Ri 1.7.1 Studiu Perceptia Privind Implementarea Legii Ref. La Business Angels

Titlul proiectului: “Creşterea capacităţii administrative a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi
Antreprenoriat de dezvoltare şi implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi”

Beneficiar: Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat
Partener: Academia Română
Numărul de identificare al contractului: SIPOCA 5
ACADEMIA ROMÂNĂ
Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul de
Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat de dezvoltare şi implementare a
sistemului de politici publice bazate pe dovezi - SIPOCA 5
Denumire rezultat R1.7.1: Studiu privind percepția mediului de afaceri

referitor la implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea
investitorilor individuali business angels în vederea instituirii unui
mecanism de monitorizare a implementării acesteia
Elaborată de către autorii:

Ateşoae Maria Roxana, Călina Gelu, Ciumara Tudor, Cîrciumaru
Daniel, Olaru Marieta, Tănasie Anca
București (august 2018)

CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR ...............................................................10
INTRODUCERE ...............................................................................................................12
SECȚIUNEA 1 – CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INVESTITORII

INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ŞI PROBLEMATICA SUPORTULUI
GUVERNAMENTAL ...................................................................................................................17
INTRODUCERE ...........................................................................................................17
CAPITOLUL 1 – CONTEXTUL CULTURAL ŞI RELAŢIA ACESTUIA CU

COMPORTAMENTUL ANTREPRENORIAL ...........................................................................19
1.1 Impactul culturii naţionale privind deciziile de investiţii ........................................19
1.2 Investitorii în firmele antreprenoriale ......................................................................22
CAPITOLUL 2 – PROBLEMATICA SUPORTULUI GUVERNAMENTAL ................26
CAPITOLUL 3 – DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR ANTREPRENORIALE ......28
3.1 Relaţia dintre educaţia antreprenorială şi universităţi .............................................28
3.2 Construirea unui scop antreprenorial ......................................................................29
3.3 Sporirea transferului de cunoștinte de la uuiversități, prin educație antreprenorială

...................................................................................................................................................31
3.4 Concluzii ..................................................................................................................32
CAPITOLUL 4 – STUDII ŞI ANALIZE PRIVITOARE LA ACORDAREA DE

FACILITĂTI INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ................................33
CAPITOLUL 5 – CONSIDERAŢII REFERITOARE LA LEGEA NR. 120/2015

PRIVIND STIMULAREA INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ...........37
SECȚIUNEA 2 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

PRACTICI DE STIMULARE A INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN
ŢĂRI DIN EUROPA DE VEST ...................................................................................................41
CAPITOLUL 6 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

PRACTICI DE STIMULARE A INVESTI-TORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN
GERMANIA..................................................................................................................................41
6.1 Introducere ...............................................................................................................41

Pagina 2 din 508
6.2 Piaţa investitorilor individuali business angels din Germania .................................42
6.3 Cadrul legal şi instituțional de stimulare a investitorilor individuali business angels,

din punct de vedere financiar şi fiscal şi modalități de punere în practică în Germania ...........44
6.4 Bune practici de stimulare a investitorilor individuali business angels

(reţele/asociaţii/platforme dezvoltate/surse alternative de finanţare) în Germania ...................49

PRACTICI DE STIMULARE A INVESTITO-RILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN
FRANŢA .......................................................................................................................................56
7.1 Introducere ...........................................................................................................56
7.2 Piaţa investitorilor individuali business angels din Franţa ......................................57
7.3 Cadrul legal şi instituţional de stimulare a investitorilor individuali business angels,

din punct de vedere financiar şi fiscal şi modalităţi de punere în practica în Franţa .................58
7.4 Bune practici de stimulare a investitorilor individuali business angels (reţele/

asociaţii/platforme dezvoltate/ surse alternative de finanţare) în Franța ...................................63
7.5 Concluzii ..................................................................................................................68
CAPITOLUL 8 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUTIONAL ŞI BUNE

OLANDA ......................................................................................................................................69
8.1 Introducere ...............................................................................................................69
8.2 Piaţa investitorilor individuali business angels în Olanda .......................................70
8.3 Programe de sprijinire a investitorilor individuali business angels olandezi ..........74
8.4 Tendinţe pe piaţa investitorilor individuali business angels în Olanda ...................78
8.5 Organizaţii ale investorilor individuali business angels din Olanda .......................80
CAPITOLUL 9 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUTIONAL ŞI BUNE

SPANIA .........................................................................................................................................90
9.1 Piaţa investitorilor individuali business angels în Spania........................................90
9.2 Tendinţe pe piaţa investitorilor providenţiali în Spania ..........................................99
9.3 Organizaţii ale investitorilor individuali business angels din Spania ....................100
9.4 Concluzii ....................................................................................................................105
Pagina 3 din 508

CAPITOLUL 10 – SCHEME DE SPRIJINIRE A INVESTITORILOR ÎN MAREA
BRITANIE ..................................................................................................................................108
10.1 Schema de Investiții în Întreprinderi (Enterprise Investment Scheme – EIS) .....109
10.2 Schema „Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS)” din Marea Britanie .......126
10.3 Schema Venture capital trust (VCT) - Marea Britanie. Aspecte generale și
consecințe asupra mediului de afaceri .....................................................................................135
10.4 Rețele de business angels în Țara Galilor ............................................................142

ŢĂRI DIN EUROPA DE NORD ................................................................................................149

DANEMARCA, FINLANDA, ISLANDA, NORVEGIA, SUEDIA ..........................................149
11.1 Aspecte legislative privind stimularea investitorilor individuali business angels în

Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia ....................................................................149
11.2 Cadrul institutional privind stimularea investitorilor individuali business angels în

Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia ....................................................................155
11.3 Modalități de operaționalizare a investițiilor "business angels" în Danemarca,

Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia ........................................................................................157
11.4 Efecte – impactul asupra grupurilor țintă business angels/reprezentanții mediului

de afaceri în Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia ...............................................161
11.5 Povestea rețelei daneze de business angels: Rețeaua de Business Angel din
Danemarca (DBAN) ................................................................................................................165
11.6 Concluzii ..............................................................................................................171

LETONIA, ESTONIA ŞI LITUANIA ........................................................................................173
12.1 Aspecte legislative privind stimularea investitorilor individuali business angels în

Letonia, Estonia şi Lituania .....................................................................................................173
12.2 Bune practici de stimulare a investitorilor individuali business angels în Lituania -

Mesinvest Lituania - Versloangelufondas I .............................................................................174
Pagina 4 din 508

ŢĂRI CENTRAL ŞI EST- EUROPENE ....................................................................................178

PRACTICI DE STIMULARE A INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS
ÎN BULGARIA .......................................................................................................................178
13.1 Contextul național privind stimularea investitorilor individuali business angels în

Bulgaria ...................................................................................................................................178
13.2 Iniţiative pentru investitorii individuali business angels şi de finanţare alternativă

.................................................................................................................................................179
13.3 Bune practici pentru stimularea investitorilor individuali business angels şi de

finanţare alternativă în Bulgaria ..............................................................................................180

CROAŢIA ...................................................................................................................................183

CEHIA ŞI SLOVACIA ...............................................................................................................185

POLONIA ....................................................................................................................................187
16.1 Contextul național privind stimularea investitorilor individuali business angels în

Polonia .....................................................................................................................................187
16.2 Iniţiative pentru investitorii individuali - business angels şi de finanţare alternativă

în Polonia .................................................................................................................................188

SLOVENIA .................................................................................................................................190

UNGARIA ...................................................................................................................................191
Pagina 5 din 508

18.1. Contextul national privind stimularea investitorilor individuali business angels în
Ungaria ....................................................................................................................................191
18.2 Inițiative pentru investitorii individuali business angels şi de finanțare alternativă

.................................................................................................................................................191
18.3 Concluzii ..............................................................................................................193

STATELE UNITE ALE AMERICII ŞI ÎN ALTE ŢĂRI...........................................................196

STATELE UNITE ALE AMERICII ...........................................................................................196

ALTE ŢĂRI.................................................................................................................................197
20.1 Context general ....................................................................................................197
20.2 Aspecte legislative, cadrul instituţional şi bune practici de stimulare a investitorilor

individuali business angels în Noua Zeelandă .........................................................................197

individuali business angels în Australia ..................................................................................198

individuali business angels în Singapore .................................................................................200

individuali business angels în Malaezia ..................................................................................201

individuali business angels în Republica Coreea ....................................................................202

individuali business angels în Turcia.......................................................................................204
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................................205
SECȚIUNEA 6 – ANALIZA ACTIVITĂȚII INVESTITORILOR INDIVIDUALI

BUSINESS ANGELS ÎN ROMÂNIA ........................................................................................209
Pagina 6 din 508

CAPITOLUL 21 – ELEMENTE DE DEFINIRE ȘI MODALITĂȚI DE ORGANIZARE
A INVESTITORILOR INDIVIDUALI - BUSINESS ANGELS ...............................................209
21.1 Evoluția abordărilor privind investitorii individuali business angels ..................209
21.2 Abordări la nivel european privind investitorii individuali business angels .......212
21.3 Schimbarea naturii pieței investitorilor individuali business angels ...................216
21.4. Modalități de organizare a investitorilor individuali business angels ................217
21.5 Analiza SWOT privind finanțarea prin investitori individuali business angels ..220
CAPITOLUL 22 – DEFINIREA DESIGNULULUI CERCETĂRII ÎN VEDEREA

EVALUĂRII ACTIVITĂȚII DE INVESTIȚII A BUSINESS ANGELS DIN ROMÂNIA ȘI A
IMPACTULUI LEGII NR. 120/2015 ASUPRA GRUPURILOR ȚINTĂ .................................222
22.1. Metodologia de cercetare ....................................................................................222
22.2. Culegerea și analiza datelor ................................................................................223
22.3 Validitate și fiabilitate..........................................................................................229
CAPITOLUL 23 – ASPECTE GENERALE ȘI CADRUL DE ORGANIZARE A

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN ROMÂNIA ............................230
23.1 Aspecte generale referitoare la activitatea de investiții a business angels în România

.................................................................................................................................................230
23.2 Cadrul de organizare a investitorilor business angels în România ......................239
23.3. Comunitatea investitorilor individuali business angels, în contextul dezvoltării

ecosistemului antreprenorial din România ..............................................................................260
CAPITOLUL 24 – ANALIZA INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS

DIN ROMÂNIA ..........................................................................................................................265
24.1 Reacții publice ale investitorilor individuali business angels la apariția Legii nr.
120/2015 ..................................................................................................................................265
24.2 Analiza activității curente a investitorilor individuali business angels în România

.................................................................................................................................................268
CAPITOLUL 25 – REZULTATELE STUDIULUI CALITATIV. ANALIZA

INTERVIURILOR REALIZATE CU INVESTITORII INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS
.....................................................................................................................................................275
25.1 Interviuri cu investitorii individuali business angels ..........................................275
Pagina 7 din 508

25.2. Interviuri cu investitorii individuali business angels ..........................................293
CAPITOLUL 26 – ANALIZA ACTIVITĂȚII DE INVESTIȚII A BUSINESS ANGELS

ÎN ROMÂNIA – SINTEZA INTERVIURILOR ........................................................................314
26.1 Impactul Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business
angels asupra grupurilor țintă ..................................................................................................314
26.2 Implicații la nivelul politicilor guvernamentale și la nivelul reglementativ ........319
26.3 Evaluarea eficienței potențialelor abordări de stimulente fiscale acordate

investițiilor de tip business angels ...........................................................................................323
26.4 Concluzii ..............................................................................................................327
CAPITOLUL 27 – DERULAREA CERCETĂRII CALITATIVE PRIVIND MEDIUL DE

AFACERI CORELAT CU ACTIVITATEA INVESTITORILOR INDIVIDUALI ..................336
27.1 Derulare interviuri beneficiari de finanțare din partea BA ..................................336
27.2 Interviuri cu reprezentanți ai start-upurilor care au beneficiat de finanțare din partea

unui investitor individual (business angel) ..............................................................................352
27.3. Mediul de business și eco-sistemul start-up-urilor. Elemente definitorii în design-

ul politicilor publice și al legislației referitoare la investitorii business-angels ......................360
27.4 Derulare interviuri cu potențiali beneficiari de finanțare din partea BA (etapa 1)

.................................................................................................................................................383
27.5. Derularea interviurilor cu potențiali beneficiari de finanțare din partea BA (etapa

2) ..............................................................................................................................................396
27.6 Derularea interviurilor cu potențiali beneficiari de finanțare din partea BA (etapa

3) ..............................................................................................................................................402
27.7 Analiza sintetică a interviurilor cu potențiali beneficiari de finanțare din partea BA

.................................................................................................................................................435
27.8. Eco-sistemul regional al start-up-urilor. Analiza din perspectiva potențialilor

beneficiari de investiții individuale de tip business angels......................................................438
27.9 Concluzii și recomandări .....................................................................................444
CAPITOLUL 28 – CONCLUZIILE CERCETĂRII CALITATIVE ASUPRA

IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 120/2015 PRIVIND STIMULAREA INVESTITORILOR
INDIVIDUALI – BUSINESS ANGELS ....................................................................................447
28.1 Analiză preliminară privind rezultatele cercetării calitative întreprinse ..............447

Pagina 8 din 508
28. 2 Concluzii .............................................................................................................448
CAPITOLUL 29 – PROPUNEREA UNUI MECANISM DE MONITORIZARE A

IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 120/2015 PRIVIND STIMULAREA INVESTITORILOR
INDIVIDUALI – BUSINESS ANGELS ....................................................................................453
29.1 Politici publice la nivel european. Asimilarea exemplelor de bune practici pentru
stimularea investitorilor business angels din România ...........................................................453
29.2 Propunere mecanism de aplicare și monitorizare a legii .....................................459
29.3 Propunere de metodologie de cercetare în vederea monitorizării implementării

Legii 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels .........................462
29. 4 Propuneri referitoare la legea nr. 120/ 2015 ...........................................................466
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ....................................................................................478
Pagina 9 din 508

LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR
AAAI – Australian Association of Angel Investors

ACPR – l'Autorité de Contrôle Prudentiel et de Résolution
AEBAN – Asociacion Española Business Angels
AIC – The Association of Investment Companies
AMF – L’Autorité des Marchés Financiers
BA – Business angels
BABA - Asociația bulgară a Business Angels
BAE – Business Angels Europe
BAIA – Red Business Angels Industrial de Andalucía
BAN – Business Angels Network
BAN NL – Business Angels Network Netherland
BANC – Rețeaua Business Angels Catalunya
BAND – Business Angels Netzwerk Deutschland
BANSEA – Business Angel Network of Southeast Asia
CEEI – Centres Européens d’Innovation
CNIPMMR – Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
CSES – Centre for Strategy & Evaluation Services
CVS – Corporate Venturing Scheme
DanBAN – Danish Business Angels
DBT – German Business Angels Day
EAF – European Angels Fund
EBAN – European Business Angels Network
EBN – European Business Network
EIS – Enterprise Investment Scheme
ESBAN – Red Española de Business Angels
FCPI – Fonds Commun de Placement dans l'Innovation
FEDER – Fonds Européen de Développement Régional
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională
FEI – Fondul European de Investiţii
Fi BAN – Finish Business Angels Network
FIP – Fonds d'Investissement de Proximité
FNA – Fond National d'Amorçage
HMRC – Her Majesty's Revenue and Customs
Pagina 10 din 508
HTGF – High-Tech Gründerfonds
IMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii
INNOSTART – Centrul Național de Inovare (Ungaria)
ISF – L'impôt de Solidarité sur la Fortune
KBAN – Korean Business Angel Network
MECMA – Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
NorBAN – Norwegian Business Angel Network
NordicBAN – Nordic Business Angels Network
OCDE – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
PIB – Produs Intern Brut
SATT – Sociétés d'Accélération du Transfert de Technologie
SCEC – Small Companies Enterprise Centre
SEIS – Seed Enterprise Investment Scheme
SIBA – Société d'Investissement de Business Angels
STOAF – Stockholm Business Angels
SUA – Statele Unite ale Americii
TEPA – Loi en faveur du travail, de l'emploi et du pouvoir d'achat
TIC – Tehnologia Informației și a Comunicațiilor
TTS – Technology Transformation Services
UE – Uniunea Europeană
UK – United Kingdom
VC – Venture Capital
VCT – Venture capital trust
ZEW – Centre for European Economic Research
Pagina 11 din 508

INTRODUCERE
Această lucrare ştiinţifică este realizată în cadrul proiectului „Creşterea capacităţii

administrative a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat de dezvoltare şi
implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi” – SIPOCA 5, fiind parte a
rezultatului R1.7.1: Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la implementarea Legii
nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels în vederea instituirii
unui mecanism de monitorizare a implementării acesteia.
În cadrul acestei lucrări, urmărim mai multe obiective specifice:
a) conturarea contextului ştiinţific al lucrării, cu trecerea în revistă a principalelor studii şi
analize privitoare la acordarea de facilităţi investitorilor individuali business angels;
b) evaluarea situaţiei internaţionale, cu evidențierea evoluțiilor relevante înregistrate în câteva
ţări, privitoare la stimularea investitorilor individuali business angels. În acest sens, s-au
reținut aspectele:
- identificarea elementelor legislative relevante şi a cadrului instituţional existent
pentru stimularea investitorilor individuali business angels, din punct de vedere
financiar şi fiscal;
- modalităţi de operaţionalizare / punere în practică a legislaţiei;
- evidenţierea bunelor practici de sprijin a investiţiilor business angels (reţele/
asociaţii /platforme dezvoltate);
c) clarificarea abordărilor actuale privind elementele de definire și modalitățile de organizare a
investitorilor individuali business angels în UE și în România;
d) definirea designul-ului cercetării în vederea evaluării activității de investiții a business angels
din România și a impactului Legii nr. 120/2015 asupra grupurilor țintă business angels;
e) evidențierea cadrului de organizare a investitorilor individuali business angels în România;
f) analiza investitorilor individuali business angels din România;
g) realizarea de interviuri cu investitorii individuali business angels din România;
h) analiza activității de investiții a business angels în România;
i) formularea de recomandări legate de revizuirea cadrului legal și de soluții de îmbunătățire a
mecanismului de monitorizare și implementare a Legii nr. 120/2015 privind stimularea
investitorilor individuali – business angels;
j) identificarea percepției mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015
privind stimularea investitorilor individuali business angels, din perspectiva start-up-urilor
care au beneficiat de acest tip de finanțare;
k) identificarea percepției mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015
privind stimularea investitorilor individuali business angels, din perspectiva antreprenorilor
potențial beneficiari ai acestui tip de finanțare;
Pagina 12 din 508
l) propunerea unui mecanism de monitorizare și implementare a Legii nr. 120/2015 privind
stimularea investitorilor individuali – business angels;
m) înaintarea unui set de concluzii și recomandări referitoare la implementarea Legii nr.
120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels și instituirea unui
mecanism de monitorizare a implementării acesteia.
Având în vedere aceste obiective, demersul științific îmbină analiza teoretică cu cea
aplicativă, pentru a evidenția cursul practic al acțiunii guvernului cu scopul asigurării unui
ecosistem național propice lansării și dezvoltării startup-urilor, dar și potențării investițiilor de
capital autohton prin intermediul business angels.
Analiza situaţiei internaţionale privitoare la stimularea investitorilor individuali business
angels pentru ţările selectate în cadrul studiului a ridicat unele dificultăţi, din cauza neabordării
unitare a domeniului la nivelul diferitelor ţări şi ca urmare a indisponibilităţii unor informaţii utile,
care să permită o prezentare simetrică, în unele cazuri. Am încercat evidenţierea dificultăţilor
întâmpinate în punctele relevante ale lucrării, pentru a facilita demersurile ulterioare de
îmbunătăţire a cercetării.
Cercetarea domeniului abordat în lucrare este în mod cert de actualitate, existând mai multe
argumente în sprijinul acestei aserţiuni.
Dezvoltarea economică actuală, evoluțiile recente ale economiei globale, dar și datele ce
caracterizează mediul economico-social național și regional impun noi abordări, atât din
perspectivă administrativă, cât și legislativă. În contextul în care, nu de puține ori, în ultimele
decenii s-a pus problema regândirii și reașezării sistemelor până nu de mult funcționale la nivelul
economiilor de piață, economiile emergente, așa cum este cazul României, se încadrează într-o
realitate din ce în ce mai aparte față de modelele economice și sociale clasice. Astfel, sunt necesare
modele, mecanisme și instrumente noi, inclusiv în regândirea creșterii economice așezată pe
avantaje competitive particulare ce trebuie stimulate și sprijinite pentru a genera bunăstarea la
nivel regional și nu numai. În acest context, politicile publice referitoare la business angels devin
tot mai importante, atât în țările dezvoltate, cât și în cele emergente.
Datele disponibile cu privire la contextul internaţional evidenţiază faptul că în puţine ţări
s-a realizat până în prezent o evaluare reală a politicilor publice în domeniu, fapt ce este relevat şi
într-un studiu al OECD. În România, evoluţiile sunt şi mai puţin notabile decât în mare parte din
ţările ce sunt avute drept reper în mod uzual. Constatăm că există o dezvoltare naturală a
investiţiilor realizate de investitori business angels locali, precum şi unele demersuri legislative de
sprijinire a acestora (Legea 120/2015), dar există încă mult spaţiu de dezvoltare şi îmbunătăţire a
acestora.
Pagina 13 din 508

Tema promovării activităţii investitorilor individuali, atât în România cât şi la nivel
internaţional, se încadrează în demersul mult mai amplu abordat în politicile publice de stimulare
a antreprenoriatului şi mediului de afaceri. De cele mai multe ori, se optează pentru dezvoltarea
de programe prin care se acordă sprijin direct antreprenorilor, percepuţi ca reprezentând un motor
al inovării şi dinamizării mediului de afaceri. În ultimii ani, însă, a apărut la nivel internaţional şi
o preocupare privitoare la acordarea unor forme de sprijin public investitorilor de tip business
angel, plecându-se de la ideea că aceştia pot finanţa, pe de o parte, iniţiativele antreprenoriale, şi
pot acorda, pe de altă parte, un sprijin esenţial în ceea ce priveşte organizarea, gestionarea şi
dezvoltarea acestora, contribuind la reducerea riscului de eşec.
Cercetarea s-a bazat pe utilizarea combinată a surselor directe și secundare de informaţii.
Astfel, au fost consultate lucrările ştiinţifice de profil şi documentele elaborate de diverse instituţii
cu preocupări legate de investitorii business angels, la nivel naţional şi, mai ales, internaţional. De
asemenea, au fost evidențiate cele mai importante schimbări privind natura pieței investitorilor
individuali business angels, modalitățile actuale de organizare a acestor investitori și rezultatele
analizei SWOT privind finanțarea prin investitori individuali business angels.
Un aspect destul de important se referă la terminologia folosită în lucrare. În limba română,
este frecvent folosit termenul de “investitor providenţial” ca traducere pentru englezescul
“business angel” şi apreciem că, în general, este preferabilă utilizarea termenilor consacraţi în
limba română. Totuși, ţinând cont de faptul că în Legea 120/2015 s-a preferat utilizarea sintagmei
(de altfel, destul de nefericită în opinia noastră) „investitori individuali – business angel”, am
preluat, în cele mai multe cazuri, această formă. Trebuie precizat însă că, în toate cazurile, am
utilizat aceşti termeni cu acelaşi înţeles, cel reţinut şi în actul normativ.
Pentru clarificarea abordărilor actuale privind elementele de definire și modalitățile de
organizare a investitorilor individuali business angels, s-a realizat o analiză aprofundată a evoluției
acestor abordări, cu accent pe elementele de definire și tipologia investitorilor individuali business
angels în Uniunea Europeană și în România.
În mod clar, studiul se desfăşoară într-un domeniu în care clarificări şi îmbunătăţiri sunt
necesare. Lipsurile legii la care facem referire sunt evidenţiate şi în documente elaborate la nivel
european, un exemplu relevant fiind un studiu al Comisiei Europene în care se remarcă faptul că
“este încă neclar modul în care se va aplica legea şi dacă va fi îmbunătăţită finanţarea investitorilor
business angels în afaceri din ţară (deoarece scutirea se aplică câştigurilor la înstrăinarea părţilor
sociale, ceea ce se întâmplă la mulţi ani după investiţie şi nu la început, ca deducere fiscală pentru
suma investită)”. De altfel, şi acest studiu este realizat în cadrul unui demers ce vizează
îmbunătăţirea mai multor aspecte ce ţin de modul în care mediul de afaceri românesc este sprijinit
de instituţiile cu atribuţii în acest sens, astfel încât am considerat utilă analiza şi interpretarea
Pagina 14 din 508
informaţiilor relevante, cu precădere cele cu conţinut critic, care pot contribui cel mai mult la
formularea unor recomandări relevante şi utile.
Definirea designul-ului cercetării în vederea evaluării activității de investiții a business
angels din România și a impactului Legii nr. 120/2015 asupra grupurilor țintă business angels s-a
realizat luând în considerare abordările existente în literatura de specialitate. Astfel, s-a optat
pentru un studiu transversal, căutându-se răspunsuri de tip explicativ la întrebările formulate,
pentru a înțelege relația dintre variabilele luate în considerare. Strategia de cercetare a vizat studiul
cazurilor multiple, o analiză de profunzime a unui fenomen real, pentru a depista dacă datele
obținute pot fi replicate în toate cazurile. Metodologia de cercetare aleasă pentru a răspunde acestui
obiectiv a fost aceea cu două metode calitative, prin care este folosită o dublă tehnică de culegere
a datelor: documentarea și interviul, prin utilizarea cărora autorii au urmărit să înțeleagă
semnificația și relațiile, utilizând date și proceduri analitice.
Pentru a identifica și înțelege în mod corect rolul investițiilor de tip business angels într-o
economie, a fost luată în considerare o serie de variabile cuantificabile, atât la nivel regional, cât
și național, ceea ce a asigurat premisele unei analize științifice relevante, ce poate servi scopurilor
de politică publică.
Analiza pieței investitorilor individuali business angels din România a evidențiat faptul că
aceasta este încă în fază incipientă, dar asistăm la creșterea constantă a acesteia, în contextul
dezvoltării ecosistemului antreprenorial din Romania. Sectorul public este adesea reticent în a
sprijini business angels și investițiile acestora. Cu toate acestea, rațiunea de a sprijini investitorii
individuali business angels constă în creșterea investițiilor în produse și servicii inovatoare, care
rezolvă problemele și favorizează dezvoltarea economică, prin crearea de locuri de muncă. Prin
urmare, activitatea investitorilor individuali business angels creează locuri de muncă, favorizând
reducerea exodului persoanelor cu înaltă calificare, aspect esențial pentru România.
Analiza investitorilor individuali business angels din România a vizat, în primul rând,
evidențierea opiniei investitori individuali business angels privind Legea nr. 120/2015, opinie
exprimată în articole publicate sau în ale materiale. În continuare, analiza activității curente a
investitorilor individuali business angels în România a fost realizată cu scopul de a contribui la
înțelegerea modului de funcționare a ecosistemului antreprenorial din România, din perspectiva
investitorilor individuali business angels.
Pentru România, finanțarea startup-urilor în faza inițială devine din ce în ce mai dependentă
de business angels, de investitori individuali cu disponibilități de capital semnificative. Motivele
de la baza acestor nevoi de finanțare includ schimbări în sectorul bancar, care au făcut ca
împrumuturile acordate întreprinderilor mici să fie neatractive, fie din cauza marjelor scăzute, fie
din cauza costurilor generale ridicate. În plus, fondurile de capital de risc nu sunt adesea capabile
Pagina 15 din 508
să facă față unui număr mare de tranzacții de dimensiuni reduse, cu cerințe de implicare destul de
semnificative. Pentru mediul de afaceri actual, aflat într-un punct destul de dificil, capacitatea și
stimularea business angels de a investi devine un element din ce în ce mai valoros pentru o piață,
mai ales una emergentă. În aceste condiții, statul trebuie să intervină.
Utilizând ca instrument metodologic principal interviul, analiza activității de investiții a
business angels în România a permis identificarea în mod direct a unor aspecte esențiale care
caracterizează activitatea acestora, orientarea investițiilor - domenii, criterii, indicatori financiari,
opinii privind Legea nr. 120/2015, sugestii de îmbunătățire a acesteia. Interviurile cu investitorii
individuali business angels din România s-a realizat pe baza ghidului stabilit în metodologia
cercetării, dar s-a avut în vedere o abordare flexibilă, adaptată condițiilor specifice de realizare a
fiecărui interviu. Au fost evaluate implicațiile la nivelul politicilor guvernamentale și la nivelul
reglementărilor, precum și eficiența acordării de stimulente fiscale investițiilor individuali
business angels. Cercetarea efectuată a permis formularea unor propuneri pertinente de revizuire
a cadrului legal și de îmbunătățire a mecanismului de monitorizare a implementării Legii nr.
120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels.
Pentru atingerea acestor obiective, au fost analizate instrumentele specifice Marii Britanii
în zona de reglementare și sprijin a capitalului de risc și a fost surprinsă percepția mediului de
afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali
business angels, din perspectiva beneficiarilor și potențialilor beneficiari de astfel de investiții.
Plecând de la aceste constatări, a fost propus un mecanism de monitorizare și implementare a Legii
nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels pentru România.
Pagina 16 din 508

SECȚIUNEA 1 – CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
INVESTITORII INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ŞI PROBLEMATICA
SUPORTULUI GUVERNAMENTAL
INTRODUCERE
Există o piaţă a investitorilor denumiţi business angels, ei sunt persoane private care au o
cunoaştere substanţială şi care îşi investesc banii în susţinerea unor proiecte aflate în faza de
început. De cele mai multe ori decizia de a investi are o marcă personală, fiind bazată pe o relaţie
ce se stabileşte între antreprenor şi potenţialul (-ii) investitor (-i). Insă, rezultatul acestei hotărâri
aduce beneficii la o scară regională şi motivează şi pe investitorii latenţi ca să devină activi.
Investitorii business angels (BA) se caracterizează printr-un ataşament foarte mare faţă de
ideea pe care doresc să o pună în aplicaţie, acelaşi comportament este manifest în cazul când se
hotărăsc să investească într-o companie şi din acest punct de vedere sunt consideraţi individualiști.
De cele mai multe ori ei alocă o mare parte din timpul lor dezvoltării unei idei, işi pun competenţele
şi resursele financiare în joc şi se străduiesc să găsească o finanţare adecvată. Din această
perspectivă motivaţia lor este totală şi de apreciat, fiind catalogaţi de multe ţări ca fiind the real
venture capitalists (Mason, 2008).
Iniţiativele business angels în fostul spaţiu socialist, din care şi România a făcut parte, se
desfăşoară în economii considerate a fi încă în tranziţie, unde cel puţin în mentalitatea colectivă,
efectele economiei planificate sunt vizibile. Totuşi, trebuie să facem o distincţie între spaţiul
sovietic şi ţările central şi sud-est europene care s-au aflat în zona de influenţă a URSS. Până în
1989 spiritul antreprenorial era sancţionat de legislaţia din ţările sovietice, însă în ţările din centrul
Europei (Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Yugoslavia) era oarecum tolerat. Situaţia s-a schimbat
mai ales prin integrarea acestor ţări central şi sud-est europene în Uniunea Europeană.
În perioada post-socialistă în ţările central şi este-europene, unde iniţiativa privată a
prezentat unele semne de dezvoltare, aceasta s-a lovit de moştenirea instituţională a vechiului
sistem planificat (Friederike Welter, David Smallbone, 2011).
Este necesar să tragem o linie de demarcaţie între situaţia business angels în economiile
mature şi parcursul acestui tip de investitori în economiile care au ieşit din modelul economiilor
planificate şi se găsesc astăzi în diverse stadii de dezvoltare economică. William Wetzel, un
profesor universitar de la Universitatea New Hampshire, USA, în 1978, a dat prima definiţie a
acestui tip de investitori, denumiţi angel, care la origine erau investitori cu potenţial financiar
mare, însă acest mod de acţiune economică nu e nou iar unii cercetători dau ca exemplu modul în
Pagina 17 din 508

care celebrul Henry Ford (Kelly 2007) a găsit cinci investitori care au investit fiecare 40.000 USD
în compania sa (Conlin, 1989, p. 32).
În studiul său William Wetzel (Wetzel, 1983) a sintetizat cunoaşterea la acea dată a acestui
tip de investitori, de atunci numeroase studii au analizat modelul business angel care şi-a dovedit
vitalitatea şi merită întreaga atenţie din partea factorilor de decizie politică şi economică (Benjamin
& Margulis, 1996; 2005; Coveney & Moore, 1998; van Osnabrugge & Robinson, 2000; Amis &
Stevenson, 2001; May & Simmons, 2001; Hill & Power, 2002).
Dacă ne vom referi tot la exemplul lui Henry Ford care a căuta şi a găsit cinci investitori
bogaţi care au investit în compania sa, considerăm că e necesar să încercăm să răspundem şi la
următoarea întrebare: ce îi poate face pe investitori să rişte şi să îşi investească banii într-o idee
nouă, care ar putea fi cea mai bună matrice instituţional-legală care să le garanteze acestor
investitori că asocierea lor prin capital într-o companie nu e peste măsură de riscantă, în aşa fel
încât poveştile de succes să poată contamina şi pe alţi investitori, contribuind astfel la crearea unor
locuri de muncă şi în final la creşterea bunăstării economice a populaţiei. În cele ce urmează vom
încerca să răspundem acestor întrebări, dar şi din perspectiva Legii 120/2015, a impactului asupra
grupurilor ţintă business angels/reprezentanţii mediului de afaceri – efecte.
În cazul economiilor ce au ieşit din spaţiul post-socialist capitalul a fost o problemă şi din
acest motiv aceşti investitori au fost forţaţi să caute diverse forme de finanţare a iniţiativei lor. Nu
este uşor să găseşti investitori locali sau din alte ţări care să fie de acord să investească într-o
companie, lucrul acesta fiind cu atât mai greu cu cât cineva din fostul spaţiu al economiilor
centralizate caută finanţare de la investitori externi care nu au garanţia unei economii mature
bazată de economia de piaţă, acest lucru este o provocare cu un risc major pentru investitorul
extern (Hill & Dee Power, 2002).
Oricum, în comparaţie cu situaţia de la începutul secolului trecut, comunicaţiile -in special
internetul şi telefonia mobilă- facilitează crearea unor reţele1 de investitori angel sau căutarea unui
investitor adecvat.
1
www.eban.org; www.angelcapitalassociation.org; http://angelresourceinstitute.org/index.php;
http://businessangelsromania.ro/; http://www.italianangels.net/; https://www.angelinvestmentnetwork.co.uk/;
http://www.hban.org/;
Pagina 18 din 508
CAPITOLUL 1 – CONTEXTUL CULTURAL ŞI RELAŢIA
ACESTUIA CU COMPORTAMENTUL ANTREPRENORIAL
Antreprenoriatul este considerat cel mai important stimul al unei economii mature, acesta
creează locuri de muncă şi bunăstare pentru societate în general. Dar de la stadiul de idee (business
concept) şi până la o întreprindere viabilă sunt mai mulţi paşi de parcurs. Trebuie să se intersecteze
mai mulţi factori care să aibă la început capabilităţi adecvate, capital social şi în cele din urmă şi
o finanţare sigură (Fredric Kropp, Noel J. Lindsay & Gary Hancock, 2011). Resursele financiare
transformă o oportunitate într-un rezultat economic valid, asocierile antreprenoriale trec prin
diverse stadii pînă să producă un profit (Scott & Bruce, 1987).
Afacerile de acest gen sunt caracterizate prin câteva stagii pe care trebuie să le parcurgă de
la stadiul de concept, apoi lansarea pe piaţă şi eventual, alte stagii de creştere-dezvoltare. La
început orice antreprenor are nevoie de resurse financiare pentru a analiza dacă ideea sa e viabilă
şi corespunde unei oportunităţi, acest lucru se bazează pe o cercetare a pieţei. Chiar din această
fază antreprenorul are nevoie de resurse financiare pentru a se întreţine, pentru putea plăti
utilităţile, unii experţi angajaţi full-time sau parţial, pentru a plăti eventuale spaţii sau echipamente.
De cele mai multe ori antreprenorii îşi folosesc propriile resurse (Timmons & Spinelli, 2009).
Conform studiului citat anterior pe piaţa americană 78,5 % dintre noii antreprenori în acest stadiu
îşi folosesc propriile resurse financiare.
Când conceptul trece în faza de start-up de obicei resursele proprii nu mai ajung – sunt şi
excepţii- pentru că şi costurile de producţie sunt mult mai mari, de aceea e nevoie de capital de
lucru care să acopere întregul ciclu de producţie şi trebuie să găsească alţi investitori. În stadiul al
treilea, dacă conceptul a rezistat pe piaţă, se vor găsi destule resurse financiare pentru o expansiune
la nivel regional sau local. Investitorii business angel fiind cei mai interesaţi în acest punct. Această
schemă nu poate caracteriza toate situaţiile, existând excepţii pentru fiecare stadiu, dar este
suficientă pentru a înţelege etapele prin care trece un concept de la faza de idee până la integrarea
în piaţă (Fredric Kropp, Noel J. Lindsay & Gary Hancock, 2011, p. 254).
1.1 Impactul culturii naţionale privind deciziile de investiţii

Cultura naţională transmite oamenilor un set de valori, credinţe dar şi un comportament
(Hayton et alii, 2002, p. 33), din acest punct de vedere există o relaţie strânsă între mediul de
afaceri şi credinţele ori valorile împărtăşite de un grup de persoane (Hofstede, 1993), incluzând
aici şi comportamentul antreprenorial. Cultura ne oferă o motivaţie solidă pentru viaţa socială,
însă, din perspectiva spiritului antreprenorial se poate spune că nu toate culturile sprijină în mod
Pagina 19 din 508
egal acest comportament, unele sunt prin tradiţie mai antreprenoriale iar altele dimpotrivă, chiar
şi în interiorul unei ţări pot fi regiuni unde în relaţie directă cu cultura lor spiritul non-
antreprenorial să prevaleze (Busenitz & Lau, 1996).
Cultura este cea care ne modelează şi conduce la un anumit standard de viaţă pe care îl
prevede, raţiunile pentru care un antreprenor doreşte să dezvolte o afacere, se găsesc în modelul
(pattern) pe care această cultură îl promovează. Din acest punct de vedere cultura naţională joacă
un rol de moderator între nevoile de bază ale unui individ şi o etică a muncii (Trompenaars, 1993).
Este foarte important aportul culturii naţionale în motivaţia muncii, cum este prezentată munca în
discursul social, tradiţiile legate de muncă şi modul în care este apreciată munca. Felul în care
scenariile cognitive livrate de cultura naţională valorizează munca vor conduce la dezvoltarea unor
trăsături antreprenoriale (Hayton et alii, 2002). Înţelegerea şi valorizarea muncii, modul în care ne
raportăm la aceasta dar şi felul cum ne dorim să fim trataţi în calitate de angajaţi, au făcut obiectul
unor studii (Newman & Nollen, 1996, p. 755) ce au relevat aceste diferenţe ce rezidă în cultura
naţională (Trompenaars &Wooliams, 2003).
Hofstede (1993) a condus diverse studii din perspectiva aşa-numitului dinamism
confucianist, analizând cinci dimensiuni diferite ce se găsesc într-o măsură mai mare sau mai mică
în majoritatea culturilor naţionale (Kirkman et alii, 2006). Dimensiunile ce disting culturile
naţionale analizate de Hofstede sunt următoarele: 1. Individualism-colectivism; 2. Masculinitate-
feminitate; 3. Distanţa faţă de putere; 4. Gradul de incertitudine socială; 5. Preţuirea timpului.
Un alt model mai complex de analiză este cel propus de Fons Trompenaars şi Peter
Woolliams în lucrarea Business Across Cultures (2003) care identifică şapte dimensiuni de
evaluare culturală: 1. Universalism-particularism; 2. Individualism-comunitarianism
(colectivism); 3. Realizare vs. indicaţie; 4. Neutru vs. emoţional; 5. Specific vs. difuz;= 6.
Atitudinea faţă de timp; 7. Atitudinea faţă de mediul înconjurător.
Pentru că sunt relevante pentru studiul de faţă vom face un rezumat al fiecărei dimensiuni
de cercetare în cele ce urmează.
1. Universalism-particularism
Fons Trompenaars a demonstrat că există societăţi universaliste care pun un mare accent
pe regulile universale şi implicit pe obligaţiile care derivă de aici (Trompenaars, 1996, p. 55),
aceste societăţi/ţări acordă o mare atenţie şi aplică reguli şi proceduri universal valabile, iar
rezultatul este motivat de dorinţa de a trata egal toţi oamenii. În această categorie intră USA,
Canada, UK şi ţările Scandinave. Societăţile particulare (China, Korea) încurajează
adaptabilitatea şi tratează fiecare situaţie în particular, folosind multiple perspective (French et
alii, 2001).
2. Individualism vs. comunitarianism (colectivism)
Pagina 20 din 508
Fredric Kropp, Noel J. Lindsay şi Gary Hancock (2011) consideră că această dimensiune
e cea mai importantă cale prin care putem diferenţia culturile naţionale. Rezultatul unei analize
din perspectiva acestui indicator ne va pune la dispoziţie date referitoare la încrederea de sine,
gradul de independenţă al unui individ ori unele moduri de asociere. Culturile aşa-zis
individualiste valorizează independenţa individului şi încrederea de sine, în timp ce culturile
colectiviste pun accentual pe spiritul colectiv (Triandis, 1989). Culturile individualiste sunt
centrate pe individ şi drepturile şi obligaţiile ce derivă din acest statut, aici fiind date ca exemple
ţările din Vestul Europei, USA, Canada, Australia, iar ca exemple de culturi comunitare sunt
considerate ţări precum Korea, China şi Japonia.
3. Realizare (acumulare) vs. Indicaţie (atribuire);
Această dimensiune se concentrează pe modul în care (cum) se cîştigă statutul unui individ
într-o cultură, în culturile individualiste se prezumă că un individ îşi cîştigă un anumit statut social
pe baza realizărilor lui, deci e rezultatul unei culturi a meritocraţiei. Autoritatea unui individ din
aceste culturi este construită şi justificată de abilităţi/competenţe şi cunoaştere (Trompenaars,
1996). În culturile fundamentate pe atribuirea efectului unei cauze, statutul social este obţinut prin
intermediul unor factori cum sunt: vârsta, genul, etnia, experienţa (vechimea), educaţia şi
calificările profesionale (Trompenaars & Hampden-Turner, 1998).
4. Neutru vs. Emoţional
Această dimensiune analizează suma expresiilor emoţionale dintr-o cultură, în culturile
neutre această dimensiune tinde să fie controlată, pe când în culturile afective emoţiile sunt
exprimate liber (Trompenaars, 1996). Printre cele mai emoţionale ţări se numără Kuweit, Egipt şi
Oman iar la polul opus Etiopia, Japonia şi Polonia.
5. Specific vs. Difuz
In culturile difuze relaţiile interpersonale sunt mai importante decît cele din cadrul
companiei, în vreme ce în societăţile specifice afacerile sunt separate de celelalte aspecte ale vieţii
inclusiv de viaţa de familie. Societăţile considerate specifice sunt USA şi Vestul Europei, aici viaţa
privată este foarte importantă, iare cele difuze sunt cele din America latină şi sud-estul Asiei
(Trompenaars & Hampden-Turner, 1998).
6. Atitudinea faţă de timp
Prin această dimensiune este analizat modul cum este apreciat timpul de diverse culturi. În
1959 cercetătorul Hall a propus un nou concept despre timp. El vorbeşte despre unele societăţi
unde timpul este monocronic, pentru aceşti oameni timpul este liniar şi e de dorit să fie petrecut
cu atenţie, acestor culturi le este caracteristică zicala: time is money. În aceste culturi relaţiile
interpersonale sunt subordonate timpului, de aceea aceşti oameni sunt prevăzători şi acordă o
atenţie mare angajamentelor economice, dar nu ţin foarte mult la relaţiile familiare de durată, cel
Pagina 21 din 508

mai sever indicator fiind rata divorţurilor. Pe de altă parte în societăţile policronice oamenii acordă
o mare atenţie relaţiilor interpersonale, se străduiesc să facă mai multe lucruri odată, nu dau atenţie
prea mare timpului şi întemeiază o familie pentru totdeauna. Dintr-un alt punct de vedere
diferenţierea atitudinii faţă de timp depinde de trecut, prezent sau de viitor, fiecare dintre aceste
tipologii se regăsesc într-o cultură sau alta, de exemplu francezii sunt foarte legaţi de trecut, în
vreme ce americanii de prezent şi de viitor (Trompenaars & Hampden-Turner, 1998, p.10).
7. Atitudinea faţă de mediul înconjurător
O primă categorie de oameni crede că omul poate controla mediul înconjurător şi că
intervenţiile omului în natură îi pot cauza nelinişti, calamităţi etc. Cealaltă categorie nu crede că
omul poate controla natura şi explică acest lucru prin fatalitate, soartă sau destin (Smith et alii,
1997). Ţările occidentale se află cu siguranţă în prima categorie şi sunt cunoscute pentru efortul
lor de a reduce poluarea.
Activitatea umană este legată într-un mod intern de cultura naţională a unui popor, prin
cultură noi acordăm valoare unor lucruri, descoperim înţelesuri noi sau putem să comparăm
propria noastră cultură cu alta, specifică unor alţi indivizi. Locul în care fiecare dintre noi se naşte
şi creşte ne pune la dispoziţie prin educaţie, norme, legi, o morală şi un model de dezvoltare. Toate
credinţele, valorile şi experienţele noastre de viaţă concură la structurarea unui comportament, nu
există vreun sistem social fără cultură.
In consecinţă se crede că influenţa pe care cultura naţională o are în deciziile de investiţii
variază în funcţie de mărimea unei investiţii şi de natura investitorilor (Fredric Kropp, Noel J.
Lindsay & Gary Hancock, 2011).
Cultura naţională poate juca un rol mai important la nivel local-regional decât la nivel
global, însă atât factorii economici cât şi cei non-economici pot influența sensul obligaţiei de a
investi.
1.2 Investitorii în firmele antreprenoriale

Ele sunt cunoscute pentru competitivitate dar şi pentru caracterul proactiv pe care îl aduc
în societate, fiind cele mai inovatoare firme (Lumpkin & Dess, 1996). Din acest punct de vedere
dezvoltarea unei orientări antreprenoriale în afaceri este foarte importantă iar investitorii în acest
tip de firme joacă un rol major ajutând la dezvoltarea firmei. În diverse grade toţi investitorii iau
în calcul atunci când se gândesc să investească, atât factori economici cât şi factori non-economici.
Factorii economici conţin veniturile aşteptate ale unei investiţii pe baza unei rate interne
de rentabilitate estimată (IRR) şi timpul în care această perioadă de rambursare se petrece. Riscul
de piaţă este legat de condiţii concurenţiale neprevăzute care afectează cererea de pe piaţă, riscul
Pagina 22 din 508

de agenţie este gradul de incertitudine pe care investitorul îl poate deroga de la cerinţele
contractului de finanţare (Fiet, 1995). Pentru investitorii business angels riscul de agenţie este mai
ameninţător decât riscul de piaţă. Riscul individual de investiţii poate fi diversificat prin adoptarea
unei strategii privind investiţiile de portofoliu (Gompers & Lerner, 2001).
Factorii de investiţie non-economici pot creşte sau scădea sensul obligaţiei de a investi,
aceştia depind de relaţia dintre investitor şi antreprenorul în devenire. Pentru un investitor ce
provine dintr-o zonă geografică îndepărtată factorii non-economici nu au o mare însemnătate, cu
excepţia posibilităţii verificării antecedentelor legate de companie şi fondatori.
Prietenii şi familia sunt cei mai importanţi factori atât economici cât şi non-economici
pentru un antreprenor în devenire, ei pot asigura suportul moral şi financiar pentru faza de început
a conceptului de afacere.
Literatura de specialitate face distincţia între oportunităţi pe bază de antreprenori şi
întreprinderi bazate pe necesităţi (Bygrave et alii, 2003). Prima categorie identifică o oportunitate,
o evaluează şi apoi o exploatează, la origine aflându-se dorinţa de a fi antreprenor. A doua
categorie nu are opţiuni valabile, deci sunt oarecum forţaţi de realitate să caute soluţii, cel mai
adesea şomajul fiind o ameninţare ce motivează indeajuns (Kropp & Zolin, 2008).
Intreprinderile bazate pe satisfacerea unor necesităţi spre deosebire de antreprenorii care
identifică o oportunitate, au la dispoziţie opţiuni limitate, pentru ei familiile sau prietenii sunt cei
mai la îndemână pentru ajutorul financiar necesar. Din perspectiva unui model conceptual (Fredric
Kropp, Noel J. Lindsay & Gary Hancock, 2011) se poate constata că factorii economici contează
pentru capitalul de risc (Venture Capital/VC) dar şi pentru investitorii business angels (BA) atunci
când analizează să investească. Atât factorii economici cât şi cei non-economici sunt importanţi
pentru familie sau prieteni, însă factorii non-economici sunt cei mai importanţi din perspectiva
relaţiilor familie/prieteni cu antreprenorul şi de cele mai multe ori motivează obligaţia de a investi.
Cultura se găseşte în inima relaţiei dintre familie/prieteni şi antreprenor.
1.2.1 Venture Capital (Risk Capital)

Societăţile cu capital de risc investesc capitalul privat în fiecare zi, aceasta este obiectul lor
de activitate şi din acest punct de vedere sunt şi mai uşor de găsit. Spre deosebire de investitorii
angels, fondurile de capital investesc sume importante în publicitate, au o imagine bine definită şi
sunt preocupate permanent să îşi promoveze investiţiile. Printre angajaţii lor se numără experţi
care evaluează potenţialul de creştere al unei companii înainte de a lua decizia de a investi. Din
această perspectivă investitorii business angels pot fi consideraţi investitori ce riscă mai mult decât
un fond de investiţii.
Pagina 23 din 508

Capitalul de risc numai în SUA s-a ridicat în 2007 la 300.7 miliarde de dolari (Lefteroff,
2008). Acest tip de capital e reprezentat de profesionişti care investesc banii unor instituţii
financiare. Aceşti bani provin în principal din fonduri de pensii sau companii de investiţii
(Gompers & Lerner, 2001), din sectorul public sau din cel privat, dar şi din resursele unor persoane
foarte bogate. Acest tip de investitori folosesc o varietate de asocieri, în scopul de a reduce riscul
cât mai mult şi a maximiza profitul.
Decizia unor investitori de a aloca resursele lor unor fonduri de investiţii depinde de
performanţele recente ale managerilor de fond. Capitalul de risc are o relaţie foarte bună cu
domeniul media dar şi cu cel de cercetare academică însă cele mai recente studii au arătat că
investitorii business angels se îndreaptă cu precădere spre firmele antreprenoriale (Mason &
Harrison, 1993; Bygrave et alii, 2003) şi numai în 2007 nivelul acestor investiţii în SUA a depăşit
100 miliarde USD (Lefteroff, 2008).
1.2.2 Business Angels (BA)

Aceşti investitori sunt indivizi bogaţi care investesc fondurile lor în firme antreprenoriale
care se găsesc în faza incipientă, aflate în creştere, întreprinderi antreprenoriale în căutarea unor
resurse financiare (Van Osnabrugge & Robinson 2000; Freear et alii., 2002).
Business angels sunt persoane experimentate, profesionişti care au dezvoltat o afacere cu
succes în trecut şi care tind să investească într-o firmă antreprenorială nu mai mult de 500.000
USD (Van Osnabrugge. 2000), ei sunt motivaţi de diverse lucruri ca să investească, însă banii nu
sunt cel mai important motiv (Hill & Power, 2002, p. 40.).
Deoarece investitorii business angels nu au puterea financiară a capitalului de risc studiile
au arătat că aceştia finanţează de 30-40 de ori mai multe firme antreprenoriale decât capitalul de
risc (Wetzel & Freear, 1996). De asemenea investitorii business angels nu depind de alţi investitori
cărora să le raporteze situaţia unei investiţii, relaţia lor cu întreprinderea antreprenorială este net
superioară şi de cele mai multe ori se bazează pe profesionalism (Van Osnabrugge, 2000).
Investitorii angel sunt consideraţi cei mai buni prieteni ai firmelor start-up, ei îşi asumă
riscuri financiare care de multe ori sunt evitate de capitalul de risc (Hill & Power, 2002, p. 3).
Această sintagmă (angels) ce trimite la religie -îngerii fiind spirite nemuritoare, care nu sunt uşor
de văzut şi se află peste tot- este deplin justificată pentru această categorie de investitori, deoarece
ei intervin în cea mai grea perioadă de dezvoltare a unei companii.
In contrast, fondurile de investiţii sunt privite ca fiind manageri de bani, pe când investitorii
business angels îşi riscă resursele financiare proprii, câştigate prin eforturi proprii îndelungate.
Investitorii angels au creat deja bunăstare prin companiile lor, iar prin decizia de a investi într-un
start-up îndreaptă o parte din bogăţia lor în efortul de construire a unei alte companii. Prin structura
Pagina 24 din 508
ei juridică o companie viabilă poate fiinţa de-a lungul a multe generaţii aducând bunăstare în
societate.
Deşi e greu să facem o generalizare în ceea ce îi priveşte, investitorii angel se pot asocia
formând un grup care să acţioneze ca o unitate în relaţie cu o firmă start-up. O altă caracteristică a
investitorilor angels este aceea că ei investesc încă din faza de început a unei firme, ei caută firme
inovative aflate în faza timpurie a dezvoltării lor dar şi aceste firme au nevoie de ei la fel de mult.
Deşi căutarea unui investitor angel ar trebui să fie cea mai importantă sarcină a unui antreprenor,
cei mai mulţi nu realizează acest fapt şi se ocupă de alte obiective necesare pentru această fază.
Chiar dacă aspectele juridice ale înfiinţării unui start-up, căutarea unui spaţiu adecvat, interviuri
pentru posibili angajaţi, achiziţia de furnituri etc. sunt importante, credem că este vital să aloce
timp substanţial pentru a căuta un investitor angel.
Cercetătorii Brian Hill şi Dee Power consideră pe bună dreptate că prin asocierea unui
investitor angel de la debutul companiei orice antreprenor va beneficia de capitalul, experienţa şi
contactele acestuia (Hill & Power, 2002, p. 10-11). Prin intermediul asocierii unui investitor angel
echipa de management a firmei se îmbunătăţeşte şi pe baza experienţei acumulate de investitorul
angel va putea evita unele greşeli în administrarea companiei.
1.2.3 Alte surse de finanţare: familia şi prietenii

Cea mai mare sursă de finanţare a antreprenorilor în faza de început provine de la familie
sau prieteni şi are la bază cunoaşterea interpersonală, rudenia sau prietenia. La baza hotărârii de a
investi într-o firmă antreprenorială în faza de debut se află spiritul altruist sau motivaţia
filantropică, însă nici motivaţia financiară nu trebuie înlăturată (Lindsay et alii, 2010). Atunci
când membrii familiei sau unii prieteni se hotărăsc să investească într-un start-up, atât factorii
economici cât şi cei non-economici contează, cultura naţională având de asemenea un rol
important deoarece promovează valori, atitudini şi norme comportamentale.
Cultura are un rol de legătură între familie şi prieteni, ea se află şi la originea conceptului
de obligaţie morală sau legală/contractuală. Teoria obligaţiilor nu poate fi efectivă fără aportul
culturii naţionale care educă indivizii în spiritul respectării acordului de voinţă dat în diverse
situaţii. Contractul sub diversele sale forme fiind o parte a acţiunii culturii naţionale (juridice) în
societate. Există o relaţie strânsă între motivaţia membrilor familiei sau a prietenilor de a investi
într-un start-up şi minima educaţie antreprenorială pe care orice familie din clasa de mijloc o
transmite tuturor membrilor ei. Percepţia obligaţiei de a investi este mai prezentă în societăţile
comunitariste decât în cele considerate individualiste.
Pagina 25 din 508

CAPITOLUL 2 – PROBLEMATICA SUPORTULUI
GUVERNAMENTAL
Politicile publice ale diverselor ţări au în vedere şi unele măsuri prin care să se promoveze
activităţile antreprenoriale. Prin Legea 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali
business angels şi ţara noastră acordă o atenţie sporită acestui tip de antreprenori care pot contribui
semnificativ la bunăstarea societăţii noastre.
Un factor determinant în politica guvernamentală rezidă în modul cum teoria perspectivelor
(Kahneman & Tversky, 1979) influenţează persoanele aflate în funcţii de decizie. În acest studiu
elaborat de psihologii Kahneman şi Tversky în anul 1979 se demonstrează că oamenii sunt conduşi
de unele perspective sau prospecţii pe care le au sau le dobândesc pe parcursul vieţii. Astfel,
oamenii acordă o mai mare importanţă pierderilor decât unui câştig, chiar dacă e vorba de o
pierdere mică. Intre mărimea pierderii şi mărimea unui câştig nu există un ordin de corespondenţă,
iar pentru a echilibra balanţa încrederii un individ trebuie să cîştige ceva mult mai mare sau
însemnat în comparaţie cu pierderea suferită pentru a putea compensa.
Această teorie ne arată faptul că îndeosebi politicienii, dar nu numai, sunt ghidaţi de acest
tip de comportament, deciziile pe care le iau depind de efortul de a evita orice pierdere, deoarece
aceasta -chiar neânsemnată- va conduce la scăderea încrederii publice. Din această perspectivă au
rezultat două forme de stimulare economică, care au ca ţintă evitarea pierderii unor locuri de
muncă, în special pentru marile companii (Malin Brännback, Alan L. Carsrud & Jerome A. Katz,
2011, p. 280-281).
Suportul guvernamental poate fi direcţionat prin două canale, cercetarea aplicată şi
dezvoltarea unor produse sau servicii inovative.
Investiţia guvernamentală în cercetare-dezvoltare conduce la stimularea unor produse cu
grad mare de inovaţie şi în final la crearea unor locuri de muncă. Diverse agenţii guvernamentale
pot interveni în economie, uneori chiar concurându-se, lucru care nu oferă un avantaj, ci
dimpotrivă, schemele start-up sau spin-off alocate domeniului cercetării academice fiind două
exemple pozitive de implicare a Universităţilor în acest proces.
In procesul atragerii de investiţii ultimul cuvânt îl au politicienii, ei sunt chemaţi să creeze
diverse politici publice care să conducă la un volum cât mai mare de investiţii. Aspectele
legislative nu sunt deloc de neglijat în procesul de dezvoltare a unei politici de stimulare a
investiţiilor, de aceea un rol important îl au experţii din diverse domenii de activitate care trebuie
să pună în acord diverse norme legislative, un loc important trebuie alocat garantării proprietăţii
intelectuale. Agenţiile guvernamentale trebuie să angajeze experţi din diverse domenii care să
Pagina 26 din 508

propună scheme legislative ce răspund nevoilor investitorilor pentru a atrage capitalul. Din acest
punct de vedere competiţia este permanentă şi decidenţii guvernamentali trebuie să aibă o viziune
pe termen lung iar aceasta să fie şi credibilă. Parteneriatul public-privat a fost şi este un mijloc
prin care se pot debloca unele situaţii ce pot conduce la blocaj sau pierderea unor oportunităţi.
Viteza cu care reacţionează agenţiile guvernamentale într-un domeniu depinde de gradul de
competenţe pe care aparatul administrativ (birocratic) le deţine (World Bank, 2001, p. 127).
Tendinţa mondială este de a acorda stimulente economice unor firme noi dar care au un
potenţial de dezvoltare major, printre cele mai apreciate se numără cele bazate pe dezvoltarea
noilor tehnologii (IT) sau biotehnologii (Carsrud et alii, 2008), însă nu pot fi neglijate industriile
clasice.
Antreprenoriatul din domeniul tehnologiilor avansate se bazează pe unele descoperiri
ştiinţifice care odată intrate în economie produc câştiguri mari într-un interval de timp scurt.
Cercetarea universitară joacă în lumea occidentală un rol major în procesul transformării
unei idei sau a unei inovaţii într-un produs sau un serviciu. Abilitatea de a putea transforma o idee
într-o întreprindere (companie) poate fi atinsă prin intermediul educaţiei antreprenoriale la nivel
academic.
Antreprenorii au nevoie de suportul guvernamental, dar afirmaţia este valabilă şi pentru
agenţii guvernamentali, percepţia relaţiei dintre antreprenor şi decidenţii politici -în cazul nostru-
trebuie să se schimbe. Diferenţele de percepţie există de ambele părţi, însă pentru a recunoaşte
oportunităţile antreprenoriale trebuie folosite cele mai bune modele care ne arată acele valori care
merită întreaga atenţie investiţională.
Factorii de decizie publică consideră din ce în ce mai mult că educaţia antreprenorială joacă
un rol foarte important, aici educaţia poate contribui la îmbunătăţirea performanţelor economice.
Pentru acest lucru politicienii trebuie să înţeleagă că e nevoie de investiţii pentru a creşte
standardele educaţionale şi rezultatele cercetării. Schimbarea este necesară mai ales în
Universităţi, atît în ce priveşte conţinutul predat cât şi practica aferentă, dar poate acţiona şi la
nivelul educaţiei liceale (Audretsch & Keilbach, 2007).
Pagina 27 din 508

CAPITOLUL 3 – DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR
ANTREPRENORIALE
3.1 Relaţia dintre educaţia antreprenorială şi universităţi
De multe ori Universităţile opun rezistenţă în diverse moduri faţă de cultura

antreprenorială, argumentând că această cerere este în contradicţie cu principiile academice
universale, cu modul în care educaţia academică se înţelege pe sine (Scharmer & Kaufer, 2000;
Gibbs, 2006). În acest sens pentru Universităţi, această provocare la o activitate de predare
inovativă şi participativă nu este uşor de aplicat, există o rezistenţă şi în cazul abordărilor
interdisciplinare sau transdisciplinare, ale implicării unor experţi din afara mediului academic în
procesul de educaţie/predare. În ultimele decenii antreprenoriatul sau educaţia antreprenorială a
devenit o disciplină academică care însă nu şi-a descoperit întregul potenţial. Cei care se vădesc
sceptici faţă de educaţia antreprenorială consideră că această disciplină te învaţă cum să pui bazele
unei firme şi care îţi dă unele competenţe, dar are o valoare academică limitată (Bager, 2011, p.
300-301).
Acele universităţi care s-au deschis către educaţia antreprenorială îşi canalizează activitatea
pe dezvoltarea unor abilităţi instructive, cel mai adesea aceste cursuri transmit următoarele
elemente:
• Programe de sensibilizare care conţin noţiuni generale despre antreprenoriat
• Cum se creează o întreprindere nouă şi competenţele necesare acestui efort
• Metode de menţinere şi creştere a micilor afaceri
Unii cercetători argumentează faptul că de cele mai multe ori aceste programe
antreprenoriale se concentrează mai degrabă pe structura şi raporturile economice ale unei noi
întreprinderi decât pe oamenii care se află în spatele acestor firme. Majoritatea programelor
antreprenoriale nu sunt indeajuns de orientate spre dezvoltarea unor competenţe antreprenoriale,
aceste aptitudini personale se extind dincolo de comportamentul economic.
Modul în care gândeşte şi se comportă un antreprenor de succes ar trebuie să regăsească în
conţinuturile pe care programele antreprenoriale le livrează studenţilor. Aceste competenţe se pot
transforma în capabilităţi antreprenoriale care să poată reacţiona la provocările legate de
dezvoltarea unei întreprinderi (Kirby, 2004, p. 514).
In scopul dezvoltării acestor competenţe personale este nevoie de forme moderne de
predare, astfel încât să implice studenţii, să le trezească spiritul antreprenorial şi să depăşească
starea pasivă de învăţare tradiţională. Multe Universităţi de prestigiu au făcut paşi importanţi în
Pagina 28 din 508
acest domeniu, au adoptat unele forme de predare alternativă şi aplică modele de învăţare
interdisciplinară.
Este normal ca cei care au avut succes în afaceri să încerce să predea măcar o parte din
această experienţă studenţilor, iar nu cineva care vorbeşte despre antreprenoriat şi nu a avut nicio
experienţă de acest gen în viaţa sa. Toate aceste schimbări au condus la crearea unui comportament
antreprenorial şi competenţele aferente pentru a putea supravieţui în câmpul complex al climatului
antreprenorial din secolul XXI (Gibbs, 2006, p. 3).
Incubatoarele studenţilor şi ale universităţii sunt stabilite, în prezent, la numeroase
universităţi din SUA, Europa şi alte părţi ale lumii. Obiectivul este de a asista studenţii şi
absolvenţii cu idei noi. Aici studenţii şi absolvenţii antreprenori au primit, de obicei, atât acces la
infrastructură ieftină şi simplă de business (birouri, calculatoare, telefoane etc.), cât şi servicii de
asistenţă, de mentorat şi de consiliere/orientare din partea unor membrii ai facultăţilor sau
antreprenori.
La unele universităţi din SUA, precum Universitatea Belmont, incubatoarele de afaceri
există, capturând ambele stadii de început dar şi proiecte mature de asocieri. La unele universităţi
din Europa, spaţiul fizic este folosit şi la activităţi extra-curriculare de instruire.
Aceste activităţi pot implica studenţi din mai multe facultăţi, universităţi şi incubatoare
pentru a beneficia de o scară largă de avantaje. Instruirea poate avea loc la universităţi premise,
sau pot fi special aranjate ca tabere de inovaţie specială a studenţilor în afara universităţii, de obicei
cu o implicare specială a „celor din afară”. Participarea în taberele de acest tip poate fi parte din
curriculum sau nu (Bager, 2009).
Scopul principal este să se lucreze inovativ în setări interdisciplinare, aplicând cunoştinţele
teoretice pentru a da roade unor idei noi şi găsirea soluţiilor unor probleme cauzale. Astfel, ceea
ce aduc studenţii ca înţelegere cognitivă de la curs este transformat în competenţă operaţională
printr-un proces de învăţare activă care este asemănător cu procesele interdisciplinare şi inovative
din afara universităţii.
3.2 Construirea unui scop antreprenorial

Scopul are o legătură imensă cu acţiunea, dacă predarea antreprenorială insuflă studenţii
care au ca scop începerea unei noi asocieri, ei sunt de natură să o facă, cel puţin până la un moment
dat din viaţa lor. Scopurile sunt inrădăcinate în atitudini şi percepţii a ceea ce este personal şi social
dorit. „Teoria comportamentului planificat” a lui Ajzen argumentează faptul că percepţiile
dezirabilităţii şi fezabilităţii influenţează atitudini şi explică şi preconizează intenţii signifiante.
Dovada empirică justifică acest argument (Ajzen, 1991; Lüthje & Franke, 2003).
Pagina 29 din 508

