Hidrografia - aspecte generale.

Dunărea şi Marea Neagră

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:

1. Fluviul Elba izvorăşte de pe teritoriul statului ...
2. Cea mai mare apă curgătoare care se varsă în marea Neagră se numeşte ...
3. Fluviul Volga formează la vărsare o...
4. Cel mai important fluviu din nordul Italiei poartă denumirea de ...
5. Din lngimea totală de 2860 km a fluviului Dunărea, traversează România sau este limitrof
teritoriului acesteia, un sector cu o lungime de ...
6. Dintre capitalele străbătute de Dunăre, cea mai apropiată de izvoarele acestui fluviu are
denumirea de ...
7. Prin intermediul canalului Dunăre-Main-Rin, Dunărea leagă Marea Neagră de Marea ...
8. Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb se unesc într-un singur Criş pe teritoriul statului
numit ...
9. Someşul este format din unirea Someşului Mare şi a Someşului Mic în localitatea ...
10. Ultima unitate de relief străbătută de Mureş, pe teritoriul României se numeşte ...
11. În Depresiunea colinară a Transilvaniei, râul Someş străbate subunitatea de relief
denumită ...
12. Râul Barcău face parte din bazinul hidrografic al ...
13. Râul Argeş izvorăşte din Munţii ...
14. Singurul lac vulcanic de la noi din ţară se numeşte ...
15. Ca mod de formare, Lacul Roşu este un lac ...
16. Râul Casimcea se varsă în Lacul ...
17. Marea Neagră este o mare de tip ...

II. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Cel mai mare fluviu al Europei, ca debit şi lungime este fluviul:
a. Dunăra; b. Rin;
c. Nil; d. Volga.
2. Lacurile Ladoga şi Onega sunt, din punt de vedere al modului de formare, lacuri:
a. vulcanice; b. tectonice;
c. glaciare; d. de baraj natural.
3. Râurile care aparţin Europei Mediteraneene:
a. au debite mari tot timpul anului; b. îngheaţă iarna;
c. au debite mari iarna şi mici vara; d. au debite mici iarna şi mari vara.
4. Reprezintă o afirmaţie corectă:
a. Fluviile din vestul Europei formează, la vărsare, estuare;
b. Fluviile din vestul Europei formează, la vărsare, delte;
c. Tamisa este cel mai mare râu din vestul Europei;
d. Toate râurile din Franţa se varsă în Oceanul Atlantic.
5. Aparţin Europei Centrale, fluviile:
a. Rin, Elba, Ebro, Dunărea; b. Elba, Dunărea, Vistula, Oder;
c. Rin, Vistula, Volga, Ron; d. Ron, Peciora, Elba, Oder.
6. Se desfăşoară pe teritoriul Ungariei, Lacul:
a. Balaton; b. Maggiore;
c. Boden; d. Garda.
7. Dunărea izvorăşte din Munţii:
a. Carpaţi; b. Pădurea Craiului;
c. Pădurea Neagră; d. Pirinei.
8. Formează la vărsare o deltă, fluviul:
a. Tamisa; b. Tibru;
c. Sena; d. Loire.
9. Nu este amenajat, din punct de vedere hidroenergetic, râul:
a. Mureş; b. Olt;
c. Bistriţa; d. Argeş.
10. Nu are izvoare în regiunea muntoasă, râul:
a. Teleorman; b. Olt;
c. Mureş; d. Bega.
11. Nu izvorăşte din România, râul:
a. Siret; b. Casimcea;
c. Someş; d. Mureş.
12. Bara de la Sulina reprezintă:
a. o rezervaţie ştiinţifică;
b. un dig construit de om perpendicular pe direcţia de curgere a braţului;
c. aluviuni depuse la vărsarea braţului Sulina în Marea Neagră;
d. o lagună.
13. Nu se varsă direct în Dunăre, râul:
a. Olteţ; b. Ialomiţa;
c. Argeş; d. Prut.
14. Lacul Roşu s-a format prin bararea în anul 1837 a râului:
a. Bistriţa; b. Trotuş;
c. Someş; d. Bicaz.
15. Lacul Vidraru afost amplasat pe râul:
a. Lotru; b. Argeş;
c. Jiu; d. Olteţ.
16. Lotru este afluent al râului:
a. Olt; b. Jiu;
c. Argeş; d. Ialomiţa.
17. Lacul Mangalia este cunoscut ca având:
a. nămoluri curative; b. ape sulfuroase;
c. ape termale; d. ape de adâncime.
18. Are apă dulce Lacul:
a. Razim; b. Sinoie;
c. Ursu; d. Siutghiol;
19. Este amenajat din punct de vedere hidroenergetic, râul:
a. Olt; b. Teleorman;
c. Mureş; d. Casimcea.
20. Pe râul Prut a fost amenajat lacul:
a. Stânca Costeşti; b. Izvorul Muntelui;
c. Cefa; d. Ocnele Mari
21. Cel mai întins lac natural din România reprezintă:
a. un liman maritim, b. o lagună;
c. un liman fluvial; d. un iaz.
22. Lacul Gâlcescu se află în Munţii:
a. Făgăraş; b. Bucegi;
c. Parâng; d. Retezat.
23. Lacul Izvorul Muntelui este amplasat pe râul:
a. Bistriţa; b. Olt;
c. Someşul Mare; d. Trotuş.
24. Sunt lacuri naturale.
a. Vărăşoaia, Coştiui, Mostiştea, Vidra;
b. Sitghiol, Căldăruşani, Ostrovu Mare, Floreasca;
c. Manghalia, Cefa, Taşaul, Izvorul Muntelui;
d. Sinoie, Roşu, Taşaul, Sf. Ana.
 25. Cel mai întins lac glaciar din România este lacul:
a. Zănoaga; b. Bucura;
c. Iezer; d. Lala.

III. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Pe harta de mai jos sunt reprezentate, prin cifre de la 1 la 25, principalele râuri ale Europei.
Notaţi în dreptul fiecărei cifre de mai jos denumirea râului coresponzător

1– 6– 11 – 17 – 22 –
2– 7– 12 – 18 – 23 –
3– 8– 13 – 19 – 24 –
4– 9– 14 – 20 – 25 –
5– 10 – 15 – 21 –

2. Pe harta de mai jos sunt reprezentate, prin cifre de la 1 la 35, principalele râuri ale
României. Notaţi în dreptul fiecărei cifre de mai jos denumirea râului coresponzător:
1– 10 – 19 – 28 –
2– 11 – 20 – 29 –
3– 12 – 21 – 30 –
4– 13 – 22– 31 –
5– 14 – 23 – 32 –
6– 15 – 24 – 33 –
7– 16 – 25 – 34 –
8– 17 – 26 – 35 –
9– 18 – 27 –
28

30
2 1 22

23
24
3 29
33 21
4 32
5
25
6 7 34
17 27
9 8
26
20

11 19
18
10
14 35
16 31
12
13
15

3. Creaţi corespondenţa dintre oraşele capitală din Europa ordonate în coloana A şi râurile
care le traversează, ordonate în coloana B, trasând sageți dinspre elementele din coloana A,
spre cele din coloana B:
A B
Kiev Tamisa
Londra Loire
Paris Sena
Praga Tibru
Roma Nistru
Varşovia Dunărea
Viena Vistula
Nipru
Vltava
4. Creaţi corespondenţa între oraşe le din România ordonate în coloana A şi râurile care le
traversează, ordonate în coloana B, trasând sageți dinspre elementele din coloana A, spre cele
din coloana B::

A B
Bucureşti Olt
Arad Someşul Mic
Râmnicu Vâlcea Someş
Cluj Napoca Argeş
Slobozia Dâmboviţa
Piatra Neamţ Dunărea
Vaslui Târnava Mare
Satu Mare Bistriţa
Piteşti Mureş
Galaţi Ialomiţa
Oradea Bârlad
Craiova Bahlui
Ploieşti Jiu
Iaşi Teleajen
Prut
Crișul Repede

5. Explicaţi:
a. Variaţia debitelor râurilor din Europa Mediteraneană, în fucţie de anotimp.
b. Existenţa unei reţele hidrografice bogate în Europa Vestică.
c. Formarea estuarelor în cazul râurilor care se varsă în Oceanul Atlantic sau mările
limitrofe acestuia şi a deltelor în cazul râurilor care se varsă în Marea Mediterană,
Marea Neagră si Marea Caspică.
d. Că nu este posibilă utilizarea din punct de vedere energetic a tuturor râurilor din
Europa.
e. Debitul mare al Siretului comparativ cu cel al Prutului.
f. Existenţa celor 2 straturi cu salinitate diferită din Marea Neagră.
6. Prezentaţi importanţa a. Dunării şi b. Mării Negre, din punct de vedere economic.
7. Comparaţi:
a. Franţa şi Italia precizând o asemănare şi 2 deosebiri referitoare la hidrografia
acestora. Vă puteţi referi la oricare dintre următoarele: densitatea reţelei hidrografice,
debitul râurilor, lungimea râurilor, tipuri de lacuri etc.
b. Podişul Dobrogei cu Depresiunea colinară a Transilvaniei, precizând două
deosebiri referitoare la hidrografia acestora. Vă puteţi referi la oricare dintre
urmâtoarele: densitatea reţelei hidrografice, debitul râurilor, lungimea râurilor, tipuri
de lacuri etc.
8. Demonstraţi pe scut influenţa reliefului Câmpiei Române asupra râurilor care o străbat.