrem de important. În cazul apariției unui hazard natural, sunt necesare
toxice, radioactive etc. "mondializând-o" și impunând-o ca pe una globală, deoarece măsuri rapide de intervenție pentru a minimiza impactul asupra omului și mediului
ea se pune în termeni diferiți pentru tările slab dezvoltate și cele dezvoltate. înconjurator.
Pentru primele, inclusiv România, a asigura sănătatea fizică și mentală a populației

înseamnă, mai întâi, a rezolva alte probleme, legate de malnutriție, dizenterie, SIDA
etc. și abia apoi a face față bolilor asociate industrializării,dezvoltării excesive a
orașelor, schimbării modului de viață, riscurilor etc. în aceasta direcție, specialiștii
OMS își subordonează programele cerințelor dezvoltării durabile atunci când inserează
sănătatea într-un grup de alți trei factori pentru a defini ceea ce ei numesc "sisteme
de vulnerabilitate" și în care includ: înrăutățirea stării de sănătate, analfabetismul,
productivitatea scăzută și slaba capacitate de câstig, starea generală de neputință și
incapacitatea de a avea acces la resurse și de a le controla.

3
Îmbunătățirea serviciilor și accesului la asistență medicală de calitate este esențială
pentru funcționarea unei societăți durabile centrate pe pacient și prevenție. Trebuie
asigurat un cadru adecvat pentru promovarea unui mod de viață sănătos și proactiv,
favorizarea activităților sociale și prevenția și educația medicală.
Cadru strategic Abordarea sănătății și bunăstării populației trebuie să includă și abordarea bolilor
psihice și a dizabilităților. Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne
și infantile, diminuarea incidenței îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice,
respectiv prevenirea și tratarea abuzului de subsțante nocive și a bolilor mintale.
Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 poate determina cursul global de acțiune pentru
a pune capăt sărăciei, pentru promovarea prosperității și bunăstării pentru toți,
Eficiența utilizării resurselor este o componentă esențială a programului Europa 2020, pentru protecția mediului și a schimbărilor climatice. Obiectivul 3 „Asigurarea unei
strategia UE pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți la toate vârstele” este dedicat
pe următorii zece ani. Creșterea economiei mondiale și sporirea populației globale în mod specific sănătății , însă sănătatea reprezintă atât o modalitate de atingere a
(9 miliarde până în 2050) au ca rezultat consumul rapid al resurselor naturale ale obiectivului, cât și o tintă pentru alte Obiective de Dezvoltare Durabilă .
Pământului.Obiectivele privind dezvoltarea durabilă au fost preluate începand cu Aproape toate celelalte 16 obiective sunt direct legate de sănătate sau vor contribui
anul 2010 în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și la sănătate în mod indirect. Spre exemplu, pentru atingerea țintei 3.9. „până în 2030,
incluzivă și a initiațivelor sale emblematice: să se reducă substanțial numărul de decese și îmbolnăviri datorate produselor chimice
• Europa eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor periculoase precum și contaminarea cu acestea a apei, aerului, și solului”, este nevoie
• politica industrială pentru era globalizării de o cooperare intersectorială și de atingerea altor ținte cuprinse în obiectivele 1, 2,
6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14.
Pornind de la ideea că beneficiile dezvoltării economice trebuie să fie mai mari
decât costurile, inclusiv cele legate de conservarea și îmbunătățirea mediului, prima Modalitățile de implementare a țintelor vizează: guvernanță globală, politici naționale
strategie de dezvoltare durabilă a Romaniei din 1999 a avut ca obiectiv îmbunătățirea integrate de sănătate, mediu și dezvoltare, finanțare, parteneriate, evaluare
progresivă și menținerea bunăstării populației în corelare cu cerințele folosirii și responsabilitate. Strategia Europa 2020 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
raționale a resurselor naturale și ale conservării ecosistemelor. promovează conceptul de sănătate în toate politicile și abordarea holistică.
Domeniul sănătății este interconectat cu alte domenii printre care transporturi,
Aderarea la Uniunea Europeana în 2007 a ajustat prioritățile naționale, prin Strategia energie, managementul deșeurilor, piața forței de muncă, turism, educație, etc.
Națională pentru Dezvoltare Durabilă - Orizonturi 2013 – 2020 - 2030 (SNDD), aprobată Legaturile și interdependențele trebuie luate în considerare atunci când se au în
de Guvernul României la 12 noiembrie 2008, vizând reducerea decalajului socio- vedere politicile de sănătate și evaluarea impactului mediului asupra sănătății. În acest
economic față de cel al statelor membre ale Uniunii Europene. sens, Health Impact Assesement (HIA) reprezintă o combinație de proceduri, metode
și instrumente prin intermediul cărora politicile publice, programele sau proiectele
Strategia dedică un întreg capitol 3 domeniului „Sănătate și bunăstare” ce are ca pot fi evaluate din perspectiva efectului potențial asupra sănătății populației. HIA
obiectiv asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice poate servi la identificarea acțiunilor adecvate pentru a administra aceste efecte. O
vârstă. schema logică simplă a HIA implică politicile publice din diversele domenii, factorii
determinanți, factorii de risc și impactul asupra sănătății populației.

Factorii de mediu sunt determinanți ai stării de sănătate a populației. De aici rezultă În concluzie, politicile de sănătate și mediu pe care România ar trebui să le adopte
necesitatea consolidării capacității de adaptare la riscurile asupra sănătății legate în următorii ani trebuie să se fundamenteze pe prevenție și dezvoltare durabilă. Un
de modificările climatice și dezastrele naturale și integrarea acestora în elaborarea stil de viață sănătos nu presupune doar o alimentație sănătoasă și activitate fizică.
politicilor naționale de sănătate. Siguranța de-a lungul intregului lanț alimentar, calitatea aerului și a apei și sănătatea
Sistemul medical reprezintă el însuși un determinant al stării de sănătate, însă acesta mediului sunt la fel de importante. Nu putem promova alimentația sănătoasă în lipsa
preia de fapt efectele celorlalți factori determinanți. Calitatea serviciilor medicale certitudinii asupra calității și siguranței alimentelor, nu putem promova folosirea
este deosebit de importantă, iar eforturile facute în țara noastră în vederea evaluării bicicletei pentru deplasări pe distanțe scurte în lipsa unei infrastructuri adecvate, nu
calitații spitalelor și racordării la standardele europene și internaționale de calitate în putem promova activitățile fizice în aer liber fără a acționa asupra cauzelor poluării
sistemul sanitar încep să prindă contur, după o etapă de pionierat în acest domeniu. aerului și mediului înconjurător.
Alte strategii și planuri relevante pentru tematică sunt: Succesul unui astfel de demers se fundamentează pe o abordare integrată și
• Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe interdisciplinară, care nu mai privește doar sănătatea individului și a populației, ci și
emisii reduse de carbon (CRESC) pe cea a ecosistemului.
• Planul național de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice (PNASC)
• Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020
• Planul Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România
• Strategia naționala și Planul Național de Acțiune pentru conservarea biodiversității
2010-2020
• Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020, actualizare pentru
perioada 2011 – 2020
• Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) 2010-2020
• Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER)
2010- 2020
• Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului național 2014-2020
• Strategia Națională de Sănătate Publică 2014-2020
• Strategia Națională de Competitivitate 2014-2020
• Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020
România, ca membră a comunității internaționale și a familiei europene, își asumă

responsabilitatea de a se implica în efortul comun pentru sprijinirea dezvoltării
durabile.
Problemele globale impun soluții globale, această abordare necesită și colaborare,
respectiv finanțare publică (națională și internațională) pentru atingerea obiectivelor
din Agenda 2030. Instituția care se asigura de respectarea principiilor dezvoltării
durabile în România este Ministerul Mediului.

4
4.1 Poluatorul plătește
Acesta este un principiu de bază în politicile de mediu și care prevede că plata
costurilor cauzate de poluare să fie suportată de cei care o generează. Astfel se
Principii
urmarește internalizarea costurilor de poluare la nivelul celor responsabili, principiul
având scopul de a încuraja operatorii economici care poluează să îmbunătățească
procesele de producție astfel încât impactul negativ asupra mediului înconjurător să se
diminueze. Acest lucru implică conștientizarea implicațiilor de mediu ale produselor/
serviciilor pe parcursul întregului „ciclu de viață”, altfel spus, costul acestor masuri
va fi reflectat de costul de producție al bunurilor și serviciilor ce cauzează poluarea.
Principiile care stau la baza politicii de mediu au fost formulate de primul Program de
La nivel național, cadrul de reglementare în vigoare care are legatură cu acest principiu
Acțiune pentru Mediu. Acestea se referă la:
este reprezentată generic de legislația privind protecția mediului:
• principiul prevenirii poluării, devenit principiu de baza în cel de-al patrulea
• Ordonanța de Urgenta nr. 195/2005 privind protecția mediului are la bază printre
program de acțiune
alte principii și principiul „poluatorul plătește” (art. 3 pct. e);
• în procesul de adoptare a deciziei cu privire la un nou proiect trebuie avut în
• Ordonanța de Urgență nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la
vedere impactul realizării acestuia asupra mediului, încă din faza inițială
prevenirea și repararea prejudiciului adus mediului, art. 1, “stabileste cadrul de
• exploatarea resurselor naturale, care produce un dezechilibru major la nivelul
reglementare al răspunderii de mediu, bazată pe principiul „poluatorul plătește”,
ecosistemelor trebuie redusă
în scopul prevenirii și reparării prejudiciului asupra mediului”;
• informațiile stiințifice legate de mediu trebuie aprofundate în vederea îmbunătățirii
• Hotărârea Guvernului nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul
deciziilor care trebuie adoptate în legatura cu acțiunile
și ecosistemele terestre au fost afectate: „Poluatorul are obligația de a suporta
• principiul "poluatorul plăteste", care presupune acoperirea costurilor legate de
costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate și al
prevenirea și remedierea daunelor aduse mediului de către poluator
ecosistemelor terestre”(art. 19).
• activitățile dintr-un stat membru nu trebuie să cauzeze deteriorări ale mediului
în alt stat
• politicile de mediu din statele membre trebuie să țină cont de interesele țărilor în
curs de dezvoltare
• prin intermediul organizațiilor internaționale, Comisia Europeană și statele
membre trebuie să initieze acțiuni de promovare a problemelor legate de protecția
mediului cu efecte globale
• responsabilitatea privind protecția mediului revine fiecăruia dintre noi, de aceea
educația ecologică este esențială
• principiul subsidiarității: măsurile de protecția mediului trebuie adoptate la
nivelul cel mai adecvat, tinând cont de tipul de poluare, de acțiunile necesare și
de zona geografică ce trebuie protejată
• programele naționale de protecția mediului trebuie armonizate cu programul
Comisiei Europene, având la bază un concept comun dezvoltat pe termen lung