Competenţele antreprenoriale influenţează scopuri pozitive în care cunoştinţa despre
instruirea antreprenorială sau practică în ceea ce priveşte asocierea face ca antreprenorialul să se
comporte mai fezabil. Având cunoştinţe antreprenoriale, experienţa de început şi cunoştinţe
specifice a unei arii de business, accentuează şansa unui început de succes, având aşteptări pozitive
în creştere despre venitul şi promovarea intenţiei de început (Krüger et alii, 2000).
Educaţia antreprenorială promite că va creşte probabilitatea acţiunilor de către studenţi şi
alumni prin influenţarea gândirii lor, a atitudinii şi a aşteptării unui venit pozitiv al unei eventuale
acţiuni de început. Oricum, implicarea sau neimplicarea în acţiuni de început depinde de factori
de situaţie din prezenta sau viitoare viaţă, ca de exemplu, a fi concediat de la un loc de muncă bun
sau să descoperi brusc o oportunitate de business promiţătoare. Educaţia antreprenorială necesită
o platformă de cunoştinţe şi gândire pentru eventualii absolvenţi, dar evenimentele care au
declanşat-o au nevoie de o lansare în noi asocieri.
Testul acestei linii de argument este dacă studenţii care au participat la educaţia
antreprenorială sunt mai probabili să pună bazele unei firme cândva în viaţa lor decât nişte studenţi
asemănători.
Studii asemănătoare sunt greu de implementat din cauza a două motive.
Primul, grupul de control poate fi asemănător din punct de vedere al ariei de studiu, al
compoziţiei sexului şi aşa mai departe, dar cu toate acestea nu este identic cu grupul de
antreprenorial care deţine bias care se aleg singure. În mod particular, dacă orele de antreprenorial
sunt elective, înscrierea studenţilor la curs poate fi diferită de la student la student în ceea ce
priveşte modul de a gândi, orientările de acţiuni etc.
Al doilea, studiile asemănătoare sunt longitudinale, astfel încât necesită un interval de timp
de cel puţin zece ani de la completarea studiului.
In ciuda dificultăţilor metodologice, unele studii au fost făcute în acest segment, şi arată în
general efectele pozitive ale educaţiei antreprenoriale. Un studiu signifiant a fost făcut de
absolvenţi de la Universitatea din Arizona între anii 1985-99, comparând absolvenţi de la
Programul de Antreprenorial Berger şi alţi absolvenţi de la aceeaşi universitate.
Studiul a concluzionat că, prin controlarea unui număr de factori personali şi ai mediului,
absolvenţii cursului antreprenorial erau cu 25 la sută mai predispuşi în a fi implicaţi în eventuale
companii şi cu 11 la sută mai predispuşi să fie proprii angajaţi şi au acumulat bunuri cu 62 la sută
mai mari. Pe deasupra, studenţii de la educația antreprenorială au fost implicaţi mai des în găsirea
unor noi produse şi, în afară de proprii angajaţi, 23 la sută din absolvenţii de la antreprenorial, au
deţinut o firmă de ultimă generaţie faţă de 15 la sută din ceilalţi absolvenţi (Charney & Liebecap,
2000).
Pagina 30 din 508

In plus, la studiile micro-level ale impactului educaţiei antreprenoriale, multe studii macro-
level au fost completate. Folosind datele Monitorului Global de Antreprenoriat care au fost
obţinute în mai mulţi ani în mai multe ţări, Autio şi Levie au ajuns la concluzia că educaţia
antreprenorială în ţări cu venit mare, şi la unele instituţii de învăţământ mari particulare, are un
impact pozitiv la rata ţării legat de crearea unei noi activităţi business, inclusiv aşteptările unei
activităţi business noi şi mari. Mai mult, rezultatele lor sugerează că instruirea de abilităţi
instrumentale este mai puţin importantă decât lărgirea eforturilor în ceea ce priveşte educaţia
ajungând la recunoaşterea oportunităţii (Reynolds et alii, 2005; Levie &Autio, 2008).
3.3 Sporirea transferului de cunoștinte de la uuiversități, prin educație

antreprenorială
Educaţia antreprenorială nu ar trebui, conform perspectivei cuprinzătoare a educaţiei
antreprenoriale, să fie interzisă la curs. Contrariu, procesele de învăţare în clasă ar trebui să
cuprindă învăţare extra-curriculară la universitate şi în afara ei. Proporţia economică pentru
educaţie antreprenorială bazată la universitate este nu numai creaţia unor mai mulţi studenţi sau a
unor eventuali absolvenţi din această perspectivă, ci transferul de cunoştinţe într-un sens mai larg.
Astfel, educaţia antreprenorială devine una dintre metodele de a uşura debitul de cunoştinţă nouă
şi invenţii de la universităţi la societate.
Aşa numita „teorie a transferului de cunoştinţe a antreprenorialului (Audretsch, 2007;
Audretsch & Keilbach, 2007)” se concentrează pe cunoştinţa endogenă produsă la universităţi sau
alte instituţii de cercetare şi transformarea unei aşa cunoştinţe în produse, servicii sau soluţii de
către antreprenorii absolvenţi. Teoria pleacă de la observarea unui „filtru de cunoaştere” între
cunoştinţa de la universităţi şi firme şi antreprenori din afara universităţii care sunt de multe ori
incapabili să transforme această nouă ştiinţă în produse, servicii şi soluţii.
Transferul de cunoştinţe din partea universităţilor nu se referă numai la comercializarea
liniară a tehnologiei stimulată la alte universităţi, care de obicei este manipulată de universităţi
care au birouri tech/trans. Se referă şi la forme mai largi de procese de distribuire a ştiinţei între
universităţi şi „cei din afară”, cum ar fi mişcări informale de cunoştinţe între personalul şi studenţii
universităţii prin interacţionare cu cei din afară.
Ceea ce a declanşat această teorie a fost constatarea că încercările politice pentru
îmbunătăţirea rezultatelor cercetării şi standardele educaţionale la nivelul naţional nu au condus
automat la creşteri economice majore, în ciuda teoriilor formulate de Romer şi ale altor cercetători
care încercau să înţeleagă aşa – zisa societate informaţională şi economia bazată pe cunoaştere
(Romer, 1986). În timp ce aveau dreptate în conştientizarea că acest tip de economie este diferit
Pagina 31 din 508
de la economia fizică cu resursele ei limitate, aceste teorii nu luau suficient în considerare
dificultăţile performanţei practice ale transferului de cunoştinţe. Dacă noua cunoaştere şi noile
tehnologii rămân pe pereţii universităţii şi ale altor instituţii de cercetare, ele nu pot contribui la o
creştere economică.
3.4 Concluzii
- Investitorii angels sunt cei mai importanţi pentru faza timpurie a unui start-up, pe
lângă capital ei aduc viziune şi experienţă asumându-şi riscuri substanţiale.
- Pe lângă capitalul investit în start-up ei aduc şi numeroase contacte/relaţii de afaceri
pe care le-au construit în trecut.
- Prin intermediul asocierii unui investitor angel echipa de management a firmei se
îmbunătăţeşte şi pe baza experienţei acumulate de investitorul angel va putea evita unele greşeli
în administrarea companiei.
- Căutarea unui investitor angel ar trebui să fie o prioritate pentru orice antreprenor.
- Unele grupuri de investitori angels sunt aproape la fel de bine structurate ca un fond
de investiţii, acest lucru aduce în grup mai multă competenţă.
- Investiţia guvernamentală în cercetare-dezvoltare conduce la stimularea unor
produse cu grad mare de inovaţie şi în final la crearea unor locuri de muncă.
- Tendinţa mondială este de a acorda stimulente economice unor firme noi dar care
au un potenţial de dezvoltare major, printre cele mai apreciate se numără cele bazate pe dezvoltarea
noilor tehnologii (IT) sau biotehnologii.
- In scopul dezvoltării acestor competenţe personale este nevoie de forme moderne
de predare, astfel încât să implice studenţii, să le trezească spiritul antreprenorial şi să depăşească
starea pasivă de învăţare tradiţională.
- Multe universităţi de prestigiu au făcut paşi importanţi în acest domeniu, au adoptat
unele forme de predare alternativă şi aplică modele de învăţare interdisciplinară.
Pagina 32 din 508

CAPITOLUL 4 – STUDII ŞI ANALIZE PRIVITOARE LA
ACORDAREA DE FACILITĂTI INVESTITORILOR INDIVIDUALI
BUSINESS ANGELS
În cadrul acestui capitol facem o trecere în revistă, destul de succintă, a literaturii de

specialitate ce are relevanţă pentru tema aflată în cercetare. Constatăm existenţa unui bogat filon
de studii în acest domeniu dar, în acelaşi timp, absenţa unei abundenţe de date şi informaţii de
natură statistică. Majoritatea studiilor consultate fac referire la faptul că activitatea investitorilor
business angels este în bună măsură desfăşurată pe canale informale, ceea ce face foarte dificilă
obţinerea unor date statistice de calitate.
Deşi aceste aspecte se regăsesc în general în toate materialele analizate, remarcăm studiul
OECD (2011) în care se oferă o utilă sinteză privitoare la definiţii relevante referitoare la business
angels, reţele şi asociaţii de business angels.
Carpentier şi Suret (2005) discută despre stimulentele introduse de mai multe ţări pentru
facilitarea investiţiilor de tip venture capital observând perspectiva conform căreia fiscalitatea
reprezintă o modalitate majoră de stimulare a ofertei de capital de acest tip şi evidenţiind faptul că
eficienţa acestor programe a fost insuficient studiată. Există cercetări care au atât caracter regional,
cât şi mai general. Spre exemplu, Collewaert et al. (2011) arată că sprijinul public acordat reţelelor
de business angels în Flandra a avut importante efecte pozitive, atât în mod direct cât şi indirect,
în vreme ce Christensen (2011) studiază importanţa sprijinului guvernamental acordat reţelelor de
business angels.
Perspectivele privitoare la utilitatea schemelor de stimulare a investitorilor business angels
sunt diferite. Deşi în mod frecvent se consideră că intervenţia guvernamentală este utilă în acest
domeniu, în studiul lui Carpentier şi Suret (2005), focalizat asupra unui program derulat în Canada,
se concluzionează că acesta “contribuie la slaba alocare a fondurilor în economie”, rezultatele
nefiind cele anticipate. Deficienţe ale stimulentelor de natură fiscală sunt remarcate şi de Mason
(2009). Nu insistăm însă asupra unei evaluări comparative a perspectivelor evidenţiate de literatura
de specialitate în acest domeniu, dată fiind relevanţa limitată pentru obiectivele prezentei cercetări.
Căile de stimulare a investiţiilor de tip business angel reprezintă o temă frecvent abordată
în literatura de specialitate. Deşi legea din România priveşte doar acordarea unor facilităţi de
natură fiscală, în alte ţări abordările sunt mai complexe. Spre exemplu, studiul BAE (2015)
evidenţiază existenţa a trei canale principale ce pot duce la dezvoltarea domeniului, ce ţin atât de
intervenţia guvernamentală directă cât şi de gradul de dezvoltare a întregului ecosistem
antreprenorial la nivel naţional:
Pagina 33 din 508

- Federaţii puternice;
- Facilităţi fiscale şi alte stimulente guvernamentale;
- Dezvoltarea unei strategii pentru întregul lanţ financiar;
Reţinem din studiul BAE (2015) şi concluzia că “facilităţile fiscale sunt excelente dar
trebuie să fie de încredere”. Marea Britanie este un exemplu de ţară în care aceste facilităţi au dat
rezultate bune, în vreme ce Franţa şi Portugalia nu sunt considerate a fi exemple de succes. între
exemplele de stimulente guvernamentale de altă natură decât de acordare de facilităţi fiscale, cele
mai frecvente par a privi sprijinirea reţelelor de investitori business angels. Studiul BAE (2015)
vizează activitatea în domeniul business angels în câteva ţări europene – Austria, Belgia, Franţa,
Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Scoţia şi Marea Britanie, fiind util pentru evaluarea
comparativă a modului în care acţiunea guvernamentală este desfăşurată în alte state ale Uniunii
Europene.
În studiul CSES (2012) se constată că în şapte din cele opt ţări analizate au fost introduse
sau se intenţionează introducerea unor stimulente de natură fiscală pentru sprijinirea activităţii
investitorilor business angels.
Tot în studiul CSES (2012) se constată că în acest domeniu, principalele eşecuri ale pieţei,
ce pot fi abordate prin politici ţintite, se referă la „costurile de cercetare şi de tranzacţionare ce
împiedică investitorii şi pe cei ce au nevoie de investiţii”. Se constată existenţa a trei modalităţi
principale de implementare a politicilor publice, respectiv prin stimulente fiscale, co-investiţii şi
sprijin pentru reţelele de business angels, apreciindu-se că “fiecare dintre cele trei abordări majore
are un loc şi poate juca un rol, dar eficacitatea lor va depinde de modul în care sunt implementate
– rezultatele nu sunt automate”.
O abordare mai completă este cea a lui Mason (2009), care identifică existenţa a şase forme
de intervenţie guvernamentală în sprijinul investitorilor business angels:
- Stimulente fiscale pentru investitori – autorul apreciază că acest tip de intervenţie duce la
creşterea numărului de investitori business angel prin îmbunătăţirea raportului risc/rezultat.
- Reţele de business angels – pentru reducerea ineficienţelor informaţionale.
- Modificări legislative privitoare la publicitatea oportunităţilor de investiţii.
- Dezvoltarea de capacităţi ce pot contribui la creşterea competenţei antreprenorilor.
- Dezvoltarea de capacităţi ce pot contribui la creşterea competenţei investitorilor.
- Scheme de cofinanţare a investiţiilor care să completeze banii investitorilor cu fonduri
publice.
Tot Mason remarcă faptul că majoritatea acestor forme de intervenţie privesc partea de
ofertă din relaţia business angels – firme. Notăm observaţia lui Mason că “investitorii business
angels pretind că nu ţin cont de disponibilitatea unor stimulente fiscale în evaluarea unor investiţii
Pagina 34 din 508

specifice”. Cu siguranţă însă, când acestea sunt disponibile într-un mod care nu afectează
capacitatea de a realiza în mod eficient investiţiile, ele sunt apreciate.
Cu referire şi la observaţia lui Mason, evidenţiată în paragraful anterior, în studiul OECD
(2011) se face şi o sinteză a principalelor măsuri adoptate în lume în vederea stimulării firmelor
cu potenţial ridicat de dezvoltare prin intermediul investitorilor business angel. în studiu se
realizează o segmentare a măsurilor, astfel:
- Măsuri în ceea ce priveşte oferta;
o Stimulente fiscale;
o Fonduri de co-investiţii;
o Sprijin acordat asociaţiilor şi reţelelor de business angels;
o Pregătirea şi dezvoltarea investitorilor individuali business angels;
- Măsuri în ceea ce priveşte cererea;
o Programe de stimulare a disponibilităţii de a investi a antreprenorilor;
o Sprijinirea dezvoltării unei culturi antreprenoriale.
Într-un studiu realizat recent de Comisia Europeană (2015) se notează că “pe lângă crearea
unei scheme de relaxare fiscală pentru investitorii în întreprinderile nou-înfiinţate, care să le
permită să deducă taxele imediat pe parcursul procesului de investiţii, cea mai importantă
oportunitate în materie de politică este crearea unor fonduri de coinvestiţii”. Legea din România,
adoptată în acelaşi an cu studiul citat, nu abordează niciunul dintre cele două aspecte evidenţiate
în studiu ca fiind dezirabile.
Lerner (2010) evidenţiază două probleme majore ce afectează eficacitatea intervenţiei
guvernamentale în zona antreprenorială. în primul rând este vorba pur şi simplu de alocarea greşită
a fondurilor, în mod ineficient sau chiar contraproductiv.
În al doilea rând este vorba de adaptarea entităţilor pentru a captura aceste fonduri,
antreprenorii reali pentru care au fost create programele fiind înlocuiţi de acoliţi ai persoanelor din
aparatul de stat, care deturnează aceste fonduri. Aceste observaţii au aplicabilitate directă şi în
domeniul schemelor ce urmăresc dezvoltarea investiţiilor prin intermediul investitorilor business
angel.
În studiul EBAN (2017) este evidenţiat nivelul investiţiilor realizate de investitori business
angels (surprinse în statisticile disponibile). România ocupa locul 31 din 35 ţări analizate la nivelul
anului 2015, cu investiţii de doar 1,3 milione euro, fiind prezentată existenţa a 31 investitori
business angel. în ceea ce priveşte raportul dintre nivelul investiţiilor de acest tip şi produsul intern
brut, România ocupă ultimul loc din clasament.
Pagina 35 din 508

Tabel 4.1 – Evoluţia nivelului investiţiilor la nivel european, conform statisticilor disponibile
Anul 2013 2014 2015 2016
Investiţie medie pe
165.000 174.000 184.000 166.000
firmă (EUR)
Investiţie medie pe reţea
de business angels 1.184.000 1.232.000 1.291.000 1.386.000
(EUR)
Investiţie medie pe
20.400 20.000 19.990 22.500
business angel (EUR)
Sursa datelor: EBAN, 2017
Constatăm, în baza datelor prezentate anterior, că există un amplu spaţiu de dezvoltare în

acest domeniu în România. Unul dintre canalele care ar putea duce la o mai bună evidenţiere a
investiţiilor de tip business angel este legat de simpla colectare a datelor privitoare la activităţile
din domeniu ce au un caracter mai curând informal, nefiind surprinse în statisticile disponibile.
Acţiunile cu adevărat importante însă se pot desfăşura în zona stimulării energiilor antreprenoriale
în acest domeniu.
Pagina 36 din 508

CAPITOLUL 5 – CONSIDERAŢII REFERITOARE LA LEGEA NR.
120/2015 PRIVIND STIMULAREA INVESTITORILOR INDIVIDUALI
BUSINESS ANGELS
În perioada adoptării legii nr. 120/2015 privitoare la stimularea investitorilor individuali –

business angels, astfel de demersuri au reprezentat obiective ale guvernelor mai multor ţări. De
altfel, după criza economico-financiară, stimularea investitorilor business angels pare a fi devenit
prioritară în multe părţi ale lumii.
Legea nr. 120/2015 a avut, în perioada adoptării sale o destul de amplă acoperire în
comunicările persoanelor din mediul de afaceri şi ale instituţiilor interesate. Modul în care a fost
legea apreciată de reprezentanţii mediului de afaceri va fi prezentat mai consistent în modulele
următoare ale studiului. în capitolul de faţă realizăm o analiză a procesului legislativ care a dus la
apariţia acestei legi, concentrându-ne pe modul de fundamentare a principalelor prevederi.
Apreciem că această analiză este utilă deoarece, în situaţia în care se constată că au existat
deficienţe în procesul de elaborare a proiectului de lege şi de fundamentare a acestuia, este
necesară corectarea erorilor de sistem care au dus la apariţia acestora înaintea finalizării
demersurilor de instituire a unui mecanism de monitorizare a legii.
Intenţiile guvernamentale de sprijinire a acestui domeniu nu erau foarte recente la
momentul elaborării proiectului de lege. Astfel, încă din strategia prezentată în anul 2010 de
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) reieşea intenţia ministerului
de a se implica în domeniul business angels prin crearea şi administrarea unei reţele – Business
Angels Network (MECMA, 2010).
Un prim set de informaţii importante este reprezentat de expunerea de motive ce a însoţit
proiectul legislativ (Guvernul României, 2014). Din acest document constatăm că proiectul de act
normativ este fundamentat pe unele date din studii ale Consiliului Naţional al Întreprinderilor
Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Apreciem că aceste studii, deşi au o utilitate
certă, nu pot fi considerate ca având la bază date statistice.
Considerăm că metodologia de realizare a acestor studii, prezentată în partea lor
introductivă, ar trebui analizată în detaliu înainte de a le folosi ca unică sursă de date pentru
fundamentarea de acte normative. Spre exemplu, Carta Albă a IMM-urilor (cu ediţiile sale anuale),
publicată de CNIPMMR, este realizată pe bază de anchete care nu sunt realizate în variantă
proporţională iar respondenţii se autoselectează, ceea ce limitează semnificativ relevanţa datelor
prezentate. Utilizând însă aceste date, în Expunerea de motive se menţionează faptul că în anul
2013 91,52% dintre IMM-uri s-au autofinanţat. Din ediţia anului 2016 a acestui studiu aflăm că în
Pagina 37 din 508

anul respectiv nivelul acestora a scăzut la 71,99%. în aceste condiţii, putem aprecia că fie legea
120/2015 a avut rezultate semnificative foarte rapide sau datele prezentate în Cartele Albe ale
IMM-urilor au o variabilitate ridicată şi nu sunt adecvate pentru fundamentarea exclusivă a unor
proiecte de lege. în tabelul următor prezentăm datele prezentate în 12 ediţii ale Cartei Albe pentru
a ilustra destul de amplele modificări ale acestui indicator.
Tabel 5.1 – Evoluţia ponderii IMM-urilor care se cofinanţează

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Ponderea IMM-
urilor care se
77,72 68,93 71,26 64,42 69,87 74,9 91,27 91,52 90,00 82,04 71,99 74,09
autofinanţează
(%)
Sursa datelor: Nicolescu, O. (coord.), Carta Albă a IMM-urilor din România, ediţiile 2006-2017.
Apreciem că utilizarea unei surse de date precum rapoartele SAFE, realizate la nivel anual,
ar fi putut fundamenta mai bine propunerea legislativă. Raportul pe anul 2014 (European
Commission, 2014), de pildă, oferă o imagine destul de diferită cu privire la finanţarea firmelor
din România. Deşi posibil perfectibilă, această reprezentare a situaţiei locale are avantajul unei
metodologii mai riguroase şi a unei comparabilităţi la nivel internaţional.
Am insistat asupra fundamentării actului normativ pe date colectate în mod neriguros, în
opinia noastră, deoarece, după cum remarcă şi Mason şi Harrison (1997), “în absenţa datelor de
piaţă devine foarte dificil de apreciat nevoia de şi sfera de aplicare a intervenţiilor prin politici
publice în piaţa informală de capital de risc”. Această idee este susţinută şi în manualul specific
indicat de Secretariatul General al Guvernului (Briggs et al, 2006), în care se remarcă faptul că
“calitatea informaţiilor, prezentarea completă a problemelor de politică publică, precum şi
structurarea clară a documentelor de politică publică sunt esenţiale pentru asigurarea unui standard
ridicat al formulării alternativelor în vederea procesului decizional”.
Apreciem că în documentul menţionat anterior se fac unele confuzii, cum ar fi faptul că
investitorii individuali de tip business angel finanţează afaceri “din sectoarele economice care
prezintă potenţial sporit de creştere”. Apreciem că aici este vorba de o eroare, investitorii fiind în
primul rând interesaţi de potenţialul de creştere al afacerii în sine şi abia apoi al sectorului
economic în care operează aceasta. Este foarte posibil ca o afacere bine gândită să aibă bune
perspective chiar dacă operează într-un sector ce nu are perspective deosebite de creştere. Este
însă relativ comună această abordare şi în politicile specifice din alte ţări, în care se încearcă
sprijinirea prioritară a anumitor sectoare şi domenii economice, care se consideră că au un potenţial
de dezvoltare mai ridicat.
Pagina 38 din 508
În expunerea de motive este introdus un interval al investiţiilor realizate de investitorii
individuali business angels în România: de la “10-50 mii euro până la maximum 200 mii euro”.
Remarcăm faptul că pragul inferior este foarte larg, diferenţa dintre 10 şi 50 mii euro fiind mare,
iar pragul superior este foarte clar stabilit, fără o fundamentare evidentă, alta decât potrivirea cu
nivelul maxim al ajutoarelor de minimis. De asemenea, remarcăm faptul că nu a fost realizată nicio
estimare a numărului investitorilor business angels în România.
Un aspect foarte important, observat în expunerea de motive, este acela că pare a fi existat
o confuzie între investiţii şi împrumuturi. În viziunea elaboratorilor, investitorii urmează să
împrumute firmele, nu să investească în ele. Această problemă a fost corectată ulterior la nivelul
Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci şi Comisiei pentru industrii şi servicii dar faptul că
Guvernul a înaintat o propunere de act normativ conţinând o astfel de eroare evidenţiază o
importantă deficienţă în modul de înţelegere a domeniului a cărui reglementare se intenţiona.
În continuare, se stabileşte o valoare minimă a împrumutului la nivelul de 5.000 euro,
justificându-se nivelul printr-o referire la un studiu privitor la crowdfunding în care se estimează
că media europeană pentru campaniile de crowdfunding este de 4.500 euro. Trecând peste faptul
că şi aceasta este doar o estimare a autorilor studiului (De Buysere et al, 2012), fără dovezi
statistice, nu înţelegem de ce nivelul împrumuturilor prin campanii de crowdfunding este
considerat ca fiind de referinţă pentru investitorii business angel şi de ce, în caz că această legătură
este făcută, nivelul minim al împrumutului din proiectul de lege este mai mare decât media din
campaniile de crowdfunding. Aceste aspecte ar fi trebuit să fie mai bine explicate, pentru a permite
o dezbatere informată în cadrul Parlamentului.
În plus, apreciem că fundamentarea financiară a propunerii de act normativ este simplistă
şi pare a fi rezultatul unui demers strict “de birou”. De pildă, se pleacă de la estimarea unui număr
de investiţii business angel (50 în primul an) şi se apreciază că acestea vor creşte în ritm constant,
cu câte 20% anual, în următorii 4 ani. Toate investiţiile sunt considerate la nivelul minim, de 5.000
euro. Se apreciază, fără fundamentare, că aceste investiţii vor genera un profit net anual de 25%
din nivelul investiţiilor realizate în acel an (posibilitatea unui profit al investiţiilor din anii
precedenţi nu pare a fi luată în calcul).
Deşi în expunerea de motive se preciza că “scopul acestui proiect de act normativ este
stimularea fiscală a investitorilor individuali (business angels) în vederea realizării de investiţii, în
IMM-uri nou înfiinţate”, în Parlament, la nivelul Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci şi
Comisiei pentru industrii şi servicii, s-a decis renunţarea la concentrarea atenţiei legii asupra
firmelor nou înfiinţate, dispunându-se eliminarea prevederilor în acest sens.
În derularea procesului legislativ în cadrul Parlamentului au mai fost făcute unele
modificări, relativ neînsemnate însă. Urmărind traseul proiectului de lege la Camera Deputaţilor
Pagina 39 din 508
şi Senat, rapoartele comisiilor şi dezbaterile în plen, constatăm că abordările în profunzime şi
demersurile de îmbunătăţire au fost limitate.
O constatare importantă este că în lege nu se regăsesc detalieri privitoare la contribuţiile
nefinanciare realizate de investitorii individuali business angels în cadrul firmelor în care
investesc, prin prisma experienţei lor în afaceri. în mod tipic, investiţia financiară a acestora este
completată în mod substanţial de timpul alocat afacerii, experienţa şi reţeaua de contacte de afaceri.
Acest aspect este reţinut şi în studiul Comisiei Europene (2002), unde se evidenţiază că investitorii
individuali business angels „furnizează atât finanţare cât şi expertiză managerială”. Şi mai
recent, conform definiţiei date în raportul Comisiei Europene (2015) „un investitor providenţial
este o persoană privată, de cele mai multe ori o persoană instărită, care deţine intotdeauna
experienţă profesională, expertiză şi o reţea de influenţă, care investeşte direct o parte din
bunurile sale personale în întreprinderi necotate la bursă care sunt recent înfiinţate şi se află în
creştere. Un investitor providenţial poate investi individual sau prin intermediul unor consorţii,
în cadrul cărora, în general, investitorul ocupă un rol dominant. Pe lângă capital, investitorii
providenţiali îi pun la dispoziţie antreprenorului experienţă în ceea ce priveşte gestionarea
afacerilor, competenţe şi o reţea de contacte. Investitorii providenţiali buni pot oferi „capital
inteligent şi răbdător”.
În sens invers, Mason (2009) evidenţiază faptul că în acest domeniu, între dezavantajele
stimulentelor de natură fiscală este şi faptul că pot atrage bani proşti, adică investitori care nu vor
sau nu pot să contribuie şi cu expertiză. Apreciem că ar fi fost importat ca legea să fi înglobat şi
aceste aspecte, care sunt de altfel deseori întâlnite în actele normative specifice adoptate în alte
ţări (detaliem aceste aspecte în alte capitole).
Pagina 40 din 508

SECȚIUNEA 2 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL
INSTITUŢIONAL ŞI BUNE PRACTICI DE STIMULARE A
INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN ŢĂRI DIN
EUROPA DE VEST
CAPITOLUL 6 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL

INSTITUŢIONAL ŞI BUNE PRACTICI DE STIMULARE A INVESTI-
TORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN GERMANIA
6.1 Introducere
Prezentul studiu urmăreşte să ofere o imagine de ansamblu a pieţei investitorilor individuali

business angels din Germania, cu accent pe următoarele obiective:
• identificarea politicilor şi reglementărilor care stimulează investitorii individuali
business angels, din punct de vedere financiar şi fiscal şi modalităţi de punere în practică, în
Germania;
• evidenţierea bunelor practici de sprijinire a investitiilor business angels în
Germania (reţele/ asociaţii /platforme dezvoltate);
Pentru a atinge aceste obiective, metodologia cercetării a vizat parcurgerea următoarelor
etape:
• stabilirea instrumentelor de cercetare – identificarea de informaţii şi date statistice
relevante, din literatura de specialitate şi de pe site-urile oficiale ale autorităţilor/ organizaţiilor
neguvernamentale din Germania, respectiv din rapoartele publicate la nivelul Uniunii Europene;
• analiza informaţiilor şi a datelor statistice identificate referitoare la piaţa
investitorilor individuali business angels din Germania;
• prezentarea rezultatelor studiului - inclusiv concluzii şi recomandări pentru
stimularea investitorilor individuali business angels în România.
In cadrul acestui studiu a fost luată în considerare şi implicarea investitorilor individuali
business angels din Germania în Reţeaua Europeană Business Angels (The Eupean Trade
Pagina 41 din 508

Association for Business Angels – EBAN http://www.eban.org/) şi în Business Angels Europe -
BAE http://www.businessangelseurope.com/2.
6.2 Piaţa investitorilor individuali business angels din Germania

Germania se remarcă printr-o performanţă constantă în ceea ce priveşte PIB-ul /locuitor,
rata de creştere a acestui indicator situându-se în prezent peste rata medie de creştere din UE3.
Exporturile reprezintă o pondere ridicată în PIB, ca urmare a faptului că, sectorul industrial
puternic, creşterea constantă a productivităţii muncii şi devalorizarea monedei euro pe pieţele
externe, a condus la creşterea exporturilor, în ciuda creşterii lente a pieţelor emergente. Rata
şomajului a scăzut în mod constant din anul 2005, în anul 2014 această rată a fost cea mai scăzută
din UE, iar în sept. 2017 a ajuns la 5,6% - cel mai scăzut nivel după 1990.
In acest context, se remarcă faptul că, Germania are o piaţă puternică şi diversificată de
investitori individuali business angels. Dimensionarea acestei pieţe este însă dificilă, în condiţiile
în care o parte dintre investitorii individuali business angels sunt foarte discreţi, astfel încât pe de
o parte, există o piaţă vizibilă de investitori individuali business angels şi, pe de altă parte, există
o piaţă invizibilă, a cărei dimensiune poate fi doar estimată. Multe persoane fizice preferă să fie
investitori individuali business angels, fără să facă public acest lucru. Existenţa celor două pieţe -
vizibilă şi invizibilă - face imposibilă determinarea cantitativă a pieţei investitorilor individuali
business angels din Germania.
Centrul pentru Cercetare Economică Europeană (The Centre for European Economic
Research (ZEW) din Mannheim a ales o abordare diferită, pentru a obţine date privind piaţa
investitorilor individuali business angels, efectuând studii referitoare la aceasta piaţă. Dintre aceste
studii două sunt considerate ca fiind mai importante şi anume studiile publicate în anii 2007 şi
20144. Studiul din anul 2007 s-a axat exclusiv pe investitorii individuali business angels, iar studiul
din anul 2014 a avut o abordare mai largă, limitându-se totuşi la domeniul contabilitate. Potrivit
studiului din anul 2007 existau, la data respectivă, circa 2.700 -5.400 de investitori individuali
business angels activi în Germania (cifra cea mai vehiculată fiind de 4000). Investiţiile business
angels din afara sectorului high-tech erau dificil de cuantificat. Studiul din anul 2014 estima 6.300
- 9.100 de investitorii individuali business angels activi, ceea ce a reprezentat, la vremea
respectivă, o creştere importantă.
2
The European business angels Market, Jenny Tooth, 2014, si Business angels, co-investment funds and
policy portfolios, Swedish Agency for Growth Policy Analysis, 2013.
3
Conturile naționale și PIB-ul http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/
National_accounts_and_GDP/ro.
4
http://www.business-angels.de.
Pagina 42 din 508
În prezent, se apreciază că ar exista aproximativ 7.500 de investitori individuali business
angels în Germania. Potrivit unor opinii, s-ar putea vorbi de o creştere de aproape 90%, faţă de
anul 20075 6.
Referitor la numărul de investiţii ale investitorilor individuali business angels în start-up-
uri, conform studiilor menţionate, acesta a crescut foarte mult în perioada 2007-2014, ajungând la
190 de milioane de euro anual. Volumul anual de investiţii al investitorilor individuali business
angels în Germania a crescut la 650 milioane de euro pe an. Conform studiului menţionat,
investitorii individuali business angels din Germania investesc mai mult, comparativ cu fondurile
cu capital de risc, care au investit 590 milioane euro anual.
Panelul German Business Angels (The German Business Angels Panel)7 reprezintă un
barometru unic de piaţă în Europa. Creat în anul 2002 de către revista lunară VDI Nachrichten, în
colaborare cu Business Angels Network Germany e.V. (BAND) https://www.business-
angels.de/en/ şi cu universităţile din Aachen şi Duisburg-Essen, în fiecare trimestru, un grup de
aproximativ 50 de investitori individuali business angels experimentaţi completează un chestionar,
răspunzând la întrebările despre investiţiile lor, sectoarele lor preferate, fluxul ofertelor de
investiţii. Acest grup de investitori nu este reprezentativ pentru piaţă în ansamblul său, prin urmare
panelul serveşte mai degrabă drept barometru al pieţei.
Acest panel a evidenţiat o serie de evoluţii pe piaţă, pentru anul 2015 rezultând rezultate
remarcabile: 61% dintre investitorii chestionaţi au investit în afaceri noi în perioada ianuarie -
martie 2015. De asemenea, a rezultat că, la începutul anului 2015, investitorii individuali business
angels au evaluat climatul de afaceri ca fiind foarte bun.
Modelele de afaceri, bazate pe internet, conduc în topul preferinţelor investitorilor
individuali business angels, urmează sectorul tehnologiilor verzi şi apoi cel al dezvoltatorilor de
software. Pe locul al patrulea, se situează investiţiile în media şi divertisment, în timp ce
companiile din domeniul medical medtech au ieşit din top 5, pentru prima dată după zece ani.
Unul din cinci investitori individuali business angels investesc deja într-o platformă de
publicitate inovatoare, în timp ce 36% dintre aceştia în platforme de utilizare pentru oferte.
5
Fryges, Helmut, Gottschalk, Sandra, Licht, Georg, Müller, Kathrin: High-tech et Grundtvig.
Angels, Mannheim octobre 2007 (ZEF: Zentrum für Europäische Wirtschaftsforschung GmbH)
6
Egeln, Jurgen; Gottschalk, Sandra: Financierung von jungen Unternehmen in Deutschland durch
Privatinvestoren.
Mannheim, avril 2014 (ZEW Zentrum für Europäische Wirtschaftsforschung GmbH), https://www.business-
angels.de/wp-content/uploads/2013/10/ZEW_Business_Angel_April_2014_final.pdf
7
https://www.business-angels.de/wp-content/uploads/2015/12/BAE-The-European-Business-Angel-
Market.pdf.
Pagina 43 din 508

Potrivit Business Angels Panel Nr. 64 (4. Quartal 2017)8, în ultimul trimestru al anului
2017, în medie, fiecare dintre cei 21 de respondenţi a investit 227.000 de euro. Aceasta este cea
mai mare valoare din istoria de 16 ani a studiului pre bază de sondaj. Totuşi, trebuie remarcat
faptul că, trei sferturi din valoarea investiţiei a fost asigurată de către doi investitori individuali
business („Power-Angels”), care au făcut investiții de 2,39 milioane de euro.
In ceea ce priveşte atractivitatea domeniilor pentru investiţii, investitorii individuali
business angels chestionaţi apreciază, pe o scară de la 1(foarte scăzută) la 7 (foarte ridicată), că
cele mai atractive domenii sunt următoarele: software 5,2, web service e-business 5,05, energie
4,71, tehnică medicală 4,62, tehnologie de mediu 4,62, ştiinţele vieţii 4,57.
Prin urmare, putem aprecia că, panelul de business angels oferă o imagine concludentă
privind tendinţele pe piaţa investitorilor individuali business angels, fiind de dorit ca un asemenea
instrument să fie dezvoltat la nivel european.
Business Angels Netzwerk Deutschland e.V. (BAND) a realizat un studiu anual, pe bază
de sondaj, pentru culegerea de date privind investitorii individuali business angels – membri în
această rețea. Studiul nu este în măsură să ofere o imagine de ansamblu asupra pieţei totale a
investitorilor individuali business angels şi date exacte privind investiţiile acestora. În plus, mai
mulţi investitori individuali business angels sunt organizaţi în mai multe reţele.
Potrivit ultimului studiu,9 numai 20% din investitorii individuali business angels sunt activi
în reţelele oficiale. Dimensiunea reţelelor variază foarte mult, mărimea acestor rețele şi succesul
lor nu se corelează. Potrivit aceluiaşi studiu, fiecare start-up, care a reuşit să obţină capital prin
intermediul unei reţele de business angels, a beneficiat în medie de o investiţie de 218.000 €.
Se doreşte să se realizeze studii pertinente, la nivel european, sub coordonarea Business
Angels Europe BAE, pentru a estima corect piaţa business angels din Europa, BAND din
Germania având, în acest demers, rolul de lider.
6.3 Cadrul legal şi instituțional de stimulare a investitorilor individuali

business angels, din punct de vedere financiar şi fiscal şi modalități de punere în
practică în Germania
Investitorii individuali business angels din Germania sunt recunoscuţi ca fiind cei mai
importanţi investitori în faza de iniţiere a afacerilor, investind în această fază mai mult, comparativ
cu fondurile de capital de risc. În plus, tot mai mulţi investitori individuali business angels încep
8
https://www.business-angels.de/business-angels-panel-nr-64-4-quartal-2017/.
9
https://www.business-angels.de/en/market-intelligence/business-angel-panel/.
Pagina 44 din 508
să investească în etapele ulterioare ale afacerilor. Investitorii individuali business angels, care
investesc în Germania, sunt consideraţi ca reprezentând un segment profesional de piaţă, de-a
lungul lanţului de finanţare a start-up - urilor inovatoare, cu potenţial ridicat10. Se recunoaşte faptul
că, pentru a dezvolta capacitatea de inovare este important ca business angels să fie păstrati şi să
fie creat un cadrul de stimulare a noilor investitori individuali business angels, care rămâne totuşi
un domeniu riscant.
Sprijinul public în ceea ce priveşte investitorii individuali business angels include o
combinaţie a unor subvenţii pentru câştigurile de capital pentru investiţii, sprijinul pentru
dezvoltarea de reţele, inclusiv asociaţia naţională a reţelelor de business angel şi crearea de fonduri
public-private, co-investiţii în high-tech şi în start-up-uri.
Schema fiscală din Germania privind investitorii individuali business angels se bazează pe
următoarele elemente: rata maximă a impozitului este de 42% şi, începând cu anul 2007, 45%
pentru celibatari cu venituri de peste 250 000 euro şi pentru persoanele căsătorite, cu venituri de
peste 500 000 euro. Există, de asemenea, o suprataxă suplimentară de solidaritate, care creşte
această valoare la 44,3 %. şi, respectiv, 47,8%.
Incepând cu anul 2009, 60% din câştigul de capital este supus impozitării, cu o rată de
impozitare de 26,38%. Dacă suma deţinută este mai mică de 1%, orice câştig de capital este scutit
de taxe, dacă acţiunile au fost cumpărată înainte de anul 2009 şi dacă au fost deţinute mai mult de
un an. Dacă investitorul individual business angel acţionează printr-o corporaţie, 95% din câştigul
de capital nu este supus impozitului pe venit (Körperschaftssteuer). Restul de 5% este supus unei
rate a impozitării de aproximativ 30%. Impozitarea co-investiţiilor depinde de forma juridică a
fondului. În cazul în care fondul este o întreprindere neînmatriculată, se aplică impozitarea pe
profit. Dacă fondul este o întreprindere corporativă (GmbH sau AG), se aplică cotele de impozitare
la câştigurile de capital. Nu există impozit pe avere ca în alte ţări.
Programul de capital de risc INVEST Zuschuss Wagniskapital a fost lansat în anul 2013
pentru a atenua aceste probleme. Sistemul de subvenţii furnizat prin INVEST Zuschuss
Wagniskapital, de către Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiei, a vizat stimularea
investiţiilor individuali business angels. Până în anul 2016, guvernul federal a alocat 150 de
milioane de € în cadrul acestui program. Scopul programului este de a sprijini întreprinderile
tinere inovatoare în finanţarea etapelor lor iniţiale, prin mobilizarea capitalului de risc de la
investitorii individuali business angels din Germania.
10
BAE-The-European-Business-Angel-Market, https://www.business-angels.de/wp-
content/uploads/2015/12/ BAE-The-European-Business-Angel-Market.pdf.
Pagina 45 din 508

Investitotii individuali business angels, care investesc în întreprinderi mici şi mijlocii cu o
vechime mai mică de zece ani şi care sunt considerate ca fiind inovatoare, pot primi o subvenţie
totală neimpozabilă de 20% din suma investită, pentru a mări astfel puterea lor financiară şi pentru
a reduce riscurile, dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe11: investiţii între 10.000 şi 500.000 de
euro, subvenţie maximă pe an, pentru fiecare investitor de 100.000 de euro, investiţie maximă de
3 milioane de euro pe companie pe an, perioada de lock-up de trei ani.
In anul 2015, guvernul federal al Germaniei a decis asupra unor aspecte cheie legate de
capitalul de risc, inclusiv extinderea Programului INVEST. În anul 2016 acest program a fost
extins la INVEST 2.0, care introduce un sprijin suplimentar pentru investitori, în cazul retragerii
din afacere, în valoare de 25% din câştiguri, pentru compensarea impozitului pe câştigurile
obţinute. De asemenea, sporeşte plafonul de susţinere, permite investiţii ulterioare şi aduce
modificări suplimentare, care elimină restricţiile privind tipul de întreprinderi în care investesc
investitorii individuali business angels şi care sunt eligibile pentru sprijin. În plus, suma care poate
fi primita prin fond, a crescut la 100.000 de euro.
Nu există niciun alt stimulent fiscal general care să poată fi aplicat pentru investiţii directe
business angels şi investiţii business angels printr-un fond. Cu toate acestea, investitorii individuali
business angels din Germania tind să co-investească cu alţi business angels în cadrul sau în afara
reţelei proprii, dar şi cu alte fonduri, în etapa iniţierii afacerii.
Datele panelului de business angels confirmă această preferinţă şi indică faptul că tot mai
mulţi investitori individuali business angels preferă să activeze în sindicate (mai mult de 50%
dintre investitorii individuali business angels au declarat acest lucru în 2011 faţă de 14% în
2009)12. în aceste condiţii, guvernul a avut mai multe iniţiative în ceea ce privește furnizarea de
fonduri public-private.
European Angels Fund (EAF) Germany13 oferă capital investitorilor individuali business
angels şi altor investitori neinstituţionali, pentru finanţarea întreprinderilor inovatoare, sub formă
de co-investiţii. EAF Germania a fost lansată în martie 2012, în strânsă colaborare cu Business
Angels Netzwerk Deutschland (BAND), ca proiect pilot al Fondului European Angels, într-
o structură de întreprindere virtuală.
11
BAF - Business Angels Funding, Understanding the Nature and Impact of the business angels in Funding
Research and Innovation, a study funded by the European Commission, https://www.business-angels.de/wp-
content/uploads/2017/12/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-business-angels-in-Funding-
Research-and-Innovation_FV_Formatted_Revised1.12.2017.pdf, 2017.
12
Evaluation of EU Member States’ Business Angel Markets and Policies Final report 2012.
13
http://www.eif.org/what_we_do/equity/eaf/Germany.htm.
Pagina 46 din 508
High-Tech Gründerfonds este un alt fond pentru start-up-uri hi-tech. Este un program
major pentru întreprinderile noi orientate spre tehnologii avansate, care vizează implicit o creştere
puternică, datorită logicii sale de capital de risc14.
In plus, guvernul federal al Germaniei oferă împrumuturi de sprijin, gestionate de KfW
Bankengruppe15 şi care pot fi accesate prin intermediul băncilor proprii. În cazul împrumutului
“KfW Start-up”, se pot obtine până la 100.000 EUR ("ERP-Gründerkredit - StartGeld")16, iar în
cazul împrumutului „KfW Business Universal” suma este de până la 10 milioane de euro ("ERP-
Gründerkredit-Universell")17.
Recunoaşterea crowdfunding -ului de către legiuitorul german este un semnal foarte
pozitiv pentru sistemul de multifinanţare din Germania. Faptul că interesele crowdfunding -ului
sunt luate în considerare explicit într-o lege care vizează creşterea protecţiei investitorilor,
înseamnă că sistemul de multifinanţare a ajuns dominant.
La data de 28 iulie 2014 a fost publicat primul proiect al Legii privind protecţia
investitorilor de retail din Germania (Kleinanlegerschutzgesetz)18. Acesta conţine primul
regulament specific privind crowdfunding-ul din Germania, deşi scopul său principal îl reprezintă
protejarea micilor investitori privaţi. Excepţia "crowdfunding" este stabilită în
Kleinanlegerschutzgesetz KASG (Legea privind protecţia investitorilor mici), care a intrat în
vigoare la data de 10 iulie 2015. Legislaţia se aplică creditelor cu participare la profit,
împrumuturilor subordonate sau altor produse de investiţii, care acordă dreptul la dobânzi şi la
rambursare19.
In anul 2015, finanţarea alternativă germană on-line a crescut cu 115%, de la 140 de
milioane de euro în 2014 la 249 de milioane de euro în 2015, Germania ocupând locul doi în cadrul
ţărilor europene, în ceea ce priveşte volumul total al acestui tip de finanțare. Se apreciazaă că,
Germania ar putea să devină cea mai mare piaţă alternativă de finanţare din Europa, cu excepţia
Marii Britanii, în următorii ani20.
14
High-Tech Gründerfonds http://high-tech-gruenderfonds.de/en/#title.
15
https://www.kfw.de/kfw.de.html.
16
https://www.kfw.de/inlandsfoerderung/Unternehmen/Gr%C3%BCnden-
Erweitern/Finanzierungsangebote/ERP-Gr%C3%BCnderkredit-Startgeld-(067)/.
17
Erweitern/Finanzierungsangebote/ERP-Gr%C3%BCnderkredit-Universell-(073_074_07_076)/
18
Bundesfinanzministerium (28.05.2015): Monatsbericht: Kleinanlegerschutzgesetz sorgt für mehr
Transparenz. Berlin: Bundesfinanzministerium. Archiviert per 11. Februar 2017 via Internet Archive Wayback
Machine (Memento vom 11. Februar 2017 im Internet Archive).
19
Dr. Jean-Pierre Bußalb und Dr. Katharina Schermuly, BaFin (15.03.2016): Kleinanlegerschutzgesetz:
Aktuelle Rechtsfragen zu Vermögensanlagen - Neue Veröffentlichungs- und Werbe-Pflichten. Bonn: Bundesanstalt
für Finanzdienstleistungsaufsicht (BaFin). Archiviert per 11. Februar 2017 via Internet Archive Wayback
Machine (Memento vom 11. Februar 2017 im Internet Archive).
20
https://www.jbs.cam.ac.uk/fileadmin/user_upload/research/centres/alternative-finance/downloads/2016-
european-alternative-finance-reportsustaining-momentum.pdf.
Pagina 47 din 508
Potrivit unui studiu realizat de către Centre for European Economic Research (ZEW)
http://www.zew.de/en/ în 2014, numărul de investitori individuali business angels în Germania
varia între 6.200 şi 9.100, investind 650 milioane de euro anual.
European Angel funds (EAF) Germany, împreună cu European Investment funds (EIF) au
realizat co-investiţii totale de 135 milioane de euro, până în anul 201421, în timp ce fondurile de
capital de risc cu activităţi de investiţii pe piaţa germană au disponibilizat fonduri de aproape 6,2
miliarde de euro în 201622. Dar se apreciază că, cei mai buni ani privind investiţiile business angels
abia urmează să vină23.
Investitorii individuali business angels, investind ca o verigă în lanţul de finanţare business
angels în capitalul de risc în întreprinderi, nu sunt neapărat în competiţie, ci mai degrabă sunt
parteneri în finanţarea start-up-urilor. Cu investiţii în start-up-uri, investitorii individuali business
angels îşi asumă un risc ridicat în stadiul incipient de dezvoltare a acestor întreprinderi.
In mod normal, activităţile business angels sunt completate de întreprinderi bazate pe
fonduri de capital de risc. Aceste întreprinderi investesc alături de business angels sau preiau
finanţarea follow-on. Prin urmare, posesorii de capital de risc şi investitorii individuali business
angels sunt parteneri în lanţul de finanţare a start-up-urilor. O finanţare iniţială, prin investitorii
individuali business angels, nu continuă în cazul în care nu există finanţare subsecventă
disponibilă. Prin urmare, se consideră că investitorii individuali business angels, societăţile cu
capital de risc şi întreprinderile în care se investeşte “se află în aceeaşi barcă”, deci fiecare parte
trebuie să-şi asume în egală măură riscurile.
Bundesverband Deutscher Versicherungskaufleute (BVK)24 a lansat în anul 2013
documentul „Paper of Solidarity“, pentru a îmbunătăţi cadrul acestei cooperări a investitorilor
individuali business angels, cu întreprinderile cu capital de risc. în plus, crowdinvesting-ul a fost
în creştere în ultimii ani.
Mai multe platforme se ocupă de integrarea investitorilor individuali business angels cu
investitorii principali în tranzacțiile lor, ceea ce impulsionează investiţiile business angels.
De exemplu, Companisto este o platformă de finanţare crowdfunding germană25, având în
reţeaua sa mai mulţi investitori de renume, specialişti în finanţare şi companii de capital de risc.
Infiinţată în anul 2012, Companisto se diferenţiază prin oferirea de diverse forme de plată, de la
21
The European confideration for Angel Investing) Take a pulse, www.businessangelseurope.com.
22
http://start-up-initiative.ey.com/wp-content/uploads/2017/02/EY-
Studie_Venture_Capital_and_Start_ups_in_Germany_2016.pdf.
23
http://businessangelseurope.com/News/Pagine/%E2%80%9EThe-best-years-of-angel-investment-are-yet-
to-come%E2%80%9C.aspx.
24
https://www.bvk.de/ueber-den-bvk/.
25
Top 10 equity-based crowdfunding platforms in Europe, http://www.eu-startups.com/2017/11/top-10-
equity-based-crowdfunding-platforms-in-europe/.
Pagina 48 din 508
plăţi directe prin cardul de credit, la transferuri şi viramente bancare, permiţând investitorilor să
fie localizaţi oriunde în lume. Investiţiile se situează între 5 şi 500 de mii de euro pe investitor,
fără să existe limite în ceea ce priveşte fondurile pe care le poate accesa un start- up. Cu peste
70.000 de investitori din 92 de ţări şi investiţii totale de peste 40 de milioane de euro, Companisto
reuşeşte să devină lider pe piaţă, controlând până la 21% din piaţa internă din Germania.

(reţele/asociaţii/platforme dezvoltate/surse alternative de finanţare) în Germania
6.4.1 Profilul investitorilor business angels şi forme de fuziune/ cooperare

ale acestora în Germania
Investitorii business angels din Germania se caracterizează prin faptul că realizează

investiții cu resurse private, formează reţele pentru lansarea afacerilor, valorificând cunoştinţele
lor tehnice şi potenţialii clienţi, pentru a obţine valoare adăugată. Pe lângă această caracteristică
generală, se poate spune că, investitorii individuali business angels sunt fie oameni de afaceri de
succes, fie antreprenori obişnuiţi, care au reuşit să dezvolte şi apoi să-şi vândă cu succes afacerile,
înainte de a veni în contact cu business angels26. Pe lângă propriile activităţi antreprenoriale,
aceștia încep să investească în start-up-uri. De remarcat că, există o comunitate de manageri,
consultanţi, avocaţi, profesori etc., foarte activă în ceea ce priveşte investiţiile business angels.
Unii dintre investitorii individuali business angels doresc să investească în sectoare
specifice, în timp ce alţii caută oferte de top, indiferent de sectorul în care se află.
Cei mai mulţi investitori business angels au o abordare pragmatică, intensitatea participării
lor variind în mod individual. În general, investitorii business angels vizează doar o participare
minoritară într-o companie, suma investită variind foarte mult, ajungându-se la sume importante
în cazul câtorva “super” business angels. În Germania, business angels sunt predominant bărbaţi
şi femei între 40 şi 50 de ani, cei cu vârsta de peste 65 de ani sunt relativ puţini. Se observă o
creştere a implicării investitorilor individuali business angels femei27.
Piaţa investitorilor individuali business angels din Germania este descentralizată, dar
activităţile business angels nu sunt concentrate la nivel local sau regional, ci mai degrabă în zona
de vest a Germaniei. În landurile din estul Germaniei, numărul de investitori individuali business
26
BAND (Ed): BAE - Business Angels Europe - The European Business Angel Market. An approximation,
https://www.business-angels.de/wp-content/uploads/2015/12/BAE-The-European-Business-Angel-Market.pdf, 2015
27
https://www.business-angels.de/wp-content/uploads/2015/12/BAE-The-European-Business-Angel-Market.pdf,
2015.
Pagina 49 din 508
angels rămâne încă scăzut. Investitorii individuali business angels investesc personal sau prin
sindicate, pe termen lung sau pe tranzacţii, de la caz la caz. Pe piaţă sunt active un număr mic de
fonduri de business angels, în prezent patru. De asemenea, există o serie de fuziuni ale
În Germania, exista investitori business angels acreditaţi, ca în SUA sau Marea Britanie.
Investitorii individuali business angels, acreditaţi de Business Angels Netzwerk Deutschland e.V.
(BAND) sunt listaţi pe site, dar la aceste informaţii au acces numai membrii BAND.28
6.4.2. Reţele de investitori individuali business angels şi parteneri de

investii ale acestora
Reţelele de business angels reprezintă “coloana vertebrală” a pieţei investitorilor

individuali business angels germani. Începând cu anul 2000, numărul acestor reţele a rămas
constant, între 35 şi 40, fiind organizate în BAND. Reţelele business angels reprezintă entităţile
regionale de contact pentru investitorii individuali business angels, care sunt în căutare de surse
de finanţare, parteneri şi oportunităţi de networking, precum şi pentru investiţii în start-up-uri.
Reţelele de business angels variază ca structură şi mărime, în cadrul formei lor de organizare
(privat, public sau asociat unei instituţii locale)29.
În general, reţelele de business angels nu se axează pe anumite sectoare, dar unele au un
accent regional puternic. Reţelele de business angels germani reprezintă un factor stabilizator
pentru forţa de muncă, oferă vizibilitate şi suport investitorilor individuali business angels noi.
De cele mai multe ori, start-up-urile au nevoie de mai multe resurse financiare decât cele
pe care le pot feri investitorii individuali business angels. De aceea, business angels au nevoie de
parteneri de investiţii, care să co-investească în start-up-uri. Cei mai importanţi ofertanti de co-
investiţii din Germania sunt următorii:
High-Tech Gründerfonds (HTGF)30 este un fond de capital de risc public-privat de
investiţii, axat pe investiţii în faza iniţială de lansare a afacerilor, care asigură finanţări de până la
500.000 de euro, sub formă de împrumuturi subordonate convertibile şi primește 15% din valoarea
nominală a societăţii. În ultimii cinci ani, HTGF a finanţat circa 400 de companii din sectorul
tehnologiilor de vârf, ale căror afaceri au fost lansate cu succes. În plus, HTGF invită business
angels ca investitori secundari, pentru a furniza capital suplimentar de finanţare. În ultimii ani,
28
https://www.business-angels.de/mitglieder/mitgliederverzeichnis/
29
2015.
30
https://high-tech-gruenderfonds.de/en/#title
Pagina 50 din 508
investitorii individuali business angels germani au reprezentat cel mai activ segment de investitori
secundari în fondurile HTGF, fiind depăşiţi doar de companiile de investiţii străine31.
ERP Startfonds - programul băncii publice germane Kreditanstalt pentru reconstrucție
(ERP Startfonds –program of the German public bank Kreditanstalt für Wiederaufbau - KfW)32
oferă capital de risc întreprinderilor mici cu tehnologii inovatoare, care au o vechime de maximum
zece ani. Pentru a participa la fondul de iniţiere a afacerii ERP, trebuie să existe un investitor
principal, care să investească alături de KfW într-o întreprindere. KfW asigură până la 50% din
valoarea investiţiei, în aceleaşi condiţii ca şi investitorul principal.
European Angels Fund (EAF) http://www.eif.org/what_we_do/equity/eaf/index.htm – este
un fond de co-investiţii, iniţiat în 2012 de către Fondul European de Investiţii (European
Investment Fund - EIF) şi guvernul german, respectiv Ministerul Federal al Economiei şi Energiei
şi dezvoltat cu Business Angels Netzwerk Germania eV (BAND).
In loc să acorde co-investiţii pe baza unor tranzacţii individuale, de la caz la caz, European
Angels Fund întră într-o relaţie contractuală pe termen lung cu investitorii individuali business
angels. Prin intermediul acestui fond, sunt încheiate acorduri - cadru de co-investiţii (CFA), în
limita unei sume cuprinse între 250 000 euro şi 5 milioane euro, reprezentând co-investiţii în
fiecare business angel, pentru investiţii viitoare.
Aceste co-investiţii sunt standardizate, lăsând în acelaşi timp loc pentru adaptare la
cerinţele specifice ale fiecărui business angel, privind termenele, numărul de investiţii etc.,
abordare care corespunde exigenţelor investitorilor individuali business angels: libertate maximă,
combinată cu o birocraţie minimă.33 EAF verifică cerinţele privind calificarea şi experienţa
investitorilor individuali business angels. Dacă cerinţele sunt indeplinite, EAF aprobă investiţia
respectivă.
În afară de partenerii de co-investiţii menţionaţi, în Germania există o serie de fonduri
publice şi private active pe piaţă, care investesc în diferite reţele de business angels.
6.4.3 Crearea şi dezvoltarea Rețelei Business Angels Germania (Business

Angels Netzwerk Deutschland- BAND)
31
2015.
32
https://www.zuschuesse.de/foerderwiki/erp-startfonds-kfw
33
Interview with Dr. Alex von Frankenberg, BANDquartal 2/2015, www.business-angels.de, http://high-tech-
gruenderfonds.de
Pagina 51 din 508
Business Angels Network Germany e.V. (BAND)34 este o asociaţie a business angels şi a
reţelelor acestora din Germania. Rolul său principal este de a construi şi întări ecosistemului de
business angels şi de a promova cultura business angels în Germania.
Aceasta organizaţie acţionează ca un “purtător de cuvânt” al investitorilor business angels,
în relaţia cu guvernul şi cu publicul larg, urmărind dezvoltarea unei culturi business angels în
Germania35. Organizează schimburi de experienţe, sprijină cooperarea şi creează o mai bună
conectivitate între comunităţile de investitori individuali business angels. BAND realizează studii
privind investiţiile investitorilor individuali business angels. De asemenea, urmăreşte să identifice
exemple de bune practici, să coopereze cu experţii de pe piaţă, valorificând competenţele acestora,
în favoarea profesionalizării continue a pieţei investitorilor individuali business angels din
Germania. Are următoarele publicaţii:
• BrANDneues http://www.business-angels.de/newsroom/brandneues/
• Newsletter http://www.business-angels.de/newsroom/newsletter/
• BANDquartal http://www.business-angels.de/newsroom/bandquartal/
Business angels din Germania sunt puternic ajutaţi de o comunitate de experți de înaltă
specializare, formată din avocaţi, consilieri fiscali şi auditori. Prin organizarea
BANDexpertforum36 această organizaţie susţine puternic crearea de reţele ale acestor specialişti.
în plus, toţi aceşti specialişti sunt postaţi pe site-ul BAND şi, de asemenea, sunt transmişi
cabinetelor de avocaţi şi cabinetelor fiscale. Această abordare oferă posibilitatea ca un investitor
să ajungă imediat la răspunsurile dorite, referitoare la procesul de investiţie business angels.
Pe măsura dezvoltării comunităţii de investitori individuali business angels, gestionarea
portofoliilor de către aceşti investitori a devenit mai dificilă, astfel încât au început să caute sprijin,
iar piaţa a reacţionat, venind în întâmpinare cu o varietate de servicii37:
• platforme on-line de comunicare;
• instrumente on-line pentru fluxul ofertelor de investiţii (dealflow);
• servicii privind managementul portofoliului;
• noi instrumente de control a derulării afacerilor.
Un alt subiect important rămâne însă îmbunătăţirea competenţelor investitorilor. Atunci
când vine vorba de continuarea instruirii, piaţa germană nu oferă foarte multe posibilităţi.
Deoarece majoritatea investitorilor individuali business angels nu preferă să-şi dezvolte
34
https://www.business-angels.de/en/
35
Über BAND, https://www.business-angels.de/uber-band/
36
BAND- Events, https://www.business-angels.de/en/events/
37
Pagina 52 din 508

competentele într-o formă instituţionalizată şi organizată, se apreciază că vor fi dezvoltate în
continuare modalităţi alternative de dezvoltare profesională pentru investitorii individuali business
angels.
6.4.4 Acțiuni pentru sensibilizare şi asigurarea vizibilităţii business

angels în Germania
Cele mai bune practici de start-up-uri finanţate de succes atrag atenţia mass-mediei, de
aceea se acordă atenţie dezvoltării unor modalităţi noi de comunicare pentru iniţierea de schimburi
de experienţă între business angels38.
Ziua Germană a Business Angels (German Business Angels Day -DBT)- este cel mai
important eveniment organizat de către BAND, o data la doi ani. Din anul 2001 DBT s-a impus
ca un brand în cadrul ecosistemului business angels. Cu peste 500 de participanţi şi 150 de
expozanţi, DBT reprezintă cea mai mare convenţie de acest fel din Europa. Acţiunea este
recunoscută ca fiind un promotor central al culturii de business angels în Europa. Cele două zile
de ateliere, paneluri şi discuţii se concentrează asupra subiectelor actuale ale investitorilor
individuali business angels. O parte importantă a DBT este rezervată expoziţiei întreprinderilor
inovatoare, care sunt în căutare de capital.
Summit-ul comunității de business angels BAND (BAND Business Angels Community
Summit), este organizat de către BAND, din anul 2010, alternativ cu DBT, alături de un investitor
individual business angel - gazdă. Summit-ul este destinat exclusiv pentru business angels activi.
Se consideră că, ceea ce lipseşte până acum în Germania este o "comunitate de business angels",
de aceea scopul acestui summit este tocmai acela de a reuşi dezvoltarea unei asemenea comunităţi.
Reuniuni ale reţelei BAND (Band network meetings) - anual, BAND organizează o
reuniune pentru reprezentanţi ai reţelei de business angels, pentru a împărtăşi experienţe, pentru a
stabili şi discuta evoluţii noi. Obiectivul principal îl reprezintă facilitarea cooperării şi, acolo unde
este necesar, coordonarea activităţilor comune.
Conferinţa privind cercetarea în domeniul investiţiilor business angels (Conference on
Business Angels Investment Research) – are scopul de a lua în considerare punctul de vedere al
cercetătorilor şi al oamenilor de ştiinţă în ceea ce priveşte investiţiile individuale business angels.
Conferinţa determină aşteptările părților interesate de pe piaţă şi sprijină dezvoltarea unei
"comunităţi ştiinţifice" a cercetătorilor business angels.
38
BAND- Events, https://www.business-angels.de/en/events/
Pagina 53 din 508
Deceniul business angels (Business Angels Decade)39, proclamat de BAND în anul 2010 –
sub deviza "vrem mai mult". Astfel, "business angel al anului" a fost punctul de plecare pentru
deceniul business angels, o ofensivă la scară largă pentru a stimula investitorii individuali business
angels, pe parcursul deceniului 2010 - 2020. Obiectivul principal al „deceniului business angels”
îl reprezintă sporirea gradului de conştientizare a activităţilor de business angel şi de a continua
stimularea investiţiilor individuale business angels în start-up-uri. De remarcat că sunt organizate
sute de evenimente, la nivel local, regional, naţional sau chiar transfrontalier. Evenimentele sunt
prezentate pe site-ul www.business-angels.de şi, astfel, pe site-urile partenerilor media ai BAND.
6.4.5. Interacţiunea business angels cu ecosistemul start-up-urilor în