4.2 Protecția biodiversității Este un principiu general care se aplică tuturor resurselor naturale, de la alimente,
lemn și biodiversitate până la energie, metale, sol, apă, minerale, atmosferă și
În vederea protejării acestui capital natural și asigurării unei stări favorabile de pământ.
conservare a habitatelor naturale, este importantă implementarea măsurilor privind
conservarea și protejarea biodiversitatii în orice proiect de dezvoltare viitoare. Creșterea eficienței utilizării resurselor în Europa reprezintă un mijloc prin care
Biodiversitatea implică patru niveluri de abordare, respectiv diversitatea ecosistemelor, obiectivele de politică economică, socială și de mediu se pot atinge mai usor, mai
diversitatea speciilor, diversitatea genetică și diversitatea etnoculturală. Din punct sigur și cu costuri mai mici.
de vedere conceptual, biodiversitatea are o valoare intrinsecă, acesteia asociindu-i-
se însă și valorile ecologică, genetică, socială, economică, stiintifică, educațională,
culturală, recreatională și estetică. 4.4 Atenuarea și adaptarea la
Ordinul nr.19 din 13 ianuarie 2010 asigura cadrul legislativ necesar pentru evaluarea schimbarile climatice
adecvată a efectelor pe care le pot avea anumite planuri și proiecte asupra
biodiversității din siturile NATURA 2000 și din proximitatea acestora. Prin schimbări climatice se înteleg acele schimbări ale climatului pe glob generate de
activitățile umane, în principal datorită emisiilor de gaze cu efect de sera (CO2, metan,
Reglementarea de bază în domeniul conservării biodiversității o constituie OUG nr. monoxid de azot etc.), al căror efect principal este încălzirea globală a atmosferei.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, Actualul cadru de politică europeană, Strategia Europa 2020, se bazează pe trei
a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, ce asigură obiective principale care trebuie îndeplinite în UE:
transpunerea în totalitate a legislatiei comunitare din domeniu, reprezentată de • reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), până sub nivelul din
Directiva Consiliului nr. 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (pe scurt 1990;
Directiva „Păsări”) și Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor • pondere de 20% a energiei din surse regenerabile în energia consumată;
naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice (pe scurt Directiva „Habitate”). • economisirea a 20% din energia primară consumată (în comparație cu proiecțiile
realizate înaintea acordului privind obiectivele legate de schimbările climatice și
de energie pentru 2020).
4.3 Utilizarea eficienta a resurselor Conform Comisiei Europene „Adaptarea înseamnă luarea de măsuri pentru a consolida
Resurse precum apa, solul, aerul curat și serviciile ecosistemice sunt vitale pentru rezistența societății la schimbările climatice și pentru a reduce la minimum impactul
sănătate și pentru calitatea vieții, însă sunt disponibile doar în cantități limitate. efectelor negative ale acestora. Atenuarea înseamnă reducerea sau limitarea emisiilor
Concurența tot mai mare pentru anumite resurse va duce la deficițe și la creșterea de gaze cu efect de sera.”
prețurilor, ceea ce va afecta economia Europei. Resursele trebuie să fie gestionate
mai eficient pe durata întregului ciclu de viață, de la extracție, transport, prelucrare
și consum până la eliminarea deșeurilor.
Acesta este motivul pentru care Comisia insistă pe „eficiența utilizării resurselor”.
Eficiența utilizării resurselor înseamnă să producem mai multă valoare cu mai puține
resurse și să ne schimbăm obiceiurile de consum. Aceasta va limita riscul apariției de
deficite și va menține impactul asupra mediului în limitele naturale ale planetei.

4.5 Reziliența la dezastre 4.5.1 Principii ale dezvoltării durabile
în domeniul sănătății
Dezastrele reprezinta o amenințare permanentă pentru dezvoltarea durabilă și
• nedegradarea mediului înconjurător
generează anual numeroase victime omenești și pierderi materiale; totodată, începutul
• corelarea cu importanța socială foarte mare:
acestui mileniu se caracterizează printr-un impact tot mai accentuat al activităților
• îmbunătățirea stării de sănătate a populației
umane asupra Terrei.
• sursă educațională
• întărește accesul la educație
Reziliența la dezastre reprezintă unul din aspectele fundamentale ale dezvoltării
• corelarea cu dreptul la dezvoltare:
durabile. În acest sens, face apel la instituțiile Uniunii Europene ca această considerație
• respectarea nevoilor de dezvoltare ale generațiilor prezente și viitoare
să devină unul din pilonii esențiali ai acțiunilor viitoare în domeniul dezvoltării
• asigurarea unei calități mai bune a vieții pentru copii
durabile în Europa și să se reflecte în structura viitoare a fondurilor și a proiectelor
• respectarea dreptului la o viață sănătoasă și productivă
Uniunii Europene. În ultimii zece ani, intensitatea dezastrelor a crescut semnificativ.
• adaptarea la schimbări și provocări externe prin prestarea unor servicii medicale
În fiecare an, la nivel global, câteva zeci de mii de persoane își pierd viața ca urmare
relevante
a catastrofelor naturale, iar costurile nemijlocite suportate de statele membre UE
se ridică la câteva zeci de miliarde de euro, numarul deceselor fiind adesea mai
mare în țările în curs de dezvoltare iar daunele economice mai ridicate în economiile
dezvoltate.
Astfel, toate proiectele Uniunii privind construirea de infrastructură nouă (realizate

fie cu ajutorul fondurilor pentru Politica Regională, fie cu cel al Fondului european
pentru investiții strategice) ar trebui să fie reziliente la dezastre. Autoritățile locale și
regionale joacă un rol esențial în ce priveste gestionarea riscurilor aferente dezastrelor
și în gestionarea dezastrelor în sine și atrage atenția asupra legitimității, rolului și
importanței platformelor locale și regionale în limitarea riscurilor de dezastre.
În concluzie, se consideră că, pentru o gestionare optimă a riscurilor, este indispensabilă

colaborarea administrațiilor locale și naționale cu părtile interesate din sectorul
privat, inclusiv cu societățile de asigurări.

5
Totuși, se pare că nu există o definiție clară a spiritului antreprenorial în literatură,
în special în ceea ce privește gradul de inovare și mărimea unei activități specifice
care este necesară ca fiind antreprenorială. Există un consens cu privire la faptul
că un antreprenor acționează pe a valorifica oportunitățile și că acesta este condus
de o motivație intrinsecă. Thornton (1999) definește spiritul antreprenorial ca fiind
Antreprenoriatul sustenabil crearea de noi organizații, ceea ce implică un anumit grad de inovare și mărime.
Această creație apare ca fiind în context dependentă, socială și economică.
Bennett a definit în 1991 noțiunile de “mediu antreprenor","antreprenor verde","eco-
antreprenor" și "ecopreneur", caracteristicile pe baza cărora putem identifica
antreprenorii verzi, fiind că aceștia sunt motivați intrinsec. Activitățile lor de afaceri
au un caracter general pozitiv asupra mediului natural și acționează în mod conștient
Întrucât majoritatea formelor de activitate economică devin ineficiente dacă sunt pentru a asigura un viitor mai sustenabil.
conduse centralizat, în ultimele două decenii s-a ajuns la susținerea idee că activitățile
economice trebuie să fie conduse de antreprenori care răspund unor stimulente Întru-un raport al Națiunilor Unite din 2014, se subliniază faptul că antreprenoriatul
politice prin inovație în management și tehnologie. a oferit oportunitatea ca mulți dintre cei săraci să câștige un trai sustenabil. Acesta
reprezintă un motor considerabil de generare a locurilor de muncă decente și poate
Aceste investiții din sectorul privat în inovarea ecologică pot nu numai să genereze contribui în mod semnificativ la dezvoltarea durabilă prin crearea de locuri de muncă
profituri pentru antreprenori și investitori, dar pot și să creeze externalități pozitive și stimularea creșterii și inovării economice, îmbunătățirea condițiilor sociale și
pentru societate și pentru mediu, mai ales atunci când nu contribuie numai la contribuția la abordarea provocărilor de mediu. Astfel, antreprenoriatul durabil este
crearea unei mici piețe de nișă, dar au potențialul de a fi redimensionate pentru a recunoscut ca răspuns pe scară largă la întrebarea privind dezvoltarea și scăderea
ajunge la o transformare durabilă a întreagii industrii. Într-un articol cu privire la inegalităților sociale (autori precum Dean și McMullen, 2007; Cohen și Winn, 2007) și
antreprenoriatul verde, autorii susțin faptul că este nevoie ca accentul să fie pus pe provocările sociale cu care se va confrunta în acest secol.
termenul "Inovație verde"și "Inovare", mai degrabă decât pe termenul de 'Verde' și
atât. Principala implicație este ca guvernele să se concentreze pe generarea unor Antreprenoriatul sustenabil – exemple:
politici publice care să creeze un mediu favorabil pe scară largă, inovații care să • introducerea de practici cu impact asupra mediului în activitatea curentă cu
contribuie la transformarea ecologică globală a unei industrii întregi, mai degrabă scopul de a creşte reciclarea, de a reduce consumul de energie, de a îmbunătăți
decât la subvenționarea pieței de nișă verde. gestionarea resurselor și de a reduce poluarea;
• dezvoltarea de noi activități în cadrul economiei ecologice cu scopul de a oferi
Antreprenorii sunt oameni de afaceri care au în vedere noi oportunități de afaceri prin oportunități de angajare, precum și de a contribui la reducerea impactului negativ
asumarea de riscuri și transformând ideile lor în realitate comercială. Antreprenorii asupra mediului (spre exemplu reducerea emisiilor din surse fixe în atmosferă şi
sunt principalii generatori de inovație, activitățile antreprenoriale fiind legate de limitarea poluării corpurilor de apă);
noțiunea lui Schumpeter (1934) de "Distrugere creativă", în care antreprenorii • introducerea etichetării ecologice
promovează schimbarea mediului economic și de afaceri.

5.1 Importanța atitudinilor publicului Un alt studiu a identificat bunăstarea, implicarea comunității și filantropia ecologică
ca fiind cele mai importante dimensiuni ale dezvoltării și a subliniat importanța
larg pentru susținerea abordării percepției clienților asupra acreditărilor de mediu ale unei firme, o concluzie susținută
și de Lyon și studiul lui Maxwell.
dezvoltării durabile
Responsabilitatea Socială Corporativă poate lua mai multe forme și poate fi integrată
Într-o analiză a principalelor concluzii ale celor două decenii, analiza transnațională a într-o măsură mai mare sau mai mică modelul de afaceri al unei companii și / sau
atitudinilor de mediu, a arătat că preocuparea medie cu problemele de mediu crește s-ar putea referi la activitatea pe care o generează (clienților, angajați, acționari,
pe măsură ce bogăția unei țări crește, în general, preocupările legate de mediul comunități, mediu și societate). Aceasta implică, de exemplu, respectând legislația
înconjurător au scăzut ușor în ultimele două decenii, în special în acele țări care au națională și internațională relevantă, precum și legislația privind Drepturile omului. În
înregistrat un nivel mai scăzut al creșterii economice. În țări precum SUA, Japonia și literatura existentă există o tendință de a lega responsabilitatea socială corporativă
Germania, procentul persoanelor care declară că sunt dispuși să plătească prețuri mult sau corporativ.
mai mari sau impozite mult mai mari pentru a proteja mediul a scăzut în medie cu
aproximativ 8% între 1993 și 2010. Studiul a arătat că, la nivel individual, preocupările De asemenea, trebuie subliniat faptul că Responsabilitatea socială corporativă (CSR)
legate de mediul înconjurător sunt determinate de vârstă, sex, educație, venit și este adesea confundată cu, sau intenționată ca, antreprenoriat durabil. Astăzi,
preferințele ideologice ale oamenilor și valorile post-materiale. conceptul de CSR este legat de așteptările societății ca o afacere să se comporte etic
(York și Venketaraman, 2010). Dyllick și Hockerts argumentează chiar că sustenabilitatea
Studiul efectuat de Cherry et al. bazat pe populația SUA a arătat că sprijinul public corporativă poate să fie definită ca îndeplinind nevoile părților interesate directe și
pentru tehnologiile energetice cu emisii scăzute de carbon depinde de valorile indirecte ale unei firme (cum ar fi acționari, angajați, clienți, grupuri de presiune,
oamenilor în domeniul cercetării și dezvoltării finanțate din fonduri publice, dar nu comunități), fără ca acest lucru să compromită posibilitetea de a satisface nevoile
și în cazul implementării unor tehnologii specifice. În schimb, interesul economic viitoarelor părți interesate (Dyllick și Hockerts, 2002,). Alţi autori argumentează
local influențează în mod semnificativ sprijinul oamenilor pentru implementarea faptul că există dovezi substanțiale că organizațiile ar trebui să investească în CSR
tehnologiilor alternative. pentru a deveni semnificativ mai competitive.
În mod deosebit, în ultimul deceniu, schimbările la nivel național au influențat opțiunile

făcute de firme, concentrându-se tot mai mult pe responsabilitatea corporativă a
mediului sau pe responsabilitatea socială corporativă a mediului. Conceptul este
definit de Mazurkiewics drept "datoria de a suporta implicațiile asupra mediului a
operațiunilor, produselor și facilităților companiei, eliminarea deșeurilor și emisiilor,
maximizarea eficienței și productivității resurselor sale și minimizarea practicilor care
ar putea afecta negativ bucuria resurselor țării prin generațiile viitoare."
Medarevic susține că o abordare responsabilă generează avantaje semnificative pentru

firme, mai ales atunci când măsurile sunt luate în mod voluntar. Rahman, într-un
efort de a sistematiza literatura de specialitate în domeniu, a identificat cele mai
importante trei dimensiuni ale responsabilitații sociale corporative a mediului, cum
ar fi guvernarea, credibilitatea și performanțele de mediu.

5.5.1 Responsabilitatea socială ÎNȚELEGEREA MEDIULUI EXTERN
corporativă a mediului – exemple Mediul extern trebuie să fie luat în considerare în procesul de creare a valorii de
către companie. Exemple de aspecte relevante privind mediul extern sunt: aspectele
Printre direcţiile principale ale răspunderii sociale ale firmei pot fi enumerate:
societale, cum ar fi schimbările populației și demografice, drepturile omului, sănătatea,
• Promovarea standardelor etice înalte în business
sărăcia, valorile colective și sistemele educaționale; provocările privind mediul, cum
• Asigurarea unei calităţi înalte ale condiţiilor de muncă a salariaţilor
ar fi schimbările climatice, pierderea ecosistemelor și lipsa de resurse etc.
• Asigurarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor
• Protejarea drepturilor salariaţilor
• Programe pentru prevenirea discriminării angajaţilor
• Sprijinirea instituţiilor de caritate
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR CARE INFLUENȚEAZĂ
• Protecția consumatorului
AFACEREA
Scopul oricărei companii private este acela de a crea valori pentru clienti, care
• Susţinerea artei, instituţiilor de învăţământ, medicinii
implicit să genereze profit pentru ea însăşi. Compania analizează aspectele locale
• Programe pentru ajutorarea bătrânilor
ale mediului în care îşi desfăşoară activitatea și identifică, evaluează și prioritizează
• Sprijinirea reînnoirii şi reconstrucţiei urbane
problemele bazate pe capacitatea acestora de a afecta crearea de valori.
• Programe de instruire a şomerilor
Spre exemplu compania poate idenfica faptul că în zonă există o lipsă de personal
calificat în domeniu sau că materia primă pe care o utilizează este ameninţată de
5.2 Comunicarea responsabilității factori externi (ex. o fabrică de mobilă constată că în zonă se produc tăieri masive
de pădure, care într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat ar putea să îi afecteze
sociale a companiilor (CSR) afacerea), sau că produsele şi serviciile generate de companie înglobează o cantitate
de energie mai mare decât alte produse similare, sau generează o cantitate mai mare
Sub presiunea consumatorilor din ce în ce mai informaţi, companiile înţeleg că nu de deşeuri, ceea ce conduce și la un cost mai ridicat al produselor etc.
funcţionează într-un spaţiu economic izolat, ci că activitatea lor are un impact major
asupra mediului şi a bunăstării sociale. De aceea este important ca proiectele de
CSR să fie comunicate coerent și relevant către toate părţile interesate din interiorul DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
şi exteriorul companiei. Comunicarea și angajamentul faţă de părțile interesate, Strategia companiei identifică modul în care aceasta intenționează să atenueze sau
inclusiv faţă de personalul propriu, reprezintă o parte importantă a procesului de să gestioneze riscurile și să maximizeze oportunitățile. Aceasta ar trebui să includă
transformare a întreprinderilor de astăzi de a lucra într-un mediu global, cu forțe planuri de alocare a resurselor și obiective specifice, cuantificate pe termen scurt,
sociale și de mediu care au impact asupra succesului afacerilor, atât în prezent, cât mediu și lung. Strategia trebuie să se refere la capacitatea companiei de a crea valoare
și în viitor. Comunicarea și angajamentul eficace sunt parte esențială a dezvoltării pe termen scurt, mediu și lung, precum și la utilizarea și efectele asupra capitalurilor.
unei strategii care să răspundă riscurilor și oportunităților sociale și de mediu. De
asemenea comunicarea contribuie la realizarea strategiei stabilite și influentează Capacitatea unei organizații de a crea valoare este influențată atât de mediul intern
cultura organizatională. cât şi de mediul extern. Odată stabilite și prioritizate acțiunile ce conduc la atingerea
obiectivelor asumate, acestea trebuie puse în aplicare, conform unei planificări bine
Pentru o buna comunicare privind responsabilitatea socială corporativă este esenţial definite (termene, responsabilități, bugete etc).
a se avea în vedere următoarele atribute:

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR • Implicarea angajaţilor în generarea conţinutului de comunicare internă a proiectelor
Companiile trebuie să își coreleze strategia cu schimbările din mediul extern, inclusiv de CSR şi în acţiunile de CSR întreprinse. Multe dintre activitățile desfășurate
cu așteptările societale în evoluție și limitările resurselor naturale. În plus, subliniază de companii, cum ar fi voluntariatul angajaților pentru inițiativele sociale și de
importanța de a răspunde nevoilor și intereselor legitime ale părților interesate, mediu, reprezintă o parte importantă a acestei transformări, schimbând modul
deoarece valoarea este creată prin relațiile cu ceilalți. în care angajații gândesc și se comportă, atât la locul de muncă, cât și în viaţa
privată. De asemenea, schimbă percepțiile mai largi despre companie.
Conducerea companiei trebuie să se asigure că strategia este implementata conform • Stabilirea elementelor de comunicare internă și externă pentru fiecare etapă a
planificării stabilite și generează rezultatele scontate. Acest lucru se poate realiza proiectului (pregătire, aprobare, planificare, lansare, derulare, etape principale
numai printr-o permanentă monitorizare şi evaluare a rezultatelor. De asemenea de monitorizare şi măsurare, închidere şi celebrare).
conducerea trebuie să se asigure că organizația dezvoltă și întreține relații cu părțile • Măsurarea și evaluarea rezultatelor pe măsura derulării proiectelor de CSR, mai ales
interesate pentru a spori bunăstarea colectivă și că modelul de afacere al organizației în interiorul companiei, pentru implicarea angajaţilor și construirea mentalităţii
include toate aspectele semnificative ale dezvoltării durabile. de CSR.
• Stabilirea mecanismelor de feedback din partea echipei de proiect, a colegilor
din companie, a altor categorii de publicuri relevante din interiorul şi exteriorul
RAPORTAREA ŞI COMUNICAREA firmei, în timp real.
Organizațiile ar trebui să raporteze și să comunice cu privire la aspectele esențiale ale
• Revizuirea periodică a strategiei şi includerea de noi elemente care să contribuie
dezvoltării durabile care au impact asupra părților interesate și asupra organizației
la atingerea obiectivelor, în baza feedback-ului primit.
pentru a influența crearea de valori pe termen scurt, mediu și lung. Modul de
comunicare a rezultatelor trebuie să reflecte strategia şi viziunea companiei, utilizând
date pentru a demonstra rezultatele obținute.
De asemenea comunicarea trebuie să fie onestă și să prezinte cu findelitate faptele,

pentru a nu crea suspiciuni pentru părţile interesate și pentru presă prin denaturări
sau omisiuni. Comunicarea reprezintă un angajament permanent în care părțile
interesate au posibilitatea de a-și exprima opiniile.
Cele mai importante aspecte pe care ar trebui să se concentreze companiile în

structurarea strategiei de comunicare a proiectelor de CSR sunt următoarele:
• Definirea unui mesaj central al comunicării de CSR şi prezentarea sa coerentă în

comunicarea internă și externă. Mesajul central să fie relevant pentru domeniile
în care compania face proiectele de CSR (social, educaţie, mediu), pentru a nu se
crea disonanţe.

5.3 Achizițiile verzi 5.4 Amprenta de carbon
În definiția Comisiei Europene, achiziţiile publice ecologice (APE), reprezintă procesul Amprenta de carbon este ansamblul emisiilor de gaze cu efect de sera generate direct
prin care autorităţile publice introduc criterii de mediu în cadrul cerințelor pentru și indirect de un individ, o organizaţie, un eveniment sau un produs, exprimate în
achiziția de bunuri, servicii şi lucrări, astfel încât acestea să aibă un impact redus echivalent CO2. Gazele cu efect de seră (GES) sunt emise în procesul de producere a
asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă al acestora. energiei, în timpul transportului, curăţării terenurilor, defrişărilor şi prin producerea
și consumul de alimente, bunuri de larg consum, materiale, drumuri, clădiri și servicii.
Legea nr. 69/2016 privind achizițiile publice verzi, prevede următoarele scopuri la Cele mai multe dintre emisiile care compun amprenta de carbon provin din surse
articolul 2: indirecte, de exemplu consum de combustibil pentru a produce bunuri de larg consum.
a. promovarea protecției mediului și a dezvoltării durabile; Sursele directe se referă, de exemplu, la consumul de combustibil pentru deplasare
b. promovarea consumului și producției durabile, precum și a eficienței utilizării cu maşina personală sau pentru a găti alimente în gospodărie.
resurselor;
c. încurajarea dezvoltării și aplicării tehnologiilor curate și prietenoase cu mediul; Pentru un anumit produs, amprenta de carbon reflectă emisiile de gaze cu efect de
d. promovarea progresului social care favorizează dezvoltarea economică; seră asociate tuturor etapelor ciclului de viaţă al produsului. Amprenta de carbon
e. asigurarea utilizării eficiente a fondurilor, este un sub-set de date care face parte din analiza impactului de mediu pe parcursul
f. îmbunătățirea calității prestațiilor și optimizarea costurilor pentru achizițiile ciclului de viaţă (LCA – life cycle analysis). Evaluarea ciclului de viaţă este o tehnică
publice pe termen scurt, mediu și lung; folosită pentru a înţelege mai bine, a măsura și a reduce impactul asupra mediului
g. dezvoltarea pieței interne a produselor, serviciilor, lucrărilor și tehnologiilor prin evaluarea completă a tuturor surselor și tipurilor de impact asupra mediului, în
verzi. fiecare etapă din ciclul de viaţă al unui produs (de exemplu de la materia primă până
la consumul, eliminarea sau reciclarea produsului, cu toate etapele de prelucrare,
În cuprinsul legii, conceptul de achiziție publică verde este definit drept procesul distribuţie, utilizare etc.).
prin care autoritățile contractante utilizează criterii privind protecția mediului care
să permită îmbunătățirea calității prestațiilor și optimizarea costurilor cu achizițiile În fapt, schimbările climatice, într-un context mai larg, reprezintă toate amenințările
publice pe termen scurt, mediu și lung;ieței interne a produselor, serviciilor, lucrărilor ecologice cu care ne confruntăm astăzi. Schimbarea climei, desertificarea, defrișările,
și tehnologiilor verzi. colapsul pescuitului, insecuritatea alimentară și dispariția rapidă a speciilor fac parte
dintr-o singură problemă unică: umanitatea cere pur și simplu mai mult de la Pământ,
Achizițiile verzi – oportunități pentru antreprenori: decât poate oferi acesta. Principalele gaze cu efect de sera luate în calcul la analiza
• În momentul când realizați achiziții pentru desfășurarea activității firmei, luați amprentei de carbon sunt următoarele: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid
în considerare, mereu când este posibil, criteriile prevăzute în Legea achizițiilor nitros (N2O), hidrofluorură de carbon (HFC), hexafluorură de sulf (SF6), perfluorocarbon
verzi și păstrați toată documentația necesară pentru a putea dovedi ulterior faptul (PFC). O valoare specifică a indicatorului Potenţial de Încălzire Globală (cunoscut în
că implementa principiile în mod voluntar în cadrul afacerii dvs.; limba engleză ca „Global Warming Potential”) este asociată fiecărei categorii de gaze
• Atunci când pregătiți dosarul pentru a participa la o competiție pentru finanțare, cu efect de sera.
sau la o licitație publică, căutați să propuneți o ofertă care să explice clar
implementarea principiilor achizițiilor verzi în oferta avansată.