Germania
In Germania există interacţiuni puternice între piaţa investitorilor individuali business

angels şi ecosistemul start-up-urilor. Pentru investitorii individuali business angels, existenţa unei
comunităţi de start-up-uri, dinamică şi diferenţiată este vitală, mai ales în ceea ce priveşte
asigurarea resurselor. Pentru a identifica noi start-up-uri, investitorii individuali business angels
consultă acceleratoarele, incubatoarele de afaceri şi dezvoltatorii de întreprinderi40.
Platformele de crowdfunding, cum ar fi Companisto şi Aescuvest41, vizează cooperarea cu
investitorii individuali business angels. Start-up-urile având un potenţial ridicat, au o acoperire
mediatică foarte bună şi pot atrage personal şi investitori străini, creând astfel un ciclu, ceea ce
oferă un climat investiţional favorabil, precum şi oportunităţi de co-investiţii.
De exemplu, în ultimii ani, Berlin a devenit una dintre capitalele cele mai dinamice de start-
up-uri din Europa. Mai ales în ceea ce priveşte start-up-urile pentru software, Berlin este lider în
Germania pentru investiţiile de capital de risc, înfiinţându-se 298 de asemenea star-up-uri în cinci
ani, fiind urmată de landurile Bavaria şi North-Rhine-Westphalia. Cu toate acestea, Berlin nu
atrage start-up-uri din toate sectoarele de activitate.
Pe de altă parte, fără îndoială, München este oraşul celor mai importante start-up-uri,
urmează Hamburg şi Köln, Dresda, Stuttgart, Frankfurt şi zona metropolitană Ruhr, cu start-up-
uri active. Pe ansamblu, se apreciază că, ecosistemul start-up-urilor din Germania se bazează în
mare măsură pe investiţiile business angels.
6.4.6. Concluzii
39
https://www.business-angels.de/en/about-band/decade-of-business-angels/
40
Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle (BAFA), www.bafa.de
41
Top 10 equity-based crowdfunding platforms in Europe, http://www.eu-startups.com/2017/11/top-10-equity-based-
crowdfunding-platforms-in-europe/
Pagina 54 din 508
Ca urmare a studiului efectuat, a rezultat că Germania are o piaţă puternică şi diversificată
de business angels. Dimensionarea acestei pieţe este însă dificilă, în condiţiile în care o parte dintre
investitorii individuali business angels sunt foarte discreţi, astfel încât pe de o parte, există o piaţă
vizibilă de investitori individuali business angels şi, pe de altă parte, există o piaţă invizibilă, a
cărei dimensiune poate fi doar estimată. Multe persoane fizice preferă să fie investitori individuali
business angels, fără să facă public acest lucru. Existenţa celor două pieţe - vizibilă şi invizibilă -
face imposibilă determinarea cantitativă a pieţei investitorilor individuali business angels din
Germania.
În Germania există politici şi reglementări care stimulează investitorii individuali business
angels, din punct de vedere financiar şi fiscal şi, de asemenea, modalităţi clare de punere în
practică. Sprijinul public în ceea ce priveşte investitorii individuali business angels include o
combinaţie a unor subvenţii pentru câştigurile de capital pentru investiţii, sprijinul pentru
dezvoltarea de reţele, inclusiv asociaţia naţională a reţelelor de business angel şi crearea de fonduri
public-private, co-investiţii în hi-tech şi start-up-uri. Mai multe platforme se ocupă de integrarea
investitorilor individuali business angels cu investitorii principali în tranzacţiile lor, ceea ce
impulsionează investiţiile business angels.
Sunt organizate în mod sistematic o serie de acţiuni pentru sensibilizare şi asigurarea
vizibilităţii business angels: Ziua Germană a Business Angels (German Business Angels Day –
DBT), Summit-ul comunităţii de business angels BAND (BAND Business Angels Community
Summit), Reuniuni ale reţelei BAND (Band network meetings) Conferinţa privind cercetarea în
domeniul investiţiilor business angels (Conference on Business Angels Investment Research).
Pagina 55 din 508

INSTITUŢIONAL ŞI BUNE PRACTICI DE STIMULARE A INVESTITO-
RILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN FRANŢA
7.1 Introducere
Prezentul studiu urmăreşte să ofere o imagine de ansamblu a pieţei business angels din
Franta, cu accent pe următoarele obiective:
• identificarea politicilor şi reglementărilor care stimulează investitorii individuali
business angels, din punct de vedere financiar şi fiscal, în Franţa;
• cunoaşterea cadrului instituţional şi a iniţiativelor pentru stimularea investitorilor
individuali business angels, în Franţa (reţele/ asociaţii/platforme dezvoltate/ surse alternative de
finanţare);
• evidenţierea bunelor practici de sprijin a investitiilor business angels în Franta
(modalităţi de operaţionalizare/ punere în practică a legislaţiei - proceduri, norme interne etc).
Pentru atingerea acestor obiective, metodologia cercetării a vizat parcurgerea următoarelor
etape:
• stabilirea instrumentelor de cercetare – identificarea de informații şi date statistice
relevante, din literatura de specialitate şi de pe site-urile oficiale ale autorităţilor/ organizaţiilor
neguvernamentale din Franţa, respectiv din rapoartele publicate la nivelul Uniunii Europene;
• analiza informaţiilor şi a datelor statistice identificate referitoare la piaţa business
angels din Franţa;
• prezentarea rezultatelor studiului - inclusiv concluzii şi recomandări pentru
stimularea investiţiilor business angels în România.
In cadrul acestui studiu a fost luată în considerare şi implicarea investitorilor individuali
business angels din Franța în Reţeaua European Business Angels (The Eupean Trade Association
for Business Angels – EBAN http://www.eban.org/) şi în Business Angels Europe - BAE
http://www.businessangelseurope.com/42.
42
V. The European business angels Market, Jenny Tooth, 2014, si « business angels, co-investment funds and policy
portfolios, Swedish Agency for Growth Policy Analysis, 2013.
Pagina 56 din 508
7.2 Piaţa investitorilor individuali business angels din Franţa
Pe parcursul deceniului 2006-2016, Franţa s-a remarcat printr-o rată de creştere constantă
a PIB-ului /locuitor (cu excepţia anului 2009), având o rată de creştere medie de 0,8% pe an, în
perioada menţionată43. Dezvoltarea sectorului industrial, creşterea modestă, dar constantă a
productivităţii reale a muncii (de la 43,9 euro/ ora de muncă în anul 2006 la 47,4 euro/ oră de
muncă, în 2016), nu au condus la menţinerea unui trend de creştere a exporturilor, în ultimii ani
exporturile fiind, dimpotrivă, pe un trend descrescător. Rata şomajului a scăzut în mod constant
din anul 2005, până în anul 2014, după care a crescut, ajungând la sfârşitul anului 2017 la 9,2%,
potrivit datelor transmise de MarketWatch44, printre cele mai ridicate niveluri din ultimii 20 de
ani45.
Totuşi, activitatea business angels din Franţa se remarcă prin dinamism, înregistrându-se o
tendinţă de creştere a investiţiilor în start-up-uri, chiar dacă rata de înfiinţare a întreprinderilor
este relativ scăzută. De fapt, acest indicator mai slab este echilibrat de următorii indicatori cu o
evoluţie mai bună şi anume: intenţia antreprenorială (care este peste media UE-28), o rată scăzută
a desfiinţării întreprinderilor (aproximativ 6%) şi o rată de supravieţuire a întreprinderilor, care
depăşeşte rata medie din UE-28.
Numărul total al business angels în Franţa (piaţă vizibilă şi invizibilă)46 era estimată în
2016 la aproape 800047. Principala sursă de date privind investitorii individuali business angels
din Franţa este Federaţia Naţională a Reţelelor Business Angels (France Angels Fédération
nationale des Business Angels). La începutul anului 2017, France Angels număra48 :
• 10 000 de business angels în federaţie, din anul 2001;
• 72 de reţele de business angels (reţele regionale, reţele sectoriale şi reţele în
străinătate) şi reţele de business angels individuali;
• 15 membri asociaţi, din care 9 organizaţii profesionale asociate şi 6 investitori
asociaţi;
• 415 operaţiuni de finanţare, desfăşate de către business angels;
• 42,7 mil. de euro investiţi în anul 2016 şi 132 mi.l de euro cu co-investitori;
• 41% din sumele investite sunt de de refinanţare.
43
Conturile naționale și PIB-ul http://ec.europa.eu/eurostat/statistics- explained/index.php/National_
accounts_and_GDP/ro
44
https://www.marketwatch.com/
45
http://www.business24.ro/articole/rata+somaj+franta
46
Financing SMEs and Entrepreneurs 2018 An OECD Scoreboard, https://www.oecd-ilibrary.org/industry-and-
services/financing-smes-and-entrepreneurs_23065265
47
Financing SMEs and Entrepreneurs 2016 An OECD Scoreboard, http://www.oecd.org/cfe/smes/financing-smes-
and-entrepreneurs-23065265.htm
48
France Angels, http://www.franceangels.org/index.php?option=com_content&view=a
rticle&id=9&Itemid=9&lang=en#chiffres
Pagina 57 din 508
În perioada 2001- 2016, business angels din Franta au investit în total 500 milioane de
euro.
Se apreciază că, în prezent, Franţa este un adevărat generator de inovare, cu 7.000 de start-
up-uri, dintre care 3.000 sunt în Paris, cel mai dinamic oraş al Europei după Londra. 10% dintre
start-up-urile franceze se numără printre cele mai dinamice companii la nivel internaţional 49.
7.3 Cadrul legal şi instituţional de stimulare a investitorilor individuali

business angels, din punct de vedere financiar şi fiscal şi modalităţi de punere în
practica în Franţa
În ultimii ani în Franta se remarcă intensificarea preocupărilor în domeniul legislativ pentru

stimularea antreprenorial în domeniul tehnic, ceea ce a facilitat dezvoltarea unei comunităţi
dinamice de antreprenori, tehnicieni şi specialisti în strategii de piaţă50.
Programul „La French Tech”, lansat în anul 2013, are ca scop încurajarea şi susţinerea
unei mişcări de masă în cadrul ecosistemului antreprenorial, dezvoltat iniţial. Acest program este
finanţat de către Ministerul Economiei din Franţa şi susţinut la cel mai înalt nivel, liderii politici
considerând că este o prioritate ca Franţa să devină o "naţiune de start-up-uri". Din aceste
considerente, accentul se pune în prezent pe acţiunile legislative şi pe dezvoltarea unui mediu
favorabil start-up-urilor51.
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat, la data 26.01. 2016, legea Loi n°2016-1321 pour
une République numérique (Pentru o Republica Digitala)52, propusă de către Ministrul pentru
afaceri digitale53, şi care a rezultat dintr-o largă consultare publică. Acest minister intenţionează
să abordeze multe dintre problemele cu care se confruntă start-up-urile şi să simplifice procedurile.
Prin Legea Madelin54 de exemplu, se oferă o serie de facilităţi, printre care un credit pentru
impozitul pe venit de 18% (de maximum 10 000 de euro) pentru orice investiţie într-un IMM, cu
condiţia ca investitorul să menţină capitalul propriu mai mult de cinci ani.
49
GET ON BOARD WITH THE 4TH INDUSTRIAL REVOLUTION, http://www.gouvernement.fr/en/france-is-
already-a-business-friendly-country
50
BAF - Business Angels Funding, Understanding the Nature and Impact of the business angels in Funding Research
and Innovation, a study funded by the European Commission, https://www.business-angels.de/wp-
Research-and-Innovation_FV_Formatted_Revised1.12.2017.pdf, 2017
51
52
http://privacylawblog.fieldfisher.com/2016/france-adopts-digital-republic-law/
53
https://www.opengovpartnership.org/blog/laure-lucchesi/2016/01/28/digital-republic-bill-frances-first-open-bill
54
http://www.loimadelin.com/
Pagina 58 din 508
Legea TEPA (Loi en faveur du travail, de l'emploi et du pouvoir d'achat)55, adoptată în anul
2007, prevede o scutire de impozit de 75% la contribuabilii cărora li se aplică impozitul pe avere,
pentru investiţiile în IMM-uri, până la maximum 50.000 de euro. Această scutire de impozit s-a
modificat la 50% începând cu anul 2010. Din anul 2016, IMM-urile eligibile sunt definite prin
referire la Regulamentul UE nr. 651/201456, astfel încât deducerea de impozit este aplicabilă numai
pentru investiţiile în IMM-urile eligibile şi anume pentru cele care reprezintă primele investiţii ale
investitorului respectiv în astfel de IMM eligibile sau urmează după investiţiile anterioare la care
s-a aplicat deja deducerea respectivă. IMM-urile care dovedesc că sunt inovatoare pot primi
investiţii de maximum 15 milioane de euro de la investitorii business angels, care beneficiază de
această deducere. Această facilitate (scutirea de impozit de 50%) se acordă numai pentru 10 ani.
Ministerul Finanţelor din Franța a jucat, de asemenea, un rol important în consolidarea
reţelelor de investitori individuali business angels, ajutându-i să se reunească sub umbrela “France
Angels”, acordând sprijin financiar acestei entităţi. De asemenea, ministerul a contribuit la
înfiinţarea unei scheme de certificare şi lansează proiecte pentru a încuraja investitorii individuali
business angels să formeze reţele, care sunt apoi încurajate să se alăture organizaţiei naţionale
France Angels.
Începând cu anul 2016 a fost dezvoltat un nou tip de cont de economii denumit "Planul de
economii pentru inovare pentru IMM-uri"57, având ca scop să încurajeze persoanele fizice (de
exemplu, antreprenori, manageri şi angajaţi) să-şi reinvestească câştigurile rezultate din vânzarea
de acţiuni, în întreprinderi noi58. Pentru a beneficia de acest nou regim fiscal specific, abonatul la
“Planul de economii pentru inovare pentru IMM-uri” trebuie: să deţină o cotă parte de minimum
25% în capitalul social al întreprinderii sau să ocupe, pentru o perioadă de minimum 24 de luni,
anumite funcţii de conducere (in funcţie de forma juridică a întreprinderii) sau să desfăşoare o
activitate retribuită în cadrul întreprinderi şi să deţină minimum 1% din acţiunile acesteia.
În conformitate cu “CPI Savings Plan” (Planul de economisire CPI)59, câştigurile de capital
obţinute din vânzarea de acţiuni vor beneficia de o amânare a impozitului pe venit, cu condiţia ca
acestea să fie reinvestite prin intermediul “CPI Savings Plan” fie în IMM-uri noi, fie în fonduri de
investiţii, care deţin cel puţin 80% din capitalul IMM-urilor inovatoare. Câştigurile de capital
trebuie reinvestite în maximum 24 de luni de la data vânzării. Toate câştigurile şi pierderile de
55
https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000000278649
56
http://www.renascc.eu/documente/Exceptari%202014%20ro_863ro.pdf
57
http://www.eif.org/what_we_do/microfinance/news/2017/efsi_easi_initiative_france.htm
58
BAF - Business Angels Funding, Understanding the Nature and Impact of the business angels in Funding
Research and Innovation, a study funded by the European Commission, https://www.business-angels.de/wp-
content/uploads/2017/12/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-business-angels-in-
Funding-Research-and-Innovation_FV_Formatted_Revised1.12.2017.pdf, 2017.
59
https://www.capital-ges.com/blog/2017/02/2016-french-finance-bill
Pagina 59 din 508
capital, realizate în cadrul “CPI Savings Plan”, vor fi regrupate şi impozitate, dacă veniturile din
vânzări nu vor mai fi reinvestite în IMM-uri inovatoare. Cu toate acestea, contribuţiile la
asigurările sociale la o rată globală de 15,5% continuă să se aplice şi aceste contribuţii vor fi
percepute imediat de către instituţia financiară care administrează CPI Savings Plan de realizare
a câştigurilor de capital.
Franţa oferă un credit fiscal destinat IMM-urilor (Crédit d'impôt Innovation)60, care
reprezintă o extensie a creditului general pentru cercetare. În cadrul acestui credit, IMM-urile pot
beneficia de un credit fiscal pentru anumite cheltuieli legate de prototipuri sau de teste- pilot de
produse noi. Cheltuielile eligibile sunt limitate la 400 000 euro pe an, iar rata creditului aplicată
cheltuielilor este de 20%. Orice sumă neutilizată din credit poate fi reportată timp de până la trei
ani sau rambursată în anumite condiţii. în plus, Franţa acordă un credit întreprinderilor noi
inovatoare (Jeunes Entreprises Innovantes) atunci când cheltuielile lor pentru cercetare şi
dezvoltare ating cel puţin 15% din costurile totale. Acest sistem a fost recomandat ca bună practică
de către Comisia Europeană (Comisia Europeană, 2014), datorită orientării către inovare, opţiunii
de rambursare imediată şi timpului scurt de răspuns61.
Pachetul fiscal francez din 2007 (Loi TEPA en faveur du travail, de l'emploi et pouvoir
d'achat des 10 août 2007)62 are ca scop:
• creşterea numărului de business angels în Franţa;
• aducerea legii fiscale franceze mai aproape de cele mai bune practici din Europa.
Ca urmare a acestui pachet fiscal, veniturile fiscale anticipate au fost de 652 de milioane
de euro în 2010 şi de 375 de milioane de euro în 201163. Implicaţiile privind reducerea impozitelor
pe venituri şi pe avere în fiecare an încurajează zeci de mii de persoane să investească în IMM-
uri, suma totală fiind de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Investiţiile directe în start-up-uri sunt
deductibile din impozitul de solidaritate pe avere (L'impôt de solidarité sur la fortune - ISF)64 care
trebuie plătite, până la 50% din suma totală a acestora şi în limita a 45.000 de euro.
În anul 2011, guvernul a introdus anumite restricţii pentru anumite modalităţi de investiţii
utilizate de business angels, prin Société d'investissement de business angels (SIBA)65. Restricţiile
SIBA impuneau ca întreprinderile să aibă cel puţin 2 salariaţi şi să deţină cel mult 50 de acţionari,
ceea ce a făcut ca acest tip de structură să nu mai fie sustenabil din punct de vedere financiar), au
determinat ca numărul investiţiilor efectuate de SIBA să scadă cu 69% între 2011 şi 2013 - din
60
https://www.entreprises.gouv.fr/politique-et-enjeux/credit-impot-innovation
61
OECD Tax Policy Studies Taxation of SMEs in OECD and G20 Countries
62
https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000000278649
63
http://qdd.oecd.org/DATA/STIPSurvey/FRA.C2-1+C2-2+G1..STIO_2014
64
http://leparticulier.lefigaro.fr/jcms/c_57197/isf-seuil-et-bareme
65
https://provenceangels.com/cpba/
Pagina 60 din 508
fericire, aceste restricţii au fost ridicate de la 1 ianuarie 2015. Totuşi, acest lucru nu implică
neapărat un număr mai mic de business angels în Franţa.
Legea privind creşterea economică, activitatea şi egalitatea de şanse economice (La loi
pour la croissance, l'activité et l'égalité des chances économiques) - adoptată la data de 15 mai
2017,66 include o măsură suplimentară privind reţelele de business angels: avantajul fiscal iniţial
este menţinut în cazul unui transfer. Indiferent de motivul vânzării, acest avantaj poate fi menţinut
în cazul în care capitalul este reinvestit în termen de 12 luni într-un IMM eligibil, Fondul comun
de plasament în favoarea inovaţiei (Fonds Commun de Placement dans l'Innovation - FCPI)67 sau
Fondul de Investiţii de Proximitate (Fonds d'Investissement de Proximité - FIP)68. În prezent, este
condiţionată de păstrarea titlurilor pe o perioadă de 5 ani sau de reinvestire în altă companie în
cazul unui transfer forţat.
Anumite fonduri au început să dezvolte oferte în faza iniţială de lansare a afacerilor, pentru
a co-investi împreună cu investitorii individuali business angels, printre care platformele
crowdfunding reprezintă o nouă parte importantă a ecosistemului business angels. Recunoscând
importanţa accesului la finanţare şi a furnizării de surse alternative, guvernul francez a lansat, de
asemenea, o reglementare referitoare la crowdfunding (Ordonanţa nr. 2014-559 din 30 mai 2014
privind finanțarea participativă69). Se deschide astfel posibilitatea ca platformele de finanţare a
fondurilor de capital să acumuleze fonduri de până la 1 milion de euro, cu condiţia ca acestea să fi
fost înregistrate la Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare franceze (L’Autorité des
marchés financiers -AMF)70 şi să furnizeze anumite informaţii minime despre emitent. Nu este
nevoie de capital, nu este necesar ca investitorii să fie calificaţi sau să investească o sumă maximă.
De-a lungul anilor a devenit clar faptul că, creşterea numărului de investitori individuali
business angels nu a fost suficientă pentru dezvoltarea start-up-urilor. A fost nevoie de o finanţare
suplimentară pentru business angels, în special pentru etapele de finanţare ulterioare, în care
capitalurile de risc erau tot mai puţin prezente.
Acest obiectiv de creştere a capacităţii financiare a business angels a fost luat în considerare
mai întâi de mai multe regiuni, care înfiinţează fonduri regionale de co-investiţii, investind
împreună cu investitorii individuali business angels, aceştia rămânând principalii investitori.
66
http://www.gouvernement.fr/action/la-loi-pour-la-croissance-l-activite-et-l-egalite-des-chances-economiques
67
https://votreargent.lexpress.fr/impots/fcpi-un-fonds-commun-de-placement-pour-miser-sur-l-
innovation_1606279.html
68
ttps://patrimoine.lesechos.fr/outils-services/fiches/placement/refp-4802-fonds-dinvestissement-de-proximite-fip-
1220515.php
69
https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000029008408&categorieLien=id
70
http://www.amf-france.org/
Pagina 61 din 508
Bugetele locale asigură 50% din finanţare, restul de 50% fiind finanţate de Fondul European de
Dezvoltare Regională (Fonds européen de développement régional – FEDER)71.
În prezent, şapte fonduri regionale sunt operaţionale, axate în cea mai mare parte pe etapele
iniţiale de dezvoltare a afacerilor, una singură fiind destinată dezvoltării ulterioare a afacerilor.
Volumul acestor fonduri de co-investiţii poate varia de la 10 la 20 de milioane de euro72. La nivel
naţional, în 2013, un nou fond de co-investiţii, denumit Angel Source, a fost înfiinţat ca un fond
naţional pilot de co-investiţie73. Fondurile de 20 de milioane au fost furnizate în proporţie de 90%
de către National Seed Fund şi 10% de către investitori privaţi, în special de către investitorii
individuali business angels. Pentru a rezuma, cele patru iniţiative ale guvernului francez care
acţionează ca oportunităţi de investiţii în afaceri pentru investitorii individuali business angels,
sunt74:
• Noile SATT-uri publice (Sociétés d'Accélération du Transfert de
Technologie), create pentru a contribui la comercializarea cercetării, în principal de către
universităţile publice regionale (17 Oficii de transfer tehnologic, finanţate de bugetul francez cu
600 de milioane de euro).
• BPI France (Bpifrance, la banque des entrepreneurs)75 ca rezultat al fuziunii dintre
OSEO şi CDC Enterprises, fiind prima organizaţie publică pentru investiţii în dezvoltarea
companiilor. Numai în 2014, "BPI", aşa cum este cunoscută la nivel local, a investit 1,1 miliarde
de euro în aproximativ 5.500 de companii inovatoare, atât direct, cât şi prin intermediul
partenerilor. Aceasta reprezintă o creştere de 49% , faţă de suma investită în 201376.
• FNA (Fond national d'amorçage)77, fondul iniţial de investiţii, administrat de BPI
France. Acest fond administrează 600 de milioane de euro şi vizează investiţii cuprinse între 5 şi
30 de milioane de euro
• Platformele de crowdfunding78, pe care guvernul francez le consideră în prezent ca
reprezentând o oportunitate de investiţii în dezvoltarea afacerilor.
71
http://ec.europa.eu/regional_policy/fr/funding/erdf/
72
Angels Without Borders: Trends and Policies Shaping Angel Investment Worldwide,
73
http://www.bpifrance.fr/Qui-sommes-nous/Nos-metiers/Fonds-propres2/Fonds-partenaires/Angel-Source
74
75
https://www.bpifrance.fr/
76
http://tech.eu/features/4487/french-investment-landscape/
77
http://www.bpifrance.fr/Recherche/(text)/fonds%20national%20d%20amorcage%20fna
78
https://enssemble.org/crowdfunding
Pagina 62 din 508
Una dintre cele mai performante platforme - platforma WiSEED79, autorizată de către
l'Autorité des marchés financiers80 ca prestator de servicii de investiţii (Les prestataires de services
d'investissement (PSI)81 şi de către Autoritatea Franceză de Supraveghere (l'Autorité de Contrôle
Prudentiel et de Résolution - ACPR)82, creează oportunităţi de investiţii inovatoare, prin
mobilizarea inteligenţei colective a unei comunităţi de investitori de 70.000 de persoane, în
creştere. Lansat în anul 2008, ca prima platformă mondială de finanţare a fondurilor, WiSEED
permite tuturor să investească în sectoare precum biotehnologie, cleantech, industria digitală sau
în domeniul imobiliar - domenii care au fost accesibile mult timp doar unui grup de elită. De la
crearea sa, comunitatea WiSEED a investit peste 55 de milioane de euro în economia reală,
susţinând mai mult de 120 de proiecte până în prezent. Platforma WiSEED, disponibilă în limba
franceză şi engleză, este autorizată şi reglementată de PSI (Furnizor de servicii de investiţii) de
către Autoritatea Franceză de Supraveghere şi Autorizare de Supraveghere (ACPR)
Potrivit Compendiului EBAN Statistics83, Franţa figurează pe locul 4 în ceea ce privește
volumul de investiţii, dar având în vedere numărul de reţele de investitori individuali business
angels din ţară, activitatea fiecăruia este mai degrabă redusă. Numărul de reţele business angels în
anul 2015 (membri ai EBAN), a fost de 78, în timp ce numărul de afaceri business angels a fost
de 4621. Investiţia totală a fost de 38 de milioane de euro, cu 11% mai mare comparativ cu 2014
(36,5 milioane de euro), iar în anul 2016 a fost de 43 milioane de milioane de euro. Deşi pentru
anul 2013 investiţiile totale business angels au fost de 41,1 milioane de euro, ceea ce arată că
investiţia a scăzut în 2014, în anii următori ( 2015 şi 2016) a crescut. Potrivit aceluiaşi raport,
investiţia medie pe un investitor individual business angel, pentru anul 2015, a fost de 19.900
euro, iar în anul 2016 a ajuns la 22.500 euro, în timp ce media investiţiilor pe reţea de business
angel este de 1,38 milioane de euro84.

(reţele/ asociaţii/platforme dezvoltate/ surse alternative de finanţare) în Franța
7.4.1 Tipuri de reţele de business angels în Franța
79
Top 10 equity-based crowdfunding platforms in Europe, http://www.eu-startups.com/2017/11/top-10-equity-
based-crowdfunding-platforms-in-europe/
80
http://www.amf-france.org/
81
http://www.amf-france.org/Acteurs-et-produits/Prestataires-financiers/Prestataires-de-services-d-investissement
82
https://acpr.banque-france.fr/
83
http://www.eban.org/eban-2016-statistics-compendium
84
http://www.eban.org/wp-content/uploads/2017/11/Statistics-Compendium-2016-Final-Version.pdf
Pagina 63 din 508
În Franţa, la baza unei investiţii business angels se află, de regulă, o asociaţie non-profit de
30-150 de business angels, integrând diverse experienţe şi competenţe antreprenoriale şi sectoriale
dintr-un anumit domeniu, arie geografică. În cadrul acestor asociaţii au loc în cea mai mare parte
tranzacţiile dintre membri, fiind conduse fie de un grup de business angels voluntari şi / sau de un
manager salariat, oricare dintre aceste variante fiind considerată ca fiind sustenabilă din punct de
vedere financiar85.
Abordarea originală a unei investiţii business angel în Franţa provine din dezvoltarea
dominantă a unei varietăţi de reţele: plecând de la reţelele regionale (întotdeauna o abordare
dominantă cu circa 65 reţelele la nivel naţional) către reţele axate mai mult pe un anumit domeniu
de activitate/ sector (asistenţă medicală, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, industria forestieră,
robotică etc.) şi reţele universitare bazate pe alumni absolvenţi (majoritatea şcolilor de afaceri şi
comerciale din Franţa au un alumni al absolvenţilor sau intenţionează să înfiinţeze o reţea în
viitorul apropiat).
Organizaţiile regionale dezvoltă şi ele multe asemenea reţele, ceea ce permite creşterea co-
investiţiilor, a schimburilor de bune practici între reţele şi creşterea impactului în ecosistemul
local. Aceste organizaţii acoperă, de regulă, regiuni dinamice, precum regiunea Paris, regiunea
Lyon, regiunea riverana Mării Mediterane şi se reunesc în general în 4 - 8 reţele de business angels.
O reţea interesantă o reprezintă Femmes Business Angels86, membrii acesteia fiind numai
investitori femei, care pot investi în orice tip de start-up, condus de întreprinzători bărbaţi sau
femei.
Dintre aceste reţele, cinci reţele mari, formate din mai mult de 150 de membri –business
angels, s-au profesionalizat în activitățile lor, aparţinând categoriei de reţele europene de vârf:
Investessor - Business Angels Paris, (regiunea de est Paris)87, Business Angels des Grandes
Ecoles (Alumni ai şcolilor şi universităţilor de inginerie şi de comerţ)88, Arts & Métiers Business
Angels (Alumni ai şcolilor de inginerie tehnică)89, Grenoble Angels90, Savoie Angels91. Toate
aceste reţele au înfiinţat unul sau două fonduri business angels, denumite SIBA (40 dintre entităţile
SIBA sunt şi membri ai France Angels) pentru a-şi spori capacitatea financiară.
Cei 4300 de investitori individuali business angels, membri ai France Angels, au investit
în peste 350 de stat-up-uri pe an, de mai mulţi ani şi în prezent susțin un portofoliu de mai mult de
85
86
http://www.femmesbusinessangels.org/
87
http://les-aides.fr/fiche/bJFhDH1Gw$XMB3ZQ/investessor/reseau-de-business-angel-intervention-en-fonds-
propres.html
88
https://accueil.business-angels.info/qui-sommes-nous/presentation/
89
http://www.am-businessangels.org/
90
http://www.grenobleangels.grenobleecobiz.biz/
91
https://www.savoie-mont-blanc-angels.com/
Pagina 64 din 508
2000 de start-up-uri et mid-cap-uri. Mai există un număr semnificativ de investitori business
angels pe "piaţa business angels invizibili", evaluată, potrivit unor studii, la 2500 - 3000 de
business angels în total, care fie nu ştiu despre reţele sau nu doresc să-şi împărtăşească activitatea
cu ceilalţi business angels sau preferă să se informeze de la cei apropiați92. Numărul mic al
investitorilor individuali business angels care se află înafara reţelelor, toate celelalte aparţinând
unei singure federaţii de reţele (France Angels), este un aspect particular al investitorilor
individuali business angels din Franta.
În ultimul timp au apărut un număr redus (circa 50) de "super-angels", în mare parte
antreprenori din domeniul internetului, care sunt sau doar investesc în acest domeniu. În acest
scop au tendinţa de a crea o structură de capital de risc, care ar trebui mai degrabă să fie considerat
un “fond – întreprinzător”, asigurat de persoane, de familii sau de corporaţii şi sunt gestionate de
profesionişti din domeniul capitalului de risc. Unii dintre aceşti “super-angels” fac parte din Top
40 cei mai performanţi business angels din Europa93.
7.4.2 France Angels – Federaţia reţelelor de business angels franceze

(Federation of the French Business Angels Networks)
Investitorii individuali business angels din Franta, până în anul 2000, investeau singure,
fără sprijin din partea autorităţilor publice şi marea majoritate acţionau în domeniul internetului.
Incepând cu anul 2001, au fost dezvoltate primele reţele de investitori individuali business angels,
care aveau rolul de a facilita identificarea şi ţinerea sub control a oportunităţilor de investiţii de
către business angels, oferindu-le posibilitatea de a colabora şi cu membri ai altor reţele. La data
respectivă, cinci reţele de investitori individuali business angels şi cinci structuri comerciale au
decis să se reunească într-o asociaţie naţională, o entitate privată, denumită France Angels94.
Scopul a fost acela de a îmbunătăţi vizibilitatea antreprenorilor, a investitorilor privaţi şi a
acţiunilor autorităţilor publice, în ceea ce priveste promovarea investitorilor individuali business
angels în întreaga ţară, asigurând creşterea numărul total de business angels şi oferind programe
de formare profesională şi sprijin pentru manageri şi pentru noii investitori individuali business
angels. Asociaţia France Angels a beneficiat de sprijin public sub formă de subvenţii, precum şi
sub forma de sprijin acordat reţelelor regionale de business angels, de către autorităţile locale.
În anul 2002, Claude Rameau a organizat prima ediţie a Școlii de Business Angels (l'Ecole
de Business Angels) la Melun, ulterior înregistrându-se o serie de iniţiative, cu efecte favorabile
92
93
http://www.eu-startups.com/2017/12/top-40-business-angels-that-are-rocking-europe-and-help-startups-grow/
94
http://www.franceangels.org/index.php?option=com_content&view=article&id=9&Itemid=9&lang=en#graphique
Pagina 65 din 508
asupra evoluţiei pieţei de business angels: organizarea primului Congres al business angels în
2001, sponsorizat şi găzduit de către Şcoala de Business Angels, dezvoltarea unui Centru de
resurse şi a unui Program de formare pentru administratorii de reţele business angels, a unei reţele
"Codul de conduită". Toate acestea au permis ca numărul business angels să crească de la 4.300
în 2013 şi la 8.000 în 2016, iar numărului de reţele business angels să ajungă la 7295.
Business angel al anului (Business Angel de l'année)96 - în fiecare an, se acordă un premiu
celui desemnat "business angel al anului". Business angels care îşi susţin întreprinderile din
portofoliul lor, în special a celor din reţeaua proprie, au cea mai mare şansă de a obţine premiul.
Numai start-up-urile pot recomanda business angels pentru acest premiu.
7.4.3 Relaţiile investitorilor individuali business angels cu ecosistemul

francez de start-up-uri
Reţelele de business angels beneficiază de un public foarte activ, care sprijină start-up-urile
inovatoare.
a) Incubatoarele de start-up-uri, tehnopolurile şi centrele europene de inovare (Centres
européens d’innovation – CEEI)97 sunt finanţate în cea mai mare parte de către adminstraţia locală,
precum şi de către Fondul european de dezvoltare regională (Fonds européen de développement
régional - FEDER)98 şi de către membrii unei asociaţii naţionale denumite RETIS société de
services et conseils IT99, parte a European Business Network –EBN https://ebn.eu/. În prezent,
RETIS are 150 de colaboratori, o cifră de afaceri în 2017 de 29 mil. de euro, peste 1000 de
contracte active. Investitorii individuali business angels sunt, în general, implicaţi în selectarea,
formarea şi eventual finanţarea start-up-urilor găzduite de către aceste organizaţii. RETIS este un
partener cheie al France Angels la nivel naţional, deoarece membrii celor doua asociaţii sunt în
strânsă legătură.
b) Acceleratoarele de start-up-uri (accélérateur de start-ups)100 s-au dezvoltat în ultimii ani
în mod semnificativ, mai ales în domeniul internetului, dar şi în cel al dezvoltării IMM-urilor101.
Există parteneri ai investitorilor individuali business angels, care sunt percepuţi mai mult ca fiind
competitori ai business angels, pe măsură ce îşi dezvoltă propriile capacităţi de finanţare. Această
tendinţă este susţinută de către guvernul francez, care a lansat recent iniţiativa "France Tech",
95
France Angels
http://www.franceangels.org/index.php?option=com_content&view=article&id=9&Itemid=9&lang=en#chiffres
96
https://www.boursier.com/actualites/news/le-business-angel-de-l-annee-est-481806.html
97
http://www.idelux-aive.be/fr/centre-europeen-d-entreprise-et-d-innovation-ceei.html?IDC=2521&IDD=1475
98
http://www.europe-en-france.gouv.fr/L-Europe-s-engage/Fonds-europeens-2014-2020
99
https://www.retis.fr/decouvrez-retis/
100
https://creation-entreprise.ooreka.fr/astuce/voir/710181/accelerateur-de-start-up
101
https://www.iledefrance.fr/economie-agriculture/un-accelerateur-de-croissance-pme-industrielles-2018
Pagina 66 din 508
căruia i s-au alocat 300 de milioane de euro, scopul fiind creşterea numărul de acceleratoare de
afaceri în Franţa şi în ţările francofone102.
c) Iniţiativa Franţa (« Initiative France”)103 - prima reţea publică asociativă de finanţare a
start-up-urilor şi a antreprenorilor, cuprinzând 222 de platforme, care acoperă întregul teritoriu al
Frantei şi care a creat/ menținut, în anul 2016, 16.700 de întreprinderi şi 44.155 de locuri de
muncă). Există şi o rețea privată (Reseau Entreprendre104), cu 72 locaţii regionale. Structurile
regionale oferă foarte mult suport în stadiul initial "fără dobândă / fără garanţie", împrumuturi
pentru antreprenori, de la 20.000 la 80.000 de euro. Investitorii individuali business angels sunt
simultan membri ai uneia dintre aceste structuri şi / sau antrenor al antreprenorului selectat în
procesul de strângere de fonduri. Aceasta este sursa fluxului de tranzacţii pentru reţelele business
angels105.
d) Clustere naţionale şi regionale (există 71 în Franţa), în care sunt implicaţi business
angels, sunt susţinute de agenţiile naţionale sau regionale, precum şi de marile corporaţii dintr-un
anumit domeniu/ sector industrial. Investitorii individuali business angels oferă, în general gratuit,
activităţi de coaching şi instruire în domeniul strângerii de fonduri. France Angels este sponsor şi
co-lider al concursului naţional al start-up-urilor găzduite de clusterele naţionale, care se
finalizează cu acordarea marcajului renumit "Enfant Intellectuellement Précoce –EIP”.
e) Noi agenţii publice Technology Transformation Services - TTS 106
, finanţate de
Ministerul Cercetării, au fost configurate recent pentru a ajuta la transformarea rezultatelor
cercetării, în cea mai mare parte a rezultatelor universităţilor publice dintr-o anumită regiune, în
start-up-uri. Aceste SATT-uri (Les sociétés d'accélération du transfert de
technologies) favorizează, de asemenea, implicarea investitorilor individuali business angels în
start-up-uri, pentru a le oferi consiliere potenţialilor antreprenori.
f) Fondurile de iniţiere (Seed Funds) reprezintă parteneri principali ai investitorilor
individuali business angels. Există: fonduri regionale de iniţiere, create de administraţiile locale,
cu o cofinanţare din partea FEDER, fonduri de finanţare acordate de băncile regionale, fonduri
public-private de finanţare a start-up-urilor (45 de fonduri sunt membri ai UNICER, partener al
France Angels) şi, mai recent, fonduri de iniţiere multiregionale, axate pe industrie, de către
102
https://www.mission-internationale.com/en/
103
http://www.initiative-france.fr/
104
https://www.reseau-entreprendre.org/fr/accueil/
105
106
https://www.gsa.gov/about-us/organization/federal-acquisition-service/technology-transformation-
services
Pagina 67 din 508
National Early Stage Fund - FNA107. Investitorii individuali business angels sunt relativ frecvent
investitori pentru aceste fonduri.
7.5 Concluzii
In Franţa, dezvoltarea reţelelor de investitori individuali business angels a îmbunătăţit
vizibilitatea antreprenorilor, a investitorilor privaţi şi a acţiunilor autorităţilor publice, în ceea ce
priveşte promovarea investitorilor individuali business angels în întreaga ţară, asigurând creşterea
numărul total de business angels şi oferind formare profesională şi sprijin pentru manageri şi
pentru noii investitori. În ultimii ani, în Franţa se remarcă intensificarea preocupărilor în domeniul
legislativ, pentru stimularea antreprenorial în domeniul tehnic, ceea ce a facilitat dezvoltarea unei
comunităţi dinamice de antreprenori, tehnicieni şi specialişti în strategii de piaţă. Pachetul fiscal
francez TEPA a avut ca scop principal creşterea numărului de business angels în Franţa.
Abordarea originală a unei investiţii business angel în Franţa provine din dezvoltarea dominantă a
unei varietăţi de reţele: plecând de la reţelele regionale, către reţele axate mai mult pe un anumit
domeniu de activitate/ sector (asistenţă medicală, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, industria
forestieră, robotică etc.) şi reţele universitare bazate pe alumni absolvenţi (majoritatea şcoli de
afaceri şi comerciale din Franţa au un alumni al absolvenţilor sau intenţionează să înfiinţeze o
reţea în viitorul apropiat). Organizaţiile regionale dezvoltă şi ele multe asemenea reţele, ceea ce
permite creşterea co-investiţiilor, a schimburilor de bune practici între reţele şi creşterea
impactului în ecosistemul local.
Se dorește să se realizeze studii pertinente, la nivel european, sub coordonarea BAE, pentru
a estima corect piaţa business angels din Europa, BAND din Germania având rolul de lider.
107
http://www.bpifrance.fr/Qui-sommes-nous/Nos-metiers/Fonds-propres2/Les-fonds-de-fonds/Fonds-
national-d-amorcage-FNA
Pagina 68 din 508

INSTITUTIONAL ŞI BUNE PRACTICI DE STIMULARE A
INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN OLANDA
8.1 Introducere
Sectorul IMM-urilor se confruntă cu numeroase dificultăţi în orice economie europeană.

Deşi au avantajul flexibilităţii şi, de multe ori, pun accentul pe inovaţie în activităţile desfăşurate,
micile afaceri se înfiinţează şi se dezvoltă greu, în mare parte datorită lipsei finanţării.
Antreprenorii nu au acces la aceleaşi surse de finanţare ca marile companii, iar, atunci când
accesează un credit, o fac la costuri mult mai mari.
Insuficienţa capitalului propriu în demararea unei afaceri a dus la apariţia investitorilor
individuali business angels, care acoperă un gol al pieţei de capital: asigură resursele alternative
de finanţare necesare pentru începerea sau dezvoltarea unei afaceri, încă insuficient de matură
pentru a apela la fondurile de capital de risc sau la credite bancare.
Pentru înțelegerea acestei piețe, este necesară surprinderea caracteristicilor investitorilor
individuali business angels şi ale pieţei pe care acţionează, care este mecanismul de relaţionare a
lor cu antreprenorii şi de derulare a operaţiunilor de negociere până la finalizarea tranzacţiei.
Uneori, acest proces este intermediat de către reţele de business angels, care au un rol bine
determinat pe piaţă în facilitarea contactelor dintre cele două părţi. Realităţile ţărilor europene au
arătat că cei mai mulţi investitori individuali business angels preferă să rămână anonimi şi nu
apelează la aceste asociaţii profesionale, motiv pentru care este foarte greu de apreciat, din punct
de vedere cantitativ, dimensiunea pieţei investitorilor individuali business angels. De asemenea,
ţările europene nu au o practică unitară în sprijinirea acestor investitori. Unele ţări au adoptat legi
specifice, dedicate business angels, altele au implementat doar programe de sprijinire a investiţiilor
în start-up-uri sau în afaceri aflate în fazele incipiente de dezvoltare, programe de care au beneficiat
şi investitorii individuali business angels.
Pentru a surprinde realităţile şi experienţa în acest domeniu la nivel european, am analizat
două ţări membre ale Uniunii Europene, respectiv Olanda şi Spania. Documentarea efectuată a
permis analizarea pieţelor investitorilor individuali business angels din aceste ţări, reliefarea
trăsăturilor lor caracteristice, reflectarea unor date cantitative referitoare la investiţiile efectuate de
către business angels, modalităţile de organizare în reţele şi asociaţii, modul de lucru al acestora,
programele, politicile şi schemele de sprijin financiar, implementate de către autorităţi, la care pot
apela investitorii.
Pagina 69 din 508
Experienţa acestor ţări este destul de utilă României, care poate adopta modelele de succes
din ţările unde investitorii individuali business angels au ajuns să finanţeze cu succes micile afaceri
aflate în fazele de demarare sau de creştere.
Datele necesare pentru efectuarea studiului au fost colectate din surse publice. A fost
consultat un vast material bibliografic şi, după aprofundarea acestuia, au fost reţinute sursele
considerate elocvente. Obiectivele fixate au fost atinse în totalitate. A fost efectuată o radiografie
a pieţei investitorilor individuali business angels din două ţări europene considerate relevante şi a
căror experienţă poate fi replicată în România. Cele două ţări au fost alese astfel încât să aparţină
unor culturi diferite, ceea ce s-a şi reflectat în constatările efectuate. Specificul mediului economic
îşi lasă amprenta asupra investitorilor individuali business angels, asupra pieţei, dar şi asupra
cadrului instituţional naţional. În acest proces, intervin şi factori de ordin social şi cultural, ceea
ce corespunde aşteptărilor formulate la începutul cercetării.
8.2 Piaţa investitorilor individuali business angels în Olanda
În Olanda, spiritul antreprenorial este bine dezvoltat. Conform Raportului privind

monitorizarea globală a spiritului antreprenorial108 2017/2018, Olanda, una dintre economiile
care se dezvoltă bazându-se pe inovaţie, se situează pe locul 10 în lume. În calcularea acestui
indice, determinat pe bază de anchetă statistică, sunt luate în calcul trei variabile: conştientizarea
antreprenorială, percepţia oportunităţilor şi auto-eficacitatea antreprenorială. Olanda punctează şi
în privinţa finanţării antreprenoriale, a politicilor şi a programelor guvernamentale (fiscalitate,
birocraţie, sprijin), a educaţiei antreprenoriale, transferului de produse de cercetare-dezvoltare,
cadrului legal şi barierelor de intrare pe piaţă.
În ultimii ani, s-a produs o trecere în societate de la înclinaţia către ocuparea unui loc de
muncă spre dezvoltarea spiritului antreprenorial, ceea ce s-a reflectat în creşterea cererii de capital
iniţial pentru demararea de noi afaceri. Acest necesar de finanţare a condus la dezvoltarea
sectorului informal al pieţei (compus din familie, prieteni, business angels), în condiţiile în care
băncile şi fondurile de capital de risc nu au fost interesate să finanţeze acest segment de piaţă.
Astfel, dacă în 2001, rata investitorilor informali a fost de 1,3%, în anul 2010 rata a ajuns
la 3,4%, ceea ce arată creşterea ponderii acestor investitori în total companii. Activitatea de
investiţii informale aproape s-a dublat între 2009 şi 2010, reflectând o cerere crescută de finanţare
externă, în timp ce băncile erau încă reticente cu privire la împrumuturile acordate start-up-urilor.
Olanda prezintă o particularitate, respectiv suma investită pe investitor informal este relativ
108
http://www.gemconsortium.org/report
Pagina 70 din 508
ridicată, reflectând cota mai mare a investitorilor individuali business angels în investitorii
informali, comparativ cu alte ţări. În perioada 2008-2010, ponderea investitorilor individuali
business angels în investitorii informali a fost de 15%, mai mare decât în perioada 2001-2004,
când era de 12%109. Deşi în creştere, majoritatea investiţiilor informale în Olanda este efectuată
de către investitori non-business angels (prieteni şi familie).
În general, piaţa informală a investiţiilor din Olanda este văzută într-o lumină favorabilă:
există suficient capital disponibil, iar autorităţile sprijină dezvoltarea pieţei. Cu toate acestea,
incertitudinile care caracterizează mediul economic au determinat investitorii să manifeste
circumspecţie în efectuarea plasamentelor, astfel că fondurile de capital disponibile pentru
finanţarea afacerilor se reduc, iar mărimea sumelor investite este în scădere.
În anul 2009, într-un sondaj efectuat de către The European Trade Association for Business
Angels, Seed Funds and Early Stage Market Players (EBAN) referitor la piaţa business angels, au
fost obţinute informaţiile din tabelul 8.2.1.
În medie, o reţea are 216 investitori, dintre care mai puţin de jumătate este activă. Numărul
femeilor investitori este foarte scăzut. Totuşi, se remarcă numărul ridicat de investitori nou
recrutaţi (202), care reprezintă 8,5% din totalul investitorilor din 2009, în timp ce numărul
investitorilor care au părăsit reţelele este de numai 72.
Tabelul 8.2.1. Reţelele de investitori individuali business angels în Olanda (2009)

Indicator Valoare
Număr de reţele 11
Număr de membri (investitori) 2375
- din care număr de investitori activi 1070
Număr de investitori business angels femei 30
Număr de investitori recrutaţi de către reţele în 2009 202
Număr de investitori femei recrutaţi de către reţele în 2009 6
Număr de investitori care au părăsit reţelele 72
Sursa: Sondaj EBAN, preluat în Evaluation of EU Member States’Business Angel Markets and
Policies, Final report, October 2012, Centre for Strategy&Evaluation Services, http://business-
angels.de/wp-content/uploads/2013/10/ba-rep_en.pdf
Datele referitoare la investiţiile intermediate de către investitori sunt redate mai jos:
109
http://business-angels.de/wp-content/uploads/2013/10/ba-rep_en.pdf
Pagina 71 din 508
Tabelul 8.2.2. Volumul de investiţii ale investitorilor individuali business angels
în Olanda (2009)
Indicator Valoare
Număr de planuri de afaceri primite 3735
Număr de planuri de afaceri expediate investitorilor 442
Număr de tranzacţii intermediate de către reţele 109
Număr de firme finanţate 6
Număr de investitori care au făcut investiţii în firme 179
Total sume investite de către investitori prin intermediul reţelelor 25.320.000 euro
Valoarea medie a unei tranzacţii 364.875 euro
Valoarea medie investită de către un investitor 139.875 euro
Se observă rata mică de expediere de către reţele a planurilor de afaceri primite de la

antreprenori, de numai 12%. Dintre acestea, doar 25% au fost acceptate la finanţare de către
investitorii individuali business angels. Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 364.875 euro, în
timp ce un investitor a investit, în medie, 139.875 euro. Structura tranzacţiilor pe ramuri de
activitate se prezintă astfel:
Tabelul 8.2.3. Structura tranzacţiilor pe ramuri de activitate (2009)
Ramura de activitate Valoare

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor 18,6%
Aplicaţii pentru mobil 17,5%
Biotehnologii şi ştiinţele vieţii 0,9%
Sănătate şi tehnologii medicale 2,1%
Energie / mediu şi tehnologii curate 16,2%
Industrii creative 10,3%
Retail şi distribuţie 12,3%
Finanţe şi servicii pentru afaceri 4,5%
Pagina 72 din 508

Producţie 12,3%
Altele 5,3%
Figura nr. 8.2.1. Structura tranzacţiilor pe ramuri de activitate (2009)
Sursa: Prelucrări după sondaj EBAN, preluat în Evaluation of EU Member States’Business Angel
Markets and Policies, Final report, October 2012, Centre for Strategy&Evaluation Services,
Se observă ponderea mare pe care au ramurile care presupun grad ridicat de inovare.
Domeniul IT (inclusiv aplicaţiile pentru telefoanele mobile) numără mai mult de o treime din
volumul tranzacţiilor. Domeniul energiei şi producţia au, de asemenea, ponderi ridicate.
În 52% dintre cazuri, investitorii business angels nu au investit singuri şi au apelat la co-
investitori. Situaţia acestora, după proveninţă, este redată în tabelul de mai jos.
Tabelul 8.2.4. Provenienţa co-investitorilor (2009)

Co-investitori Pondere*
Investitori individuali business angels din cadrul aceleiaşi reţele 15,5%
Investitori individuali business angels din afara reţelei 5,5%
Fonduri pentru stadii incipiente 11%
Pagina 73 din 508

Fonduri de capital de risc 7,5%
Investitori instituţionali 10%
Alţi investitori 2,5%
* Faţă de total tranzacţii realizate de către investitorii business angels
Sursa: Sondaj EBAN, preluat în Evaluation of EU Member States’Business Angel Markets and Policies,
Final report, October 2012, Centre for Strategy&Evaluation Services, http://business-angels.de/wp-
content/uploads/2013/10/ba-rep_en.pdf
Această situaţie nu este surprinzătoare, având în vedere că în Olanda suma medie investită
este destul de mare, ceea ce justifică opţiunea investitorilor pentru împărţirea riscului în
majoritatea tranzacţiilor încheiate. Legăturile puternice create în cadrul reţelei duc la atragerea de
parteneri, în majoritatea cazurilor, din rândul investitorilor din aceeaşi reţea, în timp ce fondurile
pentru stagiile incipiente de dezvoltare a firmelor sunt pe locul al doilea. Surprinde prezenţa
investitorilor instituţionali şi a fondurilor de capital de risc, având în vedere că acestea ţintesc, în
general, alt gen de afaceri.
Piaţa invizibilă a business angels este dificil de estimat în orice ţară. Business Angels
Network Nederland a estimat că această piaţă ar putea fi de şapte ori mai mare decât cea vizibilă,
în privinţa numărului de investitori. O anchetă110 realizată pe populaţia în vârstă de 18-64 de ani a
relevat că, în perioada 2001-2008, între 1,5% şi 2% din populaţia adultă a oferit personal fonduri
pentru afaceri înfiinţate de altcineva; în anul 2010, acest procent a ajuns la 3,4%, iar, în 2011, la
3,7%. Această creştere s-a datorat sporirii numărului de investitori informali care investesc în
afacerile familiei, prietenilor sau colegilor. În acelaşi studiu, s-a estimat, pentru perioada 2008-
2010, că un procent de 15% dintre investitorii informali a investit în afaceri înfiinţate de străini,
aceştia reprezentând, de fapt, investitorii individuali business angels. Pentru anul 2010, numărul
acestor investitori este de aproximativ 57000. În anul 2010, datele furnizate de către patru reţele
au sugerat că piaţa vizibilă a avut 4420 de investitori, astfel că numărul de investitori potenţiali
din piaţa invizibilă este de 13 ori mai mare decât cei din piaţa vizibilă raportată. Totuşi, şi piaţa
vizibilă este raportată incomplet, astfel că raportul dintre investitorii din piaţa invizibilă faţă de
cea vizibilă este mai mic, probabil în jur de 7, conform aceluiaşi studiu.
8.3 Programe de sprijinire a investitorilor individuali business angels olandezi
110
Pagina 74 din 508
Interesul pentru business angels a fost manifestat în Olanda începând cu sfârşitul anilor
1990, când, pentru a ţine pasul cu tendinţele manifestate în plan financiar, a fost oferit sprijin
financiar pentru întâlnirile de informare dintre antreprenori şi business angels. Olanda nu dispune,
însă, de o lege dedicată investitorilor individuali business angels. A implementat, în schimb, de-a
lungul timpului, mai multe programe pentru a stimula investiţiile în firmele aflate în faze
incipiente, care au oferit sprijin sub diverse forme investitorilor, inclusiv celor individuali business
angels.
În 2013, a fost creat un fond de investiţii destinat companiilor inovatoare, în valoare de
150 de milioane de euro, dintre care 100 de milioane de euro furnizate de către Ministerul
Economiei şi 50 de milioane de euro de către Fondul European de Investiţii. Din acest fond, sunt
efectuate plasamente în alte fonduri, până la nivelul de aproximativ 20%, cu condiţia ca restul de
80% din capitalul necesar să fie atras de la finanţatori privaţi. Potenţialul de finanţare, prin această
schemă, pentru companiile inovatoare s-a ridicat, astfel, la 750 milioane euro.
În anul 2013, guvernul olandez a lansat două noi instrumente, cu un buget total de 75 de
milioane de euro:
• finanţarea firmelor aflate în faze incipiente;
• investiţiile realizate de către business angels în întreprinderile mici şi mijlocii.
Finanţarea în faza incipientă este destinată start-up-urilor inovatoare, dar şi IMM-urilor
inovatoare existente, care au planuri ambiţioase de creştere. Prin acest instrument, se urmăreşte
finanţarea producerii unui prototip iniţial şi extinderea în continuare a afacerii, urmând ca, pentru
dezvoltarea firmei, antreprenorii să atragă ulterior investiţii suplimentare, din alte surse.
Prin aceste două instrumente, care asigură investitorilor individuali business angels
sprijinul financiar pentru cofinanţarea investiţiilor în întreprinderi tinere, inovatoare, mici, a fost
posibilă acordarea de finanţare unor firme care au dificultăţi în obţinerea de împrumuturi. Aceste
două instrumente sunt strâns legate între ele, permiţând finanţarea expansiunii economice a
companiilor inovatoare cu potenţial de creştere.
În anul 2016, Ministerul Economiei a fost implicat în lansarea, alături de alţi actori, a
iniţiativei "NL Groeit" (Olanda Creşte), prin care a fost urmărită sprijinirea investiţiilor111. în
Olanda, sunt puţine instrumente destinate întreprinderilor cu creştere medie şi mare, în schimb
sunt multe care reglementează condiţiile generale pentru mediul antreprenorial. Nu se acordă
stimulente fiscale pentru investiţiile mari efectuate de către business angels. Mecanismul creat prin
această iniţiativă şi-a propus să stimuleze şi să mobilizeze piaţa capitalului de risc destinat
111
Understanding the Nature and Impact of the business angels in Funding Research and Innovation,
Comisia Europeană, disponibil la http://www.eban.org/wp-content/uploads/2017/11/Final-Report_Understanding-
the-Nature-and-Impact-of-the-business-angels-in-Funding-Research-and-Innovation_FV.pdf
Pagina 75 din 508
investiţiilor în stadiu incipient, prin cofinanţarea fondurilor de capital de risc. Investitorii
individuali business angels pot înfiinţa un fond de risc, acesta fiind completat de împrumuturi
guvernamentale. Fondurile astfel colectate finanţează start-up-uri şi companii mici din domeniul
tehnologiilor avansate.
European Angels Fund (EAF) este un program de 45 de milioane de euro, implementat
de către Iniţiativa Olandeză pentru Capital de Risc, cu sprijinul Fondului European de Investiţii112.
EAF Olanda a fost înfiinţat în septembrie 2015 ca un compartiment în cadrul structurii European
Angels Fund, axându-se pe activitatea de investiţii din Olanda. EAF Olanda urmăreşte să ofere
capital investitorilor business angels, pentru a finanţa, prin co-investiţii, companii inovatoare.
Activitatea EAF este adaptată stilului investiţional al business angels, prin acordarea celui mai
înalt grad de libertate în ceea ce priveşte luarea deciziilor şi gestionarea investiţiilor. Fondul
sprijină investitorii individuali business angels, prin co-finanţarea proiectelor acestora în
companiile inovative aflate în toate fazele (înfiinţare, stadiu incipient sau creştere).
Fondurile Technostarter şi Creatieve Starter sunt destinate persoanelor juridice ce
derulează o afacere sau se pregătesc să înceapă una nouă, bazată fie pe o invenţie tehnică sau o
nouă aplicaţie a unei tehnologii existente (Technostarter), fie pe o invenţie creativă sau o nouă
aplicaţie a unei invenţii creative existente (Creatieve Starter). Prin aceste fonduri, investitorii sunt
sprijiniţi cu până la 50% din bugetul de investiţii. Scopul general al acestei iniţiative este de a spori
oferta de fonduri disponibile pentru “seed capital” (capitalul necesar înfiinţării). În acest fel,
investitorii individuali business angels au fost sprijiniţi să se grupeze (uneori în sindicate) şi să
mărească, astfel, fondurile disponibile, dispersând totodată şi riscul investiţiilor.
Technostarter are următoarele obiective: furnizarea de capital, cunoştinţe, experienţă şi
echipamente; motivarea institutelor de cercetare şi a investitorilor să investească bani şi cunoştinţe
în pionierii în afaceri; punerea la dispoziţie a unei platforme unde investitorii să poată adresa
întrebări şi să interacţioneze113. Technostarter cuprinde patru programe:
- Subvenţii pentru exploatarea cunoştinţelor;
- Facilitatea de capital de demarare a afacerilor;
- Certificatul TechnoPartner;
- Programul Business Angels.
Facilitatea de capital de demarare a afacerilor este destinată companiilor care gestionează
fonduri de capital de risc şi sindicatelor investitorilor individuali business angels, acordându-le
acestora împrumuturi de până la 50% din valoarea fondului constituit pentru finanţarea investiţiei,
112
http://www.eif.org/what_we_do/equity/eaf/Netherlands.htm
113
https://www.oecd.org/cfe/smes/New-Approaches-SME-full-report.pdf
Pagina 76 din 508
dar nu mai mult de 4 milioane de euro. Acordarea de finanţare prin această facilitate se face potrivit
următoarelor reguli114:
- la înfiinţarea fondului trebuie să participe minim trei acţionari sau parteneri;
- fondul trebuie să fie înfiinţat ca societate cu răspundere limitată sau ca societate pe
acţiuni;
- fondul să fie creat cu unicul scop de a acoperi golul de finanţare prin capital propriu;
- toate investiţiile trebuie făcute în primii şase ani de existenţă a fondului, iar acesta
trebuie desfiinţat cel târziu la 12 ani de la înfiinţare;
- trebuie precizată modalitatea de acordare a sprijinului financiar pentru start-up-urile
din domeniul tehnologic.
Programul Business Angels, lansat în 2006, urmăreşte sprijinirea reţelelor existente şi a
celor noi, care furnizează informaţii investitorilor aflaţi în căutare de oportunităţi de investiţii şi
antreprenorilor care doresc să atragă capital de risc. Sunt finanţate organizarea de sesiuni de
informare şi publicarea de broşuri. Scopul final al programului este facilitarea contactului dintre
investitori şi întreprinzători, astfel încât investitorii să-şi mărească investiţiile în start-up-uri din
domeniul tehnologiilor avansate. Programul Business Angels este împărţit, de fapt, în alte patru
programe:
- conştientizare;
- disponibilitate;
- cooperarea între reţelele de business angels;
- cercetare şi monitorizare.
De la înfiinţare, prin intermediul programului, au fost organizate aproximativ 500 de
întâlniri de informare pentru mai mult de 2000 de investitori şi 7000 de întreprinzători, dintre care
63% au dobândit noi contacte115. Bugetul anual al acestei scheme este de aproximativ 250.000 de
euro, o sumă destul de mică în raport cu nevoile pieţei.
O schemă de credite fiscale pentru finanţările investitorilor individuali business angels a
fost eliminată, deoarece aceasta nu au reuşit să stimuleze investiţiile efectuate. Schema viza
oferirea de facilităţi fiscale pentru capitalul de risc împrumutat companiilor. Facilitatea fiscală a
fost anulată, deoarece nu a fost atins scopul programului; astfel, investitorii preferau să investească
cumpărând părţi sociale şi nu acordând împrumuturi companiilor, iar împrumuturile acordate erau,
de obicei, mai mari decât limita deductibilităţii permisă de către program.
114
http://www.eurekanetwork.org/sites/default/files/publications/business-angel-networks-compendium-
practices-across-europe.pdf
115
Market.pdf
Pagina 77 din 508
Pentru promovarea investiţiilor în parteneriat public-privat, Olanda dispune de mai multe
instrumente. Există reglementări pentru sprijinirea capitalului pentru demararea afacerilor, prin
care Ministerul Economiei finanţează cu 50% investiţiile într-o firmă nou înfiinţată. Afacerile deja
existente sunt sprijinite prin intermediul Iniţiativei Olandeze pentru Capital de Risc.
Cadrul legal privind crowdfunding-ul, destinat atât finanţării pe bază de credite, cât şi pe
bază de acţiuni, a fost actualizat la 1 aprilie 2016. Platformele de crowdfunding urmează un set de
bune practici, care încurajează investitorii să investească adecvat 116. Olanda este a treia piaţă în
Europa în privinţa finanţărilor alternative online şi liderul pieţei atât în ceea ce priveşte titlurile pe
bază de datorie, cât şi în cazul împrumuturilor de tip peer-to-peer. În anul 2015, sumele totale
colectate prin crowdfunding au fost de 111 milioane de euro, în creştere de la 78 de milioane de
euro în 2014 şi de la 46 de milioane de euro în 2013117.
Alte programe de sprijin au fost schema de capital SEED, împrumuturile pentru inovaţie
şi Start-up Delta.
8.4 Tendinţe pe piaţa investitorilor individuali business angels în Olanda

Anual, Ministerul Economiei efectuează un sondaj în rândul investitorilor individuali
business angels, pentru a colecta date despre piaţa informală de investiţii. Sondajul nu este
reprezentativ, dar oferă indicii despre evoluţia pe piaţa investitorilor individuali business angels.
În general, investitorii preferă investiţiile în întreprinderile tinere care au o creştere exponenţială,
iar cele mai căutate sectoare ale economiei sunt TIC, sănătate şi tehnologii medicale. Printre co-
investitori, alături de business angels, se regăsesc fondurile de capital de risc, băncile şi fondurile
regionale. În majoritatea cazurilor, investitorii au preferat să investească singuri în companii.
Printre problemele indicate de către investitori ca reprezentând o barieră în calea efectuării de
investiţii sunt climatul economic sărac, rentabilitatea scăzută a investiţiilor existente şi lipsa de
propuneri de bună calitate118.
Piaţa olandeză a investitorilor individuali business angels a fost marcată, în ultimii ani, de
o serie de mutaţii, care i-au imprimat o evoluţie caracteristică119. Rolul business angels în
116
http://www.crowdfundres.eu/wp-content/uploads/2016/06/CrowdFundRES-Crowdfunding-RES-
Regulation-in-EU.pdf
117
https://www.jbs.cam.ac.uk/fileadmin/user_upload/research/centres/alternative-finance/downloads/2016-
european-alternative-finance-report-sustaining-momentum.pdf
118
Market.pdf
119
Market.pdf
Pagina 78 din 508
finanţarea firmelor a crescut destul de mult. Odată cu aceasta, au crescut, în mod inerent, şi
riscurile la care investitorii se expun.
Marea criză financiară apărută în 2008 a condus la înăsprirea condiţiilor de creditare a
agenţilor economici de către sectorul bancar, astfel că o parte dintre firmele care, anterior crizei,
erau considerate bancabile s-a văzut nevoită să îşi caute alte surse de finanţare a activităţii.
Investitorii business angels au început să ocupe cu succes acest segment al pieţei lăsat liber de
către sectorul bancar şi au ajuns să finanţeze cu succes propuneri de afaceri care, în trecut, erau
rezervate doar domeniului bancar.
O astfel de schimbare are implicaţii majore pe piaţă. Ţintele de investiţii ale investitorilor
individuali business angels s-au modificat, de la start-up-uri care presupun riscuri ridicate către
companii mature, cu un istoric de creditare verificat şi cu un risc operaţional mult mai redus. Acest
lucru a lăsat parţial descoperită nişa tradiţională ocupată de către business angels, respectiv firmele
noi, creative, inovative, cu riscuri mari şi greu finanţabile.
O serie de afaceri noi şi-a păstrat însă atractivitatea pentru business angels. Este vorba
despre spin-off-urile de pe lângă universităţi şi marile afaceri, percepute ca fiind mai puţin riscante
datorită colaborărilor cu organizaţii puternice şi transferului de tehnologie şi capital intelectual
dinspre acestea. Aceste afaceri necesită investiţii în mai multe runde şi sume relativ mici, motiv
pentru care sunt căutate de către investitori.
Nevoia de capital pentru firmele noi a continuat să crească în Olanda. În absenţa unor
fonduri proprii suficiente, guvernul a intervenit prin programe de sprijin financiar pentru start-up-
uri, fie prin constituirea unor fonduri pentru cofinanţarea investiţiilor, fie prin crearea de
instrumente de preluare a riscului investitorilor. Un ajutor a venit şi din partea platformelor de
crowdfunding, care au intrat cu succes pe piaţa capitalului de risc pentru start-up-uri.
O altă tendinţă observată se referă la sindicalizare şi internaţionalizare. În tot mai multe
cazuri, investitorii se organizează în sindicate sau în grupuri mici pentru a investi în comun,
dispersând riscul şi având posibilitatea să colecteze sume mai mari de bani. Internaţionalizarea
este frecvent întâlnită în cazul tinerilor antreprenori, pentru care stilul de viaţă personal presupune
depăşirea graniţelor naţionale. Aceşti întreprinzători îşi planifică afacerea pe termen lung şi sunt
tentaţi să atragă un investitor dintr-o anumită ţară în companie, dacă în viitor doresc să se extindă
pe piaţa acelei ţări. O astfel de tendinţă este frecvent întâlnită în cadrul start-up-urilor din domeniul
ştiinţelor vieţii şi sectoarelor de înaltă tehnologie.
O altă tendinţă observată este creşterea importanţei strategiei de ieşire a investitorului din
companie. În mod tradiţional, investitorii informali din Olanda nu îşi stabileau o strategie de ieşire
din firmă. Realitatea a arătat ulterior că aceştia aveau probleme în identificarea de cumpărători şi
în obţinerea unui preţ corect pentru părţile sociale vândute. Stabilirea unei strategii de ieşire încă
Pagina 79 din 508
din momentul efectuării tranzacţiei a crescut probabilitatea întreprinzătorului de a găsi un business
angel.
Relaţia dintre întreprinzător şi investitor este, de asemenea, crucială în încheierea
tranzacţiei. Dintotdeauna, investitorii individuali business angels au căutat afacerile cu speranţe
mari de câştig şi riscuri relativ reduse. Însă această percepţie este influenţată, în bună măsură, pe
piaţa olandeză, de către reţelele de business angels, care, de multe ori, filtrează propunerile de
investiţii făcute membrilor lor şi organizează întâlnirile dintre părţi numai după parcurgerea
anumitor etape de către antreprenori.
Un alt element definitoriu al deciziei de a investi într-un start-up ţine de considerente
sociale. Implicaţiile la nivel uman şi de mediu ale afacerii derulate de către start-up reprezintă un
criteriu luat în considerare de către investitori în selectarea propunerilor de investiţii. Această
transformare a fost determinată de către percepţia publicului larg faţă de afacerile care acordă
atenţie aspectelor de ordin social ale activităţii, astfel că succesul lor comercial este bazat şi pe
criterii extra-economice.
8.5 Organizaţii ale investorilor individuali business angels din Olanda