Indicatorul GWP este definit ca efectul potenţial de schimbare climatică relativă pe Procesul trebuie monitorizat continuu și rezultatele înregistrate şi comparate, astfel
kilogram de emisii de gaze cu efect de seră, într-o perioadă de timp stabilită, de încât să permită realizarea unei analize și revizuirea măsurilor.
exemplu 100 de ani (GWP100). Impactul total asupra schimbării climatice, al unui
produs pe parcursul ciclului său de viaţă este calculat prin însumarea valorilor GWP Emisiile de GES sunt contabilizate pe trei grupe sau "domenii":
corespunzătoare diferitelor emisii. • Domeniul de aplicare 1: emisiile directe care rezultă din activități din cadrul
organizației. Aceasta ar putea include arderea combustibilului la fața locului,
În ultimul deceniu, companiile au început să elaboreze rapoarte de responsabilitate producția și emisiile de proces, pierderile de agent frigorific și combustibilul
corporativă și rapoarte de dezvoltare durabilă, alături de rapoartele anuale şi cele utilizat pentru vehiculele companiei.
financiare. În plus, studii de ierarhizare a companiilor din perspectiva guvernării • Domeniul de aplicare 2: emisii indirecte din electricitate, căldură sau aburul pe
corporative au fost realizate de organizaţii specializate. Deși nu există o metodă care îl achiziționăm și utilizăm în procesele tehnologice. Deși nu deținem controlul
universal acceptată pentru calculul amprentei de carbon, există diferite orientări direct al emisiilor, folosind energia, suntem responsabili indirect pentru eliberarea
cuprinzătoare în standardul ISO 14064 și în Protocolul GES privind standardul de de CO2 în atmosferă.
raportare pentru întreprinderi. • Domeniul de aplicare 3: Orice alte emisii indirecte de la surse aflate în afara
controlului nostru direct. Exemple de emisii de domeniu 3 includ bunuri și servicii
achiziționate, utilizarea produselor vândute, naveta angajatilor și călătorii de
5.5 Amprenta de carbon a afaceri, eliminarea deșeurilor și consumul de apă.
unei întreprinderi / organizaţii

Toate întreprinderile au posibilitatea de a-și reduce emisiile de dioxid de carbon,
lucrul acesta le oferă un avantaj competitiv pe piaţă conducând la:
• Reducerea costurilor cu energia pe întreg lanţul de producţie și desfacere;
• Imbunătăţirea imaginii companiei privind responsabilitatea socială (raportarea
reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră este o componentă principală în
elaborarea raportului CSR);
• Incurajarea și utilizarea noilor tehnologii inovatoare care diminuează consumul de
resurse naturale. O amprentă de carbon organizațională măsoară aspectele directe
și indirecte, emisiile de gaze cu efect de seră generate de toate activitățile dintr-o
organizație.
Cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră ne ajută să înțelegem care sunt sursele
cheie ale emisiilor de gaze cu efect de seră, modul în care contribuie organizația
la emisiile globale și oportunitățile pe care organizaţia le are în vederea reducerii
acestor emisii. În urma cuantificării acestor emisii se trece la elaborarea unui plan de
reducere a lor, identificând mijloacele de reducere a amprentei de carbon, respectiv
stabilirea unei ţinte de reducere pentru activităţile viitoare.

5.6 Amprenta de carbon a unui produs Comunicarea amprentei organizaționale în exteriorul organizaţiei – în raportul de
responsabilitate socială corporativă (CSR), de exemplu - demonstrează preocuparea
privind impactul organizaţiei asupra mediului şi un angajament luat faţă de anagajaţi
O amprentă de carbon a unui produs este suma totală a emisiilor de gaze cu efect
şi clienţi.
de seră (CO2e) produse pe tot parcursul ciclului de viață al respectivului produs,
inclusiv producție, distribuție și utilizare. Include emisiile furnizorilor, clienților și
distribuitorilor în legătură cu fabricarea și utilizarea produselor.
5.8 Economia circulară
Se referă, de asemenea, la emisiile create prin eliminarea deșeurilor și impactul
Economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea,
reciclării. Măsurarea și analizarea amprentelor de carbon pentru produse și servicii
reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente
oferă o multitudine de date utile și informații cheie care pot fi utilizate pentru a
cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extins. Acesta
gestiona riscurile, precum și pentru a identifica reducerile de costuri și oportunitățile
este un stimulent al inovaţiei în domeniul reutilizării materialelor, componentelor şi
de dezvoltare a produselor. O amprentă de carbon a produsului poate fi un instrument
produselor, precum și al creării noilor modele de afaceri. Într-o economie circulară,
util pentru angajați, furnizori, investitori și clienți. Poate motiva angajații pentru
utilizarea mai eficientă a materialelor creează o valoare mai mare, atât prin economii
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, poate contribui la creşterea gradului
de costuri, cât şi prin dezvoltarea unor pieţe noi sau a celor existente.
de cunoaștere a mărcii și valorii acesteia, și poate să sprijine acțiunile furnizorilor și
clienților în reducerea emisiilor.
Spre deosebire de economia lineară care se bazează pe extragerea materiilor prime,
producţie, distribuţie, consum și deşeu, economia circulară implică reducerea
Amprenta de carbon pe produs este o măsurare a emisiilor de gaze cu efect de seră în
la minimum a deşeurilor. Când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață,
fiecare etapă a vieții produsului:
materialele din care este făcut sunt păstrate în cadrul economiei și reutilizate ori
• extracție și producție de materiale,
de câte ori este posibil. Acestea pot fi folosite din nou și din nou, creând astfel o
• transportul materiilor prime și materialelor,
valoare suplimentară. Economia circulară este un model de producție și consum care
• producția,
implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și
• distribuția,
produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor
• utilizarea produsului,
este extins. Acesta este un stimulent al inovaţiei în domeniul reutilizării materialelor,
• eliminarea / reciclarea.
componentelor şi produselor, precum și al creării noilor modele de afaceri. Într-o
economie circulară, utilizarea mai eficientă a materialelor creează o valoare mai
5.7 Comunicarea datelor în interiorul mare, atât prin economii de costuri, cât şi prin dezvoltarea unor pieţe noi sau a celor
existente.
şi exteriorul organizatiei
Spre deosebire de economia lineară care se bazează pe extragerea materiilor prime,
Comunicarea rezultatelor privind amprenta de carbon la nivelul organizaţiei poate producţie, distribuţie, consum și deşeu, economia circulară implică reducerea
contribui la angajarea întregii echipe în procesul de reducere a emisiilor de gaze cu la minimum a deşeurilor. Când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață,
efect de seră precum și la un management mai performat al energiei. Datele colectate materialele din care este făcut sunt păstrate în cadrul economiei și reutilizate ori de
pot ajuta angajații să identifice şi să eficientizeze procesele și practicile existente. câte ori este posibil. Acestea pot fi folosite din nou și din nou, creând astfel o valoare
Suplimentar, economia de energie va genera și o reducere a costurilor. suplimentară.

Economia de azi în România este în cea mai mare măsură una de tip liniar, în care Noul pachet de măsuri al Comisiei privind economia circulară încurajează mediul de
resursele extrase din natură şi energiile înglobate în materii prime și produse finite afaceri și consumatorii să treacă la un model economic mai circular, în care resursele
sunt aruncate, ceea ce generează un impact negativ asupra mediului şi implică sunt folosite intr-un mod mai intelligent, ceea ce va conduce la o creştere durabilă și
cheltuieli suplimentare pentru remedierea consenciţelor. Acest concept al lumii crearea de noi locuri de muncă.
moderne reprezintă trecerea la o economie bazată pe reducerea consumului de
energie și materii prime, în care deşeurile rezultate din multitudinea de activităţi, Un element-cheie al noii abordări este propunerea legislativă revizuită privind
să aibă destinaţii precise încă din faza de proiectare, prin integrarea lor în spirala deşeurile. Aceasta include ţinte de reciclare pe termen lung pentru deşeurile
ciclică a reutilizării. Cu alte cuvinte, deşeurile care apar într-un proces de fabricaţie municipale şi deşeurile de ambalaje, măsuri pentru limitarea depozitării deşeurilor și
să constituie materii prime pentru un alt proces, prin implementarea de tehnologii stimulente destinate statelor membre pentru utilizarea unor instrumente economice
verzi adecvate. la nivel național.
Tranziţia către economia circulară ar trebui să fie privită de mediul de afaceri și de De asemenea, propunerea legislativă promovează cooperarea între industrii, deşeurile
societate ca o oportunitate pentru înlăturarea blocajelor crizei economice traduse generate de un proces devenind astfel materiale secundare pentru altele, printr-
prin pierderea locurilor de muncă și limitarea accesului la resursele naturale. un cadru juridic simplificat pentru produsele secundare şi încetarea statutului de
deşeu, creând o mai mare certitudine pentru operatorii de pe pieţele respective.
Alte măsuri promovează prevenirea generării deşeurilor, îndeosebi a celor alimentare.
5.8.1 Beneficiile economiei circulare Revizuirea proiectării ecologice va permite înglobarea circularităţii în produse încă
Măsuri precum prevenirea deșeurilor, proiectarea ecologică și reutilizarea ar putea de la inceput. Se va lansa o investigaţie în privinţa uzurii morale planificate, cu un
economisi în companiile din UE, 600 de miliarde de euro - echivalentul a 8% din cifra program independent de testare pentru identificarea şi remedierea unor astfel de
de afaceri anuală, reducând totodată emisiile totale de gaze cu efect de seră cu 2-4%. practici. Un nou plan de lucru privind proiectarea ecologică va promova eficienţa
energetică și posibilitatea reciclării produselor printr-o serie de măsuri, inclusiv noi
Trecerea la o economie circulară ar putea aduce beneficii cum ar fi reducerea presiunii cerințe de eficientă energetică.
asupra mediului, îmbunătățirea securității aprovizionării cu materii prime, creșterea Pachetul legislativ include, de asemenea, un plan de acțiune pentru ecologizarea
competitivității, stimularea inovării, stimularea creșterii economice, crearea de achiziţiilor publice. Achiziţiile publice reprezintă aproape 20 % din consumul UE, astfel
locuri de muncă. De asemenea, consumatorii vor beneficia de produse mai durabile că sporirea eficienţei orientărilor din acest sector ar putea aduce roade semnificative.
și inovatoare, care vor spori calitatea vieții și îi vor ajuta să economisească bani pe Este un domeniu în care Comisia Europeană îşi propune să îşi asume forţa exemplului.
termen lung.
O strategie pentru materialele plastice în economia circulară cuprinde acţiuni vizând
Cadrul legal European interfaţa dintre legislaţia privind substanţele chimice, produse și deşeuri, fiind menită
să reducă și deşeurile marine. De asemenea, sunt planificate acţiuni privind deşeurile
alimentare, inclusiv o metodologie comună pentru a putea măsura amploarea
Pachetul privind Economia Circulară, adoptat în decembrie 2015 de Comisia Europeana
problemei şi pentru a defini indicatori relevanţi. Măsurile din alte domenii cuprind
include o serie de propuneri legislative pentru revizuirea Directivelor privind
deşeurile industriale și miniere, materiile prime esenţiale, lucrările de construcţii
deşeurile, crescând ţintele de reciclare pe toate fluxurile și având drept obiective
şi demolare, sectorul bioproduselor, precum și un nou cadru de monitorizare pentru
încurajarea Statelor Membre în trazitia către o economie circulară care să stimuleze
măsurarea progreselor.
competitivitatea globală, să întărească creşterea economică și să creeze noi locuri de
muncă.

6 EDD are ca scop dezvoltarea competenţelor care ajută indivizii să reflecteze la
propriile lor acţiuni, ținând seama de impacturile lor actuale și viitoare, sociale,
culturale, economice și de mediu, dintr-o perspectivă locală și globală. Indivizii
Educație pentru
trebuie de asemenea împuterniciți să acționeze în situații complexe într-o manieră
sustenabilă, care le poate cere să pornească în direcții noi și să participe la procesele
socio-politice, îndreptând societățile lor către dezvoltarea sustenabilă.
Dezvoltare Durabilă EDD trebuie înțeleasă ca parte integrantă a calității educației, inerentă conceptului
învățării continue: Toate instituţiile educaționale – de la educația preșcolară la cea
universitară. ca și educația non-formală și informală – pot și trebuie să considere că
este responsabilitatea lor să se ocupe intens de aspectele dezvoltării sustenabile și să
promoveze dezvoltarea competenţelor sustenabilității.
EDD oferă o educație care contează și este cu adevărat relevantă pentru fiecare
„Este nevoie de o schimbare fundamentală a felului în care concepem rolul educației
cursant în lumina provocărilor prezentului.
în dezvoltarea globală, deoarece ea are un impact catalizator asupra bunăstării
indivizilor și asupra viitorului planetei noastre.… Acum, mai mult ca oricând, educația
EDD este o educație holistică și transformațională care abordează conținutul
are responsabilitatea de a-și adapta viteza la provocările și aspirațiile secolului al
și rezultatele învățării, pedagogia și mediul de învățare. Astfel, EDD nu numai că
21-lea, și de a promova tipurile corecte de valori și aptitudini care vor duce la o
integrează conținuturi cum ar fi schimbările climatice, sărăcia și consumul sustenabil
creștere sustenabilă și inclusivă și la un trai pașnic împreună “
într-o programă; ea creează de asemenea opțiuni interactive pentru predarea
orientată către cursant și învățare. EDD cere o schimbare de la predare la învățare.
- Irina Bokova,
Ea are nevoie de o pedagogie orientată către acțiune, transformatoare, care susține
Director-General al UNESCO
învățarea auto-direcționată, participarea și colaborarea, orientarea către probleme,
inter- și transdisciplinaritatea și conexiunea dintre învățarea formală și cea informală.
Doar astfel de abordări pedagogice fac posibilă dezvoltarea competenţelor cheie
Îmbarcarea pe calea dezvoltării sustenabile va necesita o transformare profundă a
necesare pentru promovarea dezvoltării sustenabile.
felului în care gândim și acționăm.
Recunoașterea internațională a EDD ca un factor cheie de facilitare a dezvoltării

Pentru a crea o lume mai sustenabilă și pentru a ne angaja la problemele legate de
sustenabile a crescut constant. EDD a fost recunoscută ca atare la cele trei summit-
sustenabilitate descrise în Obiective de Dezvoltare Durabilă - ODD-uri, indivizii trebuie
uri globale fecunde privind dezvoltarea sustenabilă: Conferința ONU din 1992 privind
să devină factori de schimbare pentru sustenabilitate. Ei au nevoie de cunoștințe,
Mediul și Dezvoltarea (UNCED) din Rio de Janeiro; Summit-ul Mondial 2002 privind
aptitudini, valori și atitudini care să-i împuternicească să contribuie la dezvoltarea
Dezvoltarea Sustenabilă (WSSD) din Johannesburg, Africa de Sud; și Conferința ONU
sustenabilă. De aceea, educația este crucială în realizarea dezvoltării durabile. Cu
din 2012 privind Dezvoltarea Sustenabilă (UNCSD), de asemenea din Rio de Janeiro,
toate acestea, nu toate felurile de educație susțin dezvoltarea sustenabilă. Educația
Brazilia. EDD este de asemenea recunoscută în alte acorduri globale cheie, cum ar fi
care promovează doar creșterea economică poate duce de asemenea la o creștere a
Acordul de Paris (Articolul 12).
modelelor de consum nesustenabile. Abordarea actuală a Educației pentru Dezvoltare
Durabiă (EDD) împuternicește cursanții să ia decizii informate și să întreprindă acţiuni
responsabile pentru integritatea mediului, viabilitate economică și o societate justă
pentru generațiile prezente și viitoare.

7 Ea poate genera o schimbare în mentalitățile oamenilor, potențând capacitatea
acestora de a crea o lume mai sigură, mai sănătoasă și mult mai prosperă, îmbunătățind
astfel calitatea vieții. Educația pentru o dezvoltare durabilă oferă o abordare critică,
Exemple bune practici

un grad sporit de conștientizare și puterea de a explora și dezvolta noi concepte,
viziuni, metode și instrumente.
În plus, o Comisie a Comunității Europene se ocupă în permanenta cu lansarea de

programe pentru producțiile curate iar Organizația Internaționala pentru Standardizare
(organizată sub forma unei asociații universale de corpuri de standarde naționale)
elaborează Sisteme de Management de Mediu și stabileste linii directoare pentru
aplicarea acestora.
La nivel macro "curățirea producției" este subordonată unei probleme mai generale,
Înainte de a defini principalele direcții ale unei reale politici în domeniu trebuie
aceea de a împăca cerințele creșterii cu cele ale exploziei demografice, ale protejării
subliniat că dezvoltarea durabilă trebuie privită mai mult ca o filosofie decât
mediului și ale economisirii de resurse. Cum ar fi:
ca o rețetă de măsuri pe care cineva le fixează și altcineva le execută. Cu
• Trecerea de la abordarea de tip diluție sau tratare la abordarea de tip evitare, pe
alta cuvinte, dezvoltarea durabilă trebuie să devină o stare de spirit trăibilă,
calea producției curate
deopotrivă, de toti laolaltă și de fiecare în parte.
• Substituirea combustibililor fosili (gaz, petrol) cu resurse regenerabile și nepoluante
(biomasă, energie solară, eoliană, a mareelor etc.) în scopul dublu, de economisire
Majoritatea oamenilor se gândesc la măsuri de sustenabilitate în medicină ca parte a
a resurselor neregenerabile și de reducere a emisiilor poluante pe unitatea de
unei strategii mai largi a societății pentru reducerea emisiilor de carbon și prevenirea
produs
încălzirii globale. Vestea bună este că, în plus, măsurile pe care le-am putea adopta
• Asigurarea ascendenței metodelor de prevenire a poluării față de cele de eliminare
pentru a ajuta mediul înconjurător sunt, în aproape toate cazurile, de un beneficiu
a ei. Un loc important aici revine eco-industriilor. Este cunoscut că dezvoltarea
simultan pentru sănătatea umană, de exemplu cu privire la obezitate, diabet, boli
acestei ramuri a activității economice a cunoscut în ultimii ani ai deceniului XX o
coronariene și bunăstare mentală.
dezvoltare fără precedent. În general eco-industria nu produce doar bunuri având
Faptul că există multe necunoscute în ecuația climatică nu ar trebui să ne descurajeze,
menirea de a preveni poluarea. Sunt incluse aici și bunurile și serviciile destinate
deoarece gestionarea incertitudinii este probabil ceea ce facem cel mai bine.
a masura, limita sau corecta poluarea mediului. Se au în vedere echipamente și
utilaje pentru tratarea apei, a deșeurilor, protecția armosferei, echipamente cu
În calitate de medici, aveți o oportunitate uriașă de a intermedia trecerea la un
destinații speciale etc. O tendință manifestă în interiorul dinamicii eco-industriilor
sistem de asistență medicală cu emisii reduse de carbon prin alegerile personale,
este cea de dezvoltare a producției de bunuri care ajută la prevenirea poluării.
interacțiunile cu pacienții individuali și prin politicile pe care le creați și le adoptați.
• Se pleacă aici de la premisa că, odată poluat, mediul indiferent din ce latură l-am
Educația, pe langă faptul că este un drept al omului, este o premisă pentru obținerea
privi, nu-si mai revine 100% la faza inițială, cu toate metodele de "curățire". De
dezvoltării durabile și un instrument esențial pentru o bună administrare, pentru
aceea, dezvoltarea cu prioritate a industriei de prevenire a poluării cât și crearea,
adoptarea unor decizii în cunostință de cauză și promovarea democrației. De aceea,
din start, a unor ramuri curate reprezintă soluția cea mai potrivită în lupta cu
educația pentru o dezvoltare durabilă poate ajuta să transforme perspectiva noastră în
poluarea.
realitate. Educația pentru dezvoltare durabilă dezvoltă și îmbunătățește capacitatea
indivizilor, a grupurilor, a comunităților, organizațiilor și a țărilor de a, gândi și a
actiona în favoarea dezvoltării durabile.