Primii investitori business angels din Olanda au apărut în anii 1990, iar, la mijlocul acestei
decade, a fost înfiinţată şi prima reţea, Meesters van die Toekoms. Interesul pentru investiţiile
informale reprezentate de business angels a crescut foarte mult ulterior, atât pentru mediul de
afaceri, cât şi pentru cel politic. În anul 2010, a fost înfiinţată o reţea globală, Business Angels
Network Netherland, care a unit toate celelalte reţele care activau în Olanda.
În anul 2012, următoarele reţele de investitori business angels activau în Olanda:
Tabelul 8.5.1. Reţele de investitori individuali business angels în Olanda (2012)
Anul Nr. Valoarea Stadii ale
Reţeaua
înfiinţării membri participaţiilor firmelor
TIIN Capital 1998 600 300.000-2.000.000 € Creştere
Înfiinţare
Investeerdersclub 2009 45 50.000-500.000 € Start
Creştere
Informal Capital Network 2003 400 < 1.00.0.000 € Creştere
BiD NETWORK 2005 115 10.000-1.000.000 € Toate fazele
Start
FLIIN 2007 60 50.000-500.000 €
Creştere
Start
Meesters van de Toekomst 1996 230 50.000-1.000.000 €
Creştere
Mind Hunter 2006 n/a > 100.000 € Toate fazele
Start
Women Professionals Group 2010 n/a 25.000-300.000 €
Creştere
Money Meets Ideas 2002 n/a 100.000-1.500.000 € Toate fazele
Pagina 80 din 508
Anul Nr. Valoarea Stadii ale
Reţeaua
înfiinţării membri participaţiilor firmelor
Înfiinţare
NextStage 2004 100 50.000-1.000.000 € Start
Creştere
Investormatch 2010 > 500 50.000-2.000.000 € Toate fazele
ABN Amro Informal
1999 350 100.000-3.000.000 € Toate fazele
Investment Service
Pepperbase n/a n/a n/a n/a
Toate fazele, cu
Matchinvest 2008 300 50.000-500.000 excepţia înfiinţării
Successity 2011 20 50.000-500.000 Incipient

Sursa: Evaluation of EU Member States’Business Angel Markets and Policies, Final report, October 2012,
Centre for Strategy&Evaluation Services, http://business-angels.de/wp-content/uploads/2013/10/ba-rep_en.pdf
Valoarea participaţiilor şi stadiile pe care le traversează companiile ţintă ale investitorilor

din aceste reţele au suferit modificări de-a lungul timpului.
Datele despre business angels nu sunt colectate şi raportate cu acurateţe mare de către
reţele, deoarece nu toate ţin o evidenţă strictă a membrilor. Unele reţele nu se implică foarte mult,
prin serviciile oferite, în sprijinirea formării de parteneriate, ele doar intermediind contactul dintre
părţi prin platformele de pe site. De asemenea, unii investitori sunt membri ai mai multor reţele,
de aceea numărul lor este dificil de apreciat. Autorii studiului anterior estimează la 1500 numărul
investitorilor activi care îşi doresc cu adevărat să identifice oportunităţi de investiţii prin
intermediul platformelor în care sunt înregistraţi.
Ulterior, în Olanda au fost înfiinţate şi alte reţele de business angels, ca şi diverse federaţii
de reprezentare a acestora.
În prezent, cele mai importante organizaţii sunt:
Business Angels Network Netherland

În septembrie 2010, 14 reţele de business angels din Olanda au format o federaţie, Business
Angels Network Netherland (BAN NL)120, cu scopul de a reprezenta membrii în faţa guvernului
şi a altor părţi interesate, de a sprijini investiţiile informale şi de a dezvolta un standard de calitate
pentru reţele. De asemenea, şi-a propus să încurajeze participarea băncilor şi a fondurilor de
investiţii în finanţările acordate start-up-urilor, alături de business angels. Are drept membri reţele
de business angels, sindicate, dar şi investitori individuali. Asociaţia oferă întreprinzătorilor
cursuri de instruire, ateliere de lucru despre investitori şi intermediază întâlnirile cu aceştia.
120
http://www.bannederland.nl
Pagina 81 din 508
La doi ani de la înfiinţare, Business Angels Network Netherland prezenta următoarele
caracteristici121:
o numărul de reţele membre: 13;
o număr de investitori membri ai reţelelor: 3200;
o numărul de tranzacţii realizate în reţele: 118;
o suma totală a investiţiilor investitorilor: 34.000.000 €;
o valoarea medie a unei tranzacţii: 290.000 €.
Obiectivele federaţiei sunt:
- reprezentarea intereselor membrilor în faţa guvernului, a liderilor de opinie şi a
comunităţii de afaceri la nivel naţional şi internaţional;
- stimularea conştientizării finanţării afacerilor prin intermediul investitorilor
individuali business angels;
- promovarea celor mai bune practici şi dezvoltarea de standarde în piaţa de business
angels.
BAN NL recunoaşte importanţa introducerii standardelor de calitate şi a profesionalismului
în rândul membrilor săi. În acest scop, furnizează servicii de formare profesională pentru noii
investitori, utilizând instrumente de e-learning, şi încurajează acreditarea noilor investitori.
Asociaţia colectează activ şi oferă pieţei informaţii cu privire la tendinţele şi evoluţiile din
piaţa de business angels, propunându-şi ca site-ul web al asociaţiei să devină principalul centru de
resurse digitale în domeniu. Prin intermediul site-ului, sunt furnizate contracte şi metode standard
către beneficiari, date de contact ale reţelelor, sindicatelor şi investitorilor individuali, dar şi
informaţii privind reglementările legale în vigoare. Site-ul este utilizat şi pentru realizarea
contactului dintre întreprinzători şi membrii titulari care se încadrează în profilul de căutare.
În vederea maximizării oportunităţilor, asociaţia facilitează schimbul de cunoştinţe şi
experienţe, prin organizarea de întâlniri regionale şi naţionale în colaborare cu părţile interesate.
Totodată, colectează informaţii calitative din piaţă, pentru a le pune la dispoziţia persoanelor
interesate.
Federaţia olandeză reprezintă doar o parte din piaţa de business angels, dificil de estimat
ca procent, deoarece nu toate reţelele sunt membre ale federaţiei, iar o mare parte dintre investitori
operează independent sau în grupuri mici. Conform unor estimări 122, numai 8% din tranzacţiile
efectuate de către investitorii individuali business angels din Uniunea Europeană au loc prin
intermediul reţelelor. Acest procent ar duce piaţa olandeză la aproximativ 272 de milioane euro în
121
Market.pdf
122
Market.pdf
Pagina 82 din 508
anul 2012, un nivel considerabil pentru un an de recesiune economică. Aprecierile confirmă rolul
esenţial al investitorilor individuali business angels în finanţările acordate economiei prin
intermediului capitalului de risc.
Business Angels Network ChemieLink (BANC)

Reţeaua Business Angels ChemieLink123 oferă oportunităţi antreprenorilor şi investitorilor
individuali business angels pentru a dezvolta afaceri de succes, facilitând contactele dintre părţi.
Ea încearcă să consolideze prezenţa partenerilor strategici în sectorul chimic şi să crească gradul
de vizibilitate a hotspot-urilor din domeniul chimic în rândul start-up-urilor şi al companiilor aflate
în dezvoltare.
Olanda deţine 16 locuri în care se pot stabili întreprinderile inovatoare şi cele aflate în
creştere din domeniul chimic. Aceste hotspot-uri fizice pentru afaceri noi sunt interconectate şi
funcţionează sub numele ChemieLink, care împărtăşeşte cunoştinţele şi schimbul de bune practici.
Reţeaua oferă IMM-urilor acces la investitorii privaţi din sectorul chimic şi al economiei
biologice, sprijinind inovarea în acest domeniu. Antreprenorii vizaţi de către reţea nu dispun de
facilităţi şi resurse pentru a-şi testa conceptele inovatoare într-o instalaţie de laborator. Acest lucru
inhibă sau chiar împiedică introducerea cu succes a inovaţiilor. Reţeaua s-a dezvoltat, astfel,
plecând de la cererile venite din partea companiilor pentru finanţare prin intermediul investitorilor
individuali business angels. În cadrul reţelei, a fost dezvoltat un program, prin care o serie de
experţi oferă consultanţă companiilor în vederea creşterii cifrei de afaceri şi intermediază contactul
cu anumiţi clienţi selectaţi. Reţeaua decide care sunt companiile eligibile pentru participarea la
program, iar cele selectate trebuie să achite o taxă de 500 €.
Sectoarele deservite cuprind: curăţenie tehnologică şi inovare ecologică; agroalimentare şi
băuturi; sănătate; tehnologii medicale şi digital health; ştiinţele vieţii; logistică şi distribuţie;
materiale şi producţie; chimie.
Business Angels Connect

Business Angels Connect124 este o reţea naţională de investitori providenţiali, specializată
în sectoarele chimie, sănătate (tehnologii medicale, ştiinţele vieţii, sănătate), energie, IT şi
agroalimentar. Oferă servicii de intermediere între antreprenori şi business angels, având peste 200
de investitori înregistraţi. Pentru sectorul chimic, reţeaua dispune de o cooperare exclusivă cu
ChemieLink, iar pentru sectorul de sănătate cu EIT Health Olanda / Belgia. Pe plan intern,
123
http://www.chemielink.nl/banc
124
www.businessangelsconnect.nl
Pagina 83 din 508
colaborează cu mari companii din domeniile de activitate pe care le sprijină, în special cu cele care
sunt legate de universităţi, spitale universitare şi acceleratoare de afaceri. La nivel internaţional,
Business Angels Connect colaborează cu reţelele germane şi belgiene.
Investitorii membri ai reţelei au acces la platforma şi serviciile Business Angels Connect
şi pot beneficia reciproc de contacte şi de schimbul de cunoştinţe, dar pot dezvolta şi relaţii de
colaborare. În privinţa antreprenorilor, reţeaua analizează calitatea propunerilor de investiţii şi
poate oferi servicii de consultanţă în domeniul juridic şi al finanţelor corporative. În cazul unui
aviz favorabil al propunerii de investiţii, reţeaua ajută antreprenorii să-şi fundamenteze realist
propunerea, înainte de trimiterea acesteia către investitorii individuali business angels.
Criteriile de selecţie a propunerilor de afaceri sunt:
o mărimea investiţiei (între 50.000 şi 1.000.000 euro);
o calitatea echipei;
o diferenţierea şi avantajul competitiv al produsului sau al serviciului;
o creşterea previzionată a cifrei de afaceri;
o potenţialul pieţei şi strategia de marketing;
o potenţialul de a crea valoare;
o strategia de ieşire.
Etapele parcurse de către antreprenori pentru înaintarea propunerii de investiţie sunt:
- completarea unui formular de pe site;
- solicitarea de informaţii suplimentare de către reţea, dacă este nevoie;
- examinarea iniţială a propunerii de investiţii şi avizarea propunerii (favorabil sau
nefavorabil);
- fixarea unei întâlniri preliminare cu antreprenorul, dacă propunerea sa a primit aviz
favorabil;
- continuarea examinării propunerii de investiţii şi oferirea de explicaţii suplimentare
despre piaţa de business angels;
- dezvoltarea şi optimizarea propunerii de investiţii;
- înaintarea propunerii de investiţii către investitorii providenţiali, prin organizarea
unei întâlniri cu aceştia.
Parcurgerea primelor trei etape nu este taxată de către reţea. Dacă propunerea de investiţii
primeşte aviz favorabil, pentru derularea următorilor paşi se percep 500 € drept taxă de înscriere,
care acoperă şi întâlnirea preliminară şi coaching-ul pentru dezvoltarea şi optimizarea propunerii
de investiţie. Dacă aceasta are ca rezultat încheierea unei afaceri, se mai percepe un comision de
succes de 2% din valoarea investiţiei.
Pagina 84 din 508

TIIN Capital
Reţeaua vizează companiile aflate în stadiul incipient, dar şi pe cele aflate în faze
ulterioare125.
Criteriile de investiţii pentru companiile din stadiul incipient sunt:
- să activeze în tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor sau în domeniul
tehnologiilor avansate;
- să nu fie înfiinţate de mai mult de 7 ani;
- activitatea să poată fi analizată şi verificată;
- să aibă potenţial de creştere;
- să fie conduse de antreprenori sau manageri cu viziune;
- investiţia necesară să fie cuprinsă între 200.000 şi 1.000.000 €.
Criteriile de investiţii pentru companiile aflate în stadii ulterioare sunt:
- propunerile să fie motivate de operaţiuni de management buy-out sau management
buy-in;
- companiile să fie inovative, să dispună de un plan de creştere;
- managementul să aibă viziune, orientare spre obiectiv şi putere de execuţie;
- investiţia necesară să fie cuprinsă între 500.000 şi 2.500.000 €.
Cererea de investiţie depusă de către antreprenor este gestionată de unul dintre membrii
echipei reţelei. Pe măsură ce propunerea de investiţie progresează, echipa este extinsă cu mai mulţi
membri, după care urmează o prezentare în faţa investitorilor, încheiată, eventual, cu un acord.
Politica reţelei prevede conturarea încă de la început a unei strategii de ieşire a
investitorului din firmă, care va avea loc după cel puţin 5 ani, în funcţie de momentul când
obiectivele asocierii sunt atinse şi nu mai poate fi adăugată valoare. În acest moment, reţeaua va
căuta un partener financiar sau strategic care să preia participaţia.
Investeerdersclub
Funcţionează ca un club al investitorilor126 şi organizează, cu frecvenţă lunară, întâlniri de
socializare pentru antreprenori şi investitori, într-un mediu distractiv şi relaxant, în care
participanţii au ocazia să se cunoască şi să socializeze. Taxa de participare la această întâlnire este
de 45 de euro.
Antreprenorii care au reuşit să convingă investitorii sunt încurajaţi să participe apoi la una
dintre zilele de pregătire a propunerilor de investiţie. La aceste întâlniri participă cinci antreprenori
şi are loc o pregătire a lor de către un investitor experimentat pentru prezentarea ce va fi făcută în
125
http://tiincapital.nl/
126
https://deinvesteerdersclub.nl/
Pagina 85 din 508
faţa investitorilor business angels. Întreprinzătorul învaţă ceea ce are nevoie, astfel încât să între
în contact cu investitorul adecvat necesităţilor sale. Pentru această întâlnire, se percepe o taxă de
375 de euro.
Ultima întâlnire este prezentarea ce va fi făcută investitorilor business angels şi care este
taxată cu 350 de euro. Nu se percepe niciun alt comision de succes, în cazul încheierii unei
tranzacţii.
Clubul încurajează investitorii membri să participe la întâlniri şi la evaluarea
antreprenorilor, dar şi să recomande alţi investitori să se înscrie în club.
Informal Capital Network

Vizează companiile în creştere şi pe cele care au dificultăţi temporare şi are o vastă
experienţă în sprijinirea antreprenorilor pentru elaborarea unei strategii clare, orientate către piaţă,
şi pentru consolidarea managementului financiar şi operaţional al acestora127. Oferă în mod activ
asistenţă managerială investitorilor, inclusiv după efectuarea investiţiei. Sunt preferate companiile
cu vânzări solide şi oportunităţi de creştere, care au nevoie de finanţare pentru extinderea pe noi
pieţe, în special externe, pentru lansarea de noi produse sau servicii şi pentru achiziţia de alte firme.
Firmele care au dificultăţi financiare temporare sunt sprijinite prin infuzie de capital, până la
echilibrarea fluxului de trezorerie, dar şi prin implicare directă în management, uneori chiar
preluând controlul firmei.
Meesters van de Toekomst

În vederea promovării antreprenorilor, reţeaua analizează conţinutul inovativ al ideii de
afacere, dacă este o idee fezabilă din punct de vedere tehnic, financiar şi comercial şi dacă
antreprenorul are echipa potrivită pentru a putea avea succes în afaceri. Antreprenorul se adresează
unuia dintre agenţii reţelei, care caută un investitor adecvat pentru a realiza contactul, în funcţie
de filtrele utilizate128. Totodată, pot fi organizate şi întâlniri de prezentare cu anumiţi investitori.
Pentru investitorii care vor să devină membri, agenţii reţelei organizează întâlniri
introductive cu aceştia, pentru a le stabili profilul personal. Sunt astfel identificate domeniile de
interes, istoricul antreprenorial, experienţa, companiile din portofoliu, reţeaua de contacte
personale, aşteptările, dorinţele şi posibilităţile de investiţie.
Mind Hunter
127
http://www.informalcapital.net/
128
https://oostnl.nl/nl/business-angels
Pagina 86 din 508
Mind Hunter129 intermediază finanţări şi vânzări atât pentru start-up-uri, cât şi pentru firme
aflate în creştere. Reţeaua se axează pe finanţarea companiilor cu o cifră de afaceri anuală de cel
puţin 1 milion de euro sau care au cel puţin 100 de clienţi sau cel puţin 10.000 de utilizatori.
Reţeaua are drept membri investitori individuali business angels, candidaţi pentru operaţiuni de
management buy-in, cluburi şi reţele de investiţii, societăţi cu capital de risc, instituţii bancare,
instituţii de asigurări, fonduri de pensii etc. Aceştia sunt dispuşi să investească cel puţin 100.000
de euro în afacerile antreprenorilor care se adresează reţelei. De-a lungul timpului, peste 250 de
companii cu valori de sute de milioane de euro au fost finanţate prin Mind Hunter.
Women Professionals Group

Este un grup de investitori de sex feminin, care oferă, pe lângă posibilitatea intermedierii
contactului cu antreprenori aflaţi în căutare de capital de risc, şi o serie de alte servicii 130:
- speakeri şi moderatori la diverse evenimente, în domenii de expertiză precum artă şi
divertisment, afaceri şi management, diversitate şi leadership, economie şi finanţe,
sănătate şi wellness etc.;
- coaching, formare, mentorat – sunt servicii oferite corporaţiilor pentru angajaţi, pe
diverse teme;
- conducere executivă – asigură managementul temporar al unor organizaţii, în
domeniile operaţional, financiar, vânzări şi marketing, resurse umane şi logistică.
Managerii temporari sunt directori executivi, experţi sau manageri de proiect, care
preiau conducerea unor organizaţii sau întreprinderi într-o perioadă de tranziţie, criză
sau schimbare. Serviciul se adresează clienţilor care nu pot găsi într-o perioadă scurtă
de timp o persoană competentă care să preia o anumită funcţie de conducere;
- consultanţă – sunt oferite servicii de consultanţă strategică şi de afaceri, care ajută
clienţii în procesul de adoptare a deciziilor pentru operarea unor modificări în
activitatea firmelor.
Money Meets Ideas

Money Meets Ideas131 este platforma informală de investiţii a Rabobank. Platforma
organizează în mod regulat întâlniri între investitorii informali şi antreprenorii care caută capital
de risc. În plus, platforma oferă investitorilor posibilitatea de a face schimb de cunoştinţe,
129
http://www.mindhunter.nl/
130
http://www.womenprofessionalsgroup.nl/
131
https://www.moneymeetsideas.nl/
Pagina 87 din 508
experienţă şi obiective de investiţii cu alţi business angels. Acest lucru poate conduce la
descoperirea de noi oportunităţi de investiţii în domeniul investiţiilor informale.
Reţeaua vizează firmele care activează în domeniile energiei, TIC, ştiinţele vieţii,
construcţii de maşini, retail, web, servicii pentru afaceri. Aceste companii trebuie să Îndeplinească
condiţiile:
- cerinţă de capital între 100.000 şi 1.000.000 €;
- maxim 4 acţionari;
- au cunoştinţe despre piaţa investiţiilor informale;
- au sediul în Olanda sau sunt antreprenori olandezi cu sediul în străinătate.
Antreprenorii care apelează la serviciile reţelei trec printr-o procedură de selecţie, care
constă în completarea unui chestionar online. Apoi este completat un formular de admitere, care
cuprinde un rezumat al planului de afaceri. Consilierii reţelei analizează şi decid dacă propunerea
antreprenorului este adecvată pentru prezentarea către investitori. În cazul unui răspuns favorabil,
întreprinzătorul este consiliat pentru pregătirea prezentării. Aceasta este realizată, în prima fază,
cu un grup de 15-20 de investitori informali, urmând ca apoi să fie organizate şi întâlniri
individuale. Succesul încheierii unei înţelegeri depinde exclusiv de părţile implicate.
Platforma încasează o taxă de 500 de euro de la întreprinzătorii care participă la întâlniri,
iar, în cazul unei tranzacţii, se mai aplică un comision de succes de 2% din valoarea investiţiei.
Investormatch
Este o platformă132 care oferă următoarele servicii antreprenorilor:
- identificarea activă a investitorilor – consultanţii reţelei ghidează întreprinzătorul în
efectuarea prezentării propunerii de afaceri, care va fi apoi realizată prin organizarea
de întâlniri private cu investitorii (tarif de 2500 de euro);
- prezentare în faţa investitorilor – reţeaua organizează cinci prezentări pe an cu
investitorii premium, ocazie cu care pot fi promovate propunerile de investiţii (tarif de
750 de euro);
- prezentarea online – este realizată exclusiv online şi este accesibilă numai
investitorilor premium (tarif de 250 de euro).
Matchinvest
132
https://www.investormatch.nl/businessangel/
Pagina 88 din 508
Investitorii înregistraţi pe această platformă133 primesc, în funcţie de profilul lor, o scurtă
prezentare a propunerilor de afaceri ale antreprenorilor. În cazul manifestării interesului pentru o
anumită afacere, reţeaua îi va oferi mai multe informaţii şi va media discuţiile cu întreprinzătorul.
Pentru intermedierea legăturii cu potenţialii investitori, antreprenorului i se solicită o taxă de 3%
din necesarul total de investiţii, dar nu mai puţin de 5.000 €; pentru sumele care depăşesc 500.000
€, procentul solicitat este de 2,5%.
133
https://www.matchinvest.nl/investeerder/business-angels
Pagina 89 din 508
INSTITUTIONAL ŞI BUNE PRACTICI DE STIMULARE A
INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN SPANIA
9.1 Piaţa investitorilor individuali business angels în Spania

Piaţa investitorilor business angels s-a dezvoltat mai târziu în Spania faţă de alte ţări
europene. Acest lucru este vizibil şi în prezent, nivelul pieţei fiind încă insuficient de matur pentru
dimensiunile economiei. Autorităţile centrale spaniole nu au acordat atenţia cuvenită acestui tip
de investiţii şi nu au recunoscut legal statutul de business angel.
Deşi au existat programe de stimulare a investiţiilor în start-up-uri şi în firme aflate în faze
incipiente de creştere, acestea au fost reglementate la modul general, fără a fi destinate în mod
special investitorilor individuali business angels. Sprijinul acordat acestei pieţei a fost mai degrabă
marginal, limitându-se la subvenţionarea întâlnirilor organizaţiilor profesionale în domeniu şi mai
puţin la acordarea de stimulente fiscale investitorilor.
Cele mai eficiente iniţiative au aparţinut comunităţilor autonome. În limitele lor de
competenţă, acestea au acordat facilităţi investitorilor individuali business angels şi au sprijinit
investiţiile în domeniile cheie ale economiei regionale efectuate de către business angels,
implicându-se inclusiv în constituirea de reţele.
9.1.1. Piaţa vizibilă a investitorilor individuali business angels în Spania

Conform unui studiu realizat de către Direcţia Generală de Politici pentru IMM-uri din
cadrul Ministerului Industriei şi reţeaua ESBAN, piaţa vizibilă a investitorilor individuali business
angels din Spania prezenta, în perioada 2008-2009, următoarele caracteristici134:
• 40 de reţele erau active în anul 2008, cuprinzând 1465 de investitori, ceea ce reprezenta
0,4% din total business angels. Numărul investitorilor recrutaţi de către reţele în anul
2008 a fost de 83, dintre care 5 au fost femei;
• în 2009, 66 investitori au încheiat 41 de tranzacţii, în valoare totală de 9 milioane de
euro (220.000 euro pe tranzacţie).
În anul 2009, funcţionau 50 de reţele de business angels în Spania, cu un număr estimat de
1729 de investitori. Aproximativ o treime dintre aceşti investitori erau activi.
În anul 2009, Spania prezenta următoarea situaţie a reţelelor de business angels, conform
unui sondaj EBAN efectuat pe 13 reţele în anul 2010:
134
Pagina 90 din 508
Tabelul 9.1.1 Reţelele de investitori individuali business angels în Spania (2009)
Indicator Valoare
Număr de reţele 50
Număr de membri (investitori) 1729
Număr de investitori business angels femei 57
Număr de investitori recrutaţi de către reţele în cursul anului 2008 83
Număr de investitori femei recrutaţi de către reţele în 2008 5
Număr de investitori care au părăsit reţelele în 2008 55
Până în anul 2007, se estimează că reţelele au intermediat 122 de contracte în Spania,

pentru o sumă de peste 25 de milioane de euro, cu o medie de aproximativ 205.000 de euro pe
tranzacţie. În 2008, au fost 79 de investitori care au efectuat în total 46 de operaţiuni, cu o sumă
cumulată de 13 milioane de euro şi o medie pe tranzacţie de 270.000 euro. În 2009, numărul de
tranzacţii efectuate de către 66 de investitori a scăzut la 41, iar suma investită la 9 milioane de euro
(medie de 220.000 de euro pe tranzacţie). Toate aceste investiţii au generat (direct sau indirect)
435 de locuri de muncă.
Ministerul Industriei, Energiei şi Turismului oferă, de asemenea, date cantitative despre
piaţa vizibilă a business angels, pe baza informaţiilor furnizate de către reţelele finanţate prin
"Programul stimulentelor pentru reţelele de business angels". Informaţiile furnizate de cele 44 de
reţele care au solicitat granturi în 2010 şi 2011 pot fi rezumate astfel:
Tabelul 9.1.2. Investiţiile efectuate de către investitorii individuali business angels membri
ai reţelelor finanţate prin "Programul stimulentelor pentru reţelele de business angels"
Indicator 2009 2010
Număr de planuri de afaceri primite 1755 2704
Număr de planuri de afaceri expediate investitorilor individuali
529 670
business angels
Număr de tranzacţii 55 91
Suma totală investită de către investitorii individuali business
13.929.588 21.008.885
angels (euro)
Pagina 91 din 508
Sursa: Date colectate de către Ministerul Industriei, Energiei şi Turismului din Spania, preluate în
Evaluation of EU Member States’Business Angel Markets and Policies, Final report, October 2012, Centre for
Strategy&Evaluation Services, http://business-angels.de/wp-content/uploads/2013/10/ba-rep_en.pdf
Numărul de solicitări de finanţări de la antreprenori în 2009 a fost de 1.755, dintre care

reţelele au expediat în total 529 de planuri de afaceri către investitori, reprezentând un procent de
30%. Prin intermediul celor 44 de reţele, au fost încheiate, în 2009, 55 de contracte, cu o investiţie
totală de aproximativ 14 milioane euro. În 2010, propunerile primite au crescut la 2.704, dintre
care 670 (25%) au fost trimise investitorilor. Au fost încheiate 91 de contracte, însumând
aproximativ 21 milioane euro. Structura tranzacţiilor valorice pe ramuri de activitate se prezintă
astfel:
Tabelul 9.1.3. Structura tranzacţiilor pe ramuri de activitate (2009)

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor 35,7%
Industrii creative 8,9%
Producţie 14,8%
Biotehnologii şi ştiinţele vieţii 8,5%
Mediu şi tehnologii curate 10%
Sănătate şi tehnologii medicale 4,7%
Energie 0,4%
Retail şi distribuţie 1,3%
Logistică şi transporturi 1,8%
Aplicaţii pentru mobil 7,7%
Investiţii sociale şi în dezvoltarea durabilă 0,1%
Finanţe şi servicii pentru afaceri 0,9%
Altele* 5,3%
* Auto, Informaţii
Pagina 92 din 508

Cele mai mari ponderi le au domeniul TIC (35,7%), urmat, la mare distanță, de producţie
(14,8%) şi mediu şi tehnologii curate (10%). Concentrarea pe aceste ramuri este influenţată de
specificul pieţei investitorilor individuali business angels din Spania, unde reţelele activează pe
lângă alte organizaţii de business, care implementează proiecte specializate pe anumite domenii
de activitate. Grafic, structura tranzacţiilor pe ramuri de activitate se poate reprezenta astfel:
Figura nr. 9.1.1. Structura tranzacţiilor pe ramuri de activitate (2009)
Sursa: Prelucrări după sondaj EBAN, preluat în Evaluation of EU Member States’Business

Angel Markets and Policies, Final report, October 2012, Centre for Strategy&Evaluation Services,
În privinţa repartizării geografice a investiţiilor, cele mai multe investiţii (52%) au fost
efectuate de către investitori în aceeaşi regiune, 25% au investit în altă regiune, iar 8% într-o altă
ţară. Analiza ciclului de viaţă al companiei în care intervine finanţarea investitorilor business
angels a condus la următoarele rezultate:
Tabelul 9.1.4. Stadiul ciclului de viaţă a afacerii (2009)
Pondere în total nr.

Stadiul investiţiei
tranzacţii
Pre-înfiinţare 3,1%
Înfiinţare 40,3%
Pagina 93 din 508

Pondere în total nr.
Stadiul investiţiei
tranzacţii
Stadiu incipient şi start-up 48,9%
Expansiune 7,7%
Pre-listare 0%
Achiziţie pachet de control şi rentabilizare 0%
Altele 0%
Majoritatea finanţărilor a apărut în momentul înfiinţării companiilor şi în fazele incipiente

de dezvoltare a acestora, iar cele mai puţine în cele de expansiune şi de pregătire a înfiinţării
firmelor. Această situaţie este absolut normală, întrucât acestea sunt stadiile vizate în mod
tradiţional de către business angels.
În unele tranzacţii, investitorii individuali business angels au apelat la co-investitori.
Situaţia acestora, după proveninţă, este redată în tabelul de mai jos.
Tabelul 9.1.5. Provenienţa co-investitorilor (2009)
Investitori business angels din cadrul aceleiaşi reţele 29,2%
Investitori business angels din afara reţelei 5,4%
Fonduri pentru stadii incipiente 0%
Fonduri de capital de risc 10,4%
Investitori instituţionali 1,9%
Alţi investitori 0%
* Faţă de total tranzacţii realizate de către investitorii providenţiali
Pagina 94 din 508

9.1.2 Piaţa invizibilă a investitorilor providenţiali în Spania
În Spania nu au fost făcute studii dedicate pentru a estima piaţa invizibilă a investitorilor
individuali business angels. Ca şi în alte ţări, majoritatea investitorilor individuali business angels
preferă să rămână anonimă. Date despre piaţa invizibilă pot fi însă obţinute, indirect, din alte studii
care au avut ca obiect investiţiile informale.
În raportul Global Entrepreneurship Monitor135 efectuat în anul 2017 în Spania, a fost
intervievat un număr de 22000 de persoane, cu vârsta între 18 şi 64 de ani, cu privire la activităţile
antreprenoriale derulate în cursul anilor 2015 şi 2016. Un procent de 3,2% dintre respondenţi a
declarat că a acţionat ca un investitor informal sau ca un business angel în 2015 şi în 2016. Aceste
date arată că investitorii informali sunt în număr de aproximativ 960.000 de persoane, dar
majoritatea covârșitoare este în relaţie particulară cu antreprenorul şi nu reprezintă un business
angel. Pentru afacerile înfiinţate în anul 2016, 49,7% dintre antreprenori au apelat la capitalul
propriu ca principala sursă de finanţare a afacerii, 5,6% s-au bazat în special pe familie pentru
furnizarea fondurilor de bază, iar la investitorii individuali business angels au apelat numai 0,6%
dintre antreprenori pentru a atrage principala sursă de capital. Restul de 44,1% au declarat alte
surse de procurare a fondurilor.
Potrivit unor opinii136, numărul investitorilor individuali business angels din Spania s-ar
ridica la aproximativ 67.600 persoane (circa 0,22% din populaţia în vârstă de 18-64 ani), dintre
care 66.000 reprezintă investitorii individuali business angels de pe piaţa invizibilă. Acest lucru
înseamnă că investitorii de pe piaţa vizibilă reprezintă numai 2,4% din totalul pieţei informale, un
procent foarte mic în raport cu alte ţări. Potrivit ESBAN, numărul investitorilor individuali
business angels de pe piaţa invizibilă ar fi de numai 43.300 persoane, dar această opinie a fost
exprimată fără a se baza pe o anchetă statistică.
Dimensiunea exactă a pieţei invizibile este dificil de estimat în Spania; cert este că această
piaţă este relativ mare în raport cu partea vizibilă, cuantificabilă. Pe lângă dorinţa multor investitori
de a rămâne în anonimat, această situaţie se datorează şi culturii de afaceri din Spania şi naturii
informale a multor activităţi economice desfăşurate.
9.1.3. Programe de sprijinire a investitorilor individuali business angels spanioli

Investitorii individuali business angels nu sunt supuşi vreunei reglementări oficiale în
Spania. Nici investitorii, nici reţelele nu sunt înregistrate sau controlate de vreo entitate publică.
Din acest motiv, cadrul instituţional al pieţei investitorilor informali în Spania este considerat ca
fiind insuficient de matur. Piaţa resimte nevoia unui sprijin la nivel instituţional, atât prin
135
http://www.gemconsortium.org/country-profile/109
136
Pagina 95 din 508
mecanisme financiare, cât şi structurale. Lipsa acestui cadru a dus la organizarea reţelelor pe lângă
diverse instituţii, care să le ofere o reprezentare juridică.
Percepţia generală a mediului de afaceri spaniol este că, în comparaţie cu alte ţări europene,
în Spania nu există multe surse de finanţare disponibile pentru noii antreprenori. Fondurile proprii
reprezintă principala sursă de finanţare a afacerii, urmate de creditele bancare. Apelarea la
capitalul de risc sau la investitorii individuali business angels nu este foarte răspândită în Spania;
cel mai adesea, companiile inovatoare utilizează aceste surse de finanţare.
Criza economică apărută în anul 2009 încă lasă urme în privinţa finanţării IMM-urilor.
Aproape jumătate dintre acestea a început să aibă probleme cu accesul la credite după declanşarea
crizei, probleme care persistă şi în prezent. Creditarea IMM-urilor este mai slabă faţă de
majoritatea ţărilor europene, iar rata respingerii solicitărilor de credite este peste media europeană.
Şi costul împrumuturilor bancare este prohibitiv, acesta fiind sensibil mai mare în raport cu firmele
mari. Accesul la sprijinul financiar public, inclusiv garanţiile, a înregistrat, de asemenea, o
deteriorare după criză. În acelaşi timp, investiţiile firmelor şi fondurilor de capital de risc în start-
up-uri sunt mult mai reduse decât în restul Europei.
Guvernul spaniol are structuri înfiinţate pentru sprijinirea firmelor nou-înfiinţate şi a IMM-
urilor. Programele vizează refinanţarea sau acoperirea parţială a riscurilor asumate de către
companiile de garantare reciprocă, acordând prioritate finanţării proiectelor inovatoare,
microîntreprinderilor şi start-up-urilor. Prin intermediul Ministerului Economiei, sunt oferite linii
de finanţare destinate tuturor stadiilor companiilor / proiectelor, derulate prin trei programe:
antreprenoriat, investiţii şi internaţionalizare. O altă iniţiativă sprijină firmele de tehnologie
spaniole, de la momentul ideii de afaceri până la transformarea acestora în companii viabile.
Iniţiativa este implementată prin granturi şi două fonduri de capital.
Sprijinul acordat de către autorităţile publice investiţiilor informale în Spania a îmbrăcat
următoarele forme137:
- reduceri de taxe;
- măsuri de sprijin direct.
A. Reducerile de taxe în Spania

În Spania, primele tentative de recunoaştere a statutului de business angel s-au concretizat
la nivel regional şi au vizat aplicarea unor tratamente fiscale favorabile pentru astfel de investiţii.
Câteva comunităţi autonome (Madrid, Catalonia, Galicia şi Navarra) au introdus măsuri de
137
Pagina 96 din 508
susţinere fiscală, însă aveau un domeniu de aplicare limitat, datorită restricţiilor privind suma
maximă care poate fi dedusă din impozit (6.000 de euro în Catalonia).
La nivel naţional, au fost făcute mai multe propuneri legislative de-a lungul timpului, dar
neconcretizate de către guvern. În anul 2008, a existat o iniţiativă de reglementare a investitorilor
individuali business angels, prin adoptarea unei legi care obliga guvernul să sprijine antreprenorii
şi investitorii individuali business angels, acordându-le acestora un regim juridic şi fiscal favorabil,
similar cu cel aplicabil capitalului de risc. Măsurile propuse au vizat stabilirea unui cadru de
reglementare care să definească investiţiile efectuate de către business angels, identificarea unui
organism de supraveghere pentru funcţionarea acestei pieţe (fiind propusă Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare) şi stabilirea măsurilor fiscale care să încurajeze dezvoltarea acestui sector.
În anul 2009, a urmat o nouă propunere legislativă, prin care trebuia constituit un cadru
legal de recunoaştere şi promovare a investitorilor individuali business angels sau informali,
sprijinite colaborările dintre guvern şi reţelele de business angels şi definit sistemul juridic şi fiscal
pentru aceşti investitori, similar capitalului de risc şi aplicabil atât persoanelor fizice, cât şi
corporaţiilor.
Niciuna dintre aceste propuneri nu a fost pusă în aplicare ulterior, investitorii individuali
business angels nu au avut un sistem fiscal specific, iar câştigurile au continuat să fie impozitate
la fel ca orice altă investiţie în valori mobiliare.
Refuzul guvernului a fost argumentat prin inexistenţa, în codul comercial, a noţiunii de
business angel, prin posibila încălcare a principiului egalităţii în raport cu alte tipuri de investitori,
dar şi prin neconcordanţele cu o serie de alte acte normative de reglementare a impozitului pe
veniturile persoanelor fizice, prin care s-au eliminat orice fel de discriminări.
În 2011, a fost iniţiată o nouă propunere legislativă, cele mai importante prevederi ale
acesteia fiind:
- au fost definiţi investitorii privaţi informali sau business angels;
- investitorii persoane juridice trebuie să facă parte dintr-o reţea înregistrată;
- investiţia a fost limitată la 200.000 de euro, chiar dacă creşterea firmei necesita alte
runde de investiţii;
- au fost reglementate reţelele de business angels, condiţiile pe care acestea trebuie să le
îndeplinească şi s-a decis înfiinţarea unui registru oficial, supravegheat de către
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;
- s-a propus acordarea de stimulente fiscale.
Stimulentele fiscale propuse au vizat o deducere de 25% a bazei impozabile a venitului
investitorului pentru sumele investite într-o companie, dar nu mai mult de 100.000 euro, cu
condiţia ca investiţia să fie menţinută cel puţin 3 ani. Baza impozabilă a fost redusă şi cu pierderile
Pagina 97 din 508
de capital înregistrate, această facilitate operând pe un orizont de timp de 5 ani, până la
compensarea definitivă. Câştigurile de capital care sunt reinvestite în primele 12 luni de la data
achiziţiei sunt scutite de impozit. Alte stimulente fiscale au fost prevăzute pentru impozitul pe
profit, taxa de moştenire, transferul de proprietate şi taxele de timbru. Nici această propunere nu
s-a concretizat într-un act normativ.
Totuşi, în anul 2011, guvernul spaniol a introdus un tratament fiscal favorabil pentru
impozitarea câştigurilor de capital din investiţiile în societăţile nou create. Astfel, câştigurile de
capital generate de transferul de părţi sociale au fost scutite de impozit atunci când investiţia era
făcută în societăţi noi sau recent create, dar în limita unei investiţii de 25.000 de euro pe an. Deşi
nu s-a prevăzut explicit, aceste reglementări vizau investitorii individuali business angels.
Abia în anul 2013 a fost adoptată o lege la nivel naţional de susţinere a întreprinzătorilor
şi a internaţionalizării138, care a definit în mod explicit noţiunea de business angel. În acelaşi timp,
actul normativ a inclus o serie de măsuri pentru facilitarea accesului IMM-urilor la pieţele de
capital, sprijinirea internaţionalizării întreprinderilor, promovarea participării IMM-urilor la
achiziţiile publice, facilitarea înfiinţării de întreprinderi, acordarea de stimulente fiscale pentru
investiţiile efectuate. Legea nu a vizat însă, în mod special, investitorii individuali business angels
şi nu a fost creată pentru aceştia, întrucât s-a adresat tuturor antreprenorilor şi investitorilor din
economie, indiferent de statutul acestora. Totuşi, legea a reprezentat un pas înainte, prin
recunoaşterea conceptului de business angel şi prin măsurile de stimulare a investiţiilor de care au
putut beneficia şi investitorii individuali business angels.
Reglementări juridice referitoare special la business angels au fost adoptate doar la nivel
regional. În Catalonia, prin Legea 7/2011, se acordă stimulente individuale şi fiscale pentru
investitorii providenţiali, prin posibilitatea solicitării de deduceri la plata impozitului pe venit
pentru investiţiile efectuate în achiziţionarea de acţiuni sau în start-up-uri sau firme recent
înfiinţate. Deducerea este de 30% din suma investită în start-up-uri în cursul exerciţiului anterior,
cu o limită maximă de 6.000 de euro. De asemenea, părţile sociale achiziţionate nu pot depăşi 35%
din capitalul social al start-up-ului. În Regiunea Madrid, Legea 10/2009 a stabilit măsuri similare.
În această regiune, deducerea este de 20% din investiţia în start-up-uri, limitată la maxim 4.000 de
euro, iar părţile sociale achiziţionate nu pot depăşi 40% din capitalul social al start-up-ului. În
regiunea Baleare, prin decretul regal nr. 1/2014 s-a stabilit o deducere de 20% din investiţia în
start-up-uri, iar limita maximă a fost fixată la un nivel extrem de mic, de numai 600 de euro139.
138
https://www.boe.es/buscar/act.php?id=BOE-A-2013-10074
139
http://www.eban.org/wp-content/uploads/2017/11/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-
of-the-business-angels-in-Funding-Research-and-Innovation_FV.pdf
Pagina 98 din 508
B. Măsuri de sprijin direct în Spania
Au fost iniţiate două astfel de măsuri:
- Programul Impuls pentru reţelele de business angels;
- Fonduri de co-investiţii.
B.1. Programul Impuls pentru reţelele de business angels în Spania
Este un program lansat în 2010 prin care se acordă, anual, granturi reţelelor de business
angels, în scopul consolidării şi profesionalizării organizaţiilor140. Cererile de subvenţii pot fi
depuse de către entităţile cu statut juridic public sau privat, care demonstrează capacitatea de a
atrage investitori potenţiali, au promovat investiţiile în proiecte inovatoare ale IMM-urilor
antreprenoriale şi au cooperat cu diferiţi agenţi care acţionează în domeniul inovării în afaceri
(agenţiile de dezvoltare, parcuri şi centrele tehnologice etc.). Valoarea unui grant nu depăşeşte
suma de 50.000 de euro, iar în anul 2016 au fost acordate 10 astfel de granturi.
B.2. Fonduri de co-investiţii în Spania

La nivel naţional, a fost înfiinţat un fond, implementat printr-o agenţie guvernamentală,
care acordă împrumuturi participative cuprinse între 100.000 şi 1,5 milioane de euro companiilor
inovatoare. Aceste companii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi trebuie să fie propuse de
către o reţea de business angels care a semnat acordul de parteneriat cu agenţia guvernului.
Majoritatea beneficiarilor acestei scheme de finanţare activează în sectorul TIC şi al industriilor
creative.
Regiunea Catalonia a creat un fond similar, în care a atras, ca parteneri, mai multe reţele
de business angels. Fondul este destinat start-up-urilor, iar sumele sunt cuprinse între 50.000 şi
200.000 de euro, cu condiţia ca investitorii providenţiali să investească o sumă similară.
9.2 Tendinţe pe piaţa investitorilor providenţiali în Spania

Reţelele de business angels au avut un rol activ în creşterea gradului de conştientizare a
pieţei, făcând-o mai vizibilă în rândul antreprenorilor. În acest fel, a fost favorizat contactul cu
investitorii şi au fost stimulate investiţiile.
În Spania, în prezent, majoritatea investitorilor individuali business angels nu găseşte
oportunităţi de investiţii adecvate aşteptărilor lor. În acelaşi timp, şi întreprinzătorii au dificultăţi
în identificarea potenţialilor investitori, deoarece foarte mulţi dintre aceştia preferă să rămână în
anonimat. În plus, în majoritatea cazurilor, investitorii preferă să investească alături de alt business
140
http://www.ipyme.org/es-
ES/Financiacion/RedesBusinessAngels/Paginas/ImpulsoRedesBusinessAngels.aspx
Pagina 99 din 508
angel. În acest sens, rolul reţelelor este crucial, creând un cerc de încredere între investitori şi
stimulând un număr cât mai mare de investitori individuali business angels să se implice în
operaţiunile de investiţii.
Considerată o piaţă relativ nouă, piaţa investitorilor individuali business angels acoperă, în
prezent, întreaga Spanie. Totuşi, ea prezintă o concentrare ridicată pe numai trei regiuni: Catalonia,
Valencia şi Madrid. Prezenţa femeilor printre business angels este foarte redusă (sub 10%), chiar
dacă procentul acestora a crescut în ultimii ani. Acest lucru se datorează spiritului antreprenorial
mai scăzut al femeilor, acestea având o pondere scăzută şi în rândul antreprenorilor.
Conform unor studii141, investitorii individuali business angels spanioli sunt cu
preponderenţă bărbaţi (mai puţin de 10% sunt femei), au vârsta cuprinsă între 45 şi 54 de ani, între
1 şi 5 ani experienţă, caută propuneri de afaceri în comunităţile din Madrid şi Catalonia şi au o
investiţie medie anuală variabilă. Pentru aproximativ 23% dintre investitori, valoarea portofoliului
este mai mică de 25.000 de euro. În 6% din cazuri, investitorii investesc singuri, iar, în celelalte
situaţii, se asociază cu alţi business angels, cu fonduri de capital de risc, platforme sau fundaţii.
Sectoarele de investiţii preferate sunt TIC şi software, comerţ şi distribuţie, sănătate şi echipamente
electronice, mass-media şi conţinut digital, servicii profesionale, modă, servicii financiare.
Nu există studii bine documentate care să ofere detalii despre modalitatea de ieşire dintr-o
companie de către un business angel. Strategia de ieşire se realizează prin vânzare către ceilalţi
asociaţi din firmă, către o terţă parte sau către o firmă de capital de risc.
9.3 Organizaţii ale investitorilor individuali business angels din Spania

Investitorii individuali business angels, ca modalitate profesională de organizare, au apărut
mai târziu în Spania faţă de alte ţări europene. Deşi au existat numeroase centre de afaceri care
sprijineau firmele inovative, conceptul de business angel s-a răspândit după anul 2002, când a
apărut şi prima reţea, Reţeaua Business Angels Catalunya (BANC)142. Ulterior, au fost înfiinţate
reţele şi în alte regiuni, respectiv Madrid, Insulele Canare şi Galicia. În anul 2005, existau deja 20
de reţele de business angels în Spania, număr care a crescut la 50 în anul 2010, acestea acoperind
întreg teritoriul naţional.
Reţelele urmăresc să faciliteze contactele dintre companii aflate în fazele lor iniţiale cu
investitorii privaţi. Misiunea lor este de a atrage investitorii individuali business angels şi
antreprenorii în proiecte inovatoare, de a le facilita contactul şi de a-i proteja, de a asigura
veridicitatea propunerilor reciproce şi de a-i consilia până la realizarea acordului final. Unele reţele
percep un comision în caz de succes, în timp ce altele îşi oferă serviciile gratuit.
141
https://www.imf-formacion.com/blog/mba/business-angels/
142
Pagina 100 din 508
În prezent, investitorii individuali business angels activează pe piaţa spaniolă în trei
modalităţi:
- reţelele şi federaţiile - în Spania sunt două asociaţii care reprezintă interesele
majorităţii reţelelor de investitori: Red Española de Business Angels (ESBAN),
înfiinţată în 2004, şi Asociacion Española Business Angels (AEBAN), înfiinţată în
2008. Aceste reţele promovează conceptul de business angels, susţin creşterea şi
dezvoltarea sectorului în Spania şi îmbunătăţirea, în acest fel, a competitivităţii IMM-
urilor, colaborarea cu autorităţile, pentru a dezvolta un cadru legal pentru acest tip de
investiţii;
- investitorii locali şi regionali – furnizează servicii în zona lor de influenţă, în funcţie
de sectoarele şi companiile ţintă;
- reţelele virtuale - furnizează servicii prin intermediul reţelelor de internet şi de tip
"alumni", create de către şcolile de afaceri de top din Spania.
Majoritatea reţelelor nu este înregistrată din punct de vedere juridic; în schimb, ele fac
parte din asociaţii sau alt tip de organizaţii înregistrate legal. Reţelele sunt promovate de către
centre de inovare în afaceri, consilii locale, camere de comerţ, agenţii de dezvoltare, şcoli de
afaceri şi universităţi. Un număr mic de reţele funcţionează ca societăţi comerciale, asociaţii şi
fundaţii.
Reţelele spaniole de business angels nu vizează, prin scopul înfiinţării lor, un anumit sector
economic. Totuşi, având în vedere că sunt legate de anumite concentrări industriale, incubatoare
de afaceri, parcuri ştiinţifice şi tehnologice, universităţi, iar acestea promovează, prin natura lor,
proiecte specializate într-un anumit sector, acest lucru a dus, în mod secundar, şi la specializarea
reţelelor. Câteva dintre ele sunt specializate în domeniul TIC, software, multimedia şi
biotehnologie. Investitorii individuali business angels tind, de asemenea, să opereze într-o anumită
zonă geografică, aspect întâlnit la majoritatea investitorilor de acest gen.
Principalele organizaţii de business angels şi din Spania sunt prezentate în continuare.
Asosiacion Espanola Business Angels (AEBAN)

AEBAN143 este principala asociaţie sub care sunt reunite reţelele de business angels din
Spania, aceasta dominând piaţa investitorilor individuali business angels sub aspect instituţional.
Înfiinţată în noiembrie 2008, misiunea principală a AEBAN este promovarea activităţii reţelelor
de business angels, dar şi a investitorilor individuali din Spania. Asociaţia cuprinde în prezent 38
de reţele de business angels, cu sediul în 11 comunităţi autonome dintre cele 17 ale Spaniei. Aceste
143
http://www.aeban.es
Pagina 101 din 508
reţele au, la rândul lor, 2000 de investitori care, în anul 2017, au mobilizat resurse în valoare de
40 de milioane de euro.
Obiectivele asumate de către asociaţie sunt:
- forum pentru schimbul de informaţii, experienţe şi proiecte între reprezentanţii
reţelelor de business angels, administraţiile publice, instituţiile de învăţământ şi orice
alte entităţi sau instituţii interesate;
- promovarea investiţiilor;
- intermedierea relaţiei dintre reţelele de business angels şi instituţiile publice sau
private, administraţiile publice în legătură cu promovarea activităţii investitorilor
individuali business angels;
- colaborarea cu alte asociaţii şi reţele la nivel internaţional, în special cu EBAN;
- identificarea, promovarea şi diseminarea celor mai bune practici în dezvoltarea
activităţilor reţelelor de business angels;
- diseminarea informaţiilor despre reţelele de business angels şi business angels;
- promovarea realizării de studii periodice despre piaţa investiţiilor private.
Red Business Angels Industrial de Andalucía (BAIA)

Intermediază contactul dintre antreprenorii din sectorul industrial andaluz şi potenţialii
investitori interesaţi de acest domeniu144. Oferă, de asemenea, informaţii managerilor companiilor
mari despre tendinţele industriale din Andaluzia şi promovează investiţiile în proiecte cu potenţial
de creştere ridicat.
BAIA îşi asumă responsabilitatea filtrării propunerilor de proiecte către investitori,
selectându-le pe cele care se potrivesc cel mai bine domeniului lor de acţiune. În acelaşi timp,
consiliază antreprenorii în pregătirea planurilor de afaceri. Sunt preferate proiectele care au un
caracter inovativ.
Investitorii business angels din cadrul reţelei nu sunt investitori majoritari ai companiilor,
ci investitori minoritari, lăsând controlul companiei în sarcina antreprenorilor. Profilurile obişnuite
ale investitorilor reţelei sunt următoarele: managerii companiilor mari, oameni de afaceri,
multinaţionale, fonduri de investiţii private.
GoEmprende
Reţeaua GoEmprende este un loc de întâlnire pentru investitori şi întreprinzători, înfiinţat
în anul 2013. GoEmprende Business Angels145 s-a născut cu scopul de a promova proiectele cu
144
http://www.redbaia.com
145
http://goemprende.com/
Pagina 102 din 508
cel mai mare potenţial de creştere pentru investitorii interesaţi să contribuie cu capital la
dezvoltarea lor. Activitatea reţelei se axează pe oferirea unei alternative de investiţii pentru
iniţiativele de afaceri aflate în faza de dezvoltare. Se implică în diseminarea şi promovarea
serviciilor oferite de către investitorii membri ai reţelei şi gestionează fluxurile de informaţii dintre
investitori şi întreprinzători.
Business Angels Network Cataluña (BANC)

Reţeaua Business Angels din Catalonia146 este o instituţie privată care pune în legătură
investitorii privaţi şi antreprenorii care caută finanţare pentru dezvoltarea proiectelor lor de afaceri.
Asociaţia a fost înfiinţată în 2002, la iniţiativa asociaţiei patronale CECOT şi a Fundaţiei
AUTOCCUPACIO, cu sprijinul Institutului Català de Finances. A fost prima reţea spaniolă de
business angels.
BANC este destinată investitorilor privaţi interesaţi să participe la proiecte de afaceri noi,
care pot adăuga valoare investiţiilor prin capital, experienţă, know-how şi contacte de afaceri.
Obiectivul BANC este de a oferi un serviciu adecvat, personalizat şi de calitate investitorilor şi
antreprenorilor, prin intermedierea contactului dintre aceştia.
Investitorii business angels membri ai reţelei fac parte din domeniile industrial, tehnologii
agricole, TIC etc. Reţeaua sprijină antreprenorii aflaţi în căutare de finanţare alternativă, fie prin
intermediul investitorilor privaţi, fie prin împrumuturi participative. Serviciile oferite acestora
cuprind:
- programe de instruire în domeniile: finanţe şi investiţii, finanţare alternativă,
redactarea prezentărilor pentru investitori, comunicare şi marketing etc.;
- consiliere pentru finanţare alternativă: reţeaua procesează solicitările de împrumuturi
alternative de finanţare şi acordă consultanţă antreprenorilor;
- forumuri de investiţii şi întâlniri între investitori şi întreprinzători.
BCN Business Angel

BCN Business Angels147 este o reţea de investitori privaţi, specializaţi în investiţii în
întreprinderi noi şi IMM-uri aflate în creştere. Investitorii membri ai reţelei sunt profesionişti şi
antreprenori de succes, care doresc să împărtăşească cunoştinţele şi experienţa lor cu antreprenorii
care caută un nou partener, pentru a-i ajuta să îşi dezvolte propriul proiect de afaceri. Reţeaua oferă
servicii de consiliere pe parcursul întregului proces, de la negociere la încheierea tranzacţiei, dar
şi la dezinvestiţie. Oportunităţile de afaceri sunt filtrate, urmând ca cele care se potrivesc profilului
146
http://www.bancat.com
147
http://www.bcnba.com/index.php/es/
Pagina 103 din 508
investitorilor să fie înaintate acestora pentru analiză şi selecţie. Serviciile oferite includ consultanţă
pentru investitori, training în domeniul investiţiilor, seminare şi cursuri de instruire pentru
antreprenori. Reţeaua impune câteva condiţii start-up-urilor şi IMM-urilor care apelează la
serviciile sale:
- să fie prezente pe piaţă şi să înregistreze vânzări;
- să aibă o strategie de ieşire din companie, pe un orizont de 3-5 ani;
- investiţiile să fie destinate creşterii şi / sau extinderii;
- să aibă o echipă dedicată şi motivată.
BigBAN Angels
Reţeaua BigBAN Angels148 a fost înfiinţată în 2007, de un grup de şase investitori
individuali business angels. Este axată pe investiţii în start-up-uri inovatoare şi are drept membri
investitori, reţele de business angels şi cluburi de investiţii, acceleratoare şi incubatoare de afaceri,
fonduri de capital privat şi alţi investitori privaţi. Asigură consilierea potenţialilor investitori şi
antreprenori pe tot parcursul procesului investiţional.
Criteriile de acceptare a proiectelor sunt:
- caracter inovator;
- model scalabil şi replicabil;
- potenţial de creştere ridicat;
- echipă capabilă şi dedicată;
- tranzacţii între 20.000 şi 300.000 €.
Serviciile oferite includ:
a) proiecte – toate proiectele de afaceri active sunt încărcate pe o platformă, pentru a fi
vizualizate de către investitori. Daca unul sau mai mulţi business angels sunt interesaţi
de un proiect, reţeaua organizează o întâlnire între aceştia şi întreprinzători.
b) instruire – reţeaua instruieşte potenţialii investitori şi antreprenori în toate aspectele
legate de procesele de investiţii în proiecte inovatoare. Cursurile sunt oferite personal
şi online, utilizând propriul canal de instruire.
c) business angels - este un program de formare şi instruire pentru potenţialii investitori,
derulat în colaborare cu alte entităţi. Formatorii sunt investitori individuali business
angels cu o vastă experienţă, precum şi investitori şi antreprenori. Teme precum
încheierea acordurilor, negocierea, procesul de due diligence sunt abordate în cadrul
workshop-urilor organizate.
148
http://www.bigbanangels.org
Pagina 104 din 508
d) antreprenori – este un program pentru întreprinzători, pentru a facilita comunicarea
dintre antreprenor şi investitor.
e) centrul de resurse – cuprinde o bază de date online cu ghiduri, manuale, exemple,
modele, şabloane şi materiale, un forum şi o bibliotecă cu publicaţii disponibile pentru
împrumut şi consultare.
f) diseminare – este un program de promovare a investitorilor reţelei, în cadrul căruia
sunt organizate zile de diseminare (participarea la forumuri, organizarea de
conferinţe), sunt emise comunicate publice în media etc.
g) servicii informatice – furnizare de ştiri, newslettere prin e-mail către parteneri.
h) co-investiţii şi reducerea riscului – reţeaua facilitează formarea de parteneriate între
investitori, pentru a investi împreună în anumite proiecte şi a reduce riscul.
i) sprijin pentru crearea altor reţele şi cluburi de investiţii – se oferă sprijin pentru
înfiinţarea altor reţele de business angels (materiale, organizare, diseminare, instruire
personal, organizare de evenimente etc.).
Málaga Business Angels

Reţeaua de business angels din Malaga149 constă într-o structură de management care pune
în contact şi promovează încheierea acordurilor de finanţare dintre investitori şi antreprenorii din
provincia Malaga. Pentru a beneficia de serviciile reţelei, atât investitorii, cât şi antreprenorii
trebuie să se înregistreze ca membri ai reţelei.
Conectarea investitorilor cu întreprinzătorii se realizează de către reţea, în funcţie de
profilurile fiecărei părţi. Investitorii primesc un buletin informativ electronic cu o prezentare
sumară a propunerilor de proiecte, care le permit să analizeze fezabilitatea proiectelor. Pentru
facilitarea contactului, sunt organizate şi două runde de finanţare pe an, cu o durată de o jumătate
de zi, în care le este prezentată investitorilor o serie de proiecte preselectate de către managementul
reţelei, pe baza atractivităţii şi viabilităţii acestora. Odată demarat contactul între un investitor şi
un antreprenor, managementul reţelei va ghida ambele părţi în mod echitabil, sprijinindu-le să
ajungă la un consens. Reţeaua nu este responsabilă pentru modalitatea de derulare ulterioară a
investiţiei.
9.4 Concluzii
Studiile existente referitoare la investitorii individuali business angels subliniază rolul
potenţial pe care îl au aceştia pentru finanţarea IMM-urilor în stadiile incipiente, în special pentru
companiile de înaltă tehnologie. Dificultatea contractării de credite de către aceste companii a
149
http://www.malagabusinessangels.es/
Pagina 105 din 508
permis investitorilor individuali business angels să acopere deficitul de capital propriu care apare
între etapa de finanţare personală sau familială şi eventuala intrare a fondurilor cu capital de risc.
În afară de finanţare, investitorii individuali business angels joacă un rol esenţial în atragerea de
fonduri suplimentare şi în fazele ulterioare ale dezvoltării companiei şi conferă valoare adăugată
prin transferul de cunoştinţe şi experienţă. Analizând situaţia pieţei investitorilor individuali
business angels din două ţări europene, Olanda şi Spania, au putut fi trase concluzii cu privire la
caracteristicile acestor pieţe, asemănările şi deosebirile dintre ele.
În Olanda, piaţa investitorilor individuali business angels este redusă raportat la mărimea
sectorului IMM-urilor. Aceştia nu au încă o pondere semnificativă în finanţările acordate la nivel
naţional, dar acoperă o nişă a pieţei financiare, pe care nu o pot acoperi băncile şi capitalul de risc,
care manifestă reticenţă în a intra pe acest segment. Investiţiile business angels sunt îndreptate, cu
precădere, către ramurile inovative, cu valoare adăugată mare.
Investitorii individuali business angels se confruntă şi cu dificultăţi. Performanţele lor sunt
afectate de condiţiile economice generale şi de calitatea proiectelor în care pot investi. De
asemenea, conceptul de business angel, ca şi reţelele de asociere a investitorilor, sunt puţin
cunoscute în mediul de afaceri, în special în rândul start-up-urilor. Cu toate acestea, reţelele de
investitori au reuşit să-şi îndeplinească scopul, respectiv promovarea conceptului în rândul
antreprenorilor şi intermedierea contactelor între parteneri.
Spania poate fi considerată o ţară cu un număr mare de investitori individuali business
angels. În afară de promovarea prin intermediul reţelelor, mulţi investitori apelează la site-uri web
pentru a se promova în rândul antreprenorilor. Nu numai că Spania are mulţi investitori, dar ei
sunt și foarte activi şi au o contribuţie importantă la crearea unei culturi antreprenoriale de succes.
Există multe reţele de business angels care activează în diferite regiuni ale Spaniei. Madrid,
Catalonia şi Valencia au cele mai multe reţele active de business angels.
Analiza comparativă a celor două ţări a permis formularea câtorva constatări. Olanda are o
piaţă mult mai dezvoltată, investitorii individuali business angels apărând în această ţară mult mai
devreme decât în Spania. Guvernul a arătat o mai mare preocupare pentru reglementarea şi
sprijinirea acestui sector. Reţelele de business angels au o mai mare deschidere către identificarea
de antreprenori aflaţi în căutare de parteneri de afaceri. Site-urile web ale reţelelor abundă în
informaţii referitoare la paşii de urmat de către antreprenori şi investitori pentru a deveni membri,
costurile aferente, serviciile oferite. De asemenea, reţelele sunt înfiinţate ca entităţi juridice, doresc
să obţină un câştig din serviciile prestate şi sunt specializate pe anumite domenii de activitate. Ele
sunt implicate în realizarea de studii şi anchete de specialitate şi promovează conceptul de
business angel în Olanda.
Pagina 106 din 508

În Spania, cele mai multe reţele nu au personalitate juridică şi sunt înfiinţate pe lângă
diverse instituţii şi organizaţii, publice sau private. Ele nu urmăresc întotdeauna profitul din
activitatea lor, ci mai degrabă sprijinirea economiei locale sau ajută la îndeplinirea scopului
general al instituţiei de care depind. Site-urile web oferă foarte puţine informaţii despre procedurile
de urmat de către investitori şi antreprenori pentru a se înscrie ca membri şi despre modalitatea în
care se realizează contactul şi negocierile dintre părţi. De cele mai multe ori, aceste informaţii
lipsesc cu desăvârşire. Nici costurile pentru apelarea la serviciile reţelei nu apar pe site. Atunci
când reţeaua este înfiinţată de către o altă organizaţie şi nu are personalitate juridică, nici nu
dispune de un site web propriu, ci de o secţiune în pagina organizaţiei mamă. În schimb, piaţa
spaniolă oferă site-uri specializate în care se înscriu exclusiv investitorii business angels, unde
apar și datele lor de contact. Aceste site-uri par să ofere mai multe posibilităţi decât reţelele de
contactare a investitorilor de către întreprinzători. Cele două ţări analizate au reliefat o stare
generală diferită a pieţei investitorilor individuali business angels. Fiecare ţară şi-a lăsat amprenta
asupra dezvoltării pieţei, la aceasta contribuind specificul economiei naţionale, mediul de afaceri,
cultura, dar şi gradul de implicare a statului. Ambele ţări prezintă însă şi câteva particularităţi
comune: există suficiente reţele pentru a pune în legătură investitorii şi antreprenorii, investitorii
individuali business angels au o pondere scăzută în finanţarea micilor afaceri aflate în fazele de
înfiinţare sau incipiente, iar cei mai mulţi business angels preferă să rămână în piaţa invizibilă.
Pagina 107 din 508

CAPITOLUL 10 – SCHEME DE SPRIJINIRE A INVESTITORILOR ÎN
MAREA BRITANIE
Acest capitol prezintă rezultatele analizei schemelor de sprijinire a investitorilor existente

în Marea Britanie și se axează pe facilitățile oferite investitorilor, precum și pe criteriile de
eligibilitate pentru organizațiile care doresc să acceseze aceste tipuri de fonduri.
Fondurile aferente schemelor de investiții din Marea Britanie (Enterprise investment
scheme -EIS, Seed Enterprise Investment Scheme - SEIS, Venture Capital Trust – VCT) trebuie
să fie aprobate de către HMRC (Her Majesty's Revenue and Customs), care reprezintă o entitate
independentă de structurile guvernamentale. Această entitate colectează taxe, este responsabilă
pentru anumite plăți către stat și administrează sistemele de reglementare aferente, inclusiv salariul
minim pe economie. Un fond aprobat de HMRC permite investitorilor să se califice pentru
deducerile fiscale după investiție, iar detaliile privind tranzacția sunt analizate de către
compartimentul guvernamental corespunzător.
Schema de Investiții în Intreprinderi (Enterprise investment scheme - EIS) oferă o serie de
avantaje fiscale companiilor care investesc în anumite întreprinderi. Pentru a fi eligibile pentru
EIS, aceste întreprinderi trebuie să aibă o vechime de maximum 7 ani sau active brute de maximum
15 milioane £150. Fondurile aferente schemei de sprijinire a investitorilor EIS nu sunt fonduri de
investiții tipice, aceasta însemnând că nu sunt entități legale distincte, ci operează ca înțelegeri de
administrare a fondurilor între compania care gestionează investiția și fiecare investitor. În funcție
de cuantumul investiției, investitorii sunt proprietarii unei anumite ponderi din acțiunile
achiziționate de la întreprinderea vizată, iar acțiunile sunt administrate de obicei de către un
custode sau un responsabil desemnat. Pentru a fi aplicate deducerile fiscale stabilite prin schema
de investiții EIS, fiecare investitor trebuie să achiziționeze un număr minim de acțiuni prestabilit
și trebuie să le păstreze pentru o anumită perioadă de timp.
Schema de Investiții pentru Start-up-uri (Seed Enterprise Investment Scheme - SEIS) a fost
introdusă în Marea Britanie în anul 2012, cu scopul de a oferi start-up-urilor fonduri pentru
capitalul inițial151. Avantajele fiscale sunt similare cu cele oferite de schema de sprijinire a
investitorilor EIS, iar cel mai important avantaj îl reprezintă reducerea cu 50% a impozitul pe
venit. În comparație cu schema de investiții EIS, plafonul maxim pentru o investiție în cazul
schemei de investiții SEIS este de 150.000 £, care asigură de cele mai multe ori doar lansarea
150
Clarity Ltd., 2017. Enterprise investment scheme: current opportunities. Online:
<http://clarityglobal.com>, accesat 10.06.2018.
151
Cummings Lawyers for alternative investments, 2015. An introduction to EISs and SEISs - Part 2. Online:
<http://www.cummingslaw.com>, accesat 10.06.2018.
Pagina 108 din 508
companiei, fiind nevoie de finanțare adițională pentru desfășurarea activității în primele luni sau
chiar în primul an de activitate. Achiziționarea de acțiuni prin una dintre schemele de sprijinire a
investitorilor prezentate, necesită experiență și cunoștințe specifice, de cele mai multe ori fiind
indicată intervenția unui manager de investiții sau apelarea la o firmă specializată în domeniu.
Investițiile intermediate de un terț sunt mai puțin riscante, însă implică plata unor costuri
suplimentare.
O altă schemă de sprijinire a investitorilor, cu avantaje fiscale importante, este cea
reprezentată de Fondurile de Capital de Risc (Venture Capital Trust - VCT). Aceste organizații
sunt listate la bursa din Londra, iar reducerea impozitului pe venit la 30% a dus la creșterea
investițiilor de acest tip, cu până la 500% (728 milioane £ în perioada 2017-2018, comparativ cu
154 milioane £ în perioada 2008-2009).
Schemele de sprijinire a investitorilor EIS și SEIS sunt considerate oportunități de
investiție cu risc crescut, pe când investițiile prin Fondurile de Capital de Risc (VCT) sunt
considerate mai sigure. Există numeroase platforme unde sunt disponibile date despre companiile
care sunt eligibile pentru investiții de tip EIS, SEIS sau VCT, potențialii investitori fiind atenționați
în ceea ce privește riscurile aferente. O asemenea prezentare implică descrierea companiei și a
sectorului de activitate, investiția minimă acceptată, fondurile strânse până în prezent, estimările
privind câștigurile în urma investiției într-o anumită perioadă de timp, comisioanele percepute de
compania care intermediază tranzacția și eventual avantajele fiscale asociate.
10.1 Schema de Investiții în Întreprinderi (Enterprise Investment Scheme –

EIS)
Cea mai cunoscută schemă de sprijinire a investitorilor o reprezintă Schema de Investiții
în Întreprinderi (Enterprise Investment Scheme - EIS), aceasta reprezentând un sistem de acordare
a unor scutiri de impozit pentru investițiile în întreprinderile mici și mijlocii, care de cele mai
multe ori nu pot accesa finanțare de la bănci.
Obiectivul subcapitolului este de a identifica cele mai importante caracteristici ale Schemei
de Investiții în Intreprinderi (Enterprise Investment Scheme -EIS), comparativ cu alte scheme de
sprijinire a investitorilor din Marea Britanie. Pentru realizarea acestui obiectiv, au fost analizate
studii publicate în literatura de specialitate, informații preluate din baze de date internaționale și
publicații ale unor organizații care administrează fonduri de investiții în Marea Britanie.
Diferențele dintre EIS și celelalte scheme de de sprijinire a investitorilor sunt analizate din
perspectiva avantajelor și dezavantajelor pe care le prezintă. În continuare sunt prezentate
rezultatele studiului pe bază de chestionar pentru evaluarea Schemei de Investiții în Întreprinderi
Pagina 109 din 508

(Enterprise Investment Scheme -EIS), chestionarele fiind transmise experților care administrează
fonduri de investiții. De asemenea, sunt prezentate organizațiile neguvernamentale care susțin
Schema de Investiții în Întreprinderi EIS, precum și două dintre fondurile de investiții principale
din Marea Britanie.
10.1.1 Structura procesului și responsabilitățile privind investițiile prin Schema de

Investiții în Întreprinderi (Enterprise Investment Scheme -EIS)
Pentru a face o investiție profitabilă, investitorii sau companiile care intermediază
tranzacțiile studiază piața, caută oportunități de investiție, analizează întreprinderile eligibile și
evaluează riscurile și câștigul potențial aferent fiecărei investiții posibile. După efectuarea
tranzacției, investițiile trebuie să fie administrate în sensul monitorizării valorii acțiunilor
achiziționate, fiind evaluate progresele în dezvoltarea întreprinderii în care s-a investit (fig. 1.1).
Fig. 10.1.1 - Gestionarea investițiilor într-o schemă de investiții în Marea Britanie

Sursa: realizat de autor pe baza publicației Cummings Lawyers for alternative investments, 2015. An
introduction to EISs and SEISs - Part 2. Online: <http://www.cummingslaw.com>, accesat 15.06.2018
Intermedierea investițiilor este recomandată în cazul Schemei de Investiții în Întreprinderi

(Enterprise Investment Scheme -EIS), din cauza riscurilor asociate relativ mari. Compania care
intermediază tranzacția este reprezentată de către un manager de investiții și este responsabilă
pentru transmiterea de rapoarte către investitori privind situația întreprinderilor în care s-a investit
și va desemna un custode, un administrator al fondului și eventual un consilier. Custodele va păstra
titlul de proprietate asupra acțiunilor, fiind împuternicit să reprezinte investitorul, iar
administratorul va monitoriza și evalua permanent investiția.
Fiind un proces complex și riscant, investiția prin Schema de Investiții în Întreprinderi
(Enterprise Investment Scheme -EIS) include o documentație amplă, inclusiv obiectivele fondului,
procesul investițional, recomandările privind perioada de păstrare a acțiunilor și veniturile
estimate, precum și „strategia de exit” (ieșirea din schema de investiții), factori de risc și costurile
implicate. Ca urmare a deciziei de a efectua investiția, se semnează un contract privind
Pagina 110 din 508
administrarea fondului de investiții între managerul de investiții și fiecare investitor, având ca
obiect gestionarea investiției, urmărindu-se obiectivele și strategiile stabilite de comun acord.
10.1.2. Avantajele și dezavantajele Schemei de Investiții în Întreprinderi (Enterprise

Investment Scheme -EIS)
Pe lângă deducerile fiscale oferite de Schema de Investiții în Întreprinderi (Enterprise
Investment Scheme -EIS), investitorii pot beneficia de diversificarea portofoliului de investiții,
realizând câștiguri importante pe termen lung.
Fondurile de investiții EIS sunt atractive pentru investitori, datorită în primul rând,
avantajelor fiscale oferite:
1. Dacă acțiunile sunt păstrate cel puțin 3 ani, investitorul primește suplimentar, prin Schema de
Investiții EIS, 30% din investiție (în limita a 1 milion £ în acțiuni cumpărate de la companiile
eligibile);
2. Companiile care păstrează acțiunile timp de cel puțin 3 ani sunt scutite de impozitul pe câștigul de
capital;
3. Acoperirea cu până la 40% a pierderilor înregistrate;
4. Companiile care realizează venituri prin vânzarea de active de orice tip, care sunt reinvestite prin
Schema de Investiții EIS, beneficiază de scutiri la impozitul pe câștigul de capital;
5. Companiile sunt scutite de taxele de succesiune pentru acțiunile păstrate cel puțin 2 ani.
Investițiile prin Schema de Investiții în Întreprinderi EIS conduc la un profit cu până la
231% mai mare, comparativ cu investițiile care nu beneficiază de reducerile de taxe și stimulentele
oferite de aceasta schemă de investiții (Tabelul 10.1.1).
Investițiile într-un fond de investiții EIS sau direct într-o întreprindere eligibilă pentru
Schema de investiții EIS au și dezavantaje, implicând riscuri importante și o perioadă minimă de
păstrare a acțiunilor și anume:
1. Schema de Investiții în Întreprinderi EIS asigură avantaje fiscale, în măsura în care acțiunile se
păstrează pe termen mediu și lung;
2. Riscurile aferente investiției sunt ridicate, dat fiind faptul că întreprinderile au nevoie de sprijin
pentru dezvoltare și nu sunt listate la bursă, astfel încât nu există garanții privind profitabilitatea
investiției;
3. Întreprinderile în care se investește, fiind de regulă într-un stadiu de dezvoltare, folosesc capitalul
existent pentru dezvoltare, lichiditățiile fiind foarte scăzute sau inexistente. Astfel, retragerea din
schema de investiții poate fi îngreunată, acțiunile achiziționate neavând acoperire în lichidități;
4. Cei mai mulți investitori contractează un terț pentru efectuarea tranzacției și administrarea investiției
și nu monitorizează în mod direct întreprinderile în care au investit. Există riscul transmiterii de date
incorecte, neclare sau cu întârziere de la managerul investiției, către investitori;
Pagina 111 din 508

5. Lipsa unui istoric sau existența unui istoric limitat al fondului de investiții implică multe incertitudini
pentru investitori.
Tabelul 10.1.1: Simularea investiției cu și fără Schema de Investiții EIS
Investiție de 100000£ în 10 companii (10000£/companie)

10000£ într-o singură 50000£ în 5 companii 40000£ în 4 companii
companie (profit mediu 500%) (profit mediu 150%) (profit mediu 0%)
50000£ 75000£ 0£
125000£
Prin Schema de investiții EIS Fără Schema de investiții EIS
Venit brut 125000£ Venit brut 125000£
Cost brut 100000£ Cost brut 100000£
Profit brut 25000£ Profit brut 25000£
Impozit pe profit 0% 0£ Impozit pe profit 20% -5000£
Stimulent investiție 30% 30000£ Stimulent investiție 0% -
Stimulent pierdere 40% 11200£ Stimulent pierdere 0% -
Profit dupa impozitare 66200£ Profit dupa impozitare 20000£
Total venit 166200£ Total venit 120000£
Procent profitabilitate +66% Procent profitabilitate +20%
Sursa realizat de autor pe baza publicației Downing LLP, 2017. A guide to Enterprise Investment Schemes. Online:
<http://www.downing.co.uk>, accesat 13.06..2018.
10.1.3. Istoricul Schemei de Investiții în Întreprinderi (Enterprise Investment Scheme

– EIS)
Lansarea în anul 1994 a Schema de Investiții în Întreprinderi EIS a facilitat finanțarea a
peste 26.355 companii, totalizând aproape 16,2 miliarde £.
În anii 2014-2015 Schema de Investiții în Întreprinderi EIS a ajutat 3370 întreprinderi să
obțină 1929 milioane £ de la investitori (Figura 10.1.2).
Valoarea investiției (£)
Fig. 10.1.2 - Fonduri alocate prin Schema de Investiții în Întreprinderi, între 1993 și
2016
Pagina 112 din 508

Sursa: realizat de autor pe baza publicației HM Revenue and Customs, 2017. Enterprise Investment Scheme Seed
Enterprise Investment Scheme and Social Investment Tax Relief. Online: https://www.gov.uk/government/
organisations/hm-revenue-customs/about/statistics, accesat 16.06.2018
Conform statisticilor HM Revenue and Customs (Figura 10.1.3), în anul 2016, 3470
companii au accesat 1888 milioane £, dintre care 1645 au obținut fonduri pentru prima dată (997
milioane £).
Număr companii
Fig. 10.1.3 - Numărul companiilor care au accesat fonduri prin EIS între 1993 și
2016
Sursa realizat de autor pe baza publicației HM Revenue and Customs, 2017. Enterprise Investment Scheme
Seed Enterprise Investment Scheme and Social Investment Tax Relief. Online: https://www.gov.uk/government/
Cea mai mare pondere în investiții, peste 67%, a fost înregistrată de către companiile din
Londra și regiunea sud-est a Marii Britanii. Peste 40% din fondurile alocate în anii 2015-2016,
prin Schema de Investiții în Întreprinderi EIS, au fost direcționate către furnizorii de servicii (800
milioane £).
Criza economică din anii 2007-2008 a determinat scăderea investițiilor, introducându-se o
nouă serie de reglementări și restricții pentru companiile eligibile – limitarea investiției la 2
milioane £ și numărul angajațiilor la mai puțin de 50 de angajați. Din 2010 au fost luate măsuri
pentru stimularea investițiilor de acest tip, astfel:
- în aprilie 2010 Departamentul de Energie și Schimbări Climaterice a introdus inițiativa tarifelor fixe
(Feed in Tariffs - FiTs), vizând accelerarea investițiilor în energie regenerabilă. Din păcate, începând
cu anul 2012 majoritatea întreprinderilor ale căror acțiuni au fost tranzacționate, datorită beneficiilor
aduse de FiTs, au fost excluse din Schema EIS;
- în anii 2012-2013 ponderea reducerii impozitului pe veniturile provenite în urma investiției a crescut
de la 20% la 30%;
- începând cu anul 2012, extinderea fondurilor de investiții care vizează capitalul de risc, au dus la
creșterea plafonului investițiilor prin Schema de Investiții în Întreprinderi EIS, la 5 mil. £;
Pagina 113 din 508

- în perioada 2012-2015 investițiile s-au dublat, iar 58% dintre investiții au fost făcute în companii
care au obținut fonduri pentru prima dată (Figura 10.1.4).
Companii care obțin fonduri pentru prima dată

Companii care au obținut fonduri în mai multe runde
Fig. 10.1.4 - Numărul companiilor care au accesat fonduri prin Schema de Investiții
în Întreprinderi EIS pentru prima dată și numărul companiilor în care s-a investit prin
EIS și înainte de momentul de referință
Sursa: realizat de autor pe baza publicației HM Revenue and Customs, 2017. Enterprise Investment Scheme Seed
Enterprise Investment Scheme and Social Investment Tax Relief. Online: https://www.gov.uk/government/
10.1.4. Ponderea investițiilor prin Schema de Investiții în Întreprinderi EIS în

industriile din Marea Britanie
Investițiile prin Schema de Investiții în Întreprinderi EIS, la nivel global, au vizat în ultimii
ani, în principal, domeniul IT și serviciile, iar Marea Britanie nu face excepție. Începând cu anul
2015, prin Schema de Investiții în Întreprinderi EIS s-au investit 1,2 miliarde £ în aceste sectoare,
însemnând 68% din totalul investițiilor de acest tip, atrăgând fonduri cu 20% mai mari față de anul
precedent (Figura 10.1.5).
Pondere companii
Agricultură Pondere investiții
Construcții
Transport și comunicații
Servicii medicale, educație și altele
Manufactură
Distribuție, restaurant și catering
Activități recreaționale
Servicii
Energie și alimentare cu apă
Domeniul IT
Pagina 114 din 508

Fig. 10.1.5 - Numărul companiilor care au accesat fonduri prin Schema de Investiții
în Întreprinderi EIS în principalele industrii și ponderea investițiilor, în perioada 2015-
2016
Sursa realizat de autor pe baza publicației HM Revenue and Customs, 2017. Enterprise Investment Scheme
Seed Enterprise Investment Scheme and Social Investment Tax Relief. Online: https://www.gov.uk/government/
Aproximativ 69% din totalul companiilor care au obținut fonduri prin Schema de Investiții
în Întreprinderi EIS, în perioada 2015-2016, activează în domeniile serviciilor (1240 companii) și
IT (1150 companii care se ocupă de cercetare și dezvoltare, inginerie, chimie și consultanță IT).
În perioada 2015-2016, companiile din domeniul serviciilor au obținut cu 135 milioane £
mai mult decât în perioada de referință precedentă. În aceeași perioadă, în sectorul energiei și
alimentării cu apă sunt înregistrate investiții mult mai mici: în 2014-2015 s-au strâns fonduri mai
mari cu 233 milioane £, comparativ cu intervalul următor (Figura 10.1.6).
10.1.5. Calificarea întreprinderilor pentru Schema de Investiții în Intreprinderi EIS

în Marea Britanie
Schema de Investiții în Întreprinderi EIS susține întreprinderile mici și mijlocii (IMM),
care nu reușesc să obțină linii de credit sau finanțare de la bănci sau alte surse de finanțare clasice.
IMM-urile reprezintă motorul economiei la nivel global, în Marea Britanie reprezentând 99% din
sectorul privat, cu peste 15,7 milioane angajați.
Agricultură
Construcții
Transport și comunicații
Servicii medicale, educație și altele
Manufactură
Distribuție, restaurant și catering
Activități recreaționale
Servicii
Energie și alimentare cu apă
Domeniul IT

Fig. 10.1.6 – Comparație între valoarea fondurilor obținute prin Schema de
Investiții în Intreprinderi EIS în principalele industrii, în perioadele 2014-2015 și 2015-
2016
Pagina 115 din 508

(Sursă realizat de autor pe baza publicației HM Revenue and Customs, 2017. Enterprise Investment
Scheme Seed Enterprise Investment Scheme and Social Investment Tax Relief. Online:
https://www.gov.uk/government/ organisations/hm-revenue-customs/about/statistics, accesat 20.06.2018)
Condițiile de eligibilitate sunt stabilite de către HMRC152 , după cum urmează:

1. Obiectivul principal al investiției este de a susține creșterea și dezvoltarea afacerii
întreprinderilor și nu achiziționarea de noi afaceri sau acțiuni la alte companii;
2. Activele brute ale companiei nu trebuie să depășească 15 milioane £ în momentul investiției
și nu mai mult de 16 milioane £ după investiție;
3. Întreprinderile trebuie să aibă o vechime de maximum 7 ani;
4. Întreprinderea nu trebuie să aibă mai mult de 250 angajați full-time;
5. Fiecare companie poate accesa finanțare de cel mult 5 milioane £, pe parcursul a 12 luni de
la orice sursă de tip EIS, VCT, SEIS sau alte scheme de investiții guvernamentale;
6. Suma totală pe care statul o poate finanța nu poate depăși 12 milioane £ pentru o companie;
7. Companiile care aplică pentru finanțare prin Schema de Investiții în Întreprinderi EIS nu
trebuie să fie listate la bursă, cu excepția Alternative Investment Market și NEX Exchange
Growth Market;
8. Investiția implică acțiuni noi și nu achiziționarea de acțiuni existente;
9. Compania nu trebuie să controleze sau să fie controlată de către o altă organizație.
În cazul întreprinderilor bazate pe utilizarea intensivă a cunoașterii (KIBS - Knowledge
Intensive Business Services), există condiții speciale privind accesarea finanțării:
- Companiile nu trebuie să aibă o vechime mai mare de 10 ani;
- KIBS nu trebuie să aibă mai mult de 500 angajați full-time;
- Finanțarea întreprinderilor bazate pe utilizarea intensivă a cunoașterii este limitată la 20
milioane £.
Aceste companii trebuie să demonstreze că 15% din costurile operaționale sunt alocate
cercetării și dezvoltării sau inovării într-unul din ultimii 3 ani anteriori investiției. Ca alternativă,
întreprinderile bazate pe utilizarea intensivă a cunoașterii pot demostra că au alocat 10% din aceste
costuri pentru cercetare și dezvoltare sau inovare în fiecare din ultimii 3 ani, anteriori investiției.
În plus, aceste organizații trebuie să fi creat sau să intenționeze să creeze produse care fac obiectul
proprietății intelectuale sau cel puțin 20% din forța de muncă să aibă diplomă de master sau un
nivel superior de instruire.
152
Downing LLP, 2017. A guide to Enterprise Investment Schemes. Online: <http://www.downing.co.uk>,
accessed 25.04.2018.
Pagina 116 din 508
10.1.6. Analiză comparativă între Schema de Investiții în Întreprinderi (Enterprise
investment scheme - EIS) și Schema de Investiții pentru Start-up-uri (Seed Enterprise
Investment Scheme - SEIS)
Pentru companiile care doresc accesarea de fonduri guvernamentale în Marea Britanie, prin
schemele de investiții, există anumite condiții de eligibilitate, inclusiv restricții și limite de
finanțare. Deși atât schema de investiții EIS, cât și SEIS se adresează IMM-urilor, principalele
diferențe au legătură cu mărimea companiilor și vechimea acestora (Tabel 1.2).
Tabel 10.2: Condiții de eligibilitate pentru companiile care doresc accesarea de fonduri
prin schemele de investiții guvernamentale din Marea Britanie
Nr. Schema de investiții Schema de investiții

Condiții de eligibilitate
crt. EIS SEIS
1. Cotat la bursă NU NU
2. Vechimea companiei maximum 7 ani maximum 2 ani
3. Număr angajați cel mult 250 cel mult 25
4. Active brute 15 milioane £ maximum 200000 £
Sursă: autor
Compania eligibilă pentru vânzarea acțiunilor prin Schema de Investiții în Întreprinderi

EIS trebuie să fi fost înființată sau să fi făcut prima tranzacție comercială cu cel mult 7 ani în urmă
(sau cel mult 10 ani în cazul Knowledge Intensive Business Services –KIBS). Excepția de la
această regulă o reprezintă situația în care a fost deja facută o altă investiție prin schemele de
investiții EIS, SEIS sau VCT după lansare sau investiția reprezintă cel puțin 50% din cifra de
afaceri medie din ultimii 5 ani sau este folosită pentru introducerea unui nou produs sau lansarea
pe o piața dintr-o zonă geografică nouă153.
Atât în cazul schemei de investiții EIS, cât și SEIS, limita de investiție este de 12 milioane
£ sau 20 milioane £ pentru întreprinderile bazate Knowledge Intensive Business Services -KIBS,
inclusiv investițiile în companii care au fost la un moment dat filiale cu acțiuni de peste 51% într-
una din companiile în care s-a investit deja. Companiile în care se investește trebuie să limiteze
tipurile de activități comerciale care nu sunt eligibile (investiții, activități financiare, imobiliare
etc.) la 20% din totalul activităților.
Companiile eligibile vor vinde acțiunile în vederea dezvoltării și creșterii afacerii, luând în
considerare activitățile declarate. Finanțarea va fi folosită în scopul tranzacțiilor eligibile în cel
153
Stevens and Bolton LLP, 2016. Enterprise investment scheme (EIS) and Seed enterprise investment
scheme (SEIS) overview. Online: <http://www.stevens-bolton.com>, accessed 02.06.2018.
Pagina 117 din 508
mult 2 ani în cazul schemei de investiții EIS și 3 ani în cazul schemei de investiții SEIS. De
asemenea, deși nu se folosesc de finanțarea obținută, filialele companiilor cu peste 51% din acțiuni
trebuie să întreprindă activități eligibile.
Companiile care urmăresc finanțarea prin schemele de investiții EIS sau SEIS trebuie să
aibă sediul în Marea Britanie pentru cel puțin 3 ani de la data tranzacționării acțiunilor. Acestea
nu trebuie să aibă dificultăți financiare și nu trebuie să aibă acorduri valabile pentru cesionarea
unor contracte sau bunuri (tabelul 1.3).
Tabel 10.3: Avantajele fiscale oferite de schemele de investiții EIS și SEIS

în Marea Britanie
Schema de Schema de investiții
Nr. crt. Avantaje fiscale investiții SEIS
EIS
1. Investiție maximă 1 milion £ 150000 £
2. Perioadă minimă de păstrare a
cel puțin 3 ani cel puțin 3 ani
acțiunilor
3. Stimulent investiție 30% 50%
4. Impozit pe profit Nu Da
5. Amânare la plata impozitelor Da Da
6. Impozit pe venit Nu Nu
7. Taxe succesorale după 2 ani după 2 ani
8. Acoperirea pierderilor Da Da
Sursă: realizat de autor pe baza publicației Enterprise Investment Partners, 2017. A clear approach to tax
efficient investing. Online: <http://www.enterprise-ip.com>, accesat 8.07.2018.
În ceea ce privește condițiile pentru investitori, fiind considerat un ajutor pentru lansarea
unei companii, în cazul schemei de investiții SEIS plafonul maxim de investiție este de 150000 £,
comparativ cu schema de investiții EIS, la care limita este de 1 milion £. Investitorii trebuie să
păstreze acțiunile achiziționate pentru cel puțin 3 ani, pentru a beneficia de deducerile fiscale și
stimulentele oferite de cele două scheme guvernamentale de investiții.
Stimulentul aferent investiției este de 30% în cazul schemei de investiții EIS și 50% în
cazul SEIS, astfel încât, în cazul în care investitorii păstrează acțiunile la companiile în care au
investit timp de cel puțin 3 ani, statul le va oferi 30%, respectiv 50% din investiția inițială (Tabelul
1.3). Principala diferență dintre cele două scheme de investiții constă în faptul că, spre deosebire
de schema de investiții EIS, în cazul schemei de investiții SEIS, dacă profitul este reinvestit într-
o schemă SEIS, 50% din acel profit este scutit de impozitare (până la 100000 £).
Pagina 118 din 508

În cazul schemei de investiții EIS, investitorii nu au voie să aibă altfel de acțiuni în
compania vizată decât acțiuni subscrise (acțiuni păstrate de investitor de la înființarea companiei)
sau acțiuni achiziționate printr-o schemă de investiții. Un alt aspect important este că investitorii
sau asociații lor nu trebuie să fie angajați sau parteneri ai companiilor în care doresc să investească,
nu pot avea dreptul asupra a mai mult de 30% din acțiuni sau capitalul de împrumut sau drept de
vot în cadrul companiilor sau filialelor companiilor.
Acțiunile tranzacționate prin una din cele două scheme de investiții trebuie sa fie “acțiuni
standard”, fără drepturi speciale asupra unor bunuri. Acestea trebuie plătite integral de către
investitor pentru a fi incluse în schemele de investiții EIS sau SEIS.
10.1.7. Opinia experților privind Schema de Investiții în Intreprinderi EIS
Potrivit unui studiu realizat de organizația Alternative Investment Report154 în perioada

2016-2017, la nivelul a 29 companii care au obținut finanțare prin Schema de Investiții în
Intreprinderi EIS, rezultă că, 14 dintre acestea au avut o creștere de peste 48% în perioada
investiției și există cazuri în care profitul a crescut de 10 ori.
Organizația a distribuit un chestionar privind schema de investiții EIS, obținând feedback
de la 127 specialiști în domeniu. Rezultatele arată că 88% dintre companiile care activează în
domeniul intermedierii investițiilor recomandă schema de investiție EIS, în creștere față de anul
precedent cu 12%. Aceasta creștere se datorează creșterii nivelului de trai din Marea Britanie,
schimbărilor privind reglementarea pensiilor, precum și nevoii de planificare a taxelor și
impozitelor.
Recomandați schemele de investiție

de tip EIS?
12%
27% Frecvent
Câteodata
Niciodata
61%
Fig. 10.7 – Recomandarea schemelor EIS

Sursă: Alternative Investment Report, 2017.
Enterprise Investment Scheme Industry Report.
Online: <http://intelligent-partnership.com>,
accesat 8.07.2018.
154
Alternative Investment Report, 2017. Enterprise Investment Scheme Industry Report. Online:
http://intelligent-partnership.com, accesat 15.03.2018.
Pagina 119 din 508
La întrebarea privind motivele principale pentru recomandarea schemei de investiții EIS,
78% din companii au menționat planificarea taxelor și impozitelor și 63% consideră că planificarea
taxelor succesorale reprezintă un avantaj important oferit de schema de investiții EIS (Figura
10.1.8).
Expunerea la un anumit sector de afaceri 3%

Impactul social pozitiv 5%
Veniturile 5%
Diversificarea portofoliului 34%
Creșterea afacerii 42%
Planificarea taxelor succesoriale 63%
Planificarea taxelor și impozitelor 78%
Proporție răspunsuri
Fig. 10.1.8 – Motive pentru recomandarea Schemei de Investiții în Întreprinderi EIS

Sursă: Alternative Investment Report, 2017. Enterprise Investment Scheme Industry Report. Online:
http://intelligent-partnership.com, accesat 15.07.2018.
Majoritatea răspunsurilor privind planificarea și selecția unei scheme de investiții de tipul

EIS fac referire la reputația prestatorului de servicii sau a companiei care intermediază tranzacția
și administrează investiția, precum și transparența activelor oferite sau considerate drept garanție
pentru investiție (Figura 10.1.9). Istoricul performanței companiilor vizate se situează pe locul 4
cu 40% dintre răspunsuri, după ce a fost considerat criteriul cel mai important în 2016.
Altele 2%
Procesul de investiție 10%
Evaluarile terților 40%
Istoricul privind performanța 40%
Experiența cu prestatorul de servicii 43%
Transparența activelor-garanție 64%
Reputația prestatorului de servicii 65%
Proporție răspunsuri
Fig. 10.9 – Care sunt cele mai importante criterii la selecția unei investiții EIS ?
Sursă: realizat de autor în baza publicației Alternative Investment Report, 2017. Enterprise Investment
Scheme Industry Report. Online: http://intelligent-partnership.com, accesat 15.07.2018.
Documentația și procedurile complexe limitează profilul companiilor eligibile pentru

schema de investiții de tipul EIS, astfel încât doar 40% dintre persoanele care au răspuns la
chestionar consideră că acest tip de schemă de investiții se pretează pentru orice investitor (Figura
10.1.10).
Pagina 120 din 508

Se pretează pentru investiții EIS doar
clienții sofisticați?
40%
60%
Da Nu
Fig. 10.1.10 – Recomandarea schemei EIS

Sursă: realizat de autor în baza Alternative Investment Report, 2017.Enterprise Investment Scheme Industry Report.
Online: <http://intelligent-partnership.com>, accesat 15.07.2018.
Potrivit figurii 10.1.11, 73% dintre experții în fonduri de investiții consideră că investițiile
prin schema de investiții EIS vor crește în următorii 2 ani, iar 22% răspund că nivelul investițiilor
va rămâne constant.
Considerați că utilizarea EIS va crește

sau va scădea în următorii 2 ani?
22%
5%
73%
Va crește Va scădea Rămâne la fel
Fig. 10.1.11 – Recomandarea schemei EIS

Sursă: realizat de autor în baza Alternative Investment Report, 2017. Enterprise Investment Scheme Industry
Report. Online: <http://intelligent-partnership.com>, accesat 15.07.2018.
Riscul aferent investiției este cea mai importantă amenințare (60% dintre răspunsuri), însă
este unul asumat, dat fiind faptul că acest tip de investiții se caracterizează prin multe incertitudini.
Al doilea cel mai important risc se referă la retragerea investiției, conform răspunsurilor transmise
de 58% dintre experți. Aceste riscuri sunt legate de nivelul lichidităților din aceste companii, care
reinvestesc continuu profitul, în vederea asigurării creșterii și atingerii obiectivelor stabilite prin
schema de investiții EIS. Asigurarea conformității reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 48%
dintre experți, iar lipsa transparenței, provocările aduse de posibile noi reglementări HMRC,
precum și lipsa experienței sunt considerate, de asemenea, factori de risc privind investițiile prin
schema de investiții EIS.
Pagina 121 din 508

Riscul investiției
Riscul retragerii investiției
Conformitate și due dilligence
Lipsa lichidităților
Eligibilitate
Lipsa transparenței
Provocările HMRC
Lipsa experienței
Altele
0% 20% 40% 60% 80%
Pondere răspunsuri
Fig. 10.12 – Care sunt cele mai importante riscuri referitoare la investițiile de tip
EIS?
Sursă: realizat de autor în baza publicației Alternative Investment Report, 2017. Enterprise Investment
Scheme Industry Report. Online: http://intelligent-partnership.com, accesat 20.07.2018.
Experții care administrează fonduri de investiții recomandă includerea de informații

adiționale la verificarea istoricului companiilor care aplică pentru acest tip de schemă de investiții,
îmbunătățirea performanței managerilor, structurarea și planificarea clară a taxelor,
disponibilitatea istoricului privind retragerea din investiții, comisionarea în funcție de
performanțe, creșterea transparenței, mai multe fonduri și creșterea lichidităților.
10.1.8. Organismele neguvernamentale care sprijină Schema de Investiții în

Întreprinderi EIS în Marea Britanie
Schema de Investiții în Întreprinderi EIS, asemenea schemei SEIS, este sprijinită de o serie
de organizații neguvernamentale, asociații și alte organizații non-profit, care oferă asistență atât
companiilor care doresc să obțină finanțare prin aceste scheme, cât și investitorilor.
Asociația EISA (Enterprise Investment Scheme Association), organizația oficială pentru
schemele de investiții de tip EIS și SEIS155, este o organizație non-profit, care are ca obiectiv
susținerea IMM-urilor, în vederea obținerii de fonduri prin cele două scheme guvernamentale de
investiții. Asociația EISA are colaborări strânse cu Trezoreria Majestății Sale (HM Trasury), cu
HMRC, cu guvernul, ministerele și membri ai Parlamentului, pentru a acționa ca o interfață între
155
Enterprise Investment Scheme Association, 2017. Grow your business with the Enterprise Investment
Scheme. Online: <http://www.eisa.org.uk>, accessed 02.06.2018.
Pagina 122 din 508
organismele de reglementare a schemelor de investiții și utilizatorii sau companiile interesate.
Platforma EISA este accesibilă online: http://www.eisa.org.uk.
Organizația BDO este o firmă de contabilitate și consultanță, membru al grupului BDO
International, care operează în peste 150 țări. BDO vizează persoane fizice, companii sau deținători
de companii cu venituri mari, pentru oferirea de servicii de consultanță privind taxele și impozitele.
BDO are o echipă specializată în schemele de investiții EIS, SEIS și VCT și oferă suport pentru
afaceri de la start-up până la maturitate. Serviciile de consultanță oferite de BDO pot fi accesate
folosind linkul: http://bdo.co.uk.
Grupul Calculus Capital reprezintă un grup de investiții, care se adresează IMM-urilor cu
o vechime mai mare de 20 de ani. Obiectivele Calculus Capital sunt atingerea potențialului maxim
al unei afacerii și al administrării acesteia. Grupul investește între 2 și 5 milioane £ în companii
care îndeplinesc anumite criterii. Mai multe detalii despre grupul de investiții Calculus Capital pot
fi accesate online link-ul: http://calculuscapital.com.
Organizația Edwin Coe este o firmă de avocatură care oferă consultanță companiilor care
doresc să obțină finanțare prin schema de investiții EIS. Obiectivele firmei îl reprezintă
structurarea afacerilor astfel încât să devină eligibile, în conformitate cu cerințele schemelor de
investiții EIS sau SEIS, precum și elaborarea documentației aferente (acorduri personalizate,
memorandum-uri și alte documente-cheie). Datele de contact ale firmei de avocatură Edwin Coe
pot fi accesate folosind link-ul: http://edwincoe.com.
GrowthInvest este o platformă independentă pentru investitori, manageri de fonduri și
averi, care oferă accesul la un portofoliu larg de investiții ce beneficiază de avantaje fiscale
importante. Obiectivul organizației este de o oferi companiilor, în căutare de finanțare,
oportunitatea de a se prezenta pe portal în vederea atragerii de fonduri de la investitorii înregistrați.
GrowthInvest facilitează aceste investiții prin intermediul site-ului www.growthinvest.com.
10.1.9. Fonduri de investiții care administrează Schema de Investiții în Întreprinderi

EIS
a) Fondul de investiții MMC Ventures
MMC Ventures este un fond de investiții din Marea Britanie, înființat în anul 2000, de
către Bruce Macfarlane, Alan Morgan and Allan Cockell, fiind axat pe companiile nou-înființate,
cu o creștere rapidă. Cu experiență în investiții bancare, consultanță privind strategiile de afaceri
și administrarea fondurilor de investiții, scopul organizației a fost acela de a accesa cele mai bune
afaceri de pe piață. MMC Ventures a început să gestioneze investiții prin intermediul schemei de
investiții EIS în anul 2005 și a creat două fonduri instituționale, care au ca scop să investească în
fondurile EIS proprii.
Pagina 123 din 508
Fondurile de investiții EIS ale MMC Ventures sunt adecvate plătitorilor de taxe, care sunt
în căutarea unui portofoliu de investiții, prin care beneficiază de deduceri de taxe și impozite și
stimulente pentru investiții156. Fiecare investitor are un administrator de cont, iar investiția minimă
acceptată este de 25000 £. Prin utilizarea schemei EIS, MMC Ventures minimizează riscurile
aferente investiției și crește profitabilitatea acestora.
Fondurile de investiții EIS nu reprezintă o entitate legală, sunt fonduri alternative de
investiții (Alternative Investment Funds - AIF), care urmează Directiva Europeană privind
administrarea fondurilor de investiții (AIFMD – Alternative Investment Fund Managers
Directive). MMC Ventures este autorizat ca manager de fonduri de investiții alternative și
urmărește să investească în 10 companii într-o perioada de 12-18 luni de la fiecare acord cu
investitorii. Capitalul este returnat investitorilor odată cu creșterea profitabilitățiil afacerilor în care
s-a investit și nu va fi reinvestit de către MMC Ventures.
În figura 10.1.13 sunt prezentate domeniile principale vizate de fondul de investiții MMC
Ventures: business intelligence (20%), vânzarea cu amănuntul (retail) (28%), digital media (12%)
și industria medicală (12%).
Resurse umane – 8%
Domeniul medical – 12% Servicii financiare – 8%
Turism și transport – 8%
Digital media – 12%

Educație – 4%
Business Intelligence –
Vânzări cu amănuntul către 20%
companii – 14%
Vânzări cu amănuntul
către consumatori – 14%
Fig. 10.1.13 – Investițiile curente ale MMC Ventures (în funcție de numărul
companiilor)
Sursă: realizat de autor în baza publicației MMC Ventures, 2017. EIS Fund Information Memorandum.
Online: https://www.mmcventures.com, accesat 20.07.2018.
156
MMC Ventures, 2017. EIS Fund Information Memorandum. Online: https://www.mmcventures.com,
accesat 20.07.2018.
Pagina 124 din 508
În ceea ce privește strategia de exit, MMC Ventures are ca scop retragerea investiției în 4-
7 ani. Fondul de investiții a efectuat investiții în 39 companii și are o rată de eșec de 22,5%.
Comisioanele percepute de fondul de investiții implică o taxa inițială de 1%, urmând ca în
primii 2 ani de la investiție să fie aplicat un comision anual de 2,5% pentru administrare (plătibil
semestrial), iar pentru anii 3, 4 și 5 tot 2,5%, dar care se plătesc la retragerea investiției. Adițional
se percepe un comision de performanță de 20% din câștigurile obținut, după returnarea investiției
inițiale către clienți.
b) Fondurile Oxford Technology

Cu o experiență de peste 30 de ani, organizația Oxford Technology se adresează
investitorilor profesioniști și are o limită minimă acceptată de 15000 £ și maximă de 309600 £
anual157. Fondul vizează companiile nou-înființate din domeniul tehnologic, în principal localizate
în apropierea orașului Oxford. Managerul fondului de investiții are relații formale și informale cu
o serie de oameni de știință din această zonă a Marii Britanii, făcând parte din mai multe rețele
profesionale. Anual Oxford Tehnology primește aproximativ 500 de cereri pentru finanțarea
companiilor, dintre care 100 organizații respectă criteriile necesare pentru atragerea investițiilor.
Oxford Technology are și un fond propriu de investiții (OTEIS), astfel încât fiecare aplicant poate
fi un posibil candidat pentru obținerea finanțării directe de la acest fond.
Strategia Oxford Technology nu se axată pe reducerea taxelor, ci pe câștigurile pe termen
lung. Astfel, compania investește aproximativ 1/3 din investiție prin schema de investiții SEIS în
primele 12 luni, urmând ca în al doilea an să fie investit 1/3 din investiție prin schema de investiții
EIS, în principal în companiile în care s-a investit prin schema de investiții SEIS. Dacă există
rezultate bune, în anul 3 se reia procesul. Astfel, după primii 3 ani, investitorii au deja în portofoliu
6-10 investiții SEIS și EIS.
Fondul de investiții trimite către clienți rapoarte semestriale privind investițiile efectuate
și indicatorii de performanță ai companiilor în care s-a investit. Comisioanele aplicate de Oxford
Tehnology sunt de 1% la semnarea contractului sau acordului, 2% în primii 3 ani pentru
administrarea investiției și 1,5% în anii 4-7. Taxa de custode percepută este de 0,175% anual, iar
bonusul de performanță este de 20% pentru fondul de investiții.
Oxford Technology a făcut prima investiție în anul 2012 și până în anul 2017 a investit
3,77 milioane £, totalizând 68 de investiții prin schemele de investiții EIS și SEIS.
157
Oxford Technology, 2017. Combined Seed Enterprise Investment Scheme and Enterprise Investment
Scheme Fund. OT(S)EIS Information Memorandum. Online: http://oxfordtechnology.com, accesat 20.07.2018.
Pagina 125 din 508
10.2 Schema „Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS)” din Marea Britanie
10.2.1. Ce sunt schemele de capital de risc?

Marea Britanie are în atenție politici publice care vizează crearea unui mediu favorabil
înființării, finanțării și creșterii afacerilor. Schemele de capital de risc ce oferă facilități fiscale sunt
o parte integrantă a acestei strategii prin stimularea investițiilor private în micile afaceri. Acest tip
de politică este recunoscută ca reprezentând o sursă de finanțare importantă pentru IMM-uri.
De la introducerea lor, acum aproape 20 de ani, o sumă de peste 16 miliarde de lire sterline
sub forma de capital de inveștiții a fost derulată prin Enterprise Investment Scheme (EIS) și prin
Venture Capital Trust Scheme (VCTs), sprijinind peste 20.000 companii. Recunoscând
dificultățile speciale pe care le întâmpină companiile de tip start-up în obținerea finanțării, a fost
introdusă, din aprilie 2012, schema Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS).
Astfel, schemele din Marea Britanie la care ne referim ca fiind scheme de capital de risc
sunt:
1. Enterprise Investment Scheme (EIS),
2. Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS) (Schema de Investiții pentru Start-up-uri)
3. Venture Capital Trust scheme (VCT),
4. Share Loss Relief (SLR).
5. Corporate Venturing Scheme (CVS).
Aceste scheme pot fi grupate pentru că au scopuri similare și anumite trăsături legislative
în comun.
10.2.2. Scopul schemelor de capital de risc

Scopul central al schemelor de capital de risc este acela de a încuraja investițiile de capital
în companii mici necotate. În general, micile afaceri, deși sunt adesea capabile să obțină
împrumuturi modeste sau posibilități de creditare, găsesc dificil să strângă valori mari de capital,
cu excepția celor mai mari și mai solide întreprinderi. Dimensiunea acestui deficit de capital este
discutabilă, dar existența unui deficit de finanțare de un anumit tip este convenită de comun acord.
Schema EIS urmărește să atragă investiții individuale (și, în anumite situații, de la anumite
fonduri). Schema VCT încurajează indirect investițiile individuale, prin intermediul unui
instrument corporatist similar cu un fond de investiții. Schema SEIS sprijină investițiile în
companii mici, în stadii inițiale și este complementară cu schemele EIS și VCT.
10.2.3. Similarități și diferențe între schemele de capital de risc din Marea Britanie
Scopul celor cinci scheme este acela de a încuraja investițiile într-un anumit tip de
companie. Definiția fiecăreia din ele variază puțin de la schemă la schemă. În cazul EIS, SEIS,
Pagina 126 din 508

CVS și SLR, scutirile sunt valabile doar pentru investiții în acțiuni ce întrunesc anumite condiții.
În schema VCT scutirile se aplică pentru investiții în acțiuni similare ale VCT, în timp ce VCT
poate face propriile investiții parțiale în alte acțiuni decât cele de acțiuni eligibile sau credite
convertite în acțiuni sau credite. În cazul EIS, SEIS și al schemei VCT, scutirile sunt valabile
pentru indivizi, și, în anumite circumstanțe pentru EIS, pentru anumiți administratori. În cazul
CVS, scutirile sunt valabile doar pentru acele companii care au realizat investiții până la 31 martie
2010.
10.2.4. Ajutorul de stat

Atât EIS, cât și schema VCT sunt ajutoare de stat aprobate și orice schimbare a acestora
necesită aprobarea Comisiei Europene înainte de implementare. Ajutorul de stat se referă la
formele de asistență din partea unei entități publice, sau a unui organism finanțat din fonduri
publice, oferită unor entități selectate (orice entitate care pune bunuri sau servicii pe o anumită
piață), care are potențialul de a distorsiona competiția și de a afecta piața dintre statele membre ale
Uniunii Europene. Ca principiu general al Tratatului Uniunii Europene este interzis ajutorul de
stat, dar se recunoaște faptul că există circumstanțe în care oferirea de ajutor de către statele
membre este necesar pentru a ajuta la atingerea obiectivelor Comunității și conține un număr de
excepții ce permit statelor membre să acorde ajutor de stat legal.
În cazul schemelor EIS și VCT, este vorba despre investiții avantajate din punct de vedere
al taxelor în anumite companii, ceea ce constituie ajutor de stat. Cadrul de aprobare al Comisiei
Europene este acela al normelor ce stabilesc condițiile în care statele membre ale UE pot acorda
ajutoare pentru a facilita accesul la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii.
Investițiile realizate în cadrul schemei SEIS sunt de asemenea sub incidența ajutorului de
stat. Totuși, nivelul ajutorului oferit de către schemă se află sub nivelul la care este necesară
notificarea Comisiei, cu condiția ca schema să fie în conformitate cu regulamentele CE privind
ajutorul de minimis. Pentru toate cele trei scheme, autoritatea britanică pentru taxe, plăți și servicii
vamale (HMRC) trebuie să aibă toate datele legate de investiții avantajate din punct de vedere
fiscal într-un mod suficient de detaliat pentru a demonstra că ajutorul este justificat și a oferi aceste
date Comisiei la cerere.
10.2.5. Contextul apariției schemei SEIS în Marea Britanie

În perioada legată de criza economică, a existat o atenție specială a politicilor din Marea
Britanie de a stimula întreprinderile mici și mijlocii (IMM). În acest sens, guvernul britanic a
anunțat în bugetul pentru anul 2011 că va susține propunerile legate de susținerea investițiilor în
companii mici, aflate în stadii inițiale (early stage). Introducerea schemei SEIS în Legea
bugetului din 2012 a fost parte a acestui sprijin.
Pagina 127 din 508
SEIS a intrat în vigoare în 2012, cu scutiri de impozit pentru investiții realizate după 6
aprilie 2012. Formularele de aplicație au fost disponibile din septembrie 2012. Schema a fost creată
pentru a ajuta micile companii britanice să strângă finanțări de până la 150.000 lire, prin oferirea
de scutiri de taxe investitorilor.
O schemă „soră” a EIS – Schema de investiții în întreprinderi, SEIS diferă prin țintirea
exclusivă a companiilor de tip start-up cu o vechime până în doi ani. Schema SEIS vizează aceste
companii noi (seed) deoarece investitorii le percep adesea ca fiind cele mai riscante afaceri, și de
aceea nu primesc atât de multe investiții precum investițiile mici „mai mari”. SEIS este
complementară schemei EIS, deja existente, ca o recunoaștere a dificultăților speciale, particulare,
pe care companiile aflate în stadii inițiale le întâmpină în atragerea de investiții, prin oferirea de
scutiri de taxe la un nivel mai ridicat decât cel oferit de schema EIS, deja existentă.
SEIS se aplică companiilor mici, start-up, în mod specific celor cu mai puțin de 25 de
angajați și active în valoare de până la 200.000 lire sterline, sau celor care tranzacționează sau
caută să înceapă o nouă afacere în sectoare sau domenii eligibile. Jucătorii cheie implicați în
schema SEIS sunt:
Figura 10.2.1 Participanții la schema de finanțare SEIS

Sursa: Autorul
Stimulentul oferit de SEIS se îndreaptă spre investitori, care pot investi până la 100.000
lire sterline (aproximativ 528.140 lei) pe an fiscal în cadrul acestei scheme. Specific, se oferă o
reducere a impozitului pe venit de 50% din suma investită și o reducere a impozitului pe profit
către investitorii individuali cu un portofoliu nu mai mare de 30% din asemenea companii,
Pagina 128 din 508

incluzând directorii companiei.
Investitorii nu pot solicita aceste scutiri înainte ca HMRC să aprobe faptul că investiția și
compania îndeplinesc toate condițiile de calificare. Prima etapă constă în aplicația realizată de
companie către HMRC; dacă aplicația este aprobată atunci HMRC autorizează compania să
solicite formularele de creanțe ale investitorilor săi. HMRC operează de asemenea o facilitate de
asigurare în avans neobligatorie care permite companiilor să ofere informații în avans legate de
emiterea acțiunilor, despre piața lor, structură și eligibilitate pentru SEIS, etc. HMRC le va oferi
apoi o analiză asupra șanselor de a se califica, pentru a oferi un anumit grad de confort posibililor
investitori. SEIS este administrat de două oficii mici, în Cardiff și Maidstone, Small Companies
Enterprise Centre (SCEC). Solicitările investitorilor nu sunt prelucrate de SCEC, ci de oficiile de
taxe ale investitorilor.
10.2.6. Prezentare generală a scutirilor fiscale oferite de schema SEIS

Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS) vizează sprijinirea companiilor mici, în stadii
inițiale, să obțină capital prin oferirea unei serii de scutiri fiscale către investitori individuali care
cumpără acțiuni noi în acele companii. Schema este complementară celei existente Enterprise
Investment Scheme (EIS) permițând oferirea de scutiri fiscale investitorilor din mici companii cu
risc mare.
Cele mai importante caracteristici ale schemei sunt:
• Investitorii SEIS pot pune o sumă de maxim 100.000 lire sterline într-un an fiscal, care poate
fi împărțită la un număr de companii;
• O companie poate strânge maxim 150.000 lire sterline în total, drept investiție prin SEIS;
• Investitorii nu pot controla compania care primește capitalul lor și nu pot deține mai mult de
30% din acțiuni în compania în care investesc;
• Investitorii pot primi până la 50% scutire de impozit în anul fiscal în care este realizată,
indiferent de rata marginală;
• Compania care dorește investiții trebuie să fie din Marea Britanie și să aibă un sediu permanent
în UK;
• Compania trebuie să aibă mai puțin de 25 de angajați. Dacă compania este liderul unui grup,
această regulă se aplică întregului grup;
• Compania nu trebuie să aibă mai mult de doi ani de la înființare;
• Compania trebuie să aibă bunuri în valoare de maxim 200.000 lire sterline;
• Compania trebuie să își desfășoare activitatea într-un sector aprobat – în general, nu în finanțe,
investiții, de exemplu, o companie imobiliară nu poate aduna capital prin SEIS.
Pagina 129 din 508

10.2.7. Caracteristici relevante ale schemei de finanțare SEIS pentru investitori
Schema SEIS stimulează investitori să plaseze capitalul în sectorul de mare risc al start-
up-urilor. Prin oferirea unei selecții de facilități fiscale generoase, SEIS permite investitorilor să
compenseze riscul asociat cu investiția într-un start-up, în timp ce este implicat într-o potențială
afacere de succes. Toate facilitățile fiscale devin active la trei ani după investiția inițială.
Tabel 10.2.1. Avantajele fiscale ale utilizării schemei SEIS pentru investitori
AVANTAJE FISCALE DESCRIERE
Scutirea de impozitul pe venit Scutirea de impozitul pe venit echivalează în prezent cu
45% din investiția inițială. Nu există excluderi la această
facilitate fiscală și poate fi împărțită între anul curent și cel
anterior plății taxelor pe venit. Aceasta se numește
„reportarea pierderii” și permite investitorului să
folosească orice surplus din scutirea din impozitul pe venit
pentru anul precedent dacă taxa pe venit pentru anul curent
este redusă la zero.
Scutirea fiscală aplicabilă Dacă după perioada de investiții de trei ani, se decide
câștigurilor de capital realizate vânzarea acțiunilor din afacerea SEIS în care s-a investit,
se beneficiază de o reducere de 100% a taxei asupra
oricărui câștig rezultat din asta.
Scutirea pe impozitul Dacă există alte investiții separate de SEIS, și investitorul
pe câștigul din capital decide să ia lichidități din acestea pentru a le reinvesti într-
un proiect eligibil în cadrul schemei, câștigurile de capital
din aceste investiții inițiale vor beneficia de o reducere de
50% a taxelor.
Compensarea pierderilor Dacă investiția aleasă va eșua, guvernul oferă
compensarea pierderilor care poate fi dedusă din taxele pe
alte venituri. Compensarea pierderilor se face la nivelul
celei mai ridicate rate de impozitare a veniturilor.
Capitalul investit (minus 50% pentru a lua în calcul
reducerea pe impozitul pe venit) este multiplicată cu cota
de impozitare pentru a afla suma care poate fi cerută.
Pagina 130 din 508

Scutirile de impozite pe succesiune 100% reducere a impozitului pe succesiune comparat cu
valoarea acțiunilor este garantat doi ani după data
cumpărării inițiale.
Sursa: Adaptare după http://www.seis.co.uk/about-seis
10.2.8. Caracteristici relevante ale schemei de finanțare SEIS pentru antreprenori

SEIS oferă startup-urilor și antreprenorilor o cale ideală către o finanțare vitală pentru
stadiile inițiale ale afacerii. Antreprenorul care caută investiții prin SEIS trebuie să fie pregătit să
ofere acțiuni în schimbul finanțării de capital. Nu este o schemă de împrumut între persoane fizice
sau de finanțare a creditelor.
Beneficiile aplicantului SEIS:
a) Acces la capital: găsirea unei bănci care să ofere un împrumut de tip start-up unei mici
afaceri a fost dificilă după criza din 2008. Găsirea unui împrumut cu o dobândă care să nu afecteze
respectiva afacere în primii doi ani este practic imposibilă. SEIS oferă o investiție pură, bazată pe
un schimb de capital, deci nu mai sunt necesare acorduri cu bănci.
b) Expertiza investitorului: SEIS a creat legătura dintre noi afaceri și investitorii care au
contacte și experiență în sectorul în care ele operează. Chiar dacă acest beneficiu nu este oficial
parte din schemă, investitorii se vor uita adesea la serviciile pe care le pot ei îmbunătăți și astfel
startup-ul va beneficia pe cale de consecință.
Criterii de eligibilitate în cadrul SEIS:
A. Investitori:
Pentru a fi eligibil ca beneficiar al ofertei SEIS, investitorul trebuie să se asigure că
următoarele criterii sunt îndeplinite:
✓ Investitorul trebuie să dețină acțiunile pentru minim trei ani;
✓ Compania trebuie să rămână beneficar al SEIS;
✓ Investitorul trebuie să aibă peste 18 ani;
✓ SEIS nu trebuie utilizat pentru scopul evitării taxelor;
✓ Nivelul maxim al investiției prin SEIS este de 100.000 lire sterline pe an;
✓ Nivelul maxim al acțiunilor deținute într-o singură companie să fie sub 29%;
✓ Toate acțiunile trebuie cumpărate cu cash și plătite în totalitate;
✓ Investitorul nu trebuie să fie angajat al companiei în care investește.
Pagina 131 din 508

B.Antreprenori:
Următoarele criterii trebuie îndeplinite de companie pentru a fi eligibilă și pentru a rămâne
beneficiar al SEIS:
✓ Trebuie să fie stabilită în Marea Britanie;
✓ Trebuie să fie în totalitate independentă;
✓ Trebuie să aibă o vechime de maxim doi ani;
✓ Trebuie să fie nelistată înainte de participarea la schema SEIS ;
✓ Trebuie să activeze într-un domeniu eligibil;
✓ Trebuie să aibă mai puțin de 25 angajați.
Mai jos este prezentată o listă a celor mai des întâlnite domenii de activitate ale firmelor,
care nu este exhaustivă:
✓ Companii tech;
✓ Vânzări online;
✓ Biotech;
✓ Dezvoltare de aplicații pentru telefonia mobilă;
✓ Cercetare medicală;
✓ Companii independente de film;
✓ Organizații non-profit;
✓ Restaurante și „pub-uri”.
În 2016-2017, 2260 de companii au primit investiții prin Seed Enterprise Investment

Scheme (SEIS) cu o valoare de 175 milioane lire sterline. Este o scădere ușoară față de 2015-2016,
când 2.405 companii au ridicat un total de 182 milioane lire sterline, dar este posibil ca datele
pentru 2016-2017 să fie revizuite. Peste 1700 de companii au ridicat finanțare în cadrul SEIS
pentru prima oară în 2016-2017, reprezentând 148 milioane lire. Investiția medie per companie în
cadrul SEIS a fost de aproximativ 78.000 lire sterline. În 2016-2017, companiile din sectorul de
IT și comunicații au primit 68 milioane lire investiții (39% din totalul investițiilor SEIS).
Figura 10.2.2 : Nivelul fondurilor ridicate prin SEIS, din 2012-2013 până în 2016-
2017
Pagina 132 din 508

Sursa: HM Revenue & Customs, Enterprise Investment Scheme. Seed Enterprise Investment Scheme and Social
Investment Tax Relief. May 2018.
/https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/710986/May_201
8_Commentary_EIS_SEIS_SITR_National_Statistics.pdf. Accesat: 2.07.2018
De la lansarea schemei în 2012-2013, 8.440 companii au primit investiții și 799 milioane

lire sterline au fost ridicate drept investiții.
Figura 10.2.3 Numărul de companii care au ridicat finanțare prin SEIS din 2012-
2013 până în 2016-2017
Figura 10.2.4 Nivelul investiției primite de noi companii prin SEIS și de companii care
au mai primit investiție prin SEIS anterior din 2012-2013 până în 2016-2017
Nivelul investiției (milioane lire)
Pagina 133 din 508

Pagina 134 din 508

10.3 Schema Venture capital trust (VCT) - Marea Britanie. Aspecte generale
și consecințe asupra mediului de afaceri
Programul Venture Capital Trust (VCT) a fost introdus în Marea Britanie în anul 1995, și
reprezintă una dintre cele trei scheme de capital de risc bazate pe impozite, alături de Schema de
investiții pentru întreprinderi (Enterprise Investment Scheme) și Schema de investiții pentru
întreprinderile aflată în faza incipientă (seed) (Seed Enterprise Investment Scheme).
Scopul principal al acestei scheme este să ofere suport investitorilor individuali pentru
finanțarea afacerilor mici, necotate la bursă, cu un grad sporit de risc, prin intermediul capitalului
de risc.
Fondurile de capital de risc sunt, în general, similare cu trusturile de investiții și sunt
administrate de către managerii de fonduri care sunt, de obicei, membri ai marilor grupurilor de
investiții. Investitorii subscriu acțiuni în cadrul fondului, care la rândul său investeste în
companiile tranzacționate, oferindu-le fonduri pentru a se dezvolta și crește158.
Principalele caracteristici ale schemei acestor fonduri sunt, conform guvernului de la
Londra, următoarele159:
acestea trebuie să fie listate la o bursă recunoscută în Marea Britanie;
acestea sunt scutite de impozitul pe profit pentru orice câștiguri de capital rezultate din
cesiunea investițiilor lor.
Companiile care se califică pentru investițiile din fond VCT sunt doar cele care desfășoară
activități economice având la momentul emiterii acțiunilor sub 250 de angajați echivalenți
cu normă întreagă, și active brute de maxim 15 milioane de lire sterline înainte de investiție,
respectiv 16 milioane de lire sterline imediat după investiție.
Companiile eligibile pot colecta investiții din cadrul fondului de până la 5 milioane lire
sterline în orice perioadă de 12 luni. Cifra de 5 milioane de lire sterline a fost preluată de
Schema de investiții pentru întreprinderi (EIS) sau de Schema de investiții în întreprinderi
în fază incipientă (seed) (SEIS) ca și orice alte investiții primite de companie prin
intermediul măsurilor ce intră sub incidența "Orientărilor Comisiei Europene privind
ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de capital de risc în întreprinderile mici
și mijlocii".
158
*** - Guvernul Marii Britanaii - Venture Capital Trusts: Introduction to National and Official Statistics
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/467531/150930_
OS_VCT_Intro_Note_draft_v0.2.pdf, accesat 20.06.2018;
159
Idem, p.1;
Pagina 135 din 508
Conform programului VCT, scutirile de taxe și impozite disponibile investitorilor sunt160:
Scutirea de la plata impozitului pe venit - Acționarii individuali cu vârsta minimă 18 ani
pot solicita scutirea de la plata impozitul pe venit pentru un procent de 30% din investițiile
anuale de până la 200.000 de lire sterline, cu condiția deținerii acțiunilor pe o perioadă de
minim cinci ani;
Scutirea de la plata impozitului pe dividende pentru acțiunile ordinare deținute în cadrul
fondului;
Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cesionarea de către persoane fizice a
acțiunilor ordinare deținute în cadrul fondului;
Exceptările de la plată sunt valabile pentru persoane fizice și nu pentru administratori,
companii sau alte entități care investesc în aceste fonduri. Exceptarea de la plata impozitului pe
dividende și de la plata impozitul pe câștigurile de capital sunt destinate acelora care intră în
posesia acțiunilor pe piața secundară (de exemplu la bursă sau prin moștenire) În timp ce scutirea
este destinată numai celor care subscriu pentru acțiuni noi.
160
Idem;
Pagina 136 din 508
Din perspectiva modificării de politică economică și fiscală, principalele aspecte de reținut, pot fi sintetizate în ordine cronologică conform figurii de
mai jos.
Figura nr.10.3.1. VCT - ajustări în ordine cronologică

Sursa: *** - Guvernul Marii Britanii, Venture Capital Trusts: Introduction to National and Official Statistics
- https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/467531/150930_OS_VCT_Intro_Note_draft_v0.2.pdf, accesat 14.07.2018;
Care sunt consecințele implementării acestei scheme?
În perioada 2015-2016, investitorii participanți la Venture Capital Trust (VCT) au
revendicat scutiri de impozit pe venit, în valoare de 430 milioane lire sterline, o creștere de 24,3
milioane lire (6%) față de perioada 2014-2015.
Majoritatea investitorilor VCT tind să investească sume mai mici în acest fond. Pentru
perioada 2015-16, 43% dintre investitori au avansat o investiție de 10.000 de lire sterline sau mai
puțin și doar 7% au investit peste 100.000 de lire.
Sumele investite între 150.000 și 200.000 de lire au reprezentat (28%) din valoarea totală
a investiției pentru aceeași perioadă. Distribuția investitorilor și valoarea investițiilor în perioada
2015-20116 sunt similare cu cele ale perioadelor anterioare - încă din 2004, grupul cel mai
consistent de investitori este reprezntat de cei care au avansat sume de maxim 10000 de lire sterline
.
Tabelul nr.10.3.1 Impozitul pe venit; distribuția investitorilor și valoarea investiției
pornind de la care a fost solicitată scutirea
Dimensiunea
2013-14 2014-15 2015-16
investiției
(Limita Investori Suma investită Investori Suma investită Investori Suma investită
superioară) (mil) (mil) (mil)
1000 880 0,3 1030 0,4 1210 0,5
2500 525 0.9 610 1,0 620 1,0
5000 1405 6,1 1310 5,7 1350 6,0
10000 3145 26,4 2770 23,5 2530 21,9
15000 1320 17,1 1280 16,7 1185 15,7
20000 1340 25,4 1270 24,1 1275 24,2
25000 745 17,5 760 17,9 765 18,1
50000 2160 82,5 2025 77,5 2130 82,1
75000 620 38,9 550 34,2 635 39,5
100000 595 55,7 580 54,4 635 59,7
150000 265 33,6 285 36,0 325 40,8
200000 555 107,7 585 114,1 615 120,4
Total 13545 412,3 13055 405,7 13280 430,0
Sursa: *** - HM Revenue and Customs - Venture Capital Trusts Statistics, 2017, p.6.
VCT accesează o sursă unică de capital ce se bazează pe fondurile furnizate de investitorii

privați. Prin urmare, ele completează fondurile disponibile din alte surse, cum ar fi băncile. Peste
3 miliarde de lire au fost colectate sub formă de investiții în cadrul acestei scheme până în prezent,
iar fondurile s-au dovedit a fi un mecanism durabil - fără un singur eșec al fondului pe întreaga
durată a programului. Experiența acestora de a investi în companii mai mici se va dovedi extrem
de valoroasă în realizarea creșterii în actualul mediu economic dificil, dar și în afara acestuia.
Indiferent de inițiativele au direcțiile politice existente, factorii de decizie nu ar trebui să ignore
potențialul unui astfel de instrument, demonstrat extrem de util în Marea Britanie, și ar trebui să
existe angajamente de menținere și dezvoltare a acestuia, sau a unor instrumente similare, flexibile
și adaptabile structurii economiei în care se dorește să devină operaționale.
Graficul de mai jos prezintă domeniile de activitate economică către care s-au îndreptat
investițiile fondului. Principalul beneficiar al investițiilor VCT în această perioadă, a fost industria
de agrement și ospitalitate - turism, către care au fost direcționate puțin sub 20% din capitalurile
investite. Furnizorii de servicii de afaceri au fost următorul cel mai mare beneficiar de capital -
13% din total. Popularitatea acestor sectoare în rândul investitorilor reflectă dinamica mai largă
a economiei britanice, care include o concentrare foarte mare asupra acestor activități
comerciale. Astfel, în varianta adaptării unui astfel de instrument la o piață cu o structură
diferită, acesta este un element util de luat în calcul - contribuția diferitelor sectoare la PIB,
precum și sectoarele prioritare din perspectiva avantajelor competitive și a valorii adăugate.
Figura nr. 10.3.1 Sectoarele beneficiare de investiții VCT