• O altă tendință importantă este devansarea ritmurilor de creștere economică, în • Consumul și dimensionarea sa nu trebuie lăsate pradă ofensivei publicitare.
general, și a celor de dezvoltare a industriei, în special de către ritmul de creștere De recunoscut funcția informatică și promoțională a acesteia; de eliminat însă
a eco-industriilor. De aici preocuparea insistentă manifestata azi în lume pentru efectele sale fetișizante. Bunurile nu pot fi scopuri în sine așa după cum trebuințele
problemele legate de mediu. De altfel, severa legislație în domeniu, atât în Europa satisfacute nu trebuie să ducă la dependențe și constrângeri
cât și SUA sau Asia, obligă producția la adaptări și readaptări permanente. Măsurile • Satisfacerea tuturor trebuințelor reprezintă un mod esențial de afirmare a
de reglementare, administrare și contabilitate a mediului precum și normele de personalității umane, în multiplele sale ipostaze: economică, politică, socială,
incinerare, transport, depozitare etc. a deșeurilor periculoase, emanație a unor culturală etc. Dezvoltarea durabilă își propune drept țintă finală tocmai dezvoltarea
instituții internaționale abilitate angajarează producția și desfacerea acesteia pe personalității umane
noi coordonate.
Cu alte cuvinte, afișarea unui comportament care să se armonizeze cu mediul în
Fenomenul de globalizare ca și interdependențele crescânde dintre economiile
activitatea individuală zilnică, asigurați-vă că activitățile contribuie la eficientizarea
naționale fac ca severitatea legislației antipoluante din țările dezvoltate ale lumii să
consumului de resurse.
se repercuteze asupra mediului economic și social al celorlalte țări. De altfel, aceasta
este o a treia tendință ce se manifestă benefic pentru toți locuitorii Terrei. Chiar dacă
țările dezvoltate, în funcție de problemele de mediu concrete cu care se confruntă
și de legislația națională, se orientează spre specializarea intr-un anumit segment
7.1 Exemple de comportament care să
al ecoindustriei, internaționalizarea piețelor pentru produsele eco-industriilor prin
transferurile dintre țări și abordarea și asimilarea acestor bunuri de către țările
se armonizeze cu mediul:
mai puțin dezvoltate reprezintă, deopotrivă, o necesitate și o oportunitate pentru • promovarea imprimării față-verso a documentelor
dezvoltare și gradul de ocupare a forței de muncă. • promovarea politicii pentru a imprima doar documentele necesare
• limitarea impactului negativ al transportului prin folosirea mijloacelor de
Tehnicile și procedeele pentru asigurarea producției curate sunt multiple. Fiecare comunicare electronică (video-conferință)
proces tehnologic își are, din acest punct de vedere, specificitatea sa. Găsirea de • optimizarea oportunităților de a utiliza resursele locale
înlocuitori pentru materiile prime și energia nerecuperabile, optimizarea unor • asigurați-vă că resursele necesare sunt utilizate eficient și sustenabil, în principal
parametri funcționali, proiectarea și reproiectarea bunurilor plecând de la cerințele prin aplicarea unor reguli și inducerea unor comportamente de consum rațional
unui mediu curat, reciclarea etc. nu sunt decât direcții comune ce pot căpăta forme al resurselor (promovarea utilizării eficiente a resurselor, creșterea utilizării
și nume specifice în funcție de domeniul concret unde se aplică. Important este ca resurselor regenerabile)
aceste măsuri să facă obiectul unor politici economice serioase; ca factorii de decizie • sustineți colectarea selectivă a deșeurilor, promovati reducerea volumului de
să creieze cadrul juridic permisibil și sanctionator al acestor măsuri; ca populația să deșeuri
fie conștientă de utilitatea lor pentru conservarea vieții pe pământ. • sustineți reutilizarea, recuperarea și reciclarea deșeurilor
• asiguraţi-vă că pe parcursul implementării, resursele necesare proiectului sunt
La nivel micro, implementarea unui nou mod de consum care, în linii mari înseamnă:
utilizate eficient şi sustenabil, în principal prin aplicarea unor reguli şi inducerea
• Reconsiderarea noțiunii de trebuințe, modelul de consum și tipul de dezvoltare.
unor comportamente de consum raţional al resurselor (promovarea utilizării
Plecând de la premisa că tipul de dezvoltare durabilă obligă la conștientizarea
eficiente a resurselor, creşterea utilizării resurselor regenerabile);
caracterului limitat al resurselor cunoscute și, de aici, la profilarea unui consum
• evitaţi acele activităţi care ar putea afecta în mod negativ mediul (zone protejate,
rațional, cu înlăturarea risipei și a falselor nevoi
zone verzi din oraşe, sursele de apă, altele). În cazul în care proiectul prevede
• Procesul de diversificare a trebuințelor, trebuie scos de sub logica determinantă a
astfel de activităţi realizaţi un plan de măsuri de protecţie pentru atenuare/
maximizării profitului. Singura în măsură să determine aici este filosofia rationalului
eliminarea efectelor negative;

• asiguraţi-vă că reduceţi nivelul de poluare din zona lucrărilor de construcţii
(poluarea aerului, apei, solului);
• susţineţi colectarea selectivă a deşeurilor, promovaţi reducerea volumului de
deşeuri;
• susţineţi reutilizarea, recuperarea şi reciclarea deşeurilor;
• introduceţi măsuri de creştere a capacităţii de rezistenţă la dezastre în cazul
proiectelor care prevăd investiţii în infrastructură, inclusiv clădiri, căi de transport
(drumuri, căi ferate, aeroporturi), servicii (comunicaţii, aprovizionarea cu energie,
aprovizionarea cu apă, canalizare) şi infrastructura socială;
• promovarea de ecogesturi, prin exemplul propriu, prin afișarea de mesaje de
sensibilizare la sediu sau în mesajele de e-mail la nivelul echipei: atenționare cu
privire la necesitatea printării mesajelor electronice primite, respectiv comunicare
prin e-mail cu mesaj „ia în considerare mediul înainte de a printa acest e-mail“;
• imprimare pe hârtie reciclată;
• utilizare de becuri ecologice, benzină fără plumb;
• afișarea în spații comune (birouri/sală curs etc.) de mesaje de sensibilizare privind
consumul de resurse (consum rațional de apă, încălzire raționala spații);
• încurajare reciclare, selecție deșeuri;
• deconectare echipamente după program.
Deși acțiuni mici, conform principiului bulgărelui de zăpadă, ecogesturile vor contribui
la un consum rațional al resurselor de mediu precare, reducerea deșeurilor și creșterea
acțiunilor de reutilizare și reciclare.

8 Scopul Ghidului Eco-Cetățeanului este de a atrage atenția, de a promova intens și
conștientiza importanța majoră a protecției mediului prin prezentarea unor eco-
instrucțiuni, adresate fiecărui cetățean într-un format simplu, clar și concis.
Ghidul Eco- Cetățeanului preia în mod sintetic, elemente esențiale privind necesitatea
Studiu de caz privind integrarea adoptării unui comportament eco-responsabil. Mai exact, trebuie să fim constienți că
acestei teme în viața profesională și putem să limităm impactul negativ direct sau indirect pe care fiecare activitate îl
poate genera asupra mediului. Ghidul Eco- Cetățeanului prezintă eco-instrucțiuni prin
personală care putem să acționăm în orice moment pentru reducerea poluării, evitarea risipei
de resurse, pentru protecția mediului împotriva schimbărilor climatice și a dispariției
speciilor de plante, păsări, insecte, animale și pești.
Pentru ca noi și generațiile viitoare să beneficiem de un mediu curat și sănătos trebuie
Există cinci reguli de aur pentru maximizarea creșterii economice, concomitent cu să ne schimbăm în mod esențial obiceiurile și mentalitățile, adoptând în mod regulat
reducerea presiunii asupra rezervelor de resurse: eco-instrucțiunile din acest ghid, la nivel de individ și de grup, oferind un exemplu de
1. Economisirea: trebuie să fructificăm oportunitățile de economisire a resurselor urmat.
oricând este posibil Chiar dacă eco-instrucțiunile pot presupune invesțitii financiare și de timp, în
2. Reciclarea: este necesar să creștem nivelul de reciclare a materialelor și de majoritatea cazurilor se obțin beneficii semnificative privind protecția mediului,
reutilizare a elementelor din componența produselor (telefoanele mobile de sănătatea populației și reducerea cheltuielilor pe termen lung.
exemplu)
3. Substituirea: trebuie să înlocuim resursele principale cu unele alternative care GHIDUL ECO-CETĂȚEANULUI „Pentru un mediu sănătos” poate fi descărcat la adresa:
oferă o eficiență mai mare și care au un impact mai mic asupra mediului pe durata http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/GHIDUL_ECO_CETATEANULUI.pdf
ciclului lor de viață (de exemplu prin renunțarea la utilizarea mercurului).
4. Reducerea: este necesar să schimbăm modul în care satisfacem nevoile oamenilor, Mai multe informații despre conceptul de dezvoltare durabilă și exemple de bună
prin noi modele de afaceri sau prin bunuri și servicii care necesită un aport de practică puteți găsi la următoarele adrese utile:
resurse mai mic. Exemple: reducerea greutății vehiculelor sau descărcarea de http://www.mmediu.ro/
muzică și de materiale de divertisment de pe internet, în mod legal, în locul http://www.anpm.ro/
cumpărării unui obiect fizic precum DVD-ul. https://www.afm.ro/
5. Evaluarea: factorii de decizie trebuie să găsească modalități de a lua în mod https://www.eea.europa.eu/ro
corespunzator în considerare valoarea corectă a resurselor naturale în luarea https://www.eea.europa.eu/
deciziilor, facilitând astfel o gestionare mai bună a rezervelor de resurse naturale. https://sustainabledevelopment.un.org/?menu=1300
https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/
Învățând să evaluam serviciile ecosistemice și resursele naturale și să stabilim
prețul lor corect, vom reduce presiunea asupra mediului.
Un studiu de caz privind integrarea dezvoltării durabile în viața profesională și

personală este „GHIDUL ECO-CETAȚEANULUI - Pentru un mediu sănătos”, elaborat de
Minsterul mediului.

9 Globalizarea comerțului, călătoriilor și culturii este probabil să aibă atât efecte
pozitive, cât și negative asupra sănătății. Comerțul crescut de servicii și produse
dăunătoare sănătății și mediului, călătoriile și migrația în masă a oamenilor constituie
Tendințe și provocări viitoare

amenințări globale suplimentare pentru sănătate.
Bolile transmisibile (cum ar fi tuberculoza), de exemplu, se răspândesc din ce în ce
mai mult în țările dezvoltate, unde afectează cei mai vulnerabili și cei mai săraci
oameni.
Există o îngrijorare din ce în ce mai mare cu privire la siguranța alimentelor, legată atât
de substanțele chimice, cât și de microorganisme. În multe părți ale lumii, o incidență
în creștere a bolilor transmise de alimente a fost evidentă în ultimul deceniu.
În zorii noului mileniu, sărăcia va rămâne probabil ucigașul numărul unu la nivel În plus, consecințele directe și indirecte asupra sănătății aplicării biotehnologiei
mondial. Sărăcia este un motiv important pentru care bebelușii nu sunt vaccinați, în producția de alimente constituie un motiv de îngrijorare. În timp ce comerțul
apa curată și salubritatea nu sunt furnizate, medicamentele și alte tratamente nu în creștere cu produse alimentare aduce beneficii (în ceea ce privește asigurarea
sunt disponibile, iar mamele mor la naștere. O sarcină disproporționată a bolii va dietelor sigure și hrănitoare), acesta ar putea contribui, de asemenea, la o mai mare
fi în continuare suportată de femeile defavorizate sau marginalizate, în special de diseminare a bolilor transmise de alimente.
cele care trăiesc în zone degradate din punct de vedere ecologic sau din punct de
vedere ecologic, în zone de conflict sau violență, sau obligate să migreze din motive Promovarea standardelor și orientărilor internaționale privind siguranța alimentară
economice sau din alte motive. Feminizarea sărăciei este o amenințare majoră la este de natură să promoveze sănătatea și comerțul atât în țările dezvoltate, cât și
dezvoltarea socială și economică. în țările în curs de dezvoltare. Date din Statele Unite ale Americii și Europa indică
faptul că intervențiile specifice îndreptate către microorganisme particulare, cum ar
Multe probleme de sănătate vor fi în continuare agravate de poluare, zgomot, fi salmonella, pot reduce incidența bolilor transmise de alimente. OMS și Organizația
aglomerație, apă și canalizare inadecvate, eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor, Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) lucrează împreună pentru
contaminarea chimică, intoxicații și pericole fizice asociate cu creșterea orașelor dens îmbunătățirea metodologiilor de supraveghere, monitorizare și evaluare a riscurilor.
populate. Așezările urbane prost gestionate și locuințele supraaglomerate facilitează Amenințările la adresa mediului la adresa sănătății includ schimbările climatice,
răspândirea bolilor infecțioase și punerea în stăpânire a drogurilor ilicite și a violenței. epuizarea stratului de ozon, reducerea biodiversității, degradarea ecosistemelor și
Creșterea urbană a depășit capacitatea multor administrații municipale și locale de a răspândirea poluanților organici persistenți. Consecințele pe termen lung ale sănătății
furniza chiar și servicii de sănătate de bază. ale schimbărilor climatice induse de oameni sunt susceptibile de a fi profunde și includ
amenințări la aprovizionarea cu alimente, dezastre naturale, boli infecțioase, creștere
Creșterea urbană înseamnă, de asemenea, o dependență mai mare de sistemele de a nivelului mării, modificări ale modelelor de precipitații și frecvențe crescute ale
transport, care, dacă se bazează pe autovehicule, generează poluare suplimentară evenimentelor climatice extreme, care pot afecta în special pentru unele dintre cele
și riscul de răniri. Poluarea aerului, atât cea ambientală, cât și cea interioară, mai puțin dezvoltate țări. Planificarea protecției sănătății umane împotriva impactului
inclusiv mediul de muncă, va continua să contribuie major la condițiile de sănătate potențial al amenințărilor la nivel mondial de mediu necesită o înțelegere mult mai
respiratorie și alte stări de sănătate și preocupă în special sănătatea copiilor (astm și bună a mecanismelor care implică boala implicată și a vulnerabilității populațiilor.
infecții respiratorii acute, de exemplu), femei și persoanele în vârstă (boli respiratorii Dezastrele, atât provocate de oameni, cât și naturale, compensează ani de dezvoltare
cronice). Deja mai mult de unul miliarde de persoane din zonele urbane sunt expuse și sunt în primul rând cauzele sărăciei și vulnerabilității reînnoite.
la nivelurile de sănătate ale poluării atmosferice, iar cifra va trebui să crească.

În prezent, aproximativ 250.000 de persoane sunt ucise în fiecare an ca urmare a S-au înregistrat multe progrese în crearea de legături mai strânse între sănătate
dezastrelor naturale, aproximativ 95% din decese care au avut loc în țările în curs de și alte sectoare, în special prin planurile intersectoriale de sănătate și dezvoltare
dezvoltare, reflectând diferențele de atenuare a calamității și nivelurile de pregătire intersectoriale locale și naționale și prin utilizarea sporită a instrumentelor de
între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Deplasarea populației, creșterile planificare, cum ar fi procedurile de evaluare a impactului asupra sănătății, sisteme
populațiilor care trăiesc în zone vulnerabile, transportul de materiale toxice și integrate de monitorizare și supraveghere și sisteme îmbunătățite de informații
periculoase, industrializarea rapidă, deficitul de apă și alimente și conflictele cronice privind sănătatea și indicatori.
duc tot mai mult la urgențe umanitare complexe, inclusiv prăbușirea serviciilor
publice de sănătate. Strategia internațională pentru reducerea dezastrelor oferă un
cadru important în care OMS și partenerii săi vor continua să contribuie la eforturile
internaționale care vizează prevenirea și atenuarea dezastrelor. Creșterea abruptă
9.1 Oportunități pentru «valoare
prognozată a sarcinii bolilor netransmisibile la nivel mondial reprezintă una dintre
provocările majore pentru dezvoltarea viitoare a sănătății.
comună»
În contextul obiectivelor de dezvoltare durabilă, „valoarea comună” reprezintă
Bolile necomunicabile, rănile și violența vor reprezenta aproape 80 la sută din povara unirea potențialului de piață, a cerințelor societății și a acțiunilor politice pentru a
globală a bolii din 2020. Până atunci, cauzele principale ale dizabilității sunt probabil crea o cale mai durabilă și mai incluzivă către creșterea economică, prosperitate și
boli cardiace, depresie și leziuni rutiere. bunăstare.
Sănătatea a devenit o preocupare mai importantă în dezvoltare, atât ca contribuitor Obiectivele de dezvoltare durabilă oferă companiei o oportunitate de a crea valoare
la, cât și ca indicator al dezvoltării durabile. În timp ce sănătatea este o valoare în sine, atât pentru afacerile lor, cât și pentru societate prin:
este esențială și pentru productivitate. Multe dintre condițiile de sănătate descrise • Dezvoltarea de produse, servicii, tehnologii și canale de distribuție pentru a ajunge
mai sus au un impact semnificativ asupra creșterii economice și dezvoltării. Pentru la consumatori cu venituri mici;
prima dată, reuniunile Consiliului de Securitate, G-8, Forumul Economic Mondial și • Investiții în lanțuri de aprovizionare etice, inclusive, eficiente din punct de vedere
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și urmărirea unor conferințe al resurselor și rezistente;
internaționale majore au abordat în mod explicit probleme de sănătate care necesită • Îmbunătățirea competențelor, oportunităților, bunăstării și, prin urmare, a
atenție ca dezvoltare sau probleme de securitate. productivității angajaților, antreprenorilor și furnizorilor;
Sectorul sănătății în sine se schimbă. De exemplu, unele sisteme de sănătate sunt mai • Creșterea investițiilor în energie regenerabilă și alte proiecte de infrastructură.
orientate către nevoile oamenilor săraci, acordă o atenție sporită promovării sănătății
pe toată durata de viață, redresează inechitățile în starea de sănătate, arată îngrijorare Cele mai mari oportunități pentru industria asistenței medicale și a științelor vieții de
crescută pentru calitate, măsoară performanța și încearcă să închidă decalajul în a crea o valoare comună - adică în cazul în care vedem unirea potențialului de piață, a
capacitatea de cercetare. între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Multe cerințelor societății și a acțiunilor politice - sunt grupate în jurul următoarelor teme:
dintre determinanții cheie ai sănătății și bolilor - precum și soluțiile - se află în afara
controlului direct al sectorului sănătății, în sectoarele de mediu, apă și canalizare,
agricultură, educație, ocuparea forței de muncă, mijloace de trai urbane și rurale,
comerț, turism, energie și locuințe. Abordarea factorilor determinanți ai sănătății este
esențială pentru asigurarea dezvoltării durabile și îmbunătățirea durabilă a sănătății
pe termen lung.

9.1.1 Sănătarea prevenitivă • Dezvoltați dispozitive medicale cu costuri reduse pentru țările cu venituri mici,
ușor de utilizat și de întreținut
Colaborarea cu guvernele, ONU, societatea civilă, asigurătorii de sănătate, furnizorii • Dezvoltați soluții de sănătate preventive, diagnostice și curative accesibile pentru
de tehnologie și alte părți interesate pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea bolile tropicale neglijate și alte provocări pentru sănătate în țările cu venituri mici
populației printr-o acțiune preventivă sporită: și medii
• Îmbunătățirea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor în materie de sănătate și • Colaborarea cu companiile de asigurări de sănătate pentru a oferi asistență
nutriție (inclusiv diete îmbunătățite și exerciții fizice regulate) medicală la prețuri accesibile persoanelor cu venituri mici
• Dezvolta suplimente inovatoare de micronutrienți și soluții de fortificare a
alimentelor pentru a reduce deficiențele de vitamine și minerale
• Promova alăptarea sugarilor în conformitate cu Ghidul OMS 9.1.3 Sistem de sănătate rezilient (robust)
• Creșterea acoperirii programelor de imunizare de rutină pentru copii, inclusiv
completarea dozelor necesare și stimulatoarelor Dezvoltarea de sisteme de asistență medicală rezistente la șocuri și schimbări generate
• Creșteți proporția de persoane care participă la controale de sănătate periodice de schimbările climatice, stresul de mediu, creșterea populației, fragilitatea,
• Continuă îmbunătățirea tehnicilor de diagnostic precoce rezistența antimicrobiană și creșterea morbidității în rândul populațiilor îmbătrânite
• Folosiți tehnologii și modele de asistență medicală care permit pacientului să ia și a stilurilor de viață nesănătoase:
alegeri bune cu privire la îngrijirea sa • Investiții în soluții de asistență medicală pentru a atenua impacturile unui climat
• Contribuie la îmbunătățirea supravegherii bolilor umane și animale pentru a în schimbare, care includ: schimbarea tiparelor de boli transmise de vector, de
conține rapid epidemii alimente și de apă; creșterea poluării aerului; subnutritie; și mortalitate, epuizare
• Continuă să furnizeze guvernelor dovezi convingătoare cu privire la costurile și accident vascular cerebral
umane și economice ale fumatului, consumul excesiv de alcool, dietele ridicate • Ajutarea la construirea de sisteme de sănătate rezistente capabile
de zahăr, lipsa exercițiilor fizice și alți factori de risc pentru sănătatea stilului de • Anticipează, răspunde, face față, se recuperează și se adaptează la șocuri și stresuri
viață, pentru a informa politicile publice, reglementarea și impozitarea legate de climă, inclusiv morbiditate crescută cauzată de dezastre naturale (valuri
• Dezvoltare de soluții îmbunătățite pentru a proteja animalele de boli infecțioase de căldură, inundații, secete și furtuni), conflict și migrație forțată
• În combinație cu guvernele și Organizația Mondială a Sănătății, integrarea datele
meteorologice și noile tehnologii în sistemele de supraveghere a bolilor și de
9.1.2 Acoperirea sănătății universale avertizare timpurie
• Colaborarea cu guvernele și alți furnizori de servicii medicale pentru a dezvolta o
Colaborarea cu guvernele și asigurătorii de sănătate pentru a obține acces universal
strategie riguroasă de abordare a rezistenței anti-microbiene în creștere
la asistență medicală gratuită sau la prețuri accesibile, inclusiv persoane cu venituri
• Partajează dovezi cu guvernele cu privire la valoarea sănătății conservării
mici în țările cu venituri mici, medii și mari:
biodiversității
• Contribuie la consolidarea sistemelor de sănătate (inclusiv sănătatea) în țările cu
• Investiții în educația STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) și instruire
venituri mici și medii, împărtășind expertize și bune practici
medicală pentru a asigura conducta de talent necesară
• Dezvoltați metode de a ajunge la populații marginalizate cu asistență medicală,
• Extinderea accesului la planificarea familiei, asistența medicală maternă și
inclusiv persoane din zonele rurale și state fragile, persoane cu dizabilități și
neonatală (care va reduce la timp natalitatea)
vârstnici
• Adoptați modele cu prețuri reduse, prețuri mari pentru a extinde accesul la
vaccinuri, teste de diagnostic, produse farmaceutice, suplimente și planificare
familială în țările cu venituri mici și medii