Sursa: *** - Supporting enterprise and growth: the role of Venture Capital Trusts, Briefing paper from
The Association of Investment Companies, 2010, p.7;
Companiile finanțate din cadrul schemei VCT prezintă și potențial de dezvoltare, care nu
este neapărat împărtășit în mod universal și de alte companii din Marea Britanie. Acest lucru este
Pagina 139 din 508
ilustrat de accentul pus pe cercetare - dezvoltare și viziunea respectiv dorința de a asigura piețele
de export. 88 dintre companiile care au beneficiat de astfel de investiții au dedicat cheltuieli
dedicate cercetării și dezvoltării în valoare totală de 55,4 milioane de lire sterline - specifice unui
strat-up în mod real inovator. Suma medie cheltuită în ultimul an al studiului (2010) a fost de
630.000 de lire sterline. 21 dintre cele 88 de companii au dedicat peste 1 milion de lire sterline
pentru activități de cercetare și dezvoltare.
102 de companii care au beneficiat de investiții VCT au furnizat date privind nivelul cifrei
lor de afaceri obținute din exporturi. Exporturile lor totale au fost de 303 milioane lire sterline (din
cifra de afaceri totală de 920,7 milioane lire sterline), în medie cu aproape 3 milioane lire pe
companie. 62 dintre aceste companii au raportat exporturi de peste 1 milion de lire sterline.
Procentajul cifrei de afaceri obținute de aceste companii în afara Marii Britanii este prezentat mai
jos.
30
de
beneficiare
25
20
15
companii
10
Număr
0 5
investiții VCT
35
Figura nr. 10.3.2. Ponderea cifrei de afaceri generată din exporturi

Sursa: *** - Supporting enterprise and growth: the role of Venture Capital Trusts, Briefing paper from
The Association of Investment Companies, 2010, p.7;
Investițiile din cadrul VCT sprijină inclusiv crearea de locuri de muncă. Conform datelor
desprinse de către The Association of Investment Companies (AIC) din sondajele realizate la
Pagina 140 din 508

nivelul a 303 companii în care s-a investit, referitoare la nivelurile de ocupare a forței de muncă,
a reiesit că forța lor de muncă totală la momentul realizării unei investiții a fost de 17.219,
înregistrând ulterior, în momentul exit-ului investitorului un nivel de 25.402. Prin urmare, aceste
companii au creat peste 8 000 de locuri de muncă, o creștere a forței de muncă de 47%. Creșterea
ocupării forței de muncă nu a fost distribuită uniform. 46 din companiile în care s-au investit au
înregistrat o scădere a numărului de angajați (de la 4.636 la momentul investiției până la 3.076),
reflectând faptul că unele companii necesitau de reorganizare pentru a asigura un model de afaceri
sănătos și potențialul de creștere161.
În timp ce pierderile de locuri de muncă sunt o evoluția negativă, este de anticipat faptul
că, ulterior reorganizării ca urmare a investiției și realizării afacerii pe baze solide și sustenabile,
aceste locuri de muncă vor fi mai durabile în condițiile în care compania a primit capitalul necesar
și este acum aliniată unor standarde profesionale ce vin ca o condiție sine qua non a investiției. În
afara acestor beneficii oferite de investițiile VCT, este foarte probabil ca orice companie să nu-și
poată susține modelul de afaceri și capacitatea de angajare de forță de muncă. De asemenea, în
timp ce aceste întreprinderi s-ar fi putut confrunta cu o reducere inițială a forței de muncă, acestea
ar trebui acum să se afle într-o poziție mai bună de creștere și, să creeze mai multe locuri de muncă
în viitor. Participarea VCT la o companie mică este un proces dinamic, iar procesul de creare
locuri de muncă ar trebui analizat în dinamică pe un interval mai lung, deși acestea nu sunt
unicul impact pozitiv al investiției, ci mai degrabă unul direct însoțit de o serie de alte efecte
pozitive economice și sociale cu caracter indirect. Acestea vin să justifice și să compenseze
sprijinul public acordat la nivel fiscal.
Un avantaj critic al schemei VCT este faptul că aceasta operează în Marea Britanie,
permițând sprijinirea în mod unic a companiilor emergente/startup-uri care se confruntă cu un
deficit de finanțare oriunde s-ar afla.
Derularea schemei a necesitate implicarea în activitățile de investiții a 36 de administratori
de fonduri specializați pentru administrarea portofoliul, iar jumătate din timpul managerului este
dedicat identificării oportunităților de investiții adecvate și selectării celor mai atractive. Un efort
semnificativ este, de asemenea, dedicat exploatării portofoliului și furnizării de contribuții în
direcția companiile care investesc. Pentru a îndeplini aceste sarcini, managerii VCT angajează
circa 200 de profesioniști în domeniul investițiilor, cu o vastă experiență în domeniu, precum și
aproximativ 150 de angajați162. Astfel, acest tip de schemă are la bază o masă critică de specialiști
ce oferă sprijin atât companiilor care investesc, dar mai ales companiilor ce beneficiază de
161
: *** - Supporting enterprise and growth: the role of Venture Capital Trusts, Briefing paper from The
Association of Investment Companies, 2010, p.10;
162
Idem, p.11;
Pagina 141 din 508
investiții. Know-how-ul unei piețe financiare cu tradiție este astfel valorificat la maxim cu
scopul eficientizării activităților de investiții și multiplicării rezultatelor economico-financiare.
10.4 Rețele de business angels în Țara Galilor

Mediul economic din Țara Galilor este caracterizat de o serie de industrii, cum ar fi
cărbunele și oțelul, care s-au restrâns sub presiunea concurenței mondiale. În ultimele decenii, Țara
Galilor a progresat mai puțin decât restul Regatului Unit. Acest lucru este vizibil pe mai mulți
indicatori economici, atât indicatori cum ar fi șomajul și veniturile, cât și indicatorii de afaceri,
cum ar fi numărul de întreprinderi nou înființate și numărul de noi locuri de muncă create (Mariott
& Davies, 2006). Anchetele globale privind monitorizarea antreprenoriatului pentru perioada
2002-2006 au constatat că activitatea de investiții informale din Țara Galilor era puțin sub media
din Marea Britanie, cu 1,2-1,4% din populația adultă care se pretinde a fi implicată într-o astfel de
activitate, comparativ cu o medie de 1,5% în Marea Britanie.
Un studiu de fezabilitate de la Universitatea Cardiff în 1996, însă, a concluzionat că există
o rațiune pentru un BAN163 în Țara Galilor și că numărul de îngeri care ar putea fi ținta unei BAN
ar fi de 150-200 și va face aproximativ 15-20 de tranzacții pe an. În urma acestui studiu, Xenos a
fost înființată în 1997 ca BAN național subscris de guvernul galez. Ea este organizată cu un birou
central, un manager general și patru manageri regionali. Xenos este organizat în filiale regionale
pentru a reflecta geografia Țării Galilor.
Dezvoltarea pieței de capital de risc din Țara Galilor a continuat în mare parte ca și în alte
părți ale Europei. În trecut, accentul a fost pus pe investiții mai mici, dar, pe măsură ce piața a
urmat ciclul general, tendința a fost spre oferte mai mari în companii mai mari și mai mature.
Dezvoltarea pieței îngerilor de afaceri din Țara Galilor nu a urmat tendințe similare cu piața
formală de capital de risc. În special, tendința spre o mai mare concentrare pe investițiile în etape
ulterioare nu este evidentă. În schimb, există o tendință spre mai multe investiții MBO / MBI de
către îngeri.
O altă tendință este creșterea pieței de succesiune, pe care BA164 o găsesc a fi atrăgătoare.
Xenos ajută ca să găsească cumpărători (buyers) pentru proprietarii de afaceri care doresc să se
retragă. În cele din urmă, există o tendință crescută de sindicalizare. Deoarece Țara Galilor este o
societate destul de compactă în care rețelele sunt puternice și factorul "pe cine cunoști" este utilizat
pe scară largă, există legături puternice între diferiți actori precum Finance Wales, Xenos, bănci,
alte organizații din sectorul public și subvenții guvernamentale. Acest lucru a avut un impact
pozitiv asupra dezvoltării companiei Xenos și nu a fost decât o perioadă scurtă de timp după ce s-
163
BAN: Business Angels Network
164
BA: Business Angel
Pagina 142 din 508
a stabilit că funcționează pe o bază funcțională. Xenos a fost integrat și recunoscut rapid, parțial
datorită faptului că persoanele implicate în rețea de la început au fost deja implicate în comunitatea
de investiții.
În cei 10 ani de la înființarea rețelei în 1997, un număr de 288 de îngeri s-au înregistrat în
rețea. Au fost 120 de îngeri în rețea la sfârșitul lunii decembrie 2007. Xenos a facilitat peste 120
de oferte în această perioadă, mobilizând peste 20 de milioane de lire sterline în peste 150 de
companii. Îngerii sunt recrutați prin recomandări, și prin intermediul investitorilor înregistrați.
Conștientizarea generală înaltă de care se bucură BA a ajutat la recrutare.
În plus, managerii centrali și regionali urmăresc persoanele care și-au vândut afacerea. În
mod tipic, după șase luni, acești foști proprietari de afaceri tind să obosească iar Xenos este
esențială pentru a ajuta astfel de oameni să se implice din nou în afaceri, în calitate de business
angels, ajutându-i să se pregătească pentru această nouă etapă.
Există un registru cu preferințele și resursele investiționale ale îngerilor. Nu există nicio
taxă de intrare, dar înregistrarea în acest registru se face numai prin recomandări. Rețeaua costă
anual 300 000 de lire sterline, majoritatea fiind sub formă de salarii. Buletinele de investiții și
zilele de prezentare sunt folosite permanent, dar accentul principal pe potrivire este literă de lege,
deoarece managerii din Xenos au o cunoaștere bună a BA și a clienților de afaceri și, prin urmare,
știu care dintre îngeri ar fi interesați de o anumită afacere. Măsurile de performanță utilizate sunt
numărul de contracte, sumele investite și locurile de muncă (deși acest lucru este o măsură
diversificată și este înregistrat doar ca efect al investiției inițiale, în timp ce creșterea ulterioară nu
este vizibilă în înregistrări).
Alte măsuri, cum ar fi numărul de oportunități prezentate, prezentările companiilor și alte
activități de rețea sunt de asemenea incluse în criteriile de evaluare. Mariott și Davies (2006) au
concluzionat în studiul rețelei că Xenos că a reușit să medieze oferta și cererea de capital BA și a
reușit să depășească diferitele critici adesea ridicate împotriva BAN-urilor. Un factor important în
acest succes a fost faptul că oamenii care au condus Xenos au avut o înțelegere a practicilor de
investiții ale BA din sectorul privat.
Concluzii:
Povestea DBAN165 arată că rețeaua a fost închisă în ciuda unei investiții financiare relativ
mari în ceea ce privește înființarea și funcționarea sa inițială. Acest lucru poate fi atribuit în parte
unor decizii interne privind modul în care a fost operată rețeaua, cum ar fi decizia de a face
investiții majore în portalul de internet, care, în practică, nu a generat beneficiile așteptate.
165
Rețeaua de Business Angel din Danemarca (DBAN)
Pagina 143 din 508

În primul rând, starea pieței în general a lăsat piața de capital de risc oarecum ezitantă să
investească și a avut un impact asupra măsurii în care BA ar putea fi mobilizați și a modului în
care atât comunitatea BA, cât și banca centrală ar putea fi poziționate pe piața de capital. În special,
prăbușirea bubble-urilor IT în 2000 a dus la pierderi substanțiale pentru mulți ingeri de afaceri care
au părăsit apoi piața.
În al doilea rând, au existat presiuni din partea partenerilor de finanțare pentru a prezenta
rezultate într-un orizont de timp nerealist, rezultate care au fost măsurate prin criterii foarte
restrânse.
Nu a existat o înțelegere a funcției societale mai largi a unei BAN, și nu a dorit să se vadă
BAN ca parte a infrastructurii de sprijin pentru afaceri, mai degrabă decât unul dintr-o serie de alte
sisteme de politici.
Aplicarea criteriilor tradiționale, înguste pentru evaluarea rețelelor de business angels este
inadecvată și poate oferi doar o imagine parțială a impactului BAN.
Povestea creșterii și căderii DBAN arată că inițiativa a fost stinsă între presiunile politice,
nerăbdarea și lipsa de înțelegere a beneficiilor mai largi ale unei rețele de îngeri și, prin urmare, a
fost lăsată să moară. Momentul nefericit în ceea ce privește problemele pieței de capital nu a ajutat.
Prin contrast în Țara Galilor se dezvăluie o poveste diferită, în care persistența, răbdarea și
integrarea comunității de investiții sunt esențiale. Pentru guverne, lecția este că flexibilitatea și
răbdarea sunt absolut necesare, deoarece stabilirea completă a unui BAN este un proces lung. De
asemenea, guvernele trebuie să înțeleagă influența condițiilor economice generale asupra
funcționării BAN-urilor.
La analizarea inițiativelor guvernamentale de stimulare a piețelor de capital de risc, Lerner
(2010) subliniază faptul că acestea au, în general, perioade lungi de timp și că unul dintre motivele
cele mai frecvente pentru eșecul acestor inițiative este nerăbdarea și ignorarea contextului mai
larg, pe indicatori de evaluare înguste. Acest lucru este reflectat în cazul DBAN: nerăbdare;
imposibilitatea de a instala o evaluare mai largă și flexibilitatea, au fost factori decisivi în ceea ce
privește motivul pentru care a eșuat în cele din urmă (Christensen, 2011).
Această discuție poate fi extinsă și la alte domenii decât BAN-urile, inclusiv alte domenii
decât piețele de capital. De exemplu, evaluările sprijinului extins pentru consolidarea colaborării
între întreprinderile care au fost disponibile în Europa timp de două decenii pot măsura efectele
asupra performanței economice sau inovatoare și, într-o oarecare măsură, a transferului de
cunoștințe. Dar ele pot subestima efectele indirecte, greu de măsurat, cum ar fi transferul de
cunoștințe tacite, efecte de reputație, beneficii pe termen lung de la rețele și efecte de instruire în
creșterea abilităților de selectare și gestionare a proiectelor de colaborare.
Pagina 144 din 508

Conștientizarea în rândul guvernelor a acestor efecte secundare pozitive este importantă
pentru o evaluare cuprinzătoare a inițiativelor politice și în general pentru învățarea/replicarea
politicilor. De asemenea, s-a subliniat importanța perspectivelor de timp ale politicilor de
consolidare a BAN-urilor, iar etapele de dezvoltare pe care rețelele trebuie să le adopte ar trebui
luate în considerare la elaborarea măsurilor de sprijin. Un factor complicat este faptul că evaluările
sunt, în general, efectuate de guverne și la un moment dat. Cu toate acestea, evaluările BAN pot fi
urmărite din diferite perspective, inclusiv abordări dinamice.
Astfel, costurile și beneficiile unui BAN sunt evaluate de către îngerii de afaceri înainte de
a decide dacă să se alăture sau nu; antreprenorii care caută să obțină finanțe ar putea realiza un
calcul similar. Criteriile pe care îngerii și întreprinzătorii le utilizează pentru a face aceste evaluări
vor fi foarte diferiți de cele aplicate de guverne, fiind mult mai corelate cu micro-nivelul,
beneficiile afacerii de a participa la un BAN. De asemenea, îngerii de afaceri sunt, de asemenea,
motivați de alte considerații pentru a se alătura unei BAN: unii doresc să contribuie la construirea
comunității îngerilor de afaceri, în timp ce alții văd BAN-ul ca o infrastructură profesională și
socială pentru business angels.
De asemenea, managerii BAN sunt interesați de evaluarea BAN-urilor, dar pot aplica și
criterii diferite decât cele ale guvernelor. În timp ce guvernele vor pune cel mai mult accentul pe
eficiența BAN, cei care administrează BAN-urile sunt mai interesați de eficacitatea BAN. Pentru
managementul BAN, o implicare este că ar putea fi fructuoasă înregistrarea sistematică a oricărei
activități care ar putea contribui la efectele indirecte ale activităților lor, în plus față de efectele
directe, cum ar fi locurile de muncă create, numărul de antreprenori și business angels înregistrate
și numărul de investiții făcut. Pentru cercetătorii de evaluare a politicilor, este evidentă necesitatea
de a lua în considerare aceste efecte indirecte, inclusiv adiționalitatea comportamentală.
Adăugarea unei dimensiuni dinamice la aceste perspective diferite complică în mod clar lucrurile
în continuare. De exemplu, o creștere a gradului de conștientizare a oportunităților de finanțare a
business angel ca urmare a comercializării unui BAN ar putea crește fluxul afacerilor pentru îngerii
de afaceri care se află în afara comunității BAN. La rândul său, acest lucru ar putea însemna că
îngerii de afaceri vor avea nevoie mai puțin de BAN, ceea ce limitează stimulentele pentru guvern
în sprijinul BAN.
Cu toate acestea, aceste complicații nu trebuie să împiedice utilizarea unor evaluări
minuțioase și bine gândite. În mod ideal, criteriile de evaluare a BAN ar trebui să se schimbe în
timp, alături de creșterea specializării și dezvoltării pieței de capital de risc. În cazul DBAN, au
fost utilizate valori tradiționale pentru întreaga perioadă. Nu numai că este nevoie de mai multe
evaluări și criterii de evaluare mai nuanțate, dar este, de asemenea, necesară deschiderea adaptării
acestor criterii în funcție de evoluțiile pieței. Sunt necesare cercetări viitoare pentru a elabora o
Pagina 145 din 508

propunere specifică privind modul în care pot fi măsurate astfel de efecte indirecte (Christensen,
2011).
Fondul Xenos
Xenos166 pune la dispoziție o platformă online care permite companiilor să încarce
informații despre tranzacții către platformă, prezentând informații sau planuri de afaceri direct
persoanelor fizice înregistrate care dețin averi considerabile, oferind totodată investitorilor o sursă
ușoară și accesibilă de oportunități de afaceri pentru a le revizui în orice moment. SyndicateRoom
facilitează accesul investitorilor la fluxul de tranzacții al profesioniștilor din domeniul investițiilor
și al companiilor în creștere. Ei utilizează două fonduri de investiții EIS foarte complementare.
Fondul Twenty8 ajută la diversificarea pasivă a portofoliul într-un număr fără precedent de
oportunități EIS, în timp ce Fondul de Creștere vă oferă acces la investițiile EIS în stadiu ulterior
din portofoliul SyndicateRoom.
Xenos organizează forumuri regulate de investiții pentru a ajuta companiile să se conecteze
cu investitorii față în față. În asociere cu Banca de Dezvoltare din Țara Galilor167 Xenos oferă
împrumuturi sindicalizate. Fondul de co-investiții Angel în valoare de 8 milioane de lire sterline
oferă afacerilor din Țara Galilor o sursă principală de finanțare alternativă prin încurajarea unei
investiții de tip BA. Fondul de cinci ani sprijină crearea de sindicate și rețele de angeli din Țara
Galilor prin acordarea de împrumuturi și a capitalurilor proprii de până la 250 000 de lire sterline
investitorilor care caută co-investiții.
Xenos acordă împrumuturi și investiții pentru a începe sau a finanța anii de început ai
companiei, acestea sunt foarte flexibile și de mai multe categorii.
- Împrumuturi microeconomice £ 1,000 - £ 50,000
- Împrumuturi și fonduri de capital de la £ 50,000 - £ 5 milioane
- Credite rapide £ 1.000 - £ 10.000
- Împrumuturi microeconomice £ 1,000 - £ 50,000
Finanțare succesorală pentru orice potențial cumpărător care dorește să achiziționeze o afacere,
iată cîteva tipuri facilitate:
- o afacere care cumpără altă afacere
- o echipă de conducere care cumpără afacerea pe care o conduc
- o echipă de management care cumpără altă afacere
În domeniul IT:
166
https://www.syndicateroom.com/business-angel-networks/xenos
167
Banca de Dezvoltare din Țara Galilor este o filială a guvernului galez. Ea servește guvernul din Țara
Galilor, direcționând fondurile publice spre locul unde pot avea cel mai mare impact - pe o scară mai mare, cu o viteză
mai mare.
Pagina 146 din 508
- Oferă seed capital și de creștere disponibil pentru întreprinderile bazate pe tehnologie. Seed finance
pentru start-up-uri și spinouts pentru tehnologiile early-stage.
- Împrumuturi și pachete de capitaluri proprii pentru întreprinderi bazate pe tehnologie.
În domeniul dezvoltării imobiliare facilitează împrumuturi pe termen scurt începând de la
£ 150,000 pentru proiecte de proprietate comercială viabile din Țara Galilor:
- Dezvoltarea de noi locuințe
- Proiecte noi de birouri, industriale și depozite
- Proiecte de renovare
EIS
Schema de investiții pentru întreprinderi (EIS) este o schemă de scutire de impozite
guvernamentale din Regatul Unit, lansată în 1994, ca succesor al programului de extindere a
afacerilor, pentru a încuraja investițiile private în companiile necotate în faza incipientă.
De la lansare, sistemul a promovat peste 10 miliarde de lire sterline de investiții private, iar
succesul său a fost creditat cu guvernele pentru introducerea mai recentă a Schemei de Investiții
în Seed Enterprise (SEIS), care vizează în special companiile în primii doi ani, 150.000 în
finanțare.
SEIS
Schema de investiții în întreprinderi aflate în stadiul seed (SEIS) a fost introdusă în aprilie
2012 de HMRC pentru a ajuta companiile mici, în stadiu incipient, să strângă fonduri prin
investitori individuali, oferind o serie de scutiri fiscale pentru investițiile realizate în societățile
care se califică. Investitorii pot solicita scutiri de până la 100.000 de lire sterline investiți prin
intermediul schemei pe an și pot primi scutiri care acoperă 78% din investiția lor sau mai mult.
Schema de investiții în întreprinderi aflate în stadiul seed (SEIS) oferă o serie de scutiri
fiscale pentru investitori, de la reduceri automate la reducerea pierderilor și evitarea câștigurilor
de capital. Acestea depind de nivelul național de impozitare, astfel spus de codul fiscal în vigoare.
În plus, pentru a beneficia de majoritatea scutirilor fiscale prezentate mai sus, investitorii
trebuie să dețină acțiunile lor pentru o perioadă minimă de 3 ani în cazul UK.
Concluzii:
Faptul că BAN-urile nu sunt considerate ca o alternativă de finanțare este destul de grav pentru
o economie pentru că restrînge opțiunile pe care le au la dispoziție antreprenorii, mai ales prin
diminuarea speranței de a obține o finanțare pentru companiile aflate la început de drum.
Dacă guvernul decide să stimuleze piața de capital de risc, inclusiv BA, atunci trebuie să aleagă
dintr-o gamă de instrumente posibile, inclusiv stimulente fiscale, scheme de coinvestiție și sprijin
pentru rețelele de business angel (BAN).
BA la rândul lor se așteaptă la o perioadă de deținere destul de lungă și preferă investiții mici.
Pagina 147 din 508

BA au manifestat un interes tot mai mare în industriile de înaltă tehnologie (IT) și în investiții
în primele etape ale dezvoltării companiei. Acest interes sporit a fost cel mai probabil alimentat de
un sistem fiscal mai favorabil și un climat economic stabil.
Pagina 148 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN ŢĂRI DIN
EUROPA DE NORD

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN DANEMARCA,
FINLANDA, ISLANDA, NORVEGIA, SUEDIA
11.1 Aspecte legislative privind stimularea investitorilor individuali business

angels în Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
In zona Europei nordice - Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda - există o serie de
reglementări relevante pentru "business angels", în special legate de impozitarea în diferite faze
ale investiţiei. în plus, există modalităţi de impunere ce afectează investitorii angel indirect prin
taxarea start-up-urilor.
Mediul reglementativ şi fiscal prezintă mai multe efecte asupra investitorilor individuali
"business angels" după cum urmează168:
• "Business angels" sunt afectaţi de mai multe tipuri de taxe în diferite etape ale procesului
de investiţii, prin urmare, stabilitatea şi previzibilitatea mediului fiscal şi de reglementare este evaluată
periodic.
• În tranzacţiile transfrontaliere, dubla impunere are loc atunci când acelaşi "business angel"
este impozitat de două ori pe aceleaşi venituri. în ţările nordice, eliminarea dublei impuneri este
reglementată de Tratatul de impozitare nordică (Nordic Tax Treaty).
• Din perspectiva unui "business angel", mediul reglementativ şi fiscal de la Londra este
considerat drept cel mai bun indicator de referinţă pentru Europa.
Şi în acest caz, stabilitatea cadrului legislativ şi predictibilitatea acestuia reprezintă un
element esenţial pentru mediul de afaceri. În ceea ce priveste Europa nordică, acest cadru de
reglementare este de aşteptat să rămână stabil - 56% din respondenţii sondajului realizat de către
168
*** - Handbook to Nordic startup investor market: unleash the full potential of Nordic startups, KPMG
Oy Ab, 2017, p.3,
http://www.nordicinnovation.org/Documents/Reports/Handbook%20to%20Nordic%20Startup%20Investor%20Mar
ket%202017.pdf, accesat 10.04.2018;
Pagina 149 din 508
KPMG în 2017, nu văd schimbări majore în mediul de reglementare în viitorul apropiat169. Din
totalul repondenţilor, 56% nu se aşteaptă la nici o schimbare în mediul de reglementare, în timp
ce 9% aşteaptă îmbunătăţiri, 33% dintre respondenţi se aşteaptă ca mediul de reglementare să se
înrăutăţească iar 2% aşteaptă să se înrăutăţească semnificativ. Potrivit respondenţilor, cele mai
importante reglementări care trebuie îmbunătăţite sunt cele referitoare la susţinerea pentru zona
pieţei forţei de muncă, pieţei financiare şi reglementările privind importul/ exportul.
Reglementările care sunt considerate în prezent ca necesitând cele mai mici intervenţii sunt
reglementările privind concurenţa, mediul şi marketingul şi vânzările170.
Modalităţile de taxare care afectează investitorii de tip "business angles" pot fi grupate în
funcţie de procesul investiţional la nivelul perioadei de tranzacţionare, perioadei de deţinere
(derulare) şi momentului ieşirii.
Figura nr. 11.1.1. Structura impunerii în funcţie de faza investiţiei pentru statele
din nordul Europei
Sursa: *** - Handbook to Nordic startup investor market: unleash the full potential of Nordic startups,
KPMG Oy Ab, 2017,
ket%202017.pdf, accesat 10.03.2018, p.32;
Dubla impozitare internaţională are loc în situaţii transfrontaliere atunci când aceeaşi
persoană este impozitată de două ori pentru acelaşi venit de către mai multe ţări. Dubla impozitare
este eliminată fie prin acordarea de credite pentru impozitele plătite în străinătate, fie prin prin
scutirea de la impozitare a veniturilor.
Metoda de creditare este cea mai comună în ţările nordice şi în tratatele fiscale în general.
Scutirea se aplică numai dacă un tratat fiscal bilateral între două ţări are o clauză specifică. Pentru
a defini ţara care elimină dubla impunere, este esenţial să cunoaştem ţara care este statul rezident
(datoria generală fiscală) şi care este statul sursă (datoria fiscală limitată).
Eliminarea dublei impuneri între ţările nordice este reglementată de Tratatul de impozitare
nordică.
169
*** - Nordic Innovation Survey;
170
Idem;
Pagina 150 din 508
Tabelul următor oferă un rezumat al celor mai relevante rate de impozitare pentru ţările
nordice aplicabile inclusiv investitorilor de tip "business angels".
Tabelul nr. 11.1. Sistemul de impunere în ţările Europei nordice
Ţara
Tranzacţio- Taxă transfer 0,6-1,1% 1,6-2% 0,8-1,6% 2,5% 1,5-4,25%

nare Transferul Da Da Da Da Da
proprietăţii
(Reportare pierderi
fiscale)
Stimulente fiscale Nu Nu Da Nu Da
Derulare Impozit pe profit 22% 20% 20% 25% 22%
Procentul standard 25% 24% 24% 25% 25%
de TVA
Depreciere Da, fără Da Da Da Da
obligativit
ate
Deducerea Da, regula Da, Nu Nu Da,
dobânzilor capiatlizări general general
i reduse deductibil deductibil
e e
Impozitul pe 27-42% 30-34% 20% 25% 30%
dividende
Exit Impozit pe câstigul 27-42% 30-34% 20% 28% 25-30%
de capital (persoane
fizice)
Impozit pe câstigul 22% 20% 20% 28% 22%
de capital (persoane
juridice)
Sursa: *** - Handbook to Nordic startup investor market: unleash the full potential of Nordic startups,
KPMG Oy Ab,2017,
ket%202017.pdf
Ţările nordice îşi raportează cadrul de reglementare din domeniul economic în general, şi
al investiţiilor de tip "business angels" în particular, la referinţa Marii Britanii - sistemul de taxare
de la Londra. În continuare vom prezenta într-o manieră succintă dar specifică, cu un focus
specific, sistemul de taxare ce afectează "business angels" în diferitele etape ale investiţiei acestora
în iniţiative antreprenoriale de tip start-up şi nu numai. Toate datele prezentate în continuare au ca
sursă manualul KPMG citat anterior171 precum şi site-urile Ministerelor de Finanţe ale statelor ce
fac obiectul prezentei analize.
171
*** - Handbook to Nordic startup investor market: unleash the full potential of Nordic startups, KPMG
Oy Ab, 2017,
ket%202017.pdf, accesat 10.04.2018
Pagina 151 din 508
Danemarca nu a instituit o taxă asupra transferului de bunuri imobile, însă se aplică o taxă
pentru înregistrarea acestora - 1,660 DKK plus 0,6% din suma transferată. Taxa de timbru asupra
poliţelor de asigurare de despăgubire a fost înlocuită cu o taxă anuală de 1,1% din prima de
asigurare dacă, printre altele, poliţa respectivă este întocmită în Danemarca.
Conform legii finlandeze privind impozitul pe transfer, cesionarul este obligat să plătească
impozit pe transferul de valori mobiliare şi bunuri imobile. Nivelul impozitului pe transferul de
valori mobiliare este de 1,6% (2% pentru acţiunile societăţilor imobiliare). În Finlanda nu există
însă taxe de timbru. În afară de taxa de timbru, nu se percepe nici un impozit special asupra
transferului de proprietăţi, inclusiv a bunurilor imobile şi a acţiunilor, obligaţiunilor sau titlurilor
de valoare. Taxa de timbru se percepe numai pe actele de proprietate imobiliară, nave etc., la
niveluri de 0,8% pentru persoane fizice şi respectiv 1,6% pentru persoanele juridice. Transferul de
bunuri imobile şi de drepturi asupra bunurilor imobile este supus taxei de timbru de 2,5% din preţul
de transfer al bunului. Cu toate acestea, transferul unei fuziuni neutre din punct de vedere fiscal a
două societăţi este scutit de taxa de timbru. în afară de taxa de timbru asupra bunurilor imobile, nu
se percepe nici un impozit special asupra transferului de bunuri imobile. Nu există impozit pe
transferul de acţiuni, obligaţiuni, valori mobiliare sau bunuri imobile. O taxă de timbru se percepe
asupra transferului de bunuri imobile., nivelul standard fiind de 1,5%, iar dacă cesionarul este o
persoană juridică, nivelul taxării este de 4,25%. Baza fiscală este cea cu nivelul cel mai ridicat
dintre costurile de achiziţie şi valoarea de evaluare fiscală.
Cu privire la schimbarea dreptului de proprietate, pierderea fiscală reportată nu poate fi
utilizată pentru a reduce venitul impozabil la mai puţin decât venitul financiar net (dobânzi şi
venituri şi cheltuieli similare), inclusiv veniturile din leasing din activele de exploatare şi navele
supuse amortizării fiscale. Astfel, pierderile fiscale reportate pot compensa profiturile din
exploatare. Schimbarea dreptului de proprietate are loc atunci când mai mult de 50% din capitalul
social sau de vot al unei societăţi daneze la sfârşitul oricărui an de venit este deţinut de alţi acţionari
decât cei care îi deţin la începutul anului în care a avut loc pierderea. în anumite circumstanţe,
evaluarea modificării proprietăţii se face la nivelul ultimului deţinător. în cazul în care societatea
este inactivă în momentul schimbării dreptului de proprietate, pierderea din reportare nu poate fi
utilizată deloc.
În cazul Finlandei, atunci când au loc modificări de proprietate de peste 50% din acţiunile
unei societăţi (schimbarea directă a dreptului de proprietate) sau atunci când apar modificări de
proprietate într-o societate care deţine 20% sau mai mult o altă societate (modificări indirecte ale
proprietăţii) în cursul unui an fiscal, dreptul de a reporta pierderile fiscale din acel an şi din anii
anteriori se pierde şi se supune dispensării.
Pagina 152 din 508

În Islanda, pierderile nete de exploatare ale unei companii pot fi reportate timp de 10 ani.
Returul nu este permis. Pierderile din vânzarea activelor de capital sunt deductibile numai în raport
cu un câştig din vânzarea aceluiaşi tip de activ de capital în acelaşi an. Pierderile nete din
diferenţele de curs valutar pot fi deduse din venitul impozabil. Pierderea va fi dedusă în sume egale
pe o perioadă de trei ani începând cu anul fiscal în care a survenit pierderea.
În Norvegia transferurile de proprietate nu schimbă dreptul de a reporta, cu condiţia ca
exploatarea pierderilor să nu reprezinte motivul principal al tranzacţiei. în conformitate cu normele
fiscale suedeze, pierderile fiscale pot fi reportate pe o perioadă nedeterminată. Cu toate acestea, în
urma unei schimbări a controlului într-o companie, pot exista restricţii privind dreptul de a deduce
pierderile. În acest caz, orice pierdere fiscală reportată din anul precedent anului de achiziţie care
depăşeşte 200% din costul de achiziţie a influenţei decisive asupra societăţii poate fi reţinută. În
plus faţă de regula de limitare a valorii, orice pierdere fiscală reportată care survine schimbării
controlului este limitată în timp de cinci ani după anul în care a avut loc schimbarea controlului.
În Danemarca în perioada 2013-15, persoanele fizice au putut deduce 50% din investiţiile
în companii private. Investiţia minimă pe an a fost de 10.000 € şi cea maximă a fost de 150.000 €,
pentru a fi eligibilă pentru această deducere. În total, persoanele private ar putea deduce 150.000
€ / an.
În cazul Islandei, persoanele fizice pot deduce 50% - 3 milioane ISK (aproximativ 23.000
dolari SUA) din primele investiţii de capital în companii mici. Investiţia minimă este de 30000
ISK (aproximativ 2.300 $) pentru a fi eligibilă pentru deducerea fiscală.
În Norvegia, există o propunere legislativă în curs de desfăşurare referitoare la o schemă
de stimulente fiscale care să fie în favoarea start-up-urilor şi a investitorilor. Schema de
stimulare fiscală propusă include deduceri fiscale pentru investiţiile pe termen lung în
întreprinderi noi şi modificări ale impozitării opţiunilor pe acţiuni ale angajaţilor.
Suedia - Persoanele private pot deduce maximum 600.000 SEK dintr-o investiţie de maxim
1,3 milioane SEK şi obţin un stimulent fiscal de 30% pentru deducere. Nu se aplică investiţiilor
efectuate prin intermediul companiilor private.
Impozitul pe dividende pentru persoanele fizice variază de la 20% la 42% în ţările Europei
nordice.Taxa pe dividende este plătită în mod obişnuit de către un beneficiar (acţionar) asupra
distribuţiei capitalului. Întreprinderile sunt, de obicei, responsabile să reţină impozitul din suma
plătită conform ratei standard a impozitului pe dividende. Atunci când dividendele sunt distribuite
în străinătate, impozitul reţinut la sursă şi eliminarea eventualei duble impuneri, au la bază criteriile
tratatul fiscal aplicabil. Dividendele dintre companii sunt în general venituri scutite de impozit.
În Danemarca, la venituri de până la 49,200 DKK din dividende, procentul aplicabil este
de 27% şi respectiv de 42% peste acest prag. Veniturile de capital din Finlanda care depăşesc
Pagina 153 din 508

30.000 € sunt impozitate cu 34% iar cele de nivel inferior cu 30%. Cu toate acestea, dividendele
de la societăţi necotate sunt împărţite în venituri şi venituri din capital sau sunt scutite în
conformitate cu următoarele principii: 25% din dividendele anuale care sunt egale sau mai mici cu
8% din valoarea matematică a acţiunilor (adică, plafonul de randament de 8%) sunt impozitate ca
venituri din capital. Restul de 75% din astfel de dividende sunt scutite până la 150 mii € anual pe
acţionar individual. 15% din aceste dividende care depăşesc 150 mii EUR, dar în limita plafonului
de randament de 8%, sunt scutite, iar restul de 85% sunt impozitate ca venitul din capital al
acţionarului. în măsura în care se depăşeşte plafonul de randament de 8%, 75% din veniturile din
dividende care depăşesc acest plafon sunt tratate ca venituri, iar restul de 25% sunt scutite de
impozitare.
În Islanda, pentru persoanele fizice rezidente, dividendele sunt tratate ca venituri din
investiţii. În Norvegia, pentru persoanele fizice rezidente, dividendele sunt impozitate ca venituri
generale iar în Suedia nivelul de taxare este de 30%.
Investitorii individuali plătesc impozit pe câştigurile de capital şi ratele sunt destul de
similare cu impozitul pe dividende Problema principală a impozitului pentru un investitor, în
conexiune cu perioada de ieşire, este posibila impozitare a câştigurilor de capital. Impozitul pe
câştigurile de capital reprezintă un impozit perceput asupra profiturilor care se realizează atunci
când investitorul vinde acţiuni sau alte active cu un preţ mai mare decât preţul iniţial de achiziţie.
În Europa nordică, societăţile de investiţii trebuie să plătească impozitul pe câştigurile de
capital şi sunt, în mod normal, incluse în impozitul pe profit. Câştigurile sau pierderile generate de
acţiuni sunt scutite (cu excepţia cazului în care sunt cote comerciale). în Finlanda, scutirea se
acordă pentru câştigurile din vânzarea de acţiuni la o societate rezidentă (alta decât o companie
imobiliară sau una ce activează în domeniul capitalului de risc) şi într-o societate nerezidentă
eligibilă, dacă acţiunile au făcut parte din activele fixe ale vânzătorului şi vânzătorul a deţinut cel
puţin 10% din capitalul social al societăţii în mod direct şi continuu, timp de cel puţin un an.
Norvegia oferă scutire de taxe pentru câştigurile de capital obţinute ca urmare a cesionării
acţiunilor (identică cu scutirea aplicabilă dividendelor). În cazul Suediei, scutirea se aplică
câştigurilor de capital pe acţiuni necotate într-o societate cu răspundere limitată în Suedia şi pentru
acţiunile unei companii similare din străinătate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru acţiunile unei
societăţi cotate la bursă, cu condiţia ca acţiunile să reprezinte o pondere de 10% sau mai mult şi să
fi fost deţinute timp de cel puţin un an.
Din perspectiva evoluţiei şi progreselor ce pot fi înregistrate în direcţia dezvoltării cadrului
reglementativ şi fiscal ce ar putea stimula investiţiile de tip "business-angel", ţările din nordul
Europei se raportează la modelul Marii Britanii, îl consideră etalon, şi au în vedere alinierea la un
sistem similar celor trei scheme diferite de sprijin al investiţiilor în vigoare la Londra. Scopul
Pagina 154 din 508

acestor scheme este de a compensa eventualele pierderi ale "business-angels" prin posibilitatea
deducerii acestor sume investite din baza de impozitare.
La momentul actual, Suedia şi Islanda sunt singurele ţări nordice care oferă vreun fel de
stimulente fiscale acestor investitori, stimulente pe cale a fi actualizate şi îmbunătăţite. Există însă
şi cazuri în care investiţiile noi sunt taxate la un nivel superior celor alternative de tipul acţiuni
listate la bursă, de exemplu. Acest fapt determină scăderea interesului în investiţii de tip start-up,
inclusiv pentru "business-angels", iar soluţia stă fie în zona introducerii unor stimulente
suplimentare în cazul acestora, fie în impunerea unui sistem fiscal neutru, nediferenţiat între
diferitele categorii de active. Toate acestea sunt avute în vedere de către statele nordice în
contextul unei armonizări continue a cadrului reglementativ şi fiscal din regiune.
Dată fiind importanţa acestui mediu fiscal şi de reglementare care afectează iniţiativele de
tip "business-angel", diferenţele în domeniul ridică noi bariere pentru aceste investiţii, inclusiv la
nivel transfrontalier. Pentru a obţine un mediu din ce în ce mai funcţional pentru start-up-urile
nordice, inclusiv cu investiţii transfrontaliere, impozitarea şi reglementarea trebuie să fie
armonizate, pornind de la nivel regional. Aceasta ar contribui, de asemenea, la reducea concurenţei
între ţările nordice172.
11.2 Cadrul institutional privind stimularea investitorilor individuali business

angels în Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
Investiţiile de tip "business angels" în ţările Europei nordice au drept mecanism suport
reţele ample atât la nivel naţional şi regional care creionează agenda investiţională a membrilor lor
şi contribuie la conectarea investitorilor cu diferotele tipuri de iniţiative antreprenoriale. Figura
de mai jos prezintă o imagine a reţelelor de "business angels" active la nivel naţional şi regional
pentru Europa de nord.
NordicBAN este o reţea de "business angels" extinsă al nivelul regiunii nordice, dar şi
statele baltice, având în prezent în reţeaua sa circa 1500 de membrii. Aceasta funcţionează ca un
canal pentru investitorii de top care caută co-investitori şi caută să îmbunătăţească, de asemenea,
oportunităţile de investiţii la nivel sindicalizat.
European Angels Fund (EAF) sprijină "business angels" prin corelarea şi dublarea valorii
investiţiilor lor în companiile noi, oferă suport pentru creşterea capacităţii de investiţii prin co-
investirea în companii inovatoare în etape de seed (însămânţare), timpurie sau de creştere. Toate
172
Karhu G., - Early stage capital raising conflicts between Norwegian tech start-ups and local angel
investors, Centre of Entrepreneurship, Faculty of Mathematics and Nature Sciences, University of Oslo -
https://www.duo.uio.no/bitstream/handle/10852/42292/Georgi-Karhu--Studentnr--546761--msc-2014-innovation-
and-entrepreneurship-master-thesis.pdf?sequence=1, accesat 28.03.2018;
Pagina 155 din 508
deciziile de investiţii sunt luate exclusiv de "business angels" iar EAF dublează investiţia ingerului,
adică investeşte o aceeaşi sumă de pornire ca şi acesta. EAF nu co-investeşte la nivelul fiecărei
tranzacţii, ci, în schimb încheie contracte pe termen lung cu "business angels" şi funcţionează în
prezent în Austria, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Olanda şi Spania, intenţionând intenţionează să
se extindă şi în alte ţări europene.
Reţeaua finlandeză de "business angels" - FiBAN - este una dintre cele mai bune reţele de
business angels din Europa. FiBAN a fost recunoscut nu numai în regiunile nordice, ci şi în
întreaga lume de către "business angels" şi reţelele de "business angels" pentru acţiunile sale de
sprijinire şi dezvoltare a investiţiilor private în startup-uri.
Principalele caracteristici ale FiBAN pot fi sintetizate după cum urmează173:
• înfiinţată în 2011;
• aproximativ 600 de membri;
• 3 angajaţi;
• 100 evenimente/an;
Sarcina principală a FiBAN este de a srijini investiţiile private în start-up-uri prin:
conectarea "business angels" cu start-up-urile, promovează cele mai bune practici în rândul
"business angels", face auzită vocea "business angels" în Finlanda etc.
.
Figura nr.11.2.1. Reţele de "business angels" în ţăile Europei nordice
173
*** - https://www.fiban.org/, accesat 24.03.2018;
Pagina 156 din 508
Sursa: *** Handbook to Nordic startup investor market: unleash the full potential of Nordic startups, KPMG Oy Ab,
2017, http://www.nordicinnovation.org/Documents/Reports/Handbook%20to%20Nordic%20Startup%20Investor%
20Market%202017.pdf, accesat 10.03.2018,
Succesul operaţional al FiBAN poate fi explicat de aspecte cum ar fi gradul de deschidere şi de

activisim ridicate ale "business angels", un flux operaţional foarte bun, comunicare dinamică,
ooperarea activă cu ecosistemul de afaceri etc. Ca şi tendinţe de dezvoltare, FiBAN îşi propune să
creeze în continuare cadrul relaţiilor internaţionale necesare pentru a sprijini co-investirea,
dezvoltarea pieţei de exit (ieşire) pentru "business angels", promovarea activă a dezvoltării la
nivelul regiunii nordice a reţelelor de "business angels". în 2012 şi 2014 FiBAN a fost aleasă de
către EBAN (European Business Angels Network) ca fiind "cea mai bună reţea europeană de
"business angels"
Pentru a evidenţia rolul major pe care reţelele de acest tip îl au în sprijinirea finanţării
afacerilor incipiente din zona "business angels", este probabil suficient să aducem în discuţie
rezultatul unui studiu ştiinţific derulat în Belgia (Callewaert et al. 2010), conform căruia, acest tip
de investitori, în lipsa acestui cadru instituţional, ar fi avut cunoştinţă doar de 82% din tranzacţiile
în care sunt implicaţi actualmente.
Unul din avantajele majore ale acestor reţele este reprezentat de faptul că, dincolo de
calitatea de membrii a "business angels", aduc împreună şi alte categorii de membrii din zona
economico-financiară ce pot la rândul lor oferi un sprijin semnificativ. Ulterior suportului oferit
de Comisia Europeană EBAN odată cu înfiinţarea acesteia în 1999, sub forma unei federaţii a
reţelelor statelor membre, a început să apară şi sprijinul din partea guvernelor naţionale generând
o crestere exponenţială a numărului acestora, dar nivelul eficienţei lor desigur variază. Evaluarea
acestei eficienţe este un obiectiv central al EBAN care vizează devoltarea unui set de standarde
profesionale, de benchmarking şi de comensurare a nivelului de activitate al reţeleor existente.
Zona scandinavă reprezintă un exemplu de bună practică din această perspectivă.
11.3 Modalități de operaționalizare a investițiilor "business angels" în

Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
Baza operaţionalizării investiţiilor "business angels" în iniţiative de tip start-up este
reprezentată de accesul la capital. Astfel, o piaţă de capital funcţională este una dintre
caracteristicile esenţiale ale unui ecosistem funcţional pentru strat-up-uri, iar lipsa de capital
afectează atât aspiraţiile de creştere ale startup-urilor curente, cât şi apariţia noilor companii.
Investitorii de tip "business angels" sunt deosebit de importanţi pentru investiţiile în stadiu
incipient, dar şi datorită cunoştinţelor, knowhow-ului, experienţei pe care o aduc ca aport în
Pagina 157 din 508

companie. Există, de asemenea, o pondere crescândă a "business angels" pasivi care oferă capital,
dar nu contribuie cu cunoştinţele lor în acelaşi mod ca şi cei activi.
Pentru a identifica modalităţile de operaţionalizare prin care statul poate oferi suport la
nivel de reglementare şi nu numai mediului antreprenorial care are la bază acest tip de investiţii,
este necesar ca iniţial să fie identificată în mod corect relevanţa acestora, raportat la alte tipuri de
instrumente şi/sau mecanisme în funcţie de stadiul de dezvoltare ale unei companii. Astfel,
autorităţile publice pot identifica mai usor zonele ce necesită intervenţie sau operaţionalizare la
nivelul cadrului de reglementare administrativă, fiscală sau de altă natură. Astfel, programele
publice sprijină iniţierea companiilor cel mai adesea prin granturi, investitorii de tip "business
angel" investesc în principal capitaluri proprii şi, în majoritatea cazurilor, aceştia sunt, de
asemenea, activ implicaţi în dezvoltarea start-up-ului.
Relevant Nivel de maturitate
Seed Start-up Faza Maturitate

ulterioară
Alternative Programe publice
de "Business angels"
finanţare Capital de risc
Împrumut bancar
Crowdfunding
Figura nr.11.3.1 Relevanţa diferitelor tipuri de investiţii în funcţie de nivelul de
maturitate al companiei
Sursa: *** Handbook to Nordic startup investor market: unleash the full potential of Nordic startups, KPMG Oy
Ab, 2017,
ket%202017.pdf, accesat 10.03.2018, p.19;
Pagina 158 din 508

Figura nr.11.3.2 Programe publice de finanţare din ţările nordice
Sursa: ***- Handbook to Nordic startup investor market: unleash the full potential of Nordic startups, KPMG Oy Ab, 2017,
ket%202017.pdf, accesat 10.03.2018, p.20;
Fondurile cu capital de risc investesc capitaluri proprii în întreprinderi mici şi întreprinderi

mici şi mijlocii şi oferă oportunităţi de ieşire pentru "business angels".
Împrumutul bancar este o sursă destul de problematică de capital pentru întreprinderi noi,
deoarece băncile necesită, de obicei, fluxuri de numerar pozitive şi garanţii, iar crowdfunding-ul
devine din ce în ce mai popular servind drept instrument, inclusiv pentru atragerea şi unor
investitori de tip "business angels".
Figura de mai jos prezintă în mod sintetic diferitele programe publice de susţinere a start-
up-urilor din ţările nordice, precum şi principalele tipuri de abordări operaţionale ale acestora,
instrumentele utilizate în procesul de finanţare. Politica antreprenorială, în Norvegia, ca de altfel
în tot spaţiul nordic, este, în primul rând, responsabilitatea ministerului de resort (in cazul
Norvegiei - Ministerul Comerţului şi Industriei) care coordonează şi politica guvernamentală în
domeniul inovării. Ministerele din domeniile administraţiei locale şi al dezvoltării regionale joacă
Pagina 159 din 508

un rol major în promovarea spiritului antreprenorial în perspectivă regională. în ceea ce priveşte
condiţiile-cadru, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării
sunt, de asemenea, actori importanţi.
În cazul Norvegiei, la nivel operaţional, majoritatea fondurilor şi instrumentelor sunt
concentrate în jurul a trei agenţii; 1) Innovation Norway, care este responsabilă de împrumuturi,
granturi şi consultanţă pentru afaceri şi dezvoltare regională; 2) Consiliul de Cercetare al
Norvegiei, care este responsabil pentru majoritatea instrumentelor legate de cercetare-dezvoltare
şi 3) SIVA dezvoltare, care vizează clustere puternice regionale şi industriale prin reţele şi
instrumente de infrastructură, investiţii şi cunoaştere (revizuirea antreprenoriatului nordic privind
creşterea economică, 64). De asemenea, Guvernul a creat un număr de fonduri pentru companiile
start-up în ultimii ani. Cu toate acestea, capitalul privat pe termen lung şi cu risc ridicat este limitat.
În plus, multe scheme şi fonduri publice de granturi sunt orientate spre zonele rurale, în timp ce
activitatea de antreprenoriat este mai concentrată în jurul zonelor urbane. Această nepotrivire
aparentă reprezintă a provocare pentru sistemul norvegian (revizuirea Nordic Growth
Entrepreneurship, 65).
Dat fiind faptul că experienţele legislative ale diferitelor state variază în funcţie de
variabilele ce caracterizează sistemul economico-social specific, primul pas în operaţionalizare
oricărui cadru reglementativ, indiferent că acesta este administrativ, fiscal sau de orice altă natură
este reprezentat de evaluarea mediului local cu scopul cunoasterii şi ulterior implementării
instrumentelor optime intervalului curent de timp. Evaluarea politicilor existente la nivel
naţional este crucială în procesul de asigurare a rezultatelor vizate, dar şi a unui grad suficent de
flexibilitate care să permită adaptarea pe parcurs. De asemnea, colectarea datelor pe termen mediu
şi lung referitoare la activitatea de investiţii reprezintă un factor crucial în crearea unor politici
publice adecvate. În această activitate, rolul de colectare revine reţelelor care ulterior ofertă
instrumente suport factorilor decizionali.
Stimulentele fiscale pot încuraja investiţiile de tip "business angel" noi, dar şi cresterea
celor deja existente. Concomitent, este necesară găsirea echilibrului prevederilor prin intermediul
cărora vor fi ţintiţi în mod direct acesti investitori şi nu finanţatorii clasici. Aceste stimulente pot
asigura, aşa cum este cazul ţărilor nordice, un influx de investiţii "business angel", dar şi o crestere
constantă a numărului de investitori de acest gen care intră pe piaţă. Informarea şi conştientizarea
legate de elementele legislative cu rol de suport sunt esenţiale atât la nivelul investitorilor,
ofertanţilor de capital, dar şi la nivelul cererii (start-up-urile) sau altor stake-holderi de pe piaţă.
Pagina 160 din 508

Odată creată o piaţă funcţională pentru acest tip de investiţii, iniţiativele publice de co-
investiţie pot încuraja în continuare suplimentarea aportului privat de capital. Şi în acest caz, multe
state europene au apelat la modelele de bună practică existente deja pentru a dezvolta astefl de
fonduri de co-investiţii, iar ţările nordice reprezintă din nou un exemplu din acest punct de vedere.
Figura nr. 11.3.3. Finanţări de tip venture capital Figura nr. 11.3.4. Pondere investiţii
atrase de start-up-urile nordice (ponderi pe ţări) atrase de către ţările nordice (2014
Q1-Q3)
Sursa: date Nordic Web prelucrate de autor Sursa: date Nordic Web prelucrate de autor
11.4 Efecte – impactul asupra grupurilor țintă business angels/reprezentanții

mediului de afaceri în Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
Cadrul legislativ şi instituţional precum şi modalităţile de operaţionalizare a acestora devin
utile şi generează efecte pozitive asupra mediului de afaceri în măsura în care activitatea
investiţională se dezvoltă, în măsura în care apar beneficii atât din perspectiva start-up-urilor şi
iniţiativelor antreprenoriale tinere, dar şi din perspectiva "business angels".
La finalul lui 2014, investiţiile în cele mai importante 43 de start-up-uri nordice ajungeau
la 114,68 milioane de EUR, iar per total, la nivel regional, 401,64 milioane EUR au fost invetiţi în
127 de start-up-uri conform unor surse cum ar fi The Nordic Web confirmate de Crunchbase,
Angel List sau Mattermark174.
Ca şi destinaţie, pentru trimestrul trei al anului 2014, aproximativ 50% din investiţiile de
tip venture capital mergeau către Finlanda - 55 milioane EUR, Suedia colecta 46,52 milioane EUR,
în timp ce în Danemarca se investeau doar 13 milioane EUR.
Pentru aceeaşi perioada, un singur start-up norvegian beneficia de investiţii de timp
"business angel" şi nicunul în cazul Islandei. Suedia conduce la nivel anual pentru primele 3
trimeste ale lui 2014 cu 165,47 milioane de EUR. Start-up-urile finlandeze se situau la un nivel de
174
https://medium.com/the-nordic-web/analysis-of-funding-raised-by-nordic-startups-in-q3-and-a-look-at-
the-year-so-far-d0879bae9482
Pagina 161 din 508
122,05 milioane de EUR, iar cele daneze atrăgeau 105,2 milioane EUR, niveluri ridicate faţă de
numai 8 milioane de EUR în cazul Norvegiei sau doar 1 milion în cazul Islandei.
În ceea ce priveste benficiarii de capital, primele două locuri sunt ocupate de două companii
suedeze Tobii şi KnCMiner, iar restului topului 10 este completat de 6 start-up-uri finalandeze,
unul suedez şi unul danez în valoare de 5,8 milioane EUR - Auto Butler Series B.
Figura nr. 11.3.5. Top 10 start-up-uri nordice (milioane EUR)

Sursa: date Nordic Web prelucrate de autor
Start-up-urile nordice au înregistrat o creştere accentuată în perioada 2011-2016, în special

în zona IT (de aproximativ 80% numai pentru Stockholm şi Helsinki de exemplu). Sursele acestei
cresteri sunt diverse, de la percepţia privind corupţia din ţările nordice, unde se clasează pe poziţii
de top (de la locul 1 - cea mai redusă percepţie în Danemarca, până la locul 14 pentru Islanda -
conform clasamentului Transparency International 2016175), până la uşurinţa de a derula afaceri
unde poziţiile în top variază de la locul 3 pentru Danemarca până la locul 20 pentru Islanda, cu
Norvegia pe locul 6, Suedia pe locul 9 și respectiv Finlanda pe locul 13176.
Rolul investiţiilor de tip "business angels" în economiile statelor nordice, ca efect al
unui mediu economic şi fiscal stabil şi motivant, se reflectă în cele mai ridicate ponderi de
contribuţie la PIB dintre statele europene. Conform KPMG, acestea înregistrează nivele
superioare mediei europene, deci din acest punct de vedere, acestea reprezintă exemple de bună
practică în ceea ce priveste stimularea investiţiilor dar şi existenţa unei pieţe adecvate.
175
*** - Transparency International ranking 2016 -
https://www.transparency.org/news/feature/corruption_perceptions_index_2016, accesat 28.03.2018;
176
*** Banca Mondială - Doing business report 2017 -
http://www.doingbusiness.org/~/media/WBG/DoingBusiness/Documents/Annual-Reports/English/DB17-
Report.pdf, accesat 27.03.2018;
Pagina 162 din 508
Procentele variază între 0,02% din PIB în cazul Norvegiei şi 0,06% din PIB în cazul
Finlndei, Europa per ansamblu situându-se la un nivel de 0,02% din PIB 177
. Figura de mai jos
ilustrează aceste ponderi.
Figura nr. 11.3.6. Ponderea investiţiilor de tip "Business angels" din PIB 2014-2015
Sursa: *** - Invest Europe, Investment dataset 2007-2015 - https://www.investeurope.eu/research/invest-
europe-publications/#i;
Europa nordică prezintă, de asemenea şi un număr semnificativ de "unicorni" în rândul

start-up-urilor (start-up-uri cu o valoare de peste 1 miliard de dolari178). Un "decacorn"
desemnează o companie în valoare de peste 10 miliarde de dolari179, în timp ce "hectocornul" este
termenul utilizat recent pentru o de companie în valoare de peste 100 miliarde de dolari. Potrivit
TechCrunch, în martie 2018 existau 279 unicorni180. Cele mai mari companii de tip "unicorn" a
includ Uber, Xiaomi, Airbnb, Palantir, Dropbox şi Pinterest181. Snap, Inc. este "decacornul" cel
mai recent listat public pe 2 martie 2017. Pentru a se ajunge la un asemenea efect de dezvoltare
economică a strat-up-urilor, mediul economic local, precum şi cadrul de reglementare prezintă
facilităţi specifice, nu dor de ordin fiscal, dar şi de ordin formal privind procedurile de înfiinţare
- durata, costul şi numărul acestora.
Tabelul nr. 11.3.1. Ușurinţa deschiderii unei afaceri în ţările nordice

Danemarca Finalnda Islanda Norvegia Suedia UE
177
*** - Invest Europe, Investment dataset 2007-2015 - https://www.investeurope.eu/research/invest-europe-
publications/#i, accesat 28.03.2018
178
Lee, A. (2013) - Welcome To The Unicorn Club: Learning From Billion-Dollar Startups-
https://techcrunch.com/2013/11/02/welcome-to-the-unicorn-club/, accesat 28.03.2018;
179
Roberts, D. & Nusca, A. (2015) - The Unicorn List - Fortune, http://fortune.com/unicorns/uber-1/, accesat
28.03.2018;
180
*** - CrunchBase - The CrunchBase Unicorn Leaderboard, TechCrunch, accesat 28.03.2018;
181
Frier, S., Newcomer E. (2015) - The Fuzzy, Insane Math That's Creating So Many Billion-Dollar Tech
Companies, https://www.bloomberg.com/news/articles/2015-03-17/the-fuzzy-insane-math-that-s-creating-so-many-
billion-dollar-tech-companies, accesat 28.03.2018;
Pagina 163 din 508
Numărul de 4 3 5 4 3 5,3
proceduri pentru
începerea unei
afaceri
Durata procedurilor 3 14 3,5 4 7 10,4
(numărul mediu de
zile)
Costul procedurilor 0,2 1,0 2,0 0,9 0,5 3,7
pentru demararea
unui start-up (%
din PNB/capita)
Sursa: *** Banca Mondială - Doing business report 2017 -
http://www.doingbusiness.org/~/media/WBG/DoingBusiness/Documents/Annual-Reports/English/DB17-Report.pdf,
accesat 27.03.2018
Astfel, infrastructura şi ecosistemul existente în ţările nordice pentru nasterea şi

dezvoltatrea start-up-urilor sunt suportive şi competeitive. Sprijinul guvernamental şi politicile
privind spiritul antreprenorial sunt semnificativ favorabile şi încurajatoare, există pieţe interne
puternice în fiecare ţară nordică. Finlanda este subliniată drept exemplul celor mai bune practici
pentru promovarea mediului antreprenorial în Europa182.Mediul start-up-urilor şi al "business
angels" este relativ tânăr în multe dintre ţările nordice. Prin urmare, este nevoie de informații cu
caracter generale legate de acest domeniu investiţional pentru a creşte gradul de conştientizare.
Publicitatea pozitivă a întreprinderilor noi şi a "business angels" ar spori, de asemenea, gradul de
conştientizare şi atractivitate a procesului. Un mediu funcţional pentru strat-up-uri necesită o masă
critică de iniţiative, antreprenori şi investitori şi, prin urmare, este necesar în continuare, un efort
susţinut pentru a realiza acest lucru în toate ţările nordice.
Conform FiBAN - Reţeaua Finlandeză a Business Angels (Finnish Business Angels
Network), investiţiile de tip "business angels" din statele Europei nordice se ridicau pentru 2016
la un nivel de 300 milioane de EUR183, Suedia, Finlanda şi Danemarca fiind celei mai mari pieţe
pentru acestea, iar Norvegia şi Islanda prezintă semne de dezvoltare accelerată din această
perspectivă. Media investiţiilor unui "business angel" este de 20.000 EUR, iar participaţia medie
dobândită este de aproximativ 2% din capital184.
182
*** Global Entrepreneurship Research Association (GERA) (2018) - GLOBAL ENTREPRENEURSHIP
MONITOR, http://www.gemconsortium.org/report, accesat 02.04.2018;
183
*** - FiBAN - Finnish Business Angel Investments 2016 https://www.fiban.org/news/finnish-business-
angel-investments-2016, accesat 2.04.2018;
184
*** - sondaj FiBAN 2016;
Pagina 164 din 508
Islanda
Finlanda
50 "business
600 "business
angles"
Norvegia
350 "business
angles"
Danemarca Suedia
130 "business Aproximativ 800-1000
angels"
"business angles"
Nivel taxare 20%
Nivel taxare 20%
Figura nr. 11.4.7 "Business angels" şi start-up-uri în ţările nordice

Sursa: Handbook to Nordic startup investor market: unleash the full potential of Nordic startups, KPMG Oy Ab, 2017,
ket%202017.pdf, p.7.
11.5 Povestea rețelei daneze de business angels: Rețeaua de Business Angel din
Danemarca (DBAN)
Rolul extraordinat de important al finanțării în etapa timpurie (seed) în economia
antreprenorială a fost demonstrat de cei mai importanți cercetători ai domeniului (Freear și Wetzel,
1990; Sohl, 1999; Harrison și Mason, 2000). Din aceste studii a rezultat că există două surse majore
de capital privat pentru întreprinderi: business angels și fondurile de capital de risc. Business
angels reprezintă cea mai veche și cea mai mare sursă de capital pentru faza de seed, împreună cu
capitalurile proprii pentru creșterea unei companii (Harrison & Mason, 2000; Sohl, 2003).
Complementar cu piața business angels este piața instituțională a capitalului de risc, care
investește în primul rând în etapa ulterioară a dezvoltării unei societăți (Timmons & Sapienza,
Pagina 165 din 508
1992, Meyer et al., 1995, Timmons & Bygrave, 1997). Împreună, îngerii și capitalul de risc, oferă
majoritatea capitalului pentru întreprinderile antreprenoriale. Există o cantitate limitată de
cercetări pe piața BA de afaceri, totuși este bine cunoscut faptul că îngerii oferă majoritatea
capitalului pentru (seed) faza inițială și start-up pentru întreprinderile antreprenoriale cu creștere
semnificativă din Statele Unite.
Politicile care promovează capitalul de risc în general, și rețelele de business angel
(BAN), în special, au câștigat o atenție sporită în ultimii ani. Ca urmare, BAN-urile sunt acum
răspândite în întreaga Europă. Cu toate acestea, continuă să existe o dezbatere dacă BAN-urile ar
trebui sprijinite cu bani publici. Într-un studiu185 publicat de Christensen (2011) în cadrul
departmentului de business și management al Universității Aalborg, Danemarca, este comparat
modul în care rețeaua de BA din Danemarca (DBAN) a trebuit să facă față presiunilor politice,
nerăbdării și lipsei de înțelegere a beneficiilor mai largi ale unei rețele de BA statale. Concluzia
studiului publicat este aceea că în final a fost lăsată să moară.
Aceasta contrastează cu un alt exemplu de rețea de BA din Țara Galilor, unde Xenos186 -
rețeaua de BA din Țara Galilor- a fost rapid integrată în comunitatea de investiții.
Rezultatul constă în faptul că lipsa unei finanțări consecvente, chiar și în cazul crizelor
economice, poate șterge poziția și cunoașterea BAN-urilor de pe piețele de capital. Faptul că BAN-
urile nu sunt considerate ca o alternativă de finanțare este destul de grav pentru o economie pentru
că restrînge opțiunile pe care le au la dispoziție antreprenorii, mai ales prin diminuarea speranței
de a obține o finanțare pentru companiile aflate la început de drum. Atunci când guvernele iau în
considerare posibilitatea de a oferi sprijin continuu BAN-urilor, acestea ar trebui să evalueze nu
numai eficacitatea lor imediată, ci și dacă BAN-urile ar trebui să fie considerate parte a
infrastructurii generale de sprijinire a afacerilor mici (Christensen, 2011).
Până la începutul anilor 1990, BA au atras foarte puțină atenție ca o posibilă sursă de
finanțare pentru IMM-uri în Danemarca. În plus, industria instituțională a capitalului de risc în
Danemarca înainte de anii 90 a fost relativ tânără. Din datele statistice rezultă că majoritatea
societăților cu capital de risc au fost înființate în perioada 1983-1985, iar industria s-a dezvoltat
rapid în a doua jumătate a anilor 1980 după o perioadă de preluare. Cu toate acestea, doar câțiva
ani mai târziu, industria a scăzut dramatic, pînă la o dimensiune neglijabilă. În 1990, a fost stabilit
un record negativ pentru investițiile firmelor daneze de capital de risc, numărul societăților cu
capital de risc scăzând de la un înalt nivel de 26 la sfârșitul anilor 1980 la 12, dintre care numai 4-
5 investeau activ și atât investițiile noi, cât și oferta de capital pentru industria de capital de risc au
185
Jesper Lindgaard Christensen (2011), Should government support business angel networks? The tale of
Danish business angels network, Venture Capital: An International Journal of Entrepreneurial Finance, 13:4, 337-356
186
https://developmentbank.wales/other-services/angels-invest-wales
Pagina 166 din 508
scăzut. O mare pierdere financiară acumulată de la începutul industriei a încurajat, de asemenea,
multe companii de capital de risc să urmeze o strategie de investiții prudentă, fără riscuri, cu
majoritatea investițiilor care au loc în etapele ulterioare ale dezvoltării unei companii (Christensen
2003).
Prin urmare, guvernul a fost receptiv la ideile de mobilizare a surselor de capital care erau
rareori folosite. Business angels - care au fost în mare parte ignorați înainte de această criză - au
fost recunoscuți ca o potențială sursă de capital tradițional și capabili să creeze o piață instituțională
limitată a capitalului de risc, chiar dacă și ei au fost afectați de climatul investițional negativ. În
urma unui studiu pilot, o rețea de BANs a fost inițiată la sfârșitul anului 1991. Deși a fost limitată
în ceea ce privește domeniul de aplicare și bugetul, a reușit totuși să identifice 106 BA, în special
prin întâlniri regionale și anunțuri de presă. Cu toate acestea, acești îngeri nu au fost verificați și
au fost făcute doar câteva investiții. În 1992, sprijinul guvernamental a fost reziliat, iar rețeaua a
încetat să existe, cu excepția unei liste de persoane care, ocazional, au primit propuneri de investiții
(Christensen, 2011).
S-a subliniat apoi că ar putea fi mobilizate sume substanțiale de capital dacă deficiențele
informaționale la nivelul pieței ar putea fi atenuate și canalele de contact puse la dispoziție
(Christensen, 1992). Această declarație a fost repetată în 1998 (Christensen, 1998), de această dată
cu noi dovezi empirice care susțin solicitarea și o discuție aprofundată cu privire la posibilele
măsuri de politică și opțiunile de proiectare diferite ale unui BAN. În urma acestei propuneri, un
studiu de fezabilitate a fost realizat de Deloitte & Touche (2000) în numele Ministerului Industriei.
Acest studiu a concluzionat că resursele substanțiale, atât financiare, cât și bazate pe competențe,
ar putea fi mobilizate prin intermediul business angels, dar că există o lipsă de canale de informare.
Utilizatorii potențiali au privit pozitiv stabilirea unui BAN. Cu toate acestea, s-a concluzionat că
o astfel de BAN nu a putut fi stabilită fără intervenția guvernului. Ulterior, în 2000, fondul
guvernamental, Fondul de creștere al Danemarcei, a fost susținut din punct de vedere financiar cu
o sumă de 700.000 de euro pentru o perioadă de doi ani pentru a stabili rețeaua daneză Business
Angel Network (DBAN). Fondul de dezvoltare al Danemarcei a contribuit cu o serie de facilități
pentru găzduirea celor două persoane și a secretariatului.
După înființarea sa, DBAN a reușit să mobilizeze 200 de BA; dintre care o treime erau
membri ai unor rețele regionale de business angels. Șaptezeci de astfel de BA erau relativ activi și
s-au angajat să investească. Au fost create sau planificate alte BAN orientate regional și sectorial.
Acestea includ un BioBan axat pe biotehnologie, o industrie creativă BAN, Agro BAN, o
succesiune BAN, o BAN rezidențială din Londra și o BAN IT. Doar BioBan a mers cu adevărat.
Extinderea BAN-urilor regionale nu a depășit stadiul de planificare. BA au fost selectați și au
semnat un acord privind codul de conduită. Resursele financiare semnificative - peste 200.000 Eur
Pagina 167 din 508

- au fost puse în practică în crearea unui site electronic de găzduire pe web și au fost elaborate
instrumente juridice, cum ar fi contractele standard și de conduită. Au avut loc evenimente de
corespondență. Au fost organizate două conferințe naționale majore și mai multe seminarii, care
au contribuit în mod semnificativ la sensibilizarea clienților în privința business angels ca o opțiune
de finanțare și au arătat oamenilor de afaceri beneficiile unei entități centrale, coordonatoare. 150
de articole au fost publicate în ziare. Dincolo de orice îndoială, conștientizarea generală a business
angels în Danemarca a fost ridicată în mod semnificativ ca urmare a acestor activități.
Conștientizarea a fost pusă și în rândul oamenilor de afaceri, astfel că nu sunt singuri și că își pot
crește competențele și pot accesa contracte standardizate și alte facilități centralizate, inclusiv
apărarea intereselor lor în sistemul politic. De asemenea, creșterea gradului de conștientizare a
întreprinzătorilor cu privire la finanțarea BA ca opțiune. Aceasta, la rândul său, poate să atenueze
unele dintre asimetriile informaționale și alte deficiențe de pe piață (Christensen, 2011).
Între timp, capitalul de risc instituțional a explodat în Danemarca la sfârșitul anilor 1990,
când bubble-ul dot-com a crescut și a continuat la începutul anilor 2000 (Christensen 2003a).
Potrivit EVCA, creșterea în Danemarca a capitalului de risc a fost cea mai ridicată în Europa.
Aceste evoluții au însemnat că terenul a fost acum aprobat pentru a lua în considerare activitățile
BA din Danemarca. DBAN s-a stabilit ca un nod pentru business angels cu sucursalele regionale
inițiate și susținute de DBAN. Consiliul consultativ a fost restructurat pentru a include numai
îngerii de afaceri și o mână de îngeri cheie au promovat în mod activ rețelele și au ajutat
managementul DBAN să navigheze în comunitatea financiară, să prezinte inițiativa și să
stabilească contacte. A fost inițiată și o zi de construcție a competențelor. Co-localizarea cu Fondul
de creștere danez ar fi trebuit, în mod ideal, să aibă ca rezultat sinergii și, de asemenea, să
semnaleze faptul că piața angels de afaceri este o parte importantă a pieței totale de investiții.
DBAN a fost expusă în reviste și în alte materiale de la Fondul de creștere danez. Cu toate acestea,
beneficiile totale ale acestei colocații nu au fost niciodată culese și, în general, nu s-au făcut decât
foarte puține investiții prin intermediul acestei legături (Christensen, 2011).
Crearea DBAN a necesitat resurse financiare substanțiale. Costurile studiului de
fezabilitate s-au apropiat de 100.000 EUR la acea dată, subvenția pentru cheltuielile de lucru în
2000-2001 a fost de 2.700.000 și 400.000 de EUR în 2002. În perioada 2003-2005, a fost acordată
o subvenție de 550.000 de EUR Ministerul Științei. Investiția totală a fost de aproximativ
1.320.000 EUR. De-a lungul anilor, a avut loc o discuție continuă cu privire la finanțarea din partea
guvernului. Ministerul a fost reticent în susținerea activităților DBAN pe termen lung, deoarece se
temeau că sunt prinși într-o situație de subvenționare permanentă. Această atitudine provine dintr-
un principiu general al politicii de "pump-priming" a guvernului danez, care presupune că guvernul
Pagina 168 din 508

prin investițiile sale pregătește temelia pentru forțele pieței libere și apoi va evalua dacă inițiativele
trebuie susținute sau nu (Christensen, 2011).
Cu toate acestea, părea că există o lipsă de cunoștințe în cadrul guvernului cu privire la
modul în care funcționează BAN-urile și care ar putea fi așteptările în mod realist pe termen scurt.
Rapoartele de stare și alte comunicări s-au axat pe parametri ușor de măsurat, cum ar fi numărul
de investiții efectuate, numărul de introduceri și numărul de rețele create, adică numai o statistică
de suprafață. Efectele indirecte de tipul remarcat anterior, incluzând schimbări de conștientizare și
de comportament, care sunt efecte pe termen lung, au fost subestimate în mod semnificativ. În
plus, așteptările privind ceea ce s-ar putea realiza au fost extrem de optimiste, nu numai de către
guvern, ci și de managementul DBAN. Guvernul a renunțat să vadă sprijinul DBAN ca o investiție
în infrastructura IMM-urilor, iar sprijinul financiar a fost mai mult decât o dată aproape de a fi
reziliat. De exemplu, până la sfârșitul lunii noiembrie, subvenția pentru activități de finanțare de
la data de 1 ianuarie nu a fost încă aprobată. Cei din aparatul administrative nu știau dacă încă vor
fi angajați cu o lună înainte. DBAN staff, consiliul consultativ DBAN dar și BA selectați au
susținut că BAN-urile au nevoie de timp pentru a obține un rezultat și că multe beneficii nu sunt
ușor măsurabile, că acestea depind de forma comunității de unde provin iar în final mobilizează
alți BA. Într-adevăr, EBAN (1998) a estimat că un BAN for-profit are nevoie de opt ani pentru a
face profit iar până atunci, cofinanțarea de către guvern este necesară (Christensen, 2011).
În primăvara anului 2004, s-a decis reorganizarea rețelei, făcând-o parte din Asociația
daneză de capital de risc (DVCA), care, în schimb, a primit restul finanțării acordate de Minister
pentru DBAN: 2004-200.000 Eur în 2004 și 1000000 Eur în 2005. Motivul pentru includerea
DBAN în DVCA a fost acela de a facilita sinergia între business angels și capitalul de risc
instituțional. În realitate, îngerii nu erau foarte dornici să vină sub umbrela DVCA. O explicație a
fost că, în perioada de boom a dot com, investitorii instituționali de capital de risc au negociat
acorduri privind mandatele pe care le-au lăsat îngerii de afaceri cu mize mici de proprietate atunci
când astfel de investiții s-au lovit în urma boost-ului dot-com și că această abordare, a contribuit
la o divizare între îngeri și capitalul de risc instituțional (Christensen, 2011).
Activitățile BAN prin intermediul Asociației daneze de capital de risc (DVCA) din 2005
până în prezent au fost limitate. Pe pagina web a DVCA există legături către paginile web ale altor
trei rețele regionale care încă desfășoară o anumită activitate. Celelalte rețele regionale și rețele
specifice sectorului nu mai sunt active. Nu există activități de construire comunitară sau nici una
dintre celelalte activități tipice BAN. În practică, DBAN a încetat să mai existe cu retragerea
implicării guvernului. Câteva rețele regionale au continuat până în prezent, desfășurând unele
dintre activitățile inițiate în perioada DBAN, însă funcția națională de coordonare nu mai există și
obiectivul BAN-urilor s-a mutat spre etapa ulterioară, investiții mai puțin riscante. DBAN a fost
Pagina 169 din 508

închis înainte ca potențialul să aibă șansa de a se desfășura. A fost investigată posibilitatea
continuării DBAN pe o bază privată, pe bază de profit. Cu toate acestea, după o lună de la
elaborarea și testarea unui plan de afaceri pentru o astfel de continuare a rețelei, s-a ajuns la
concluzia că nu ar avea succes. Mason și Harrison (1993) identifică trei condiții prealabile pentru
stabilirea și dezvoltarea cu succes a unei BAN:
(i) este necesară o vizibilitate și o credibilitate ridicată prin intermediul marketingului în
curs pentru a construi o masă critică de investitori și de oportunități de investiții;
(ii) trebuie să existe resurse substanțiale și
(iii) este necesară o abordare practică și proactivă.
Aceste condiții prealabile au fost îndeplinite în mare măsură de către DBAN. Cu toate
acestea, atunci când privim înapoi, este corect să concluzionăm că inițiativa nu a fost un succes
dacă este evaluată prin măsurătorile uzuale de evaluare, de exemplu, în ceea ce privește numărul
de investiții efectuate cu ajutorul DBAN.
Facilitarea întâlnirii investitorilor cu antreprenorii bazată pe web a avut o difuzare limitată
a informațiilor față de resursele cheltuite pentru dezvoltarea sa. Evaluarea pe această bază ar
schimba această percepție negativă. Cu toate acestea, nu a existat o înțelegere a acestui aspect în
guvern, chiar dacă a fost subliniat în mod persistent care sunt efectele mai extinse ale BAN. Într-
adevăr, în consiliul consultativ al DBAN din prima întâlnire a fost susținut că pot fi prevăzute
discuții viitoare (sau, poate, mai exact, cu privire la finanțare) și ar fi, așadar, înțelept să se
stabilească o înregistrare sistematică a activităților și a efectelor. Rezumând, folosindu-se tipologia
Lange187, DBAN poate fi caracterizată ca o rețea publică, nu orientată pe profit, axată în primul
rând pe investiții în stadiu incipient. Ea a avut un sprijin pasiv și de screening și a încercat să aibă
o acoperire regională, deși unele funcții au fost concentrate la nivel național. Accentul principal a
fost pus pe serviciile de introducere pe piață, dar s-au înregistrat și încercări de extindere a
activităților, de exemplu pentru a include formarea în domeniul investițiilor. Modul în care a fost
creat DBAN nu a încălcat grav recomandările lui Sohl privind structura rețelei.
Cu toate acestea, deși aceste recomandări nu sunt foarte detaliate, este corect să spunem că
DBAN nu a reușit să echilibreze unele dintre aceste dimensiuni într-un model de afaceri. Un
exemplu este şi faptul că DBAN a încercat să facă prea multe lucruri concomitent. DBAN a pus o
mulțime de experiențe în anumite structuri formale, cum ar fi locul de întâlnire electronic (web
page), în timp ce îngerii doreau structuri informale și au văzut DBAN ca un loc de întâlnire social
care a servit o funcție importantă în alinierea îngerilor și crearea de oportunități pentru sindicalizări
187
Lange, J., B. Leloux, B. Surlemont. 2003. Angel networks for the 21st century, an examination of practices
in leading networks in Europe and US. In The growth of venture capital: A cross-cultural comparison, ed. D.
Cetindamar, 149–74. London: Praeger.
Pagina 170 din 508
și schimb de experiențe. Importanța acestui aspect, deși nu a fost neglijată, a fost cu siguranță
subevaluată atât de managementul DBAN, cât și de guvern și de finanțatori (Christensen, 2011).
11.6 Concluzii
Dată fiind existenţa unor decalaje şi unor lipsuri la nivel informaţional sau financiar în
cadrul stadiilor incipiente ale unei investiţii, există încă discuţii ample în ce măsură acestea
reprezintă sau nu esecuri de piaţă, iar autorităţile naţionale încearcă să acopere aceste lipsuri fie
dispre zona cererii, fie dinspre zona ofertei, mai ales în contextul în care după cea mai recentă criză
financiară aceesul start-up-urilor la finanţare a devenit un proces din ce în ce mai anevoios. Aceste
politici publice fac apel atât la instrumente de capital dar şi al creditare.
Principalele instrumente de politică publică identificate în cadrul studiului întreprins pentru
zona nordică a Europei - Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia includ:
• sprijin pentru crearea şi funcţionarea reţelelor de "business angels" (BAN -
Business Angels Networks);
• stimulente fiscale sau scheme de scutire de impozite;
• sisteme de co-investiţii.
Fiecare dintre diferitele tipuri de instrumente de politici publice are propriile sale avantaje
şi dezavantaje şi poate fi necesară o combinaţie de instrumente în multe cazuri. Sprijinul pentru
crearea şi funcţionarea BAN-urilor (reţelelor de "business angels") şi a sindicatelor poate lua forma
îmbunătăţirii climatului investiţional, furnizarea de finanţare pentru lansarea reţelelor sau a
sindicatelor şi sprijinirea costurilor de funcţionare. în cazul ţărilor nordice, aceste reţele
reprezintă cu adevărat exemple de bună-parctică atât din perspectiva eficienţei activităţii
desfăşurate cât şi din perspectiva modalităţilor de organizare, operare şi inter-conectare la nivel
european.
De asemenea, există dovezi ale unei contribuţii pozitive ale sistemelor de impozitare sau
de co-investiţie în ceea ce priveşte randamentul investiţiei pentru guvern - direct sau indirect dar,
acest lucru depinde de sistemul specific, de modul în care este proiectat şi funcţionează, dar, în
mod evident şi de condiţiile şi structura pieţei. Stimulentele fiscale pot ajunge pe piaţa mai largă,
dar pot, în acelaşi timp, deveni prea extinse în ceea ce priveşte domeniul lor de aplicare şi astfel
pot să nu îşi atingă ţinta exactă, iar costul de implementare şi de funcţionare a sistemului trebuie,
de asemenea, să fie compensat de avantajele sale atunci când este privit dintr-o perspectivă mai
largă.
Toate aceste instrumente suport şi de stimulare trebuie concepute pornind de la informaţii
specifice, corecte şi coerente, argumente bazate pe analize stiinţifice şi o cunoastere deplină a
pieţei, iar scopul intermediar este acela al minimizării datoriilor fiscale. Schemele de tip co-
Pagina 171 din 508

investiţii par să fie eficiente în stimularea iniţiativelor investiţionale e tip "business angels". Cu
toate acestea, astfel de şisteme neceşită un nivel semnificativ de resurse de management din partea
sectorului public şi o finanţare semnificativă a investiţiilor. în ceea ce priveste ţările nordice,
neexistând încă o evaluare a impactului acestor scheme, nu se poate constitui o opinie ştiinţifică
complet argumentată în favoarea rentabilităţii financiare a acestora, şi deci nici generalizarea
acestora cu titlul de bună-practică.
În acest context, se poate concluzia cu un oarecare grad de generalizare că partea cea mai
importantă pondere a activităţii "business angels" este şi se bazează în principal pe ajutoarele
oferite de stat sub forma scutirilor de taxe. Astfel, majoritatea pieţei nu primeste niciun alt sprijin
în afara acestor scheme generale de impozitare.
Pentru a concluziona această analiză, având în vedere experienţa scandinavă, considerăm
că pentru creşterea eficienţei implementării programelor de tip "business angels" la nivelul
politicilor publice, acestea ar trebui să se concentreze asupra următoarelor aspecte:
• informarea şi conştientizarea participanţilor la piaţa asupra rolului extrem de
important pe care îl au "business angels" în promovarea creşterii economice, a inovării şi a ocupării
forţei de muncă;
• oferirea de sprijin real (organizatoric, funcţional şi chiar financiar) în sensul creării
şi dezvoltării reţelelor de "business angels";
• implementarea unor mecanisme viabile şi eficiente de pregătire atât a
antreprenorilor cât şi a proiectelor de investiţii;
În concluzie, în funcţie de alegerea principalelor opţiuni de politică publică, fie de a oferi
un sprijin general pentru toţi "business angels" prin acordarea unor deduceri fiscale sau de a sprijini
reţelele de "business angels" ori de a încuraja co-investiţia, orientările menţionate mai sus trebuie
adoptate şi integrate în programe de îmbunătăţire a eficienţei acestora în mod corelat cu
flexibilitatea şi adaptare.
Pagina 172 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN LETONIA,
ESTONIA ŞI LITUANIA
12.1 Aspecte legislative privind stimularea investitorilor individuali business

angels în Letonia, Estonia şi Lituania
Lituania este o ţară foarte stabilă, atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Cadrul
de reglementare este foarte convenabil (ocupând locul 17 în lume, din 189 de economii).
Ecosistemul este matur, guvernul oferind o gamă de stimulente fiscale pentru fondatorii de start-
up-uri. Un stimulent pentru programe de investiţii prevede că o companie îşi poate reduce
profiturile taxabile cu 50% pentru cheltuieli realizate între 2009 şi 2018. Mai mult, „stimulente
sunt oferite pentru microîntreprinderi şi companii din 7 zone economice libere (după investiţia a
>/= 1.000.000 euro, 100% scutire de taxe pentru 6 ani şi 50% scutire de taxe pentru următorii 10
ani). Cheltuielile efectuate de companiile ce derulează proiecte de CD pot fi deduse din veniturile
impozabile de trei ori” (EBAN, 2015a, p.46).
În ce priveşte Letonia, instituţia financiară de dezvoltare letonă ALTUM continuă să
implementeze programe guvernamentale de sprijin prin finanţarea dezvoltării afacerilor mici şi
mijlocii, stimularea startup-urilor şi alte arii de business, cu scopul de a creşte eficienţa economiei
letone.
Scopul proiectului comun al ALTUM şi al asociaţiei „Reţeaua letonă de Business Angels”
(LBAN) este de a oferi suport pentru start-up-uri şi întreprinderi cu potenţial mare de creştere,
facilitând astfel atragerea de investori privaţi pentru proiecte viabile. Parlamentul leton a aprobat
Legea startup-urilor inovative (legea11/2016) (Kuļikovskis et al., 2018, p.10). Această lege
stabileşte două regimuri fiscale pentru startup-urile inovative: un regim fiscal forfetar ce asigură
beneficii sociale minime şi un regim în care toate taxele sociale şi individuale ale angajaţilor înalt
calificaţi sunt acoperite de stat, iar angajaţii au beneficii sociale complete.
În 2015, platforma comunităţii letone de start-up „Labs of Latvia” a fost oficial lansată.
Baza sa de date include peste 100 de start-up-uri letone, investitori şi comunităţi. Riga a fost gazda
#InnoWeek2015 – First Innovative Enterprise Week, cu focus asupra accesului la finanţare pentru
cercetare, inovare şi IMM-uri.
Dincolo de aceste activităţi pozitive, conceptul de „business angel” este relativ nou în
Letonia. Deşi este un concept exotic pentru public, câteva reţele de BA sunt prezente şi active.
Acestea organizează, de obicei, seminarii şi evenimente pentru a-şi creşte reţeaua, cât şi pentru a
Pagina 173 din 508
informa publicul asupra oportunităţilor de a începe o nouă afacere. Majoritatea investitorilor nu
doresc să fie numiţi „angels”, deoarece consideră această denumire eronată, părând a fi vorba de
altruism, când în realitate ei dau bani şi aşteaptă profit, ca orice alt investitor.
Piaţa actuală de capital de risc este încă subdezvoltată. „În prezent, sunt şapte fonduri de
capital de risc active în Letonia, din care şase sunt cofinanţate de Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR) şi prin finanţare privată şi doar unul este în totalitate privat (ABLV). Recent,
Letonia a devenit co-investitor în fondul de capital de risc din zona baltică, Baltic Innovation Fund,
care oferă investiţii pe scară largă pentru companii letone, estoniene şi lituaniene, ce doresc să-şi
extindă afacerea la nivel internaţional” (Kuļikovskis et al., 2016, p.72).
Estonia întâmpină aceeaşi problemă precum multe din ţările cu populaţie mică. Capacitatea
pieţei este limitată şi, prin urmare, cu o putere de cumpărare limitată. Un număr mare de startup-
uri faimoase (Skype, TransferWise, Fortumo, Pipedrive, GrabCAD, Vitalfields, Erply, Skeleton
Technologies, Playtech etc.) au oficii în Tallinn, capitala Estoniei. Această ţară a realizat progrese
în promovarea antreprenoriatului şi oferirea de suport pentru firmele inovative cu creştere rapidă.
Recent, guvernul estonian a lansat Start-up Estonia, cu scopul de a favoriza dezvoltarea sistemului
de startup-uri, prin activităţi de pregătire şi îmbunătăţirea accesibilităţii acestora la „smart money”.
În Estonia, crowdfunding-ul a debutat în 2009 cu o platformă locală numită isePankur (în
prezent Bondora). Deşi piaţa estonă are doar 1,3 milioane persoane, are potenţial de creştere
datorită estonienilor din străinătate, atraşi de un program de e-rezidenţă, recent lansat de guvern.
12.2 Bune practici de stimulare a investitorilor individuali business angels în

Lituania - Mesinvest Lituania - Versloangelufondas I
Mediul de afaceri din Lituania este prietenos, iar recentele schimbări din perioada 2014-
2016 permit antreprenorilor să înfiinţeze o afacere online şi să stabilească societăţi comerciale pe
acţiuni fără capital minim. Rămân bariere, cum ar fi derularea procedurilor de insolvenţă.
Principalele fonduri de capital de risc disponibile pentru afacerile din Lituania sunt dependente de
investiţiile UE, dar au apărut şi fonduri administrate privat.
12.2.1 Contextul general

Un număr de companii din Lituania care activează în industrii variate, precum high-tech,
servicii, producţie, energie şi altele, au atras deja fonduri de capital de la nivel local şi fonduri de
capital privat. Pe lângă furnizarea de capital pentru afacerile deja stabile, fondurile au sprijinit
multe companii tinere, precum Brolis Semiconductors. Toate aceste companii au realizat investiţii
parţial finanţate cu fonduri structurale europene.
Pagina 174 din 508

Începând cu anul 2010, aceste fonduri, de stat şi private, au fost alocate unui număr de 60
de companii diferite. Fondurile de investiţie locale sunt, de obicei, investitori proactivi, ele nu
furnizează doar finanţare, ci aduc adesea implicare în deciziile strategice şi operaţionale ale
firmelor susținute.
JūratėAželionytė, reprezentantul FEI în Lituania, evidenţiază mai ales beneficiile non-
financiare pe care le primeşte o companie odată cu proprietatea instituţională. De exemplu,
compania primeşte acces la cunoştinţele managerului afacerii, experienţa şi vasta sa reţea de
contacte. Acest lucru deschide uşi şi orizonturi pentru idei noi, perspective de afaceri şi, desigur,
capitalul necesar pentru creştere.
Prezenţa sprijinului prin fondurile structurale europene în Lituania a avut o contribuţie
majoră în dezvoltarea ecosistemului instituţional al fondurilor pentru sectorul privat de IMM-uri
în perioada 2007-2013. Înainte de introducerea iniţiativei JEREMIE, piaţa locală a fost dominată
de fonduri străine vaste, interesate, în cea mai mare parte, în preluarea de afaceri. Pentru
companiile tinere şi pentru IMM-uri în creştere rapidă, singura sursă de finanţare erau băncile care
manifestau reticenţă în acordarea de împrumuturi unor astfel de companii. Mai mult decât atât,
alimentarea cu fonduri sub forma investiţiilor de capital era extrem de limitată.
12.2.2. Observaţii generale referitoare la schemă/sistem

În Lituania, acest sistem a investit 16 milioane de euro împreună cu 58 de business angels.
Sunt şi câţiva (angels) din SUA, Italia, Rusia, însă aceştia sunt minoritari. Fondul a investit şi în
industrii tradiţionale, dar şi în cele foarte inovative precum industria de laser, microbiologie,
proiecte cu energie verde. Fondul a realizat 9 ieşiri din afaceri şi şi-a planificat să realizeze mai
multe în anul 2018.
Managerul fondului a fost foarte activ, creând infrastructura pentru business angel,
cooperând cu Guvernul Lituaniei şi cu Asociaţia de capital lituanian (Lithuanian Venture Capital
Association) pentru dezvoltarea unor scheme favorabile de taxe şi un mediu legal pentru
investiţiile şi reţelele BA. Managerul fondului a iniţiat şi coordonat un Club Business Angel, unde
au fost înregistraţi peste 100 de BA. Cheia este acordarea sprijinului pentru susţinerea activităţii
comunităţii. Aici se aşteaptă finanţare la nivel european, de vreme ce investiţiile business angel
devin foarte importante pe scena investiţiilor pe termen scurt.
12.2.3. Trăsături cheie ale fondului de investiţii

1. Fond / Numele iniţiativei: VersloAngeluFondas; Fondul Business Angel Fund I, finanţat de FIE,
Guvernul Lituaniei prin programul JEREMIE (finanţat de FEDR 2007- 2013).
2. Fonduri totale angajate: 16,445 milioane euro, din care:
Pagina 175 din 508

✓ De la UE: 8 milioane euro
✓ Fonduri partenere: 0,425 milioane euro
✓ Prin business angels: 8,42 milioane euro (sau mai mult, sub formă de co-finanţare)
3. Tipul fondului: de capital
4. Perioda de finanţare: din 2008 până în 2015
5. Arie geografică: Lituania
6. Sectoarele ţintă: companii mici şi mijlocii cu o cifră de afaceri anuală de până la 4,3 milioane
euro, orientate către pieţele de export, cu o echipă de conducere puternică şi de succes.
7. Potenţiala ţintă de investiţie trebuie să fi fost activă pe piaţă de cel puţin 1,5 - 2 ani.
8. Programul UE: sprijin FEDR, prin programul JEREMIE
9. Organizaţii implicate: Mesinvest, Strata
12.2.4. Descriere şi metoda de dezvoltare

În anul 2009, FEI a lansat oferta de acordare a fondurilor în Lituania. Această măsură a
avut ca scop să relanseze finanţările în ţară şi astfel să stimuleze activitatea economică.
Autorităţilor operaţionale, autorităţilor publice şi sectorului privat li s-a cerut să răspundă cu o
ofertă pentru propunerea venită de la FIE. Apoi, FIE a trebuit să aleagă cea mai bună ofertă ţinând
cont de preţul şi de capacitatea managerială a fiecărui aplicant şi să aleagă cea mai potrivită
autoritate care oferea echilibrul corect între competenţele manageriale şi preţ.
Odată ce fondul a fost creat, managerul fondului a început să dezvolte o linie directoare şi
o reţea (BAN), care nu exista la acel moment. Comunitatea Business angel este încă în curs de
dezvoltare, iar partenerii de investiţie au un rol activ în dezvoltarea reţelei. Scopul, limitele şi
regulile de finanţare ale fondului au fost stabilite înaintea ofertării, dar adaptate în timp la situaţia
pieţei. Acest lucru este vizibil în următoarea listă cu aspecte de succes:
- Acesta a fost primul fond de investiţii de capital înregistrat (PE) în Lituania.
Legislaţia Lituaniei încă este sub nivelul standardelor europene, dar situaţia se îmbunătăţeşte;
- Structura fondului este realizată în aşa manieră încât îmbină banii UE cu banii
investitorilor privaţi. În consecinţă fondul reprezintă o experienţă unică din punct de vedere al
cooperării public – privat;
- Fondul a acordat 27 de finanţări, incluzând 4 ieşiri, până în acest moment. Ţinta
principală o reprezintă întreprinderile mici şi acţiunile minoritare;
- O provocare majoră o constituie menţinerea guvernării corporative în IMM-uri.
Majoritatea companiilor sunt în ciclul de mijloc şi de inovare înaltă şi prin urmare, există provocări
în menţinerea standardelor de guvernare corporativă solicitate. Dreptul comercial al Lituaniei nu
este adaptat pentru companiile foarte inovative. Legislaţia în ceea ce priveşte falimentul şi
Pagina 176 din 508

insolvenţa este de asemenea sub standarde. În plus, legislaţia muncii în Lituania este foarte
restrictivă în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă flexibile;
- Fondul este condus de trei parteneri. Există un Comitet de supervizare cu membrii
din rândul Fondului European de Investiţii şi specialişti;
- Fondul atrage în mod constant publicitate pozitivă, datorită rolului proactiv precum
şi abordării foarte inovative. În esenţă, fondul reprezintă noile principii de investiţii, cum sunt
investiţiile de tip business-angels.
12.2.5 Rezultate privind fondul de investiţii

Valoarea totală a fondurilor investite până în prezent este de 6 milioane de euro, iar cumulat
cu investiţiile BA această valoare este de 15 milioane euro. Fondul nu doar investeşte, ci urmăreşte
şi ieşirile. Managerul fondului deţine un rol activ în companie, împărtăşind de obicei competenţele
cu business angels. În total, fondul a investit în 26 de companii şi a derulat 4 ieşiri, din care două
au fost de succes, iar două au fost fără un rezultat de succes sau insucces. Fondul are în prezent o
rată anuală de rambursare de 15% din ieşirile de succes.
Pagina 177 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN ŢĂRI
CENTRAL ŞI EST- EUROPENE
CAPITOLUL 13 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL

ŞI BUNE PRACTICI DE STIMULARE A INVESTITORILOR INDIVIDUALI
BUSINESS ANGELS ÎN BULGARIA
13.1 Contextul național privind stimularea investitorilor individuali business

angels în Bulgaria
Ca şi alte surse de finanţare, investitorii individuali - business angels din Bulgaria au
crescut ca importanţă în ultimii ani. „Această dezvoltare este legată de contextul recentei creşteri
a sectorul de tip start-up bulgar, care a experimentat o evoluţie clară în ultimele două decenii. în
prezent, Bulgaria este considerată una din ţările cu cele mai avansate centre de start-up în domeniul
IT din Europa” (Comisia Europeană, 2017c, p.131). Acest obiectiv a fost atins graţie
angajamentului multor ingineri şi specialişti IT, care şi-au realizat propriile afaceri în domeniu în
anii ’90, în perioada tranziţiei către o economie de piaţă. Datorită adoptării unui spirit sănătos de
colaborare şi accentul asupra pieţei globale, specialiştii bulgari au putut crea câteva poveşti de
succes (ex.: Datex, Fadata, Telerik, Chaos Group), care au pus bazele actualei dezvoltări a
sectorului de tip start-up (ale cărui caracteristici relevante sunt acelea că au costuri reduse de
funcţionare şi o prezenţă a talentelor IT de înaltă calitate).
Eco-sistemul local de start-up, care atrage şi stimulează investiţiile private, presupune de
asemenea evenimente specifice (ex.: DigitalK şi WEBIT în Sofia) care îşi propun să aducă
împreună antreprenori de succes, investitori experimentaţi şi speakeri de pe scena locală şi globală.
Este important de menţionat că Bulgaria beneficiază de unul din cele mai reduse impozite pe profit
(10%), care poate fi în totalitate dedus de companiile care derulează activităţi de producţie în
localităţi cu un şomaj ridicat.
În acelaşi timp, politici bine structurate pentru tineri antreprenori au fost implementate de
guvern (de exemplu, stagii vocaţionale pentru elevii de 12 - 18 ani, programe de finanţare pentru
studenţii care doresc să transforme ideile lor de business în realitate şi o măsură - suport de
promovare mai activă a programului “Erasmus for Young Entrepreneurs”). Politicile bulgare sunt
Pagina 178 din 508

aliniate cu directivele europene şi asigură flexibilitate în managementul resurselor umane din
companiile mici.
Politicile şi reglementările de sprijin pentru dezvoltarea de noi firme şi a investiţiilor de tip
business angel prevăd, de asemenea, stimulente concrete oferite investitorilor (de ex. 0% impozit
pe profit în 138 de localităţi în care rata şomajului este mai mare decât media naţională; 0% impozit
pe câştigurile de capital - provenite din tranzacţii pe piaţa de capital; povara securităţii sociale
redusă) şi măsuri cuprinse în Legea promovării ocupării, ce include granturi pentru persoanele fără
loc de muncă ca o sumă forfetară pentru a finanţa parţial costurile de înfiinţare a unei firme. În
plus, amortizarea fiscală rapidă a utilajelor, echipamentelor de producţie şi a dispozitivelor este
asigurată dacă investiţia iniţială sau cerută este în conexiune cu o investiţie făcută pentru a creşte
eficienţa energetică.
Pe 9 mai 2016, Consiliul de miniştri bulgar a iniţiat o dezbatere asupra unui proiect de Act
al Inovării. Actul legislativ vizează stimularea competitivității şi a potenţialului inovativ şi astfel
să creeze o economie sustenabilă bazată pe cunoaştere. Cu toate acestea, proiectul nu a fost încă
trimis spre adoptare către Parlamentul bulgar.
13.2 Iniţiative pentru investitorii individuali business angels şi de finanţare

alternativă
Surprinzător, niciun stimulent direct nu este prevăzut pentru investitorii individuali -
business angels, care, datorită acestui motiv, acţionează din ce în ce mai mult împreună cu
fondurile de capital (sau bazându-se exclusiv pe resursele financiare personale). Singura
menţionare a BA în legislaţia din Bulgaria se găseşte în Legea IMM-urilor. În esenţă, companiile
în care se investeşte vor fi considerate autonome (neafiliate), dacă investiţiile business angels
(considerate a fi făcute de „entităţi legale sau persoane în companii nelistate”) sunt în limita a
1.250.000 euro (EBAN, 2015a, p.18). Statutul de IMM conferă o serie de beneficii majore, în
special în ceea ce priveşte accesul la finanţare guvernamentală şi internaţională, inclusiv fonduri
europene. În prezent, Asociaţia bulgară a business angels (BABA) lucrează la o propunere de lege
privind stimulentele fiscale pentru investitorii individuali din Bulgaria” (Comisia Europeană,
2017c, p.132).
Este important de subliniat că investitorilor individuali bulgari, cu excepţia unei minorităţi
puţin consistente care investeşte în străinătate, par a le lipsi abilităţile de mentorat, chiar dacă
dispun de resurse financiare semnificative. Investitorii individuali - business angels bulgari nu
abordează în mod adecvat domeniul, datorită recentei expansiuni a pieţei de acest tip. În plus, par
a avea tendinţa de acţiona individual, fără a intra în grupuri sau asociaţii. Singura formă de
Pagina 179 din 508

cooperare strânsă între business-angel şi antreprenori este asigurată de Asociaţia bulgară a
business-angels (BABA), o platformă online „care doreşte să ajute la conectarea celor care au idei,
un simţ al antreprenoriatului şi o lipsă de finanţare cu investori privaţi care sunt interesaţi să facă
afaceri în Bulgaria şiin alte ţări sud-est europene.”
În prezent BABA are o serie de iniţiative de atragere, pregătire şi catalizare a investiţiilor
business angels. În 2016, primul an de funcţionare al asociaţiei, au fost realizate 4 investiţii ale
investitorilor individuali (majoritatea investind pentru prima dată). BABA este o organizaţie
neguvernamentală care este formată din persoane/investitori individuali care doresc să realizeze o
comunitate de business angels în Bulgaria şi să stabilească reţele de investitori individuali în marile
oraşe ale ţării.
Pe de altă parte, alte surse de finanţare pentru firmele start-up par a fi bine structurate şi
răspândite. Printre ele, fondurile cu capital de risc pentru etapa pregătitoare şi iniţială Eleven şi
LAUNCHub sunt exemplele cele mai cunoscute. Cele două fonduri au fost desemnate în 2012 de
Fondul European de Investiţii ca autorităţi de management pentru „Entrepreneurship Acceleration
and Seed Financing Instrument”, în valoare de 21 milioane euro (9 milioane concentrate în fondul
IT şi 12 milioane pentru afaceri noi inovative) sub umbrela fondului JEREMIE Holding. Împreună,
au investit în aproximativ 200 de firme start-up şi sunt considerate ca fiind fonduri-lider în întreaga
regiune de sud-est a Europei. Alte fonduri de capital de risc relevante sunt: Neveq Capital Partners
(Seed şi Series-A VC, parţial sprijinite de iniţiativa JEREMIE), Black Peak Capital (fond de co-
investiţii) şi Empower Capital (fond cu capital de risc pentru etapa de creştere, de asemenea sub
umbrela iniţiativei JEREMIE).
13.3 Bune practici pentru stimularea investitorilor individuali business angels

şi de finanţare alternativă în Bulgaria
13.3.1 Context naţional

Bulgaria a aderat la UE în anul 2007 şi actualmente funcţionează sub acordurile cu Fondul
Monetar Internaţional, care furnizează anumite indicaţii privind funcţionarea economiei.
Instrumentele de monitorizare sunt foarte limitate în această privinţă, ţinând cont de faptul că
moneda bulgară este raportată la euro şi Banca Centrală și guvernul nu pot extinde creditele către
băncile comerciale, decât cu anumite excepţii. Prin urmare, economia Bulgariei este foarte
dependentă de investiţiile străine şi a fost serios afectată de criza economică. În iunie 2014, căderea
uneia dintre cele mai mari bănci din Bulgaria a tensionat stabilitatea financiară, cel puţin temporar.
Rata mare de lichiditate şi schemele de suport au prevenit extinderea crizei băncilor.
Pagina 180 din 508

Conform ”Global Entrepreneurship Monitor 2016”, cea mai critică constrângere pentru
dezvoltarea antreprenoriatului este lipsa suportului guvernamental menit să facă din acesta o
prioritate naţională. Mai mult decât atât, accesul la finanţare este de asemenea un obstacol comun,
având în vedere faptul că este legat direct de educaţia financiară slabă a antreprenorilor tineri.
În astfel de circumstanţe, ”Eleven start-up Accelerators” este o iniţiativă unică, care a
început ca un teren de testare şi o platformă de învăţare pentru cei orientaţi către start-up-uri, fiind
cunoscută în regiune ca „Europa în curs de dezvoltare” sau Noua Europă, finanţată cu 12 milioane
de euro din Fondul European de Investiţii, prin programul JEREMIE, care a avut ca rezultat o
iniţiativă de mare competitivitate în politica UE şi care a asigurat guvernul că astfel de programe
se pot realiza în Bulgaria.
13.3.2 Trăsături cheie ale fondului de investiţii

1. Fond/ Numele Iniţiativei: Eleven Start-up Accelerator
2. Totalul finanţării UE: 12 milioane euro
3. Tipul fondurilor: fond de co-investiţie, capital propriu
4. Perioada de investiţie: 2012-2015
5. Rază teritorială: Bulgaria, regional
6. Program UE: FEDR prin Programul JEREMIE
7. Organizaţii implicate: Eleven Start-up Accelerator
13.3.3. Descriere şi metoda de dezvoltare

Eleven a fost înfiinţat în anul 2012 cu o capacitate de investiţie de 12 milioane de euro
acordată de Entrepreneurship Acceleration şi Seed Financing Instrument prin Fondul de Ocupare
JEREMIE din Bulgaria. Acest fond de ocupare este co-finanţat în proporţie de 15% din bugetul de
stat. Restul de 85% este finanţat de către Fondul European de Dezvoltare Regională. Cu toate că
Eleven a fost iniţial finanţat exclusiv din fonduri publice (europene şi ale statelor membre),
succesul programului şi relaţia cu business-angels a făcut ca Eleven să obţină o suplimentare de
55% din investiţii private.
Eleven gestionează 12 milioane de euro fond de capital şi acelerare, având ca viziune să
realizeze circa 200 investiţii în afacerile tinere şi inovative. Investiţiile în portofoliile individuale
ale companiilor sunt de obicei în jur de 25.000 - 200.000 de euro pe investiţie, pentru 10-15% din
pachetele de acţiuni (condiţiile de investiţie au fost adaptate în diferite apeluri pentru startup-uri).
Echipa este alcătuită din profesionişti cu experienţă substanţială în capitalul de risc şi în sectoarele
de capital privat ale Bulgariei. Eleven a atras pentru program, pe lângă alţi parteneri esenţiali, pe
Pagina 181 din 508

Google ca partener tehnologic şi Springboard, programul de mentorat pentru acceleratoare din
Londra, ca partener strategic.
Cu toate că fondul pentru accelerare este alcătuit exclusiv din fonduri publice, investiţia de
tip angel este în „nucleul profund” al modelului de operare a acceleratorului. Având antreprenori
care îşi dezvoltă afacerile în spaţii de birouri deschise, Eleven se concentrează să aducă investitori
în reţea şi să antreneze antreprenorii finanţaţi.
De la debutul programului, business angels au contribuit la succesul acestuia făcând
numeroase investiţii. Iniţial, ţinta principală era reprezentată de investiţiile în firme aflate în stadii
incipiente, prototipuri de startup-uri, dar gradual au început să susţină proiecte mai avansate,
căutând suport şi acces pentru reţeaua lor, în afară de fonduri. Eleven susţine companii mature care
au conceput deja un produs şi caută parteneri sau resurse pentru a evolua. Ei oferă acces la o
comunitate restrânsă de mentori, parteneri şi investitori care să ajute proiectul să ajungă la un nivel
superior. Eleven organizează şi sesiuni de întrevederi/ întâlniri rapide pentru un investitor cu
antreprenorul potrivit. Eleven are o reţea de aproape 500 alumni şi mentori, unită cu parteneriate
din GAN (Reţeaua de accelerare globală) şi EBAN.
13.3.4 Rezultate privind fondul de investiţii

Până în iunie 2014, au fost deja investite 4,5 milioane de euro din fondul Eleven, cuantum
care a fost completat de un plus de 2,5 milioane de euro investite de business angels. Acceleratorul
pentru start-up-uri Eleven din Bulgaria a fost chiar selecţionat să facă parte din topul celor 10
acceleratoare de capital din Europa în anul 2015, conform Raportului European al acceleratoarelor
din 2015.
Pagina 182 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN CROAŢIA
Cultura antreprenorială nu este încă foarte puternică în Croaţia. Activităţile specifice

investitorilor individuali-business angels au început relativ târziu să se dezvolte, apărând ca un
nou tip de investitori financiari informali pe piaţa economică şi financiară croată.
Sunt câteva reţele de business-angels, puternice şi active, îmbunătăţind constant
ecosistemul acestor investitori din Croaţia. Printre acestea se remarcă CRANE, o asociaţie non-
profit care aduce împreună business angels interesaţi să investească în companii inovative aflate
în faze iniţiale de dezvoltare. Asociaţia a fost fondată în 2008 ca o iniţiativă comună a Agenţiei
pentru export şi promovarea investiţiilor, Poteza Ventures, Asociaţia croată de capital privat şi
capital de risc, Asociaţia pentru promovarea antreprenoriatului din software şi online „Initium” şi
antreprenori de succes. Până în 2015, membrii CRANE au investit peste 20 de milioane de kuna
în companiile croate. Totuşi, cea mai mare parte a economiei se sprijină pe turism şi exportul din
sectorul industrial. Acest lucru poate abate atenţia de la faptul că potenţialul tinerilor şi afacerilor
bazate pe idei inovative nu a fost explorat încă. Ţara are o varietate de scutiri de taxe, deduceri şi
stimulente, însă doar câteva stimulente fiscale generale, reglementate de Legea promovării
investiţilor, pot fi aplicate direct investiţiilor de tip business angel. Acestea sunt:
• măsuri de stimulare pentru proiecte de investiţii acoperind sectorul de producţie,
centre tehnologice, servicii strategice de suport pentru afaceri;
• stimulente vamale, pentru crearea de noi locuri de muncă sau educaţie în relaţie cu
investiţia;
• subvenţii de stat acordate pentru proiecte de cercetare-dezvoltare cu o deducere a
impozitului pe venit de până la 100% (EBAN, 2015a, p.20).
Un alt obstacol în crearea unei culturi antreprenoriale poate fi schimbarea constantă a
legislaţiei şi regulilor ceea ce este dezastruos pentru business. Un alt motiv este absenţa avantajelor
fiscale din investiţia în firme noi (start-up). Ca un aspect pozitiv, guvernul croat a lansat recent o
nouă iniţiativă de sprijinire a capitalului privat şi a fondurilor de capital de risc din Croaţia.
Guvernul, în calitate de investitor public, va investi alături de investitorii privaţi în capitalul privat
şi fondurile de capital de risc şi astfel va consolida finanţarea capitalului de risc pentru
întreprinderile mici şi mijlocii inovative şi noile firme din Croaţia.
„Alte surse de finanţare, cum ar fi finanţarea participativă (crowdfunding), reprezintă o
mare provocare în Croaţia. Acest tip de finanţare este strict reglementat prin legea pieţelor de
capital făcând întreaga procedură complicată şi costisitoare. Totuşi, progrese lente sunt
Pagina 183 din 508
înregistrate, numărul de campanii susţinute, iniţiate sau finanţate de croaţi a crescut în ultimii ani.”
(Comisia Europeană, 2017c, p.134).
„În ultimii ani, există o creştere a investiţiilor străine în startup-urile croate. Fondurile de
capital de risc şi BA au investit aproximativ 30 milioane euro, cea mai mare parte, 22,15 milioane
au provenit din USA, iar 7,79 milioane euro din Europa. Astfel, 5,67 milioane euro au fost investite
în 15 firme noi în anul 2012, 2,48 milioane euro în 2013, în timp ce în 2014 a fost înregistrată o
creştere rapidă la 21,87 milioane euro” (Vizjak, A., Vizjak M., 2016, p.16).
Deşi startup-urile din Croaţia au devenit din ce în ce mai importante, investiţiile sunt încă
mici. Conform cercetării realizate de Ana şi Maia Vizjak în 2016, „valoarea investiţiilor business
angels în economia internaţională este mult mai mare decât investiţiile altor capitaluri de risc”
(Vizjak, A., Vizjak M., 2016, p.16).
Sunt, de asemenea, stimulente noi, provenite din Planul strategic al guvernului croat pentru
sectorul de antreprenoriat şi artizanat 2015-2017, care sunt furnizate în noul cadru de reglementare:
• aprobarea de stimulente fiscale pentru noi companii (inclusiv promovarea angajării
de personal înalt calificat);
• acordarea de scutiri de taxe pentru investitorii în companii noi, ceea ce ar încuraja
dezvoltarea pieţelor de capital de risc şi business-angels.
Investitorii individuali au nevoie de anumite informaţii şi asistenţă iniţială pentru a găsi noi
proiecte interesante. Ei au, de asemenea, nevoie de asistenţă legală în implementarea proiectelor
şi pentru operaţiunile de coordonare. În acest context, cea mai bună abordare este aceea de a se
alătura Reţelei naţionale de business angels sau unor organizaţii precum CRANE.
Pagina 184 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN CEHIA ŞI
SLOVACIA
Republica Cehă este o ţară cu un puternic sector industrial şi, în ultimii ani, guvernul a
făcut un efort să încurajeze afacerile bazate pe noile tehnologii. Din păcate, antreprenorii şi start-
up-urile din această ţară nu au încă o reţea puternică de investitori şi business angels care să ofere
sprijinul necesar guvernării în dezvoltarea cadrului pentru noile afaceri. Totuşi, sunt câteva
oportunităţi şi investitori activi, precum 3TS, ROCKAWAY, Credo Ventures, Miton şi
StartupYard, care ajută un număr de firme noi. Mai mult, comunitatea antreprenorială în creştere
a început deja să genereze diverse evenimente anuale. „Activitatea investitorilor individuali-
business angels în Cehia are un nivel mediu de dezvoltare. Până în 2015, în Cehia nu a existat
nicio reţea oficială de BA care să funcţioneze corespunzător, iar în 2016 a fost lansat Keiretsu
Forum” (Comisia Europeană, 2017c, p.137).
Totuşi, sunt zeci de investitori individuali care au experienţă în fondarea şi managementul
de companii tehnologice de succes. Mulţi ,,angels’’ sunt mai puţin vizibili sau preferă să
investească prin intermediul trusturilor. Cea mai bună modalitate de a-i întâlni este prin
intermediul persoanelor active în această comunitate în locuri precum Node5, care este un spaţiu
de lucru în comun şi organizare de evenimente. Există câteva fonduri de capital de risc disponibile,
mulţi investitori străini sunt, de asemenea, activi şi au investit în multe firme noi. Câteva dintre
stimulentele disponibile pentru investiţii includ scutiri totale sau parţiale din impozitele pe venituri
pe o perioadă de 10 ani, granturi pentru crearea unor locuri de muncă şi recalificarea angajaţilor,
stimulente legate de proprietate şi stimulente pentru active corporale şi necorporale. Mai mult,
companiile pot cere deducerea cheltuielilor pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare (EBAN,
2015a, p.22). Amendamentul la Legea privind impozitul pe venit 586/1992, a extins de la 1
ianuarie 2014 aplicarea deducerilor fiscale în domeniul CD.
În Slovacia, ecosistemul de tip start-up a crescut consistent şi s-a întărit. În perioada
recentă, în Slovacia au apărut noi organizaţii şi ultimele iniţiative guvernamentale au fost orientate
către startup-uri şi antreprenori. Există un mare potenţial în investiţiile şi reţelele transfrontaliere.
Multe firme slovace noi se bazează pe resurse proprii, iar cultura capitalului de risc nu a pătruns
încă.
Business angels se află la o etapă iniţială. Până acum, nu a existat niciun suport din partea
guvernului pentru BA. Guvernul slovac a încercat să reducă absenţa capitalului din fazele iniţiale
Pagina 185 din 508

printr-un fond de capital de risc care a fost manageriat de Agentia Slovacă de afaceri. În plus, doua
fonduri de capital de risc (Neurology Ventures şi Limerock) au vizat investiţii în fazele iniţiale,
fiind create cu ajutorul FEI.
Alte surse de finanţare, cum ar fi finanţare participativă (crowdfunding), încă îşi caută locul
în ambele ţări. Finanţarea participativă (crowdfunding) în Cehia nu este prevăzută în nicio
reglementare legală specifică şi, în timp ce piaţa se dezvoltă, este puţin probabil să apară
reglementări în domeniu. Băncile nu au făcut încă paşi concreţi spre a deveni parte activă în
industria de crowdfunding. Iniţiativele de finanţare participativă din Slovacia pot fi grupate în două
categorii: platformele care caută sprijin pentru activităţi filantropice şi necomerciale şi cele
focusate mai mult pe proiectele comerciale (inclusiv inovaţii tehnologice).
Pagina 186 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN POLONIA
16.1 Contextul național privind stimularea investitorilor individuali business

angels în Polonia
Economia poloneză continuă să prezinte o expansiune economică stabilă. Dovedind o
rezistenţă remarcabilă în perioada crizei economice şi financiare din 2009, Polonia a continuat să
crească puternic şi să ajungă din urmă alte ţări membre OCDE în ceea ce priveşte PIB pe cap de
locuitor. Determinată în principal de creşterea internă, rata medie anuală de creştere a PIB este
peste media europeană (2.1% comparativ cu 0.08% pentru UE-28). Polonia are un nivel relativ
înalt al ratei de apariţie de noi firme, al intenţiei de înfiinţare şi de durată a afacerilor în comparaţie
cu media europeană.
În pofida statisticilor pozitive, câteva bariere au fost identificate în ceea ce priveşte
demararea unei afaceri, de exemplu, absenţa împrumuturilor pentru începerea unei afaceri şi a
stimulentelor fiscale pentru investiţii, teama de eşec şi dificultăţi administrative, toate provocări
comune în majoritatea ţărilor UE. Guvernul a anunţat o atenţie sporită în ce priveşte consolidarea
capacităţilor economiei de a inova. Planul de dezvoltare prevede politici de consolidare a
investiţiilor în capitalului productiv, cercetare şi activităţi menite să faciliteze desfăşurarea
activităţilor economice.
La sfârşitul anului 2014, a fost adoptată o legislaţie de dereglementare, ce a introdus mai
mult de 40 de măsuri cu intenţia de a uşura derularea unei afaceri, incluzând eliminarea unor
obligaţii birocratice redundante şi măsuri de facilitare pentru antreprenori. În anul 2016, Polonia a
atins un nivel de bunăstare şi o calitate a vieţii la cel mai mare nivel atins vreodată în această ţară
şi un mediu de afaceri prosper considerat puternic şi atractiv la scară globală. Ecosistemul de firme
start-up a înregistrat tendinţe pozitive în ultimii ani, deşi este relativ departe de a atinge
performanţele celor mai relevante pieţe de start-up din UE. Polonia este într-adevăr la un nivel
înalt în ceea ce priveşte inovaţia tehnologică, iar economia sa se află într-o formă bună în raport
cu alte ţări europene (Comisia Europeană, 2017c, p.179).
Mediul start-up pare dinamic şi în continuă extindere. Din ce în ce mai multe evenimente
ce îşi propun aducerea împreună a investitorilor şi debutanţilor în afaceri au loc în cursul anului şi
reprezintă o ocazie unică pentru business angels să caute oportunităţi de investiţii potenţiale (de
exemplu, Internet Beta, Start-up Weekends, Social Media Convent, Social Media Day, Marketing
Automation Congress, Aula, Reaktor şi Start-up Stage).
Pagina 187 din 508

Din 2016, a intrat în vigoare un stimulent fiscal menit să promoveze inovarea, cheltuielile
cu cercetarea şi dezvoltarea pot reduce baza de impozitare. Mai mult, guvernul a stabilit un nivel
de amortizare pentru firme start-up şi firme mici până la 50.000 euro (acordat o dată pe an fiscal)
şi a stabilit un Fond de fonduri, cu un buget de aproximativ 90 milioane de euro pentru sprijinirea
firmelor aflate la debut, dezvoltarea inovării şi stimularea investiţiilor de capital în firme ce aduc
creştere economică.
16.2 Iniţiative pentru investitorii individuali - business angels şi de finanţare

alternativă în Polonia
„Piaţa de BA poloneză este încă foarte tânără, debutând în anii ’90, dar experienţa unei
dezvoltări semnificative şi de creştere a numărului de potenţiali investitori individuali - business
angels a început în 2006, în special datorită aderării Poloniei la UE. BA din Polonia sunt
concentraţi în reţele, finanţate în special prin Programul Operaţional Inovare Economică 3.3.1.,
cele mai mari şi active reţele fiind Lewiatan Business Angels, Silban, Gildia, PSAB şi Amber”
(Comisia Europeană, Centre for Strategy & Evaluation Services, 2012, p.94).
Sunt câteva aspecte important de subliniat în legătură cu piaţa de business-angels din
Polonia. Singurele stimulente fiscale vizibile care pot fi aplicate direct investiţiilor BA sunt: o
scutire din impozitul pe profit pentru activităţi derulate într-o zonă economică specială (în prezent
sunt 14 zone economice speciale în Polonia) şi suport gratuit în realizarea formalităţilor legate de
investiţie; scutire din impozitul pe proprietate şi o reducere a bazei de taxare cu o sumă echivalentă
alocată fondului de inovare pentru centre de cercetare-dezvoltare şi o scutire din impozitul pe
proprietate oferite de consilii locale (EBAN, 2015, p.52).
Agenţia poloneză pentru dezvoltarea întreprinderilor (PAED) implementează scheme de
sprijin pentru reţelele de BA şi fonduri de capital de iniţiere (majoritatea prin FEDR şi bugetul
naţional). În 2014, PAED a lansat Fondul de împrumut de co-investiţii. „Companiile care
semnează o înţelegere cu un investitor privat (BA sau capital de risc) pot aplica pentru un
împrumut, care poate fi între aproximativ 50.000 euro până la 500.000 euro şi nu poate depăşi
dublul investiţiei private” (EBAN, 2015b, p.85).
Piaţa de capital de risc din Polonia este relativ mică, dar prezintă toate premizele pentru o
viitoare creştere. Această piaţă îşi revine din 2008, făcând din Polonia una din cele mai atractive
locaţii pentru capitalul de risc din Europa, ocupând locul 25 din 125 de ţări în „The Venture Capital
& Private Equity Country Attractiveness Index”, realizat de IESE Business School (Barcelona,
Spania). Iniţiativele adresate direct fondurilor de capital de risc sunt programul finanţat de Centrul
Pagina 188 din 508

pentru cercetare-dezvoltare intitulat “Bridge Alfa”, cu un buget de 4,2 milioane euro şi ARP
Venture Fund, realizat în 2014 pentru a investi în companii care lucrează cu soluţii moderne.
Conform Raportului „Polonia Start-up 2016”, numărul de startup-uri înregistrat era de
2.677 pentru anul 2016. 692 dintre acestea au răspuns la o cercetare la care rezultatele au fost
următoarele:
- jumătate din start-up-urile poloneze se finanţează din resurse proprii;
- cele mai populare surse de capital extern sunt: subvenţii de la UE (24%), fonduri
de capital de risc (22%) şi investitori individuali – business angels (17%);
- în ceea ce priveşte nevoile curente, firmele intervievate au enumerat banii (63%),
forţa de muncă calificată (44%), networking (42%).
Aceste rezultate arată că afacerile au încă nevoie de finanţare şi BA pot juca un rol vital.
În acelaşi raport, răspunzând la o întrebare cu răspuns multiplu privind sursele de finanţare externă
ce vor fi utilizate în următoarele 6 luni, situaţia a fost următoarea: 59% au votat pentru capital de
risc, 56% pentru subvenţii UE, 35% pentru business angels, 18% pentru acceleratoare, 11% pentru
crowdfunding, 10% pentru niciun împrumut şi 16% pentru altele.
Pagina 189 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN SLOVENIA
În ceea ce priveşte reţelele de business angels sau investitori „angel”, lista nu e foarte lungă,
în special datorită lipsei de dezvoltatori de produse. Impozitul pe venit poate fi un alt obstacol
pentru că acesta este la unul din cele mai mari nivele din Europa (de la 16% până la 50% pentru
eşaloanele cu cele mai mari venituri). În pofida acestor aspecte, un grup de antreprenori sloveni
de succes au demarat Silicon Gardens Fund. Scopul acestui fond de BA este de a ajuta fondatorii
de startup-uri să îşi crească echipele, ideile şi afacerile de la debutul lor şi să îi sprijine să devină
competitivi la nivel internaţional. În plus, business angels care investesc printr-un fond de investiţii
în companii de mare risc, stabilite printr-o lege specială, sunt exceptați de la impozite. De
asemenea, fondurile de investiţii, capitalul de risc, fondurile de pensii şi companiile de asigurări
sunt taxate cu 0% dacă anumite condiţii sunt îndeplinite (EBAN, 2015a, p.61).
În 2013, Agenţia publică slovenă pentru promovarea antreprenoriatului, inovare şi
dezvoltare a inclus oficial programul „Ustvarjalnik” în Strategia naţională de creştere economică.
Ustvarjalnik s-a născut dintr-un club de antreprenoriat dintr-o şcoală din Slovenia şi în prezent
acoperă 1/3 din sistemul şcolar sloven. Prin acest program sunt aduşi antreprenori în licee pentru
a mentora elevii şi a-i învăţa principiile antreprenoriatului, dându-i fiecăruia oportunitatea de a-şi
începe prima afacere cât timp sunt în liceu.
Există câteva bariere în calea demarării unei afaceri, dar, de asemenea, există şi câteva
oportunităţi private de finanţare care pot fi utile. Conform „EBAN Statistics Compendium 2015”,
există trei reţele de BA asociate la EBAN. Totalul investiţiilor realizate de business angels în 2015
a fost de 1,85 milioane euro, în creştere faţă de 2014, când s-au înregistrat 1,58 milioane euro.
Pagina 190 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN UNGARIA
18.1. Contextul national privind stimularea investitorilor individuali business

angels în Ungaria
În economia ungară, firmele de tip start-up au avut o creştere semnificativă şi o gamă largă
de politici guvernamentale de sprijin, cum ar fi programul „Start-up_13”, care vizează acordarea
de suport pentru dezvoltarea de întreprinderi tehnologice cu un potenţial de creştere mare. Mai
mult, guvernul şi-a exprimat sprijinul pentru mediul de tip start-up ungar într-un document intitulat
„Budapest Runway 2.0.2.0. – A Start-up Credo” (publicat în noiembrie 2013). În ceea ce priveşte
administrarea fiscală, startup-urile ungare trebuie să petreacă cu aproape 50% mai mult timp pentru
a-şi plăti taxele în comparaţie cu media țărilor europene. Un aspect pozitiv este legat de condiţiile
de înfiinţare, care sunt acum în linie cu cele europene.
Mai jos sunt câteva reglementări de suport şi încurajare a investiţiilor:
• The Small Enterprise Development Finance Company Ltd. – sprijină dezvoltarea
IMM-urilor prin investiţii de capital. Vizează firmele care întâmpină dificultăţi în obţinerea de
fonduri bancare datorită lipsei de capital (Csubák, Fejes, 2014, p.10);
• Portfolio Guarantee – un program de garantare, care girează creditele date de
instituţii de profil IMM-urilor ungare, în special de băncile comerciale cu sediul în Ungaria;
• Start Equity Guarantee – asistă IMM-urile ungare, prin intermediul produselor
financiare, în obţinerea de capital pentru dezvoltare şi subvenţii nerambursabile de la Uniunea
Europeană;
• Innovation Ecosystem – măsura vizează sprijinirea incubatoarelor de afaceri, din
care 20% poate fi folosit de acestea, iar restul, de 80%, de firmele din aceste incubatoare. Se
preconizează că aceste măsuri ajută firmele noi în dezvoltarea de produse şi servicii, precum şi a
echipelor lor;
• Széchenyi Card – programul oferă facilităţi de credit la rate preferenţiale IMM-
urilor stabilite în Ungaria (Comisia Europeană, 2017c, p.159).
18.2 Inițiative pentru investitorii individuali business angels şi de finanțare

alternativă
În Ungaria, piaţa investitorilor individuali-business angels este încă nedezvoltată, cu toate
că a evoluat în ce priveşte uşurinţa deschiderii unei afaceri şi în găsirea de surse de finanţare.
Pagina 191 din 508

Conform Hungary Angel Investors, sunt 18 investitori individuali rezidenţi în Ungaria şi 2833
potenţial interesaţi.
Prima rundă de evenimente privind investitorii individuali a fost organizată de Centrul
Naţional de Inovare INNOSTART şi relansată de Start-up Underground în octombrie 2012.
„Principalul obiectiv al acestor evenimente este de a realiza un mediu în care business-angels să
se poată întâlni şi învăţa despre oportunităţi potenţiale de afaceri sau unde firmele noi pot căuta
sprijin pentru investiţii iniţiale” (Dőry, 2015, p.43). Reţeaua Ungară a Business-Angels
(HUNBAN), ca asociaţie oficială, a apărut în aprilie 2017. Scopul său este de a primi şi uni toţi
investitorii individuali interesaţi de oportunităţi de investiţii, nu numai la nivel local, ci şi regional.
Misiunea reţelei este de a integra Ungaria în circuitul internaţional al business angels şi să
reprezinte cu adevărat atât interesele companiilor, cât şi pe cele ale investitorilor.
Programul ungar de capital de risc permite investitorilor privaţi (inclusiv BA) să
investească în fonduri ce vor fi preluate de fonduri publice. Raportul fondurilor privat – public este
30 – 70. Investitorul public doreşte doar o rentabilitate egală cu rata de referinţă UE şi aplică o rată
de 5% împotriva pierderilor. Fondurile de capital de risc pot investi doar în companii ungare aflate
în etapa iniţială.
Guvernul ungar a adoptat, la sfârşitul lui 2016, o schemă de scutire din impozitul pe profit,
adaptată pentru investitorii de tip angel. Aceasta a fost aplicată începând cu semestrul 3 din 2017.
Iniţiativa vizează în special investitorii individuali-business angels debutanţi (fără experienţă) şi
prevede că triplul preţului acţiunilor deţinute (maxim 20 milioane forinţi, în anul achiziţiei şi în
următorii trei ani, în rate egale) poate fi dedus din baza de taxare.
Schema prevede că 25% din costurile acţiunilor poate fi rambursat sub formă de deducere
fiscală şi, potrivit schemei adoptate, contribuabilul îşi poate deduce din impozitul pe profit
valoarea acţiunilor din firma aflată în stadiu incipient proporţional cu rata deducerii. Nivelul ratei
de deducere este de până la 65.000 euro (20 milioane forinţi) pe an fiscal. Scutirea este aplicabilă
doar dacă investitorii individuali investesc prin companiile lor şi se poate aplica în rate egale în
anul achiziţiei şi în următorii trei ani fiscali.
BA trebuie să îndeplinească următoarele criterii pentru a fi eligibili pentru deducerea
fiscală:
a) investiţia se realizează prin intermediul companiei, care nu are obligaţii fiscale şi posedă
resurse financiare adecvate;
b) compania trebuie să facă o investiţie în minim o afacere aflată în etapa iniţială în anul
ulterior primirii deducerii fiscale;
c) investitorul „angel” nu investeşte în propria afacere sau a unor persoane înrudite;
d) investitorul „angel” participă la cel puţin două întâlniri ale unei reţele de BA anual.
Pagina 192 din 508

În fiecare an, investitorul trebuie să trimită un raport de o pagină privind statusul
companiilor din portofoliul său de investiţii pentru a evita utilizarea necorespunzătoare a deducerii
fiscale şi pentru a urmări succesorii companiilor în care s-a investit.
Reglementarea defineşte un start-up prin următoarele caracteristici legale:
✓ o companie nelistată, care nu este deţinută în majoritate sau o filială deţinută integral;
✓ firma nu poate avea o vechime mai mare de 3 ani;
✓ vânzările anuale nete ale companiei nu depăşesc 100 milioane de forinţi (330.000 euro);
✓ compania nu poate avea mai mult de 20 de angajaţi full-time;
✓ niciun fond de capital de risc nu a mai investit anterior în companie;
✓ compania nu deţine nicio parte din alte afaceri;
✓ firma nu este debitor de taxe (EBAN, 2016, p.37-38).
Ecosistemul ungar aproape că şi-a dublat mărimea faţă de anul 2015. Accesul la capitalul
de risc s-a îmbunătăţit în ultimii ani, trecând de la o valoare sub media europeană la una uşor peste
acest nivel de referinţă. În prezent, sunt 40 fonduri de capital de risc (28 manageri de fond) care
investesc în startup-uri, în fazele iniţială şi cea de creştere, o medie de 500.000 – 1 milion euro pe
companie. Alte surse de capital sunt: Hiventures (cunoscut anterior drept Corvinus) care a debutat
în 2016 şi este angajat în sprijinirea înfiinţării de noi companii, întărirea culturii antreprenoriale şi
protejarea valorilor comunităţii antreprenoriale şi fondurile guvernamentale de capital de risc
(Széchenyi). Finanţarea de noi companii inovatoare prin capital de risc/capital iniţial şi iniţiative
noi precum crowdfunding, care nu este reglementat în prezent, rămâne marginală.
În concluzie, aderarea Ungariei la Uniunea Europeană a accelerat adoptarea unui cadru
modern de condiţii în domenii cheie, dar este în continuare un spaţiu larg pentru îmbunătăţire. „În
perioada de programare 2014-2020, prioritatea numărul unu este îmbunătăţirea competitivităţii
IMM-urilor ungare prin oferirea de suport pentru realizarea şi dezvoltarea de incubatoare de
afaceri, marketing şi activităţi de comercializare ale microîntreprinderilor şi IMM-urilor” (Dőry,
Slavcheva, 2016, p.3). În acelaşi timp, alte priorităţi se referă la abordarea unor obstacole, cum ar
fi, de exemplu, procedurile de insolvenţă, care durează mai mult de un an pentru a fi finalizate, şi
crearea de programe de suport pentru a ajuta afacerile să evite falimentul.
18.3 Concluzii
Piaţa investiţiilor de tip „angel” s-a dezvoltat semnificativ în toate ţările central şi est
europene, în mod deosebit în ultimii 5 - 10 ani. În unele ţări, politicile care au încurajat un număr
mai mare de BA să investească par a fi jucat un rol important. Aceste politici includ măsuri ce
vizează oferta, respectiv stimulente fiscale şi crearea de fonduri de co-investiţii. Programele de
acordare de stimulente au vizat atât creşterea numărului de investitori individuali, cât şi asimetriile
Pagina 193 din 508

fiscale în ce priveşte profitul şi pierderile. Totuşi, stimulentele fiscale sunt dificil de structurat
astfel încât să vizeze corespunzător BA, determinând ca monitorizarea şi evaluarea să devină foarte
importante. De asemenea, stimulentele fiscale sunt subiecte sensibile din punct de vedere politic,
în special în mediul economic actual. Fondurile de co-investiţii combină fondurile publice cu cele
private, sprijinind astfel profesionalizarea domeniului. Atât stimulentele fiscale, cât şi programele
de coinvestiţii pot avea ca efect colateral strângerea de date suplimentare despre investiţiile BA
dintr-o ţară.
Alte arii în care decidenţii au intervenit pentru a dezvolta piaţa de investiţii de tip „angel”
include oferirea de suport direct asociaţiilor sau federaţiilor naţionale, precum şi reţelelor şi
grupurilor pentru a-i ajuta să acopere cheltuielile operaţionale. Asociaţiile şi reţelele naţionale de
investori individuali determină creşterea interesului pentru acest tip de investiţie, ceea ce este un
pas esenţial în construirea pieţei de profil. Suportul public poate juca un rol important în demararea
acestor reţele şi asociaţii, dar trebuie structurat într-un mod care stabileşte criterii sau oferă
stimulente pentru aceste organizaţii astfel încât să ajungă la auto-susţinere în timp.
Spre deosebire de grupurile de „angels”, care constau exclusiv în BA, reţelele de investitori
privaţi (BAN) includ furnizori de servicii şi alţi non-investitori. Dacă suportul public este oferit
către BAN, este important să se asigure că aceste reţele generează un nivel corespunzător de
activitate investiţională. Pregătirea investitorilor „angel” este importantă pentru profesionalizarea
industriei, ca şi pentru atragerea de noi astfel de investitori.
Totuşi, este o arie care adesea este neglijată de către decidenţi. Deoarece investorii privaţi
sunt adesea antreprenori experimentaţi, se presupune că ştiu cum să investească. Dar a investi în
startup-uri diferă considerabil de o investiţie financiară sau de construirea unei companii într-un
anumit domeniu. De aceea, pregătirea şi mentoratul prin care noii investitori privaţi pot învăţa de
la cei cu experienţă este o parte importantă a procesului.
Dacă cele mai multe politici se referă la partea de ofertă, alte acţiuni s-au concentrat asupra
măsurilor legate de cerere care pot duce la creşterea calităţii şi selecţia afacerilor. „Dezvoltarea
capacităţilor, fie ale antreprenorilor, fie ale investitorilor, este decisivă. Pregătirea pentru investiţii
a antreprenorilor este o arie în care câteva ţări au acţionat. De asemenea, incubatoarele şi
acceleratoarele publice şi private se concentrează asupra comercializării CD, dar sunt şi catalizator
sau hub în ecosistemul antreprenorial” (OECD, 2011, p.13).
Facilitarea reţelelor, între sectoare şi din punct de vedere geografic (local, naţional şi
internaţional) este, de asemenea, importantă. Lipsa culturii antreprenoriale identificată în multe
ţări din Europa centrală şi de est, este considerată o barieră critică pentru dezvoltarea mediului de
business angels. Fără antreprenori, nu vor exista startup-uri. Acţiuni de conştientizare a rolului
antreprenoriatului, cum ar fi Global Entrepreneurship Week, numărul în creştere de iniţiative de
Pagina 194 din 508

tip Start-up joacă un rol cheie. În plus, antreprenoriatul este introdus în curricula din diverse nivele
de educaţie într-un număr din ce în ce mai mare de ţări (cum ar fi, de exemplu, programul
„Ustvarjalnik” din Slovenia).
Sectorul business-angels nu este numai în creştere, dar devine din ce în ce mai formalizat
şi organizat prin crearea de reţele şi grupuri de angels. Pe lângă capitalul adus, investitorii joacă
un rol cheie în furnizarea de expertiză strategică şi operaţională pentru noile companii, precum şi
capital social.
Investiţiile BA sunt în creştere în ţările din Europa centrală şi de est, la fel ca în restul lumii
şi reprezintă o sursă critică de finanţare pentru etapele iniţiale care merită o atenţie sporită.
Politicile şi suportul guvernamental pot facilita dezvoltarea pieţei de BA dacă sunt structurate
corect, dar nu pot crea această piaţă. Pentru asta sunt necesare o comunitate de investiţii activă a
BA şi un sistem antreprenorial funcţional.
Pagina 195 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN STATELE
UNITE ALE AMERICII ŞI ÎN ALTE ŢĂRI

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN STATELE
UNITE ALE AMERICII
Din cauza diferenţelor destul de mari dintre sistemele economice şi politice din Statele
Unite ale Americii şi cele europene, în general şi românesc, în special, comparaţia cu situaţia din
SUA are o relevanţă redusă.
Conceptul de investitor providenţial are desigur o relevanţă deosebită cu referire la SUA,
ţara care are cel mai mare număr de astfel de investitori şi probabil cea mai bogată tradiţie în
domeniu. Informaţiile disponibile indică faptul că nu există stimulente sau programe derulate la
nivel naţional adresate acestui tip de investitori, la nivel statal şi municipal existând însă facilităţi
fiscale sau programe de stimulare (OECD, 2011).
Într-un raport recent, Francis (2014, 2016) indica faptul că 29 dintre cele 50 state ce
formează SUA “folosesc stimulente pentru investitori individuali business angel ca modalitate
indirectă de sprijinire a finanţării investiţiilor”. Din analiza reprezentării geografice oferită de
autor, observăm faptul că există o polarizare a acestor stimulente, oferite cu precădere în statele
din estul, centrul şi sudul SUA, în vreme ce statele din vest şi nord-vest nu oferă astfel de facilităţi.
Un studiu referitor la aceste stimulente fiscale în care sunt detaliate facilităţile la nivel de
stat este cel al lui Williams (2008), indicându-se inclusiv nivelul creditului fiscal acordat. Acest
studiu prezintă informaţii de real interes, existând însă dezavantajul că nu este foarte recent.
Informaţii mai recente sunt înaintate de Zeoli (2016) care îşi completează analiza şi cu indemnul
de a suplimenta aceste stimulente fiscale la nivel statal şi cu un demers federal în domeniu.
Pagina 196 din 508

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN ALTE ŢĂRI
20.1 Context general

În analiza situaţiei naţionale în domeniul analizat în ţările avute în vedere în această
secţiune, am urmărit trei elemente principale:
a) Evidenţierea aspectelor legislative relevante, respectiv actele normative ce vizează stimularea activităţii
b) Conturarea cadrului instituţional relevant, inclusiv reţelele de investitori business angel, asociaţiile de
profil sau platformele dezvoltate.
c) Prezentarea modalităţilor de operaţionalizare sau punere în practică a legislaţiei, inclusiv exemple de
bune practici, proceduri, norme etc.
Dată fiind structura neomogenă a sistemelor politice şi economice ale ţărilor avute în
vedere, nu a fost posibilă realizarea unor prezentări cu un grad ridicat de simetrie şi
comparabilitate. Cu toate acestea, extragerea informaţiilor disponibile şi identificate în procesul
de cercetare poate facilita demersurile ulterioare de analiză.
Cercetarea s-a bazat pe extragerea informaţiilor relevante din paginile de internet ale
instituţiilor cu atribuţii în domeniul sprijinirii investitorilor business angels, ale reţelelor de
investitori, din diverse studii şi analize sau alte surse.
20.2 Aspecte legislative, cadrul instituţional şi bune practici de stimulare a

investitorilor individuali business angels în Noua Zeelandă
20.2.1 Aspecte legislative şi cadrul instituţional
a) Aspecte legislative
Din anul 2006 există Seed Co-Investment Fund, formulându-se aşteptarea ca acesta să
funcţioneze timp de 12 ani. OECD (2011) indică existenţa unui ecosistem antreprenorial dezvoltat
în această ţară, format în urma derulării unor programe şi activităţi desfăşurate de-a lungul
timpului, fără a exista însă şi stimulente fiscale pentru investitorii business angels.
b) Cadru instituţional
Fondul de coinvestiţii este operaţionalizat prin intermediul New Zeeland Venture
Investment Fund, o agenţie guvernamentală înfiinţata în anul 2002. Fondul este condus de un bord
format din directori din mediul privat. Prin intermediul acesteia sunt realizate investiţii anuale de
aproximativ 50 milioane dolari în cadrul programului Seed Co-Investment Fund.
Pagina 197 din 508

În Noua Zeelandă investitorii business angel sunt reprezentaţi de Angel Association New
Zealand, care reuneşte atât reţele de investitori business angel cât şi fonduri de investiţii timpurii,
incubatoare tehnologice, platforme de crowdfunding etc.
Între reţelele de business angels putem enumera:
- Angel Investors Marlborough;
- Angel HQ;
- ArcAngels;
- Cantebury Angels;
- Enterprise Angels;
- Flying Kiwi Angels;
- Ice Angels;
- MIG Angels;
- Nelson Angels;
- Otago Angels;
20.2.2 Modalităţi de operaţionalizare/punere în practică a legislaţiei

Etapele de realizare a coinvestiţiei sunt următoarele (conform datelor prezentate pe pagina
de internet a agenţiei):
1. Asociere – partenerul fondului de coinvestiţie face un acord cu New Zealand
Venture Investment Fund.
2. Evaluare – comitetul de evaluare al fondului de coinvestiţie revizuieşte acordul şi
furnizează feedback companiei.
3. Due diligence – fondul de coinvestiţie efectuează due diligence asupra afacerii.
4. Revizuire – comitetul de investiţii al fondului de revizuieşte acordul şi oferă
feedback firmei.
5. Aprobare – revizuirea legală a documentaţiei afacerii. Directorul New Zealand
Venture Investment Fund aprobă acordul.
Trebuie menţionat faptul că fondul investeşte sume de minimum 1 milion dolari, sume ce
trebuie egalate şi de partenerii de investiţii. Pentru a beneficia de contribuţia fondului, investitorii
trebuie să fie acreditaţi, procesul de acreditare durând între trei şi şase luni.

investitorilor individuali business angels în Australia
20.3.1 Aspecte legislative şi cadrul instituţional

Pagina 198 din 508

Preocupările legate de mediul în care operează investitorii business angels sunt destul de
vechi în Australia, studiul OECD (2011) indicând unele forme de subvenţionare încă din prima
parte a anilor ’90.
Începând cu anul 2016 au fost introduse noi stimulente fiscale, ce se regăsesc în Income
Tax Assessment Act 1997 şi privesc investiţii de tip business angel în firme inovative aflate în
stadii timpurii. Acestea stimulente privesc o deducere de 20% din valoarea investiţiei, limitată la
un nivel maxim de 200.000 dolari australieni. Aceste stimulente par însă a avea o atractivitate sau
importanţă limitată pentru investitori, niciuna din reţelele de investitori business angels nefăcând
referire la ele în prezentarea beneficiilor acestui tip de activitate.
Schema de stimulare a investitorilor business angels este derulată prin intermediul Biroului
Fiscal Australian (Australian Taxation Office).
În Australia există mai multe reţele relevante de investitori business angels, ce nu par a
beneficia de stimulente guvernamentale. Între aceste reţele putem enumera:
- Australian Investment Network;
- Capital Angels;
- Melbourne Angels;
- Geelong Angel Investors Network;
- Western Australian Angel Investors;
- Hunter Angels;
- Brisbane Angels;
- Sydney Angels;
- Scale.
În plus, trebuie menţionată şi existenţa Asociaţiei Australiene de Investitori Angel
(Australian Association of Angel Investors – AAAI) care are însă un număr limitat de membri.
20.3.2. Modalităţi de operaţionalizare/ punere în practică a legislaţiei

Pentru stabilirea eligibilităţii ca beneficiar al stimulentelor fiscale sunt stabilite unele
criterii încadrate în aşa-numitul test de investitor sofisticat.
Stimulentele sunt acordate pentru investiţii în firme inovative aflate în stadii timpurii şi
sunt limitate la suma de 200.000 dolari australieni.
Firmele în care investesc cei ce doresc să beneficieze de stimulente trebuie să fie
considerate firme inovative aflate în stadii timpurii, ceea ce se realizează tot în baza unor “teste”:
testul de stadiu timpuriu şi testul de inovativitate.
Pagina 199 din 508

Informaţii recente evidenţiază investiţii din partea investitorilor business angels de
aproximativ 300 milioane dolari în peste 300 de firme aflate în stadii timpurii (în baza datelor
financiare pentru anul fiscal 2016-2017).

investitorilor individuali business angels în Singapore
20.4.1. Aspecte legislative şi cadrul instituţional

În Singapore este implementată din anul 2010 schema de facilităţi Angel Investors Tax
Deduction prin intermediul căreia se oferă deduceri fiscale de 50% din investiţia într-un start-up,
după o perioadă de doi ani (la un nivel maxim de 250.000 SGD (aproximativ 155.000 EUR).
Investiţia minimă este de 100.000 SGD (aproximativ 62.000 EUR). Deţinerea maximă din firma
în care investeşte, la care poate ajunge investitorul în perioada de doi ani este de 50%. Deţinerea
trebuie menţinută pentru o perioadă de minimum doi ani de la plata ultimei tranşe din investiţie.
Schema de facilităţi fiscale este operată de Enterprise Singapore, agenţie guvernamentală
ce gestionează programele privitoare la dezvoltarea mediului de afaceri şi este programată să se
deruleze până în anul 2020.
Principala reţea de investitori este Business Angel Network (Southeast Asia) (BANSEA),
localizată în Singapore dar cu acoperire regională. O altă reţea este Singapore Angel Network,
parte a unui important grup de firme local. Evaluări recente indicau existenţa a aproximativ 100
investitori business angel locali.
20.4.2. Modalităţi de operaţionalizare/punere în practică a legislaţiei

Pentru a beneficia de facilităţile enunţate investitorii trebuie să-şi dovedească experienţa
ca business angel, antreprenor sau manager şi să depună o cerere, însoţită de o scurtă documentaţie,
prin intermediul Startup SG. Procesarea cererii durează aproximativ 3-4 săptămâni, după care se
poate primi acceptul sub forma unei “Scrisori de Investitor Angel Aprobat”, certificare ce este
valabilă pentru un an.
Pentru a beneficia de facilităţile schemei, investiţiile trebuie să aibă loc doar după ce
cererea privitoare la aprobarea deducerii este aprobată. Investitorul trebuie să furnizeze semestrial
informaţii referitoare la investiţiile realizate şi un raport anual, conform unui format prestabilit.
Pagina 200 din 508

investitorilor individuali business angels în Malaezia

Cadrul de derulare a activităţilor specifice este reprezentat de Angel Tax Incentive, aprobat
de guvern. Prin aceasta se oferă deduceri fiscale după doi ani de la realizarea unei investiţii de tip
business angel.
Cradle Fund Sdn Bhd este o agenţie în cadrul Ministerului de Finanţe malaezian ce
gestionează stimulentele oferite investitorilor business angels prin intermediul Angel Tax
Incentive Office. Deducerile fiscale sunt acordate în urma depunerii declaraţiei personale de venit
la Inland Revenue Board Of Malaysia.
Reţeaua naţională de investitori business angel este Malaesyan Business Angel Network
înfiinţată în anul 2014, descrisă ca fiind asociaţia oficială şi organismul de conducere a
investitorilor business angel şi cluburilor angel din ţară.

O foarte bună descriere amodului în care sunt operaţionalizate aceste stimulente sunt oferite
atât de Cradle cât şi de Malaesyan Business Angel Network.
Stimulentele specifice (Angel Tax Incentive) oferă investitorilor o deducere fiscală de până
la 500.000 RM (aproximativ 105.000 EUR) la doi ani după realizarea unei investiţii într-un start-
up tehnologic certificat. Firmele în care se investeşte trebuie să opereze în domenii precum
tehnologia informaţiei, telecomunicaţii, materiale avansate, transport, tehnologii emergente etc.
Investitorul business angel trebuie să investească între 5.000 RM – 500.000 RM (aproximativ
1.000-105.000 EUR), şi să dețină cel mult 30% din firma în care investeşte. Deţinerea trebuie
păstrată cel puţin doi ani până când deducerea fiscală poate fi solicitată. Investitorul business angel
poate realiza până la 5 astfel de investiţii pe an.
Investitorii business angels trebuie să fie acreditaţi de către reţeaua naţională de business
angels şi trebuie să îndeplinească unele condiţii privitoare la avere (active nete personale de peste
600.000 EUR), venituri (peste 38.000 EUR anual la nivel individual sau 52.000 EUR împreună cu
soţul/soţia) şi experienţă (minim 5 ani experienţă de management în domeniu).
Paşii pentru solicitarea facilităţilor sunt următorii (conform informaţiilor oferite de Cradle
Fund):
1. Completarea unei cereri, în baza unui formular tipizat, adresată Ministerului de Finanţe.
Pagina 201 din 508

2. Intocmirea documentaţiei necesare, inclusiv o scrisoare de acreditare din partea reţelei
naţionale de business angels.
3. Transmiterea documentaţiei către Cradle.
4. Plata unei taxe de procesare către Cradle (800 RM, echivalentul a aproximativ 170 EUR).
5. Procesarea solicitării durează 25 zile.
6. Transmiterea scrisorii privind aprobarea cererii de către Ministerul de Finanţe.
Figura 20.5.1 – Procesul operaţional pentru Angel Tax Incentive în Malaezia

Sursa graficului: Malaesyan Business Angel Network - http://mban.com.my/angel-tax-incentive/

investitorilor individuali business angels în Republica Coreea
Există elemente legislative ce au dus la formarea unui fond de co-investiţii în domeniul
investiţiilor realizate de investitori business angels (Angel Investment Matching Fund).
În Coreea operează Korean Business Angel Association (KBAA), cu 54 membri investitori
profesionali şi 158 membri în Angel Club.
O altă instituţie cu rol important în sprijinirea acestui domeniu este Korea Venture
Investment Corp., creată în baza unui act normativ (Promotion of Venture Business Act) în anul
2004. În cadrul acestei instituţii există o divizie specială pentru Angel Investment, formată din
Angel Investment Team şi Angel Support Team.
Pagina 202 din 508

Conform informaţiilor disponibile pe pagina de internet a asociaţiei, aceasta operează
Angel Investment Support Center, fiind mandatată de Ministerul IMM-urilor şi Startup-urilor să
creeze un ecosistem investiţional propice pentru investitorii business angels acreditaţi şi
antreprenori. Acest centru gestionează şi finanţările guvernamentale acordate investiţiilor de tip
business angel.
Korea Venture Investment Corp (KVIC) gestionează fondul de contrapartidă destinat
sprijinirii investitorilor business angel. Aceşti investitori trebuie să devină membrii ai Angel
Investment Support Center pentru a solicita co-investiţia, cererea fiind evaluată de KVIC.
Co-investiţiile sunt realizate în mod diferenţiat, în funcţie de 3HFDYtipul investitorilor
(angel club, asociaţie pentru investiţii private sau investitor individual business angel), existând
diferite cerinţe ce trebuie îndeplinite de fiecare tip de entitate. Investitorii individuali business
angel trebuie să fie membrii în Angel Investment Support Center şi să îndeplinească cel puţin două
din trei condiţii ce privesc experienţa în investiţii sau experienţa antreprenorială.
Procesul în sine conţine 5 paşi, astfel:
1. Înregistrarea ca membru;
2. Depunerea cererii pentru co-investiţie, realizată online;
3. Evaluarea cererii, proces în care se verifică eligibilitatea investitorului, indeplinirea
condiţiilor de către firma ce urmează a fi finanţată şi existenţa unor relaţii speciale sau a altor aspecte
relevante;
4. Procesul de due diligence, în care este realizat un interviu cu investitorul business angel şi
o evaluare a firmei la sediul acesteia;
5. Şedinţă a comitetului de investiţii, în care sunt realizate prezentări de către cei ce solicită
co-investiţii şi sunt evaluate materialele depuse în vederea determinării autenticităţii.
Pentru ilustrarea modului în care funcţionează acest program, în figurile următoare redăm
schemele privitoare la structura operaţională şi procesul investiţional, prezentate pe pagina de
internet a instituţiei responsabile cu derularea acestuia.
Pagina 203 din 508

Figura 20.6.1 – Structura operaţională a Angel Investment Matching Fund în Republica Coreea
Sursa graficului: Korea Venture Investment Corp - https://www.k-vic.co.kr
Figura 20.6.2 – Procesul investiţional în Angel Investment Matching Fund

in Republica Coreea
Sursa graficului: Korea Venture Investment Corp - https://www.k-vic.co.kr

investitorilor individuali business angels în Turcia

O lege privitoare la investitorii business angels a fost adoptată de parlament în anul 2012
(Legea nr. 6327, conţinând amendamente la Codul Fiscal), sistemul fiind implementat din anul
2013, după adoptarea legislaţiei secundare (Regulation on Angel Investments).
Licenţierea investitorilor business angels ce pot beneficia de deducerile fiscale este făcută
de Trezorerie (Undersecretariat of Treasory).
Trezoreria acreditează şi reţelele de investitori business angels. Business Angels
Association of Turkey reprezintă o asociaţie de 10 reţele, în general acreditate, ce reunesc peste
500 investitori business angel. Reţelele membre sunt:
Pagina 204 din 508

- Teb Angel Investment Platform;
- Buba BAN;
- Istambul Startup Angels BAN;
- JBAN;
- Lab X;
- Links Angel BAN;
- TR Angels;
- Bahariye Angels;
- EGIAD BAN;
- Homeros BAN.
Solicitarea licenţierii se face prin intermediul reţelelor de investitori business angels.
Investitorii business angels solicită Trezoreriei acordarea deducerilor fiscale cuvenite, în baza unei
documentaţii ce include şi un plan de afaceri.
20.7.2. Modalităţi de operaţionalizare/ punere în practică a legislaţiei

Prin legea specifică sunt oferite stimulente fiscale pentru business angels (prevederile au
caracter temporar), fiind necesară o licenţiere la Trezorerie, bazată pe criterii ce ţin de avere şi
experienţă (licenţierea este necesară pentru obţinerea beneficiilor, nu pentru activitatea de investiţii
ca business angel). Stimulentele fiscale sunt considerate foarte mari, fiind acordate deduceri la
impozitul pe venit (pentru investitori) până la nivelul de 75% din valoarea investiţiei (în limita
unei deduceri anuale maxime de 1.000.000 lire turceşti, adică aproximativ 200.000 EUR).
Criteriile urmărite în procesul de licenţiere vizează, în ceea ce priveşte averea existenţa
unor venituri anuale brute de peste 200.000 lire turceşti (aproximativ 40.000 EUR) sau deţinerea
de active nete de este 1.000.000 lire turceşti (aproximativ 200.000 EUR). în ceea ce priveşte
experienţa sunt formulate patru criterii alternative referitoare la experienţa ca manager de
portofoliu, manager în firme, membru în reţele de business angels sau investitor.
Efectele îmbunătăţirii cadrului legislativ au fost semnificative, Turcia ajungând pe locul 5
în Europa în clasamentul EBAN, din punct de vedere al nivelului investiţiilor realizate de business
angels, în urcare de pe locul 32 ocupat în urmă cu cinci ani.
Este de menţionat şi faptul că Forumul Mondial al Investitorilor Business Angels (World
Business Angels Investment Forum) a avut loc în anul 2018 în Turcia, ceea ce a generat o expunere
deosebită pentru acest tip de investiţii, atât în ţară cât şi pe plan internaţional.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Acest modul are un caracter mai degrabă introductiv în ansamblul proiectului de cercetare
ce vizează analiza percepţiei mediului de afaceri cu privire la legea privind stimularea
Pagina 205 din 508
investitorilor individuali business angels, având în vedere intenţia de a dezvolta un mecanism de
monitorizare a implementării acesteia. în acest context, concluziile şi recomandările formulate în
această secţiune abordează aspecte ce ţin de primele etape ale evaluării domeniului supus
cercetării.
După cum am menţionat şi anterior, constatăm existenţa unui bogat filon de cercetare în
domeniul activităţii investitorilor business angels. Apreciem că ar fi fost foarte utilă explorarea
acestuia încă din etapa elaborării proiectului de act normativ deoarece constatăm că legea pare a
fi formulată în condiţii desprinse de conţinutul modern al conceptului de business angel (a se vedea
referirile la semnificativa confuzie între împrumut şi investiţie, regăsită în prima forma a
propunerii de act normativ). Este însă foarte utilă şi abordarea prezentă, prin care se urmăreşte
fundamentarea riguroasă a mecanismului de monitorizare a implementării legii. Materialele astfel
elaborate pot constitui şi o bună sursă de a gândi propuneri de modificare a textului legii, în vederea
îmbunătăţirii acesteia. Ca urmare, cu titlul de recomandare, avansăm ideea elaborării unei
propuneri bine fundamentate de actualizare a conţinutului actului normativ. Găsim că este cu
adevărat important ca modificările aduse acestui act normativ să se bazeze pe date de calitate, chiar
acceptând faptul că disponibilitatea acestora este destul de redusă (situaţie ce nu este caracteristică
doar României).
La nivel european nivelul investiţiilor realizate de investitori business angel este destul de
ridicat, cu o dinamică bună – 6,7 miliarde euro în 2016, în creştere cu 8,2% faţă de anul anterior
(EBAN, 2017). Contribuţia investiţiilor româneşti în acest total este încă la un nivel
nesemnificativ, ceea ce nu trebuie însă să constituie un factor de descurajare a iniţiativelor de
stimulare în domeniu. Trebuie totuşi ţinut cont de necesitatea realizării unor fundaţii solide în ceea
ce priveşte elementele legislative relevante şi programelor publice de stimulare a domeniului. în
plus, prin îmbunătăţirea mecanismelor de colectare a datelor privitoare la investiţiile de tip
business angel din România se poate consolida şi modul de prezentare a acestor activităţi în
rapoartele realizate de instituţiile europene interesate. Acest lucru poate duce la o mai bună
poziţionare pe harta europeană a investiţiilor de tip business angel.
O problemă cheie poate fi legată de costurile generate de accesarea beneficiilor oferite prin
intermediul acestei legi. Una dintre problemele majore ale investitorilor instituţionali business
angels în realizarea investiţiilor, după cum remarcă şi Mason (2009) este reprezentată de costurile
generate de hazardul moral şi de faptul că, raportat la dimensiunea investiţiei, aceste costuri sunt
mari. Adăugarea unui nou strat de dificultăţi, din elementele birocratice ale legii, poate fi prea mult
pentru potenţialii investitori. Ca urmare este necesară a adecvată cântărire a efortului administrativ
solicitat investitorilor pentru încadrarea în prevederile legii, astfel încât să nu se ajungă în situaţia
în care legea să nu fie aplicată sau beneficiarii prevederilor legii să constate că ar fi fost de preferat
Pagina 206 din 508

să-şi deruleze activitatea investiţională în mod discret, fără a apela la stimulentele fiscale. O astfel
de situaţie ar face ca legea să ducă la deteriorarea ecosistemului antreprenorial, contrar intenţiei
iniţiatorilor ei.
O opinie frecvent întâlnită este cea conform căreia în misiunea entităţilor guvernamentale
se regăseşte obligaţia de a favoriza dezvoltarea anumitor segmente ale domeniilor aflate în
coordonare, prin acordarea de diverse facilităţi şi stimulente, deseori de natură fiscală. Apreciem
că ar merita mai multă atenţie o viziune diferită, conform căreia eforturile ar trebui concentrate pe
reducerea sau chiar eliminarea piedicilor existente în calea dezvoltării acestor domenii, inclusiv
cele fiscale şi mai puţin pe crearea de noi sisteme, scheme, programe şi măsuri. Traiectoria legii
nr. 120/2015 până în prezent pare a justifica o astfel de abordare, în condiţiile în care nu pare să fi
clarificat încă nimic în domeniul investiţiilor de tip business angel şi nici să fi stimulat dezvoltarea
acestora. în susţinerea ideilor prezentate, putem argumenta şi cu o idee prezentată de Lerner
(2010): “pieţele antreprenoriale au trăsături care permit identificarea unui rol natural al statului în
încurajarea evoluţiei lor.”
Studiul OECD (2011) evidenţiază elementele care pot sau ar trebui să ducă la formularea
unor politici publice într-un domeniu precum cel reprezentat de investitorii individuali business
angels. Pe de o parte, o astfel de intervenţie poate fi justificată în cazul unui eşec al pieţei (deficitul
de finanţare, în anumite condiţii, ar putea fi privit ca un eşec al pieţei). Pe de altă parte, efectele
pozitive pe care le poate avea stimularea acestor investiţii asupra mediului economic pot
reprezenta justificarea unei astfel de intervenţii. Ambele elemente au fost în atenţia elaboratorilor
legii cercetate.
Considerăm că nu trebuie neglijat argumentul deseori citat în literatura de specialitate (de
exemplu în Collewaert et al., 2011) conform căruia proximitatea geografică este foarte importantă
în relaţia investitorilor business angels cu firmele în care investesc aceştia. Ca urmare, facilităţile
acordate la nivel strict regional pot avea o importanţă deosebită şi apreciem că ar merita explorarea
posibilităţilor de stimulare a autorităţilor locale în acest sens.
De asemenea, remarcăm faptul că în multe ţări oferirea facilităţilor fiscale este condiţionată
de îndeplinirea de către investitorul individual business angel a unor condiţii ce ţin de
venituri/avere şi experienţa profesională relevantă. în legea românească aceste elemente nu se
regăsesc, nefăcându-se nicio referire la criterii ce ţin de persoana investitorului business angel.
Aceasta pare a fi o scăpare importantă şi ar fi fost utilă argumentarea eliminării criteriilor de
această natură.
Analiza comparativă a reglementării activităţii investitorilor business angel în vederea
acordării de facilităţi în diferite ţări evidenţiază existenţa unei palete destul de largi de măsuri luate
în acest sens şi de rezultate obţinute pe termen scurt. Constatăm că legea românească este destul
Pagina 207 din 508

de diferită faţă de reglementările întâlnite în alte ţări, atât în ceea ce priveşte aspectul menţionat
anterior, privitor la criteriile ce trebuie indeplinite de persoanele fizice pentru a fi considerate
investitori business angel, în vederea obţinerii de stimulente fiscale, cât şi în ceea ce priveşte plaja
măsurilor gândite pentru a fi implementate prin intermediul politicii publice.
Pentru exemplificare, prevederea privitoare la scutirea de impozitul pe venituri sub formă
de dividende pare a fi anacronică şi contraintuitivă, în condiţiile în care obiectivul realizării de
investiţii în firme noi, cu potenţial de creştere, nu este de a le decapitaliza prin acordarea de
dividende. în orice caz, acest tip de facilitate fiscală pare a fi original. Alte facilităţi, mult mai
frecvent întâlnite în alte ţări, cum ar fi stimularea reţelelor de investitori business angel, nu se
regăsesc în legea românească.
Pagina 208 din 508

SECȚIUNEA 6 – ANALIZA ACTIVITĂȚII INVESTITORILOR
INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ÎN ROMÂNIA
CAPITOLUL 21 – ELEMENTE DE DEFINIRE ȘI MODALITĂȚI DE
ORGANIZARE A INVESTITORILOR INDIVIDUALI - BUSINESS
ANGELS
21.1 Evoluția abordărilor privind investitorii individuali business angels

Investitorii individuali business angels sunt persoane fizice care investesc în unul sau mai
multe start-up-uri cu potențial ridicat, devenind acționari ai întreprinderilor în cauză și contribuie,
de asemenea, prin expertiza lor, la managementul afacerilor și prin rețeaua personală de contacte.
Intervenția business angels este pe termen lung și poate avea o varietate de forme188.
Definirea termenului de "business angel" și utilizarea termenului de "capital de risc
informal" reprezintă o provocare pentru specialiști, deoarece acești termeni nu sunt utilizați în mod
consecvent. Așa cum subliniază unii autori189, ar trebui să se facă o alegere clară de definire atunci
când vorbim de investitori informali și / sau de business angels.
Termenii de "business angels" și de "investitori informali" sunt adesea utilizați în mod
alternativ190, cu referire la business angels, dar și la alte surse de capital neinstituțional, cum ar fi
familia și prietenii. Investițiile făcute de familie și prieteni se bazează însă pe considerente care
diferă de criteriile investiționale ale altor investitori externi191.
Deși există mai multe definiții pentru business angels, se recomandă să se utilizeze definiția
formulată de Mason și Harrison192, deoarece surprinde esența termenului de business angel: o
persoană care acționează singur sau într-un sindicat formal sau informal și care își investește
resursele fianciare proprii într-o afacere, în care nu există nicio legătură familială și care, după
ce a investit, în general, se implică activ în afacere, de exemplu, în calitate de consilier sau de
membru al consiliului de administrație.
188
EBAN, Business Angels, European good practices,
file:///D:/doc/Cercetare/2018_Proiecte%20SIPOCA%20si%20ARACIS/Documentare%20Teodora/Business%20An
gels.pdf (accesat la data de 15.05.2018)
189
Avdeitchikova, S., H. Landstrom, and N. Månsson. 2008. “What Do We Mean When We Talk about Business
Angels? Some Reflections on Definitions and Sampling.” Venture Capital 10 (4): 371–394.
190
Carpentier, C., and J. Suret. 2007. “On the Usefulness of Tax Incentives for Informal Investors.” Venture Capital
9 (1): 1–22, Riding, A. L. 2008. “Business Angels and Love Money Investors: Segments of the Informal Market for
Risk Capital.” Venture Capital 10 (4): 355–369, Burke, A., C. Hartog, A. van Stel, and K. Suddle. 2010. “How Does
Entrepreneurial Activity Affect the Supply of Informal Investors?.” Venture Capital 12 (1): 21–47.
191
Landström, H., and C. M. Mason. 2016. Handbook of Research on Business Angels. Cheltenham: Edward Elgar
Publishing.
192
Mason, C. M., and R. T. Harrison. 2008. “Measuring Business Angel Investment Activity in the United Kingdom:
A Review of Potential Data Sources.” Venture Capital 10 (4): 309–330.
Pagina 209 din 508
În opinia unor autori pot fi delimitate trei generatii de studii cu privire la business angels193
Studiile din prima generație (1980 până la începutul anilor 1990) includ cercetări privind
piața de business angels, primii autori194 au investigat decalajul financiar de care s-au lovit
întreprinderile mici, atunci când încearcă să obțină capitalul necesar pentru dezvoltarea unei
afaceri. Cercetările din această generație sunt în mare parte descriptive, oferind profiluri de piață195
și caracteristici ale business angels196 și ale investițiilor pe care aceștia le fac197. Studii
suplimentare privind piața capitalului de risc au apărut într-o serie de țări, deși accentul pe această
temă s-a pus în continuare mai ales în SUA și Marea Britanie198.
Studiile din cea de-a doua generație (începutul anilor 1990 până în 1999) sunt clasificate
în trei categorii de către Mason și Harrison199.
Studiile din prima categorie au urmărit îndeosebi clarificarea procesului investițional
business angels200 și relația post-investițională201.
Studiile din cea de-a doua categorie au pus accentul pe dezvoltarea rețelelor de business
angel / servicii de susținere202. Cercetările din această categorie arată o preocupare din ce în ce mai
193
Brett White, John C Dumay, Business angels: a research review and new agenda, in Venture Capital, 2017.
194
Wetzel, W. E. 1981. Informal Risk Capital in New England. Frontiers of Entrepreneurship Research. Wetzel, W.
E. 1983. “Angels and Informal Risk Capital.” Sloan Management Review 24 (4): 23–34.
195
Wetzel, W. E. 1987. “The Informal Venture Capital Market: Aspects of Scale and Market Efficiency.” Journal of
Business Venturing 2: 299–313. Wetzel, W. E., and J. Freear. 1990. “Who Bankrolls High-tech Entrepreneurs?”
Journal of Business Venturing 5 (2): 77–89.
196
Mason, C. M., and R. T. Harrison. 1993. “Strategies for Expanding the Informal Venture Capital Market.”
International Small Business Journal 11 (4): 23–38.
197
Haar, N. E., J. Starr, and I. C. MacMillan. 1988. “Informal Risk Capital Investors: Investment Patterns on the East
Coast of the U.S.A.” Journal of Business Venturing 3: 11–29.
198
Mason, C. M., and R. T. Harrison. 1999. “Editorial. Venture Capital: Rationale, Aims and Scope.” Venture Capital
1 (1): 1–46.
199
Mason, C. M., and R. T. Harrison. 1999. “Editorial. Venture Capital: Rationale, Aims and Scope.” Venture Capital
1 (1): 1–46.
200
Brush, C. G., L. F. Edelman, and T. S. Manolova. 2012. “Ready for Funding? Entrepreneurial Ventures and the
Pursuit of Angel Financing.” Venture Capital 14 (2–3): 111–129; Maxwell, A. L., S. A. Jeffrey, and M. Lévesque.
2011. “Business Angel Early Stage Decision Making.” Journal of Business Venturing 26 (2): 212–225. Maxwell, A.,
and M. Lévesque. 2010. “Entrepreneurs’ Trustworthiness: A Critical Ingredient for Attracting Investment.” Frontiers
of Entrepreneurship Research 30 (2): 1–15. Melicher, R. W., and J. C. Leach. 2006. Entrepreneurial Finance. Florence;
Mitteness, C., M. S. Baucus, and R. S. Sudek. 2012. “Horse vs. Jockey? How Stage of Funding Process and Industry
Experience Affect the Evaluations of Angel Investors.” Venture Capital 14 (4): 241–267. Mitteness, C., R. S. Sudek,
and M. S. Cardon. 2012. “Angel Investor Characteristics That Determine Whether Perceived Passion Leads to Higher
Evaluations of Funding Potential.” Journal of Business Venturing 27 (5): 592–606.
201
Macht, S. A., and J. Robinson. 2009. “Do Business Angels Benefit Their Investee Companies?” International
Journal of Entrepreneurial Behavior & Research 15 (2): 187–208; Matlay, H., and R. Sørheim. 2005. “Business Angels
as Facilitators for Further Finance: An Exploratory Study.” Journal of Small Business and Enterprise Development
12 (2): 178–191.
202
Lerner, J. 1998. “‘Angel’ Financing and Public Policy: An Overview.” Journal of Banking and Finance; Aernoudt,
R. 1999. “Business Angels: Should They Fly on Their Own Wings?” Venture Capital 1 (2): 187–195.
22 (6–8): 773–783.
Pagina 210 din 508
mare cu privire la dificultățile generate de oportunitățile insuficiente de investiții203, dar și
preocuparea de utilizare de către business angels a rețelor pentru a îmbunătăți calitatea afacerii204
Studiile din cea de-a treia categorie se referă în principal la “aplicarea și dezvoltarea teoriei
financiare privind piața capitalului de risc informal” și include: aplicarea teoriei decizionale205, a
modelele de încredere206.
Studiile din cea de-a treia generație se referă la:
- estimări mai elaborate ale dimensiunilor pieței business angels;
- dezvoltarea tipologiei business angels;
- cartografierea diversității piaței business angels și explorarea comportamentului și a
activității investitorilor;
- clarificarea perspectivei geografice, determinând dacă există diferențe în funcție de
zona geografică a abordării procesului decisional privind investițiile business angels;
- extinderea cercetării investițiilor business angels dincolo de America de Nord și de
Europa de Nord-Vest;
- rolul pe care îl au investitorii individuali business angels în dezvoltarea firmelor bazate
pe noile tehnologii și concentrarea mai degrabă asupra cererii de finanțare decât asupra
perspectivei ofertei207.
În general, investitorii individuali business angels investesc între 25 000 și 250 000 de euro
în afaceri individuale, dar există și investitii de 80.000 de euro, iar în unele țări europene,
investitorii individuali business angels au ajuns să investească milioane de euro, atunci când
operează ca parte a unor sindicate.
Investitorii individuali business angels sunt de regulă bărbați și femei cu vârsta cuprinsă
între 35-65 de ani, cu experiență considerabilă în lumea afacerilor și care au capacitatea de a investi
timp și resurse fianciare în start-up-uri. Cu toate acestea, această activitate devine din ce în ce mai
atractivă și pentru alte categorii de persoane.
203
Maxwell, A. L., S. A. Jeffrey, and M. Lévesque. 2011. “Business Angel Early Stage Decision Making.” Journal of
Business Venturing 26 (2): 212–225.
204
Paul, S., G. Whittam, and J. Wyper. 2007. “Towards a Model of the Business Angel Investment Process.” Venture
Capital 9 (2): 107–125; Paul, S., and G. Whittam. 2010. “Business Angel Syndicates: An Exploratory Study of
Gatekeepers.” Venture Capital 12 (3): 241–256; Gregson, G., S. Mann, and R. T. Harrison. 2013. “Business Angel
Syndication and the Evolution of Risk Capital in a Small Market Economy: Evidence from Scotland.” Managerial and
Decision Economics 34 (2): 95–107..
205
Feeney, L., G. H. Haines, and A. L. Riding. 1999. “Private Investors’ Investment Criteria: Insights from Qualitative
Data.” Venture Capital 1 (2): 121–145.
206
Harrison, R. T., and C. M. Mason. 1996. “Developments in the Promotion of Informal Venture Capital in the UK.”
International Journal of Entrepreneurial Behavior & Research 2 (2): 6–33. Harrison, R. T., and C. M. Mason. 2000.
“Venture Capital Market Complementarities: The Links between Business Angels and Venture Capital Funds in the
United Kingdom.” Venture Capital 2 (3): 223–242; Pollack, J. M., and D. A. Bosse. 2013. “When Do Investors
Forgive Entrepreneurs for Lying?” Journal of Business Venturing 29 (6): 741–754.
207
Aernoudt, R., A. San José, and J. Roure. 2007. “Executive Forum: Public Support for the Business Angel Market
in Europe – A Critical Review.” Venture Capital 9 (1): 71–84; Becker-Blease, J. R., and J. E. Sohl. 2007. “Do Women-
owned Businesses Have Equal Access to Angel Capital?” Journal of Business Venturing 22 (4): 503–521.
Pagina 211 din 508
Investitorii individuali business angels investesc într-o mare varietate de domenii, deși
merită să subliniem că aceștia caută cele mai recente evoluții ale afacerilor, cu un potențial puternic
de creștere economică antreprenorială, oferind o rentabilitate substanțială a investițiilor, printre
care: IT, internet, comunicare/ mass – media, electronică, tehnologii medicale și biotehnologii,
energie și mediu etc.
Investitorii individuali business angels joacă un rol important ca furnizori de capital de risc
și de competențe, în etapa inițială de dezvoltare a afacerilor. Acest rol este deosebit de important,
având în vedere atât nivelul scăzut al investițiilor de capital în aceste etape, cât și volumul mediu
în creștere al tranzacțiilor individuale. Există numeroase dovezi în literatura de specialitate privind
rolul esențial jucat de investitorii individuali business angels în furnizarea de capital, inclusiv în
publicațiile oficiale ale Comisiei Europene.
Intervenția investitorilor individuali business angels este susținută de următoarele
argumente:
- aceste investitii vizează zone în care alte surse de fianțare sunt deficitare;
- investitorii individuali business angels contribuie la dezvoltarea cu succes a
proiectelor de afaceri, oferind antreprenorilor, care au idei inovatoare de servicii sau
produse, resurse financiare, experiență, contacte etc.;
- investitorii individuali business angels sunt mult mai reactivi, comparativ cu
majoritatea operatorilor financiari.
21.2 Abordări la nivel european privind investitorii individuali business angels

Trecerea de la idee la practică în înființarea unei afaceri necesită, pe lângă planificarea
operațională a afacerii, și identificarea surselor de finanțare. Finanțările disponibile micilor
antreprenori pentru punerea în practică a ideilor de afaceri sunt limitate. Instrumentele bancare
aproape lipsesc cu desăvârșire pentru start-up-uri, iar planurile de afaceri sunt puțin luate în
considerare ca garanție pentru acordarea finanțării. Micii antreprenori au, astfel, la dispoziție o
varietate redusă de fonduri, acestea rezumându-se la economiile personale sau ale familiei și la
creditele luate în nume propriu, eventual garantate cu proprietăți imobiliare personale.
Împrumuturile bancare pot fi luate în considerare numai după demararea afacerii și numai
după ce aceasta devine rentabilă. Băncile evită să se expună riscurilor ridicate, iar restricțiile puse
pentru acordarea creditului pot face ca multe afaceri viabile din punct de vedere economic să
devină nebancabile din punct de vedere financiar. În aceste condiții, în cazul insuficienței
capitalului inițial (adus de către întreprinzător, familia sau prietenii acestuia), antreprenorii sunt
nevoiți să apeleze la investitori externi, care iau forma fondurilor de capital de risc (venture capital)
Pagina 212 din 508

și a investitorilor business angels. Aceste categorii de investitori suplinesc lipsa capitalului necesar
derulării afacerii și, uneori, pot aduce și un aport suplimentar, respectiv experiența antreprenorială.
Fondurile de capital de risc pot reprezenta o sursă de finanțare a micilor afaceri, pe care
antreprenorii o pot lua în considerare. Acestea investesc banii atrași de la investitori și sunt, de
obicei, de talie mare (bănci, fonduri de pensii, de asigurări etc.), astfel că dispun de un volum
considerabil de resurse financiare. Prin urmare, și investițiile pe care le caută sunt de anvergură
mai mare. Relațiile cu firmele în care cumpără părți sociale nu sunt foarte strânse și nu întotdeauna
se implică în managementul efectiv al acestora208. De asemenea, negocierile pentru intrarea
fondurilor de capital de risc în acționariat sunt de durată.
Investitorii individuali business angels reprezintă o altă variantă de finanțare la care pot
apela antreprenorii. Acești investitori asigură finanțarea unei afaceri în fază incipientă, în care
resursele proprii care pot fi atrase de către întreprinzător sunt insuficiente, iar afacerea este prea
mică pentru a prezenta interes pentru fondurile de capital de risc.
Relația dintre sursele de capital care pot fi atrase, în raport de stadiul în care se poziționează
firma, poate fi redată astfel:
Investitori informali Investitori formali
Investitori individuali Fonduri de capital

Fondatori, prieteni și familie
business angels de risc
Investiții în faza Investiții în fază Investiții în fază

de demarare incipientă ulterioară
Figura 21.2.1. Investitorii în firmă, în funcție de fazele investiției

Sursa: http://theconversation.com/business-angels-what-are-they-and-why-are-they-important-8794
Nu există un consens cu privire la noțiunea de investitor business angel. Totuși, la nivel

european, există o largă percepție cu privire la rolul acestuia în finanțarea și dezvoltarea sectorului
IMM-urilor. Investitorii business angels au suplinit retragerea finanțării bancare pentru micile
afaceri în timpul marii crize financiare apărute în anul 2008209. Și în viitorul apropiat, numărul
întreprinderilor care beneficiază de acest tip de investiții alternative ar putea crește semnificativ.
208
https://www.nibusinessinfo.co.uk/content/advantages-and-disadvantages-business-angel-funding
209
https://theconversation.com/business-angels-what-are-they-and-why-are-they-important-8794
Pagina 213 din 508
Cu toate acestea, definițiile acordate acestui concept, inclusiv de către Uniunea Europeană, nu sunt
complete.
Conform Uniunii Europene, „un investitor individual business angels este o persoană
privată, adesea cu o avuție mare și, de obicei, cu experiență în afaceri, care investește direct o
parte din activele sale personale în întreprinderi private noi și în creștere. Investitorii individuali
business angels pot investi în mod individual sau ca parte a unui sindicat în care un înger are
rolul principal”210. Investitorii individuali business angels își folosesc abilitățile antreprenoriale,
manageriale, experiența dobândită în carieră, contactele, implicându-se în mod activ în gestionarea
afacerii pe care o finanțează. De multe ori, ei preferă să investească în domeniile de activitate în
care au experiență. În schimbul implicării lor, sunt remunerați, în funcție de randamentul investiției
și de ponderea deținută în capitalul social, la fel ca orice acționar sau asociat.
Finanțările investitorilor individuali business angels sunt considerate a fi o punte între
fondurile de la familie și prieteni (seed capital) și capitalul de risc. Deși anumite concepții
consideră că nu există o relație particulară sau de rudenie între business angels și antreprenori,
delimitarea clară între aceștia nu a fost făcută, având în vedere că investitorii ajung să fie conectați
personal la afacerea în care investesc211.
Există asemănări și deosebiri între finanțarea prin fonduri de capital de risc și cea prin
investitori individuali business angels:
Fonduri de capital de risc:
- banii aparțin deponenților în fond;
- sume mari investite;
- investesc într-o firmă după ce aceasta atinge o anumită fază de dezvoltare și maturitate;
- urmăresc un orizont cert al investiției și o strategie de ieșire din companie.
Investitori individuali business angels:
- fonduri proprii investite;
- sume mai mici investite;
- se implică în conducerea companiei;
- intră în afacere în fazele incipiente.
Investitorii individuali business angels investesc în fazele incipiente, de creștere ale afacerii
și sunt dispuși să își asume un risc ridicat. Pe lângă capital, aceștia își pun la dispoziție și
cunoștințele acumulate, asumându-și o poziție activă în cadrul companiei212. Ei preferă să
210
https://ec.europa.eu/growth/access-to-finance/funding-policies/business-angels_en
211
Alina Dibrova, Business angel investments: risks and opportunities, 11th International Strategic Management
Conference 2015, Procedia - Social and Behavioral Sciences 207 ( 2015 ) 280 – 289, disponibil la https://ac.els-
cdn.com/S1877042815052301/1-s2.0-S1877042815052301-main.pdf?_tid=ecbcb4b3-92d5-482e-a629-
bbf37ef3208c&acdnat=1522359789_1dc1cdbb0191694bbde13cdbe73a72c9
212
http://arno.uvt.nl/show.cgi?fid=133655
Pagina 214 din 508
investească în întreprinderi private, care nu au fost listate la bursa de valori. Își asumă un mare risc
și investesc, în general, între 5% și 15% din averea lor în întreprinderi noi, urmărind obținerea
unui randament între 20% și 30% din investițiile efectuate213.
În anumite economii europene, investitorii individuali business angels au început să capete
un rol tot mai important în finanțarea start-up-urilor, fiind susținuți și de către un cadru juridic de
reglementare favorabil. Impactul lor asupra sectorului IMM-urilor devine din ce în ce mai mare,
fiind dispuși să finanțeze acele afaceri considerate riscante și mai puțin atractive pentru investitorii
clasici sau pentru creditorii financiari.
Pentru antreprenorii care apelează la business angels, găsirea unor parteneri de afaceri
dispuși să le finanțeze afacerea semnifică posibilitatea materializării viziunii despre afacere, dar și
transferul de know-how, care poate fi crucial pentru un antreprenor fără experiență. Investitorii
individuali business angels măresc, astfel, șansele de reușită ale micilor afaceri, prin reducerea
riscurilor interne, în primul rând de ordin managerial. În același timp, însă, spre deosebire de
apelarea la un credit bancar, antreprenorii trebuie să cedeze o parte din capitalul social către
partenerul de afaceri și, în același timp, o bună parte din controlul asupra afacerii.
Apelarea la un investitor individual business angels presupune următoarele avantaje și
dezavantaje214:
Avantaje:
- rapiditatea adoptării deciziilor de investiții;
- nu trebuie depuse garanții, iar cash flow-ul firmei nu este afectat de rambursări de
capital sau plăți de dobânzi, ca în cazul creditelor bancare;
- antreprenorul beneficiază de cunoștințele, experiența și sfera de contacte ale
investitorului business angels;
- formarea unui parteneriat crește șansele de reușită ale afacerii.
Dezavantaje:
- antreprenorul renunță parțial la controlul afacerii;
- se pretează pentru afacerile de dimensiune mai mică, deoarece forța financiară a
investitorului business angel este limitată;
- pot apărea probleme de cash flow, în cazul în care afacerea necesită investiții
suplimentare.
Conform Rețelei Europene a Business Angels (EBAN)215, trăsăturile caracteristice ale
investitorului business angel pot fi rezumate astfel:
213
http://theconversation.com/business-angels-what-are-they-and-why-are-they-important-8794
214
https://www.nibusinessinfo.co.uk/content/advantages-and-disadvantages-business-angel-funding
215
http://www.eban.org/
Pagina 215 din 508
o este un investitor individual, definit legal prin reglementări la nivel național;
o investește în mod direct sau printr-un holding;
o are independență financiară;
o preferă afacerile aflate în faze incipiente (start-up-uri), fără a avea o relație de rudenie
cu proprietarii firmei;
o se implică în adoptarea deciziilor de investiții;
o efectuează investiții pe un orizont mediu sau lung de timp;
o oferă, în afară de capital, consultanță managerială sau strategică;
o respectă un cod de etică.
21.3 Schimbarea naturii pieței investitorilor individuali business angels

Piața investitorilor individuali business angels se transformă dintr-o "activitate fragmentată
și în mare măsură anonimă, dominată de indivizi care investesc singuri, într-una care este din ce
în ce mai mult dominată de grupuri de investitori, care investesc împreună, prin grupuri de business
angels, gestionate impreună"216.
În plus, introducerea de noi tehnologii, oferind acces la informații și oportunități care nu
sunt disponibile în alt mod, deschide noi căi pentru dezvoltarea afacerilor. Tehnologia a avut în
mod clar o influență deosebită asupra pieței investitorilor individuali business angels, dezvoltându-
se noi tipologii de business angels, ca urmare a tehnologiei și a accesului la informații și a
dezvoltării noilor piețe.
Rețelele și grupurile de business angels au valorificat tehnologiile pentru a identifica mai
eficient investitorii individuali business angels, oportunitățile de afaceri și pentru a mobiliza
capital. În aceste conditii, este important de clarificat în ce măsură tehnologia a jucat un rol în
internaționalizarea capitalului investitorilor individuali business angels. De asemenea, ar trebui
evaluat în ce măsură și cum anume politicile guvernamentale au contribuit la profesionalizarea
acestor rețele și care este amploarea acestei profesionalizări.
Având în vedere diferitele contexte economice și abordările guvernamentale diferite față
de finanțarea business angels, ar trebui să se investigheze de ce rețelele oficiale de business angels
sunt mai răspândite în unele țări și dacă rețelele de business angels sunt încă relevante, având în
vedere că au fost înființate pentru a oferi un canal de comunicare între investitorii individuali
business angels și antreprenorii în căutare de capital - un rol din ce în ce mai redus, în condițiile
apariției platformelor tehnologice și a grupurilor de business angels.
216
Mason, C. M., T. Botelho, and R. T. Harrison. 2016. “The Transformation of the Business Angel Market:
Empirical Evidence and Research Implications.” Venture Capital 18 (4): 321–344.
Pagina 216 din 508
În aceste condiții, ar trebui investigat modul în care grupurile de business angels se
diferențiază de rețelele de business angel și dacă ele reprezintă un înlocuitor sau o variantă în
evoluția rețelelor de business angels. De asemenea, ar trebui clarificat dacă business angels, care
fac parte din grupurile de business angels, diferă de cei care aparțin rețelelor oficiale de business
angels și de investitorii individuali business angels, cum evoluează acest fenomen în contexte
geografice și economice diferite217.
21.4. Modalități de organizare a investitorilor individuali business angels

Investitorii individuali business angels pot investi singuri într-o afacere sau se pot asocia
cu alți business angels. Nu există însă nicio regulă cu privire la procentul din afacere pe care îl pot
prelua sau la numărul de investitori cu care se pot asocia.
Următoarele tipuri de investitori individuali business angels au fost identificate218:
- virgini – investitorii care nu au investit încă;
- investitorii latenți – cei care nu au investit în ultimii trei ani;
- maximizarea bogăției – sunt oameni de afaceri cu experiență, care investesc exclusiv
în scopuri financiare;
- întreprinzător – susține antreprenoriatul și, în același timp, caută alternative la
investițiile de pe bursă;
- căutarea unei surse de venit – sunt investitorii care investesc pentru a obține un venit
sau un loc de muncă;
- companiile – au ca obiectiv efectuarea de investiții în mod regulat, urmărind obținerea
de participații majoritare.
În privința modalităților de organizare, următoarele forme sunt posibile219:
- investiția directă;
- rețelele de business angels;
- sindicatele;
- serviciile online.
A. Investiția directă
Reprezintă cea mai întâlnită formă de investiție. Investitorul individual business angels
utilizează propria rețea de contacte pentru identificarea firmelor potențiale în care să investească.
217
Brett White, John C Dumay, Business angels: a research review and new agenda, in Venture Capital, 2017.
218
Alina Dibrova, Business angel investments: risks and opportunities, 11th International Strategic Management
Conference 2015, Procedia - Social and Behavioral Sciences 207 ( 2015 ) 280 – 289, disponibil la https://ac.els-
cdn.com/S1877042815052301/1-s2.0-S1877042815052301-main.pdf?_tid=ecbcb4b3-92d5-482e-a629-
bbf37ef3208c&acdnat=1522359789_1dc1cdbb0191694bbde13cdbe73a72c9
219
Pagina 217 din 508
Acești investitori nu sunt afiliați niciunei organizații în domeniu și sunt puține date disponibile, la
nivel mondial, cu privire la numărul lor și la valoarea investițiilor efectuate. Ei formează piața
invizibilă a business angels.
B. Rețelele și federațiile de business angels

Sunt asociații ale investitorilor individuali business angels, care intermediază contactul
dintre întreprinzători și business angels. Rețelele acordă servicii de înregistrare contra unei taxe
investitorilor. Ele nu se implică în procesul de selecție a firmelor în care decid investitorii să
investească și nici nu devin investitori. De asemenea, întreprinzătorii care apelează la serviciile
rețelei pot achita o taxă către aceasta.
Investitorii membri ai unei rețele își pot plasa banii în mod individual în capitalul altor
companii sau pot constitui, prin asociere, fonduri de investiții. Ei utilizează, pentru identificarea
companiilor țintă, serviciile rețelei, iar, în cazul asocierii într-un fond, au avantajul colectării unei
sume mai mari de bani (ceea ce reduce nevoia suplimentară de resurse financiare a companiei
țintă) și al dispersării riscului.
De obicei, rețeaua nu se implică în negocierile dintre părți, în adoptarea deciziei de
acceptare sau respingere a planurilor de afaceri ale întreprinzătorilor și nu oferă garanții privind
bonitatea sau moralitatea investitorilor. Poate însă interveni prin asigurarea anumitor servicii de
training pentru antreprenori, organizarea de seminare de promovare a investițiilor prin business
angels, propunerea unor modele de contracte între părți și poate face o pre-evaluare a planurilor
de afaceri și oferi sprijin pentru îmbunătățirea acestora, înainte de a fi transmise către investitorii
business angels.
Experiența țărilor dezvoltate a arătat că rețelele preferă să se specializeze pe anumite ramuri
de activitate și pe o anumită regiune de dezvoltare. O astfel de tendință este normală, deoarece și
investitorii preferă ramurile de activitate în care dețin experiență și care sunt localizate în
proximitatea geografică a locului lor de reședință.
Rețelele pot fi organizate, la rândul lor, în asociații/federații. La nivel european, EBAN220
este cea mai importantă federație din domeniul investitorilor individuali business angels. EBAN
numără peste 150 de organizații membre în prezent, din peste 50 de țări221. A fost înființată în anul
1999 de un grup de rețele în colaborare cu Comisia Europeană și European Association of
Economic Development Agencies (EURADA). Investitorii membri ai EBAN derulează investiții
de 7,5 miliarde de euro în Europa.
220
The European Trade Association for Business Angels, Seed Funds and Early Stage Market Players
221
www.eban.org
Pagina 218 din 508
C. Sindicatele
Potrivit EBAN, sindicatele sunt un consorțiu informal al mai multor investitori individuali
business angels, în scopul creării unei mase critice de fonduri, mai mare decât cea pe care un
investitor ar putea să o investească în mod individual222. Termenul de sindicat se referă și la
punerea în comun a competențelor mai multor investitori, pentru a oferi mai multe abilități
manageriale.
Asocierea investitorilor în cadrul sindicatelor permite dispersarea riscurilor între aceștia,
dar și posibilitatea finanțării unor afaceri mai mari.
D. Serviciile online
Serviciile online sunt oferite de către o rețea sau un sindicat și presupun utilizarea unei
platforme informatice în care se înregistrează investitorii individuali business angels. Aceștia
primesc prin intermediul platformei informații despre antreprenorii care caută investitori pentru
afacerile lor, urmând ca apoi să analizeze planurile de afaceri ale acestora. Serviciile platformei
sunt oferite, de obicei, gratuit investitorilor, în timp ce întreprinzătorii trebuie să achite o taxă către
proprietarul platformei.
Rețelele de business angels, sindicatele și serviciile online reprezintă piața vizibilă,

transparentă a investitorilor individuali business angels.
Modalitățile de organizare a investitorilor individuali business angels sunt mai puțin

importante pentru antreprenori, care doresc doar o cale de a intra în contact cu un business angel,
în scopul obținerii de finanțare. Prezența unui investitor nu garantează însă succesul afacerii, iar
investitorii individuali business angels urmăresc, la rândul lor, tot obținerea de profit. Prezența a
încă unui partener de afaceri în firmă presupune, pe lângă beneficiile evidente, și apariția de riscuri
suplimentare. Gestionarea comunicării, a procesului decizional, a conflictelor apărute, evaluarea
impactului asocierii asupra performanței pe termen lung a afacerii reprezintă noi provocări pentru
întreprinzător.
Dacă unii investitori pot aduce valoare adăugată în firmă, alții pot frâna creșterea firmei
sau cauza declinul acesteia.
222
http://www.eban.org/glossary/business-angels-syndication
Pagina 219 din 508
21.5 Analiza SWOT privind finanțarea prin investitori individuali business
angels
Luând în considerare opiniile exprimate în literature de specialitate, pot fi formulate
următoarele rezultate ale analizei SWOT privind investitiile individuale business angels223.
Puncte forte privind finanțarea prin investitori individuali business angels:
- suport financiar pentru proiecte cu grad ridicat de risc și pentru start-up-uri ;
- sistem flexibil de rambursare;
- nu este nevoie de garanții;
- suport în management, dezvoltarea strategiei organizaționale;
- posibilitate ridicată de a atrage resurse financiare suplimentare;
- primirea întregii sume necesare pentru investiție;
- cooperare interpersonală pozitivă;
- creșterea numărului de investitori care pot veni cu oferte mai bune;
- se poate oferi asistență pe termen mediu;
- posibilitate ridicată de a atrage investitori suplimentari;
- împărtășirea experienței anterioare a business angels;
- strategia de ieșire a business angels poate îmbunătăți dezvoltarea start-up-ului.
Puncte slabe privind finanțarea prin investitori individuali business angels:
- lipsa unei definiții unitare și a unor principii unanim acceptate privind business angels;
- lipsa unei baze legislative coerente în Uniunea Europeană;
- nu există asigurări împotriva investitorilor business angels necinstiți;
- motivație incertă a investitorilor business angels pentru susținerea afacerii;
- criterii incerte pentru obținerea de investiții;
- caracteristicile personale necunoscute ale unui investitor business angel;
- dificultăți în gasirea unui investitor business angel, dacă nu este într-o rețea;
- nu este la fel de adecvat pentru toate sectoarele economiei.
Oportunități privind finanțarea prin investitori individuali business angels:
- pot fi dezvoltate conexiuni de afaceri suplimentare;
- experiența managerială a unui business angel ar putea fi valorificată;
- îmbunătățirea strategiei de dezvoltare a afacerii;
- se poate ajunge la noi piețe;
223
Alina Dibrova, Business angel investments: risks and opportunities