9.1.2 Sistem medical sustenabil
Investiții în clădiri eficiente, procese de producție, logistică și servicii care reduc
amprenta de mediu a produselor și serviciilor de sănătate:
• Creșterea proporției de energie din surse regenerabile și creșterea eficienței
energetice în spitale, centre de asistență medicală, uzine de producție și în
întregul lanț de valoare logistică
• Înlocuirea hidrofluorocarburilor cu lanț rece (HFC) și refrigeranți chimici derivați
cu agenți frigorifici naturali
• Proiectarea de dispozitive medicale cu consum redus de energie și îmbunătățirea
reciclării ciclului de viață al produsului
• Dezvoltarea și implementarea de procese îmbunătățite pentru reducerea,
reutilizarea și reciclarea apei, a materiilor prime, a mineralelor neregenerabile, a
energiei, a altor inputuri, pe produse, deșeuri periculoase, deșeuri nepericuloase
și ambalaje
• Construirea de spitale sensibile pentru mediu, centre de asistență medicală
primară și uzine de producție
Parteneriatele și colaborările cu mai multe părți interesate vor deveni tot mai
importante în realizarea acestor oportunități de valoare comună. Există un moment
critic al activității, iar oportunitatea pentru o valoare comună nu a fost niciodată mai
mare.

10
Concluzii
În următorii ani, pe măsură ce implicațiile unei abordări sustenabile a dezvoltării

vor deveni din ce în ce mai larg aplicate în toate sferele activității umane,
adoptarea și aplicarea acestor principii va deveni din ce în ce mai importantă pentru
competitivitatea unei afaceri, în toate domeniile de activitate. Astfel, adoptarea din
timp a principiilor dezvoltării durabile și introducerea lor în rutina activităților, chiar
din momentul dezvoltării unei afaceri, poate oferi o serie de beneficii sustenabile
tuturor antreprenorilor.
Economia circulară este un stimulent al inovaţiei în domeniul reutilizării materialelor,

componentelor şi produselor, precum și al creării noilor modele de afaceri şi nu o
piedică în calea dezvoltării, aşa cum greşit este înţeleasă de unele medii conservatoare.
Într-o economie circulară, utilizarea mai eficientă a materialelor creează o valoare
mai mare, atât prin economii de costuri, cât şi prin dezvoltarea unor pieţe noi sau a
celor existente. Economiile de energie și de materii prime vor contribui la reducerea
cheltuielilor și respectiv la maximizarea profitului, chiar dacă lucrul acesta vine cu
investiţii în noi tehnologii sau în produse şi servicii ecologice. Afacerile au nevoie de
o viziune pe termen lung, astfel încât invetiţiile în noile tehnologii să aducă cât mai
multe beneficii.
Antreprenorii viitorului vor fi cei care îşi vor croi afaceri durabile şi flexibile, care se
vor putea adapta uşor noilor cerinţe de piaţă, de mediu şi sociale.
Politicile europene în domeniu ne indică drumul de urmat. Acestea sunt și ele într-o
continuă transformare, urmând cerinţele de piaţă, sociale și de mediu înregistrate la
nivelul Uniunii Europene.
Pentru un mediu sănătos!

Să acționăm împreună pentru a limita poluarea mediului înconjurător!

Bibliografie: • “Circular Economy Case Studies, https://www.ellenmacarthurfoundation.org/case-studies.
• S.J Benett, Ecopreneuring: The Complete Guide to Small Business Opportunities from the • UNESCO. 2014b. UNESCO Roadmap for Implementing the Global Action Programme on Education for
Envirobmental Revolution (New York, NY: Wiley, 1991). Sustainable Development. (Harta Implementării Programului Grlobal de Acţiune pe Educaţie pentru
• United Nations, “Entrepreneurship for Development Report of the Secretary General” (New York, Dezvoltarea Sustenabilă)
NY: United Nations, August 18, 2014). • http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002305/230514e.pdf
• Greco and G. de Jong, “SUSTAINABLE ENTREPRENEURSHIP: DEFINITIONS, THEMES, AND RESEARCH • UNESCO. 2016. Education 2030. Incheon Declaration and Framework for Action. Towards inclusive
GAPS,” Working Paper (University of Groningen, June 2017). and equitable quality education and lifelong learning for all. Paris, UNESCO. (Educaţia 2030.
• Axel Franzen and Dominikus Vogl, “Two Decades of Measuring Environmental Attitudes: A Declaraţia de la Incheon și Cadrul de Acţiune. Către educaţia de calitate inclusivă și echitabilă
Comparative Analysis of 33 Countries,” Global Environmental Change 23, no. 5: 1001–8, https:// și învăţarea continuă pentru toţi) http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/incheon-
doi.org/10.1016/j.gloenvcha.2013.03.009 framework-for-action-en.pdf
• Todd L. Cherry et al., “The Development and Deployment of Low-Carbon Energy Technologies: • Sustainable Development Goals Industry Matrix:
The Role of Economic Interests and Cultural Worldviews on Public Support,” Energy Policy 68 (May https://www.globalcompact.de/wAssets/docs/Sustainable-Development-Goals/Publikationen/SDG-
2014): 562–66, https://doi.org/10.1016/j.enpol.2014.01.018 Industry-Matrix/SDGMatrix-Healthcare.pdf
• Sabina Medarevic, “Environmental Corporate Social Responsibility and the Carbon Economy: A Case •
for CSR, the Triple Bottom Line and Obliquity,” 2012, http://epublications.bond.edu.au/cgej/25 • Link-uri utile:
• Noushi Rahman and Corinne Post, “Measurement Issues in Environmental Corporate Social • http://www.mmediu.ro/
Responsibility (ECSR): Toward a Transparent, Reliable, and Construct Valid Instrument,” Journal of • http://www.anpm.ro/
Business Ethics 105, no. 3 (2012): 316. • https://www.afm.ro/
• T. P. Lyon and J. W. Maxwell, “Corporate Social Responsibility and the Environment: A Theoretical • https://www.eea.europa.eu/ro
Perspective,” Review of Environmental Economics and Policy 2, no. 2: 252, https://doi.org/10.1093/ • https://www.eea.europa.eu/
reep/ren004 • https://sustainabledevelopment.un.org/?menu=1300
• Greco and G. de Jong, “SUSTAINABLE ENTREPRENEURSHIP: DEFINITIONS, THEMES, AND RESEARCH • https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/
GAPS,” Working Paper (University of Groningen, June 2017), 12. • https://ec.europa.eu/info/index_en
• “What Is a Global Warming Potential? And Which One Do I Use?,” GHG and Carbon Accounting, • http://www.anpm.ro/dezvoltare-durabila
Auditing, Management & Training | Greenhouse Gas Management Institute (blog), https:// • http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/
ghginstitute.org/2010/06/28/what-is-a-global-warming-potential • http://www.fonduri-ue.ro/images/files/documente-relevante/orientari_beneficiari/Ghid.
• “Economia circulară: definiție, importanță și beneficii,”, http://www.europarl.europa.eu/news/ egalitate.sanse.2.pdf
ro/headlines/economy/20151201STO05603/economia-circulara-definitie-importanta-si-beneficii • https://ec.europa.eu/info/strategy/international-strategies/sustainable-development-goals/eu-
• Comisia Europeană, “Spre o economie circulară,” Comisia Europeană - European Commission, approach-sustainable-development_ro
https://ec.europa.eu/commission/priorities/jobs-growth-and-investment/towards-circular- • https://www.iisd.org/topic/sustainable-development
economy_ro • https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Sustainable_development_in_the_
• “Phonebloks, https://phonebloks.com/ European_Union

64 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ

Limbă

Ghid Dezvoltare Durabila - W

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Ghid Dezvoltare Durabila - W

Încărcat de

Drepturi de autor:

DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 1

Prezentare Asociaţia PARTENER- Grupul de Iniţiativă

Echipa asociaţiei a lucrat în mod susţinut alături de profesionişti şi experţi de înalt

În acest contexte, echipa asociaţiei a iniţiat, elaborat şi derulat, în nume propriu, în

În prezent, asociația este implicată în derularea a 5 proiecte complexe și cu multă

2 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 3

4.5.1 Principii ale dezvoltării durabile în domeniul sănătății .......................... 25

4 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 5

Managementul cunoștințelor în domeniul asistenței medicale se concentrează pe două

6 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 7

8 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 9

10 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 11

12 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 13

Pentru primele, inclusiv România, a asigura sănătatea fizică și mentală a populației

14 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 15

16 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 17

România, ca membră a comunității internaționale și a familiei europene, își asumă

18 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 19

20 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 21

22 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 23

Astfel, toate proiectele Uniunii privind construirea de infrastructură nouă (realizate

În concluzie, se consideră că, pentru o gestionare optimă a riscurilor, este indispensabilă

24 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 25

26 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 27

În mod deosebit, în ultimul deceniu, schimbările la nivel național au influențat opțiunile

Medarevic susține că o abordare responsabilă generează avantaje semnificative pentru

28 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 29

30 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 31

De asemenea comunicarea trebuie să fie onestă și să prezinte cu findelitate faptele,

Cele mai importante aspecte pe care ar trebui să se concentreze companiile în

• Definirea unui mesaj central al comunicării de CSR şi prezentarea sa coerentă în

32 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 33

34 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 35

5.5 Amprenta de carbon a afaceri, eliminarea deșeurilor și consumul de apă.

unei întreprinderi / organizaţii

36 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 37

38 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 39

40 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 41

Recunoașterea internațională a EDD ca un factor cheie de facilitare a dezvoltării

42 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 43

Exemple bune practici

În plus, o Comisie a Comunității Europene se ocupă în permanenta cu lansarea de

44 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 45

46 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 47

48 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 49

Un studiu de caz privind integrarea dezvoltării durabile în viața profesională și

50 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 51

Tendințe și provocări viitoare

52 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 53

54 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 55

56 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 57

58 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 59

În următorii ani, pe măsură ce implicațiile unei abordări sustenabile a dezvoltării

Economia circulară este un stimulent al inovaţiei în domeniul reutilizării materialelor,

Pentru un mediu sănătos!

60 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 61

NY: United Nations, August 18, 2014). • http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002305/230514e.pdf

2014): 562–66, https://doi.org/10.1016/j.enpol.2014.01.018 Industry-Matrix/SDGMatrix-Healthcare.pdf

Business Ethics 105, no. 3 (2012): 316. • https://www.afm.ro/

GAPS,” Working Paper (University of Groningen, June 2017), 12. • https://ec.europa.eu/info/index_en

• “Economia circulară: definiție, importanță și beneficii,”, http://www.europarl.europa.eu/news/ egalitate.sanse.2.pdf

• “Phonebloks, https://phonebloks.com/ European_Union

62 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN PRACTICĂ 63

S-ar putea să vă placă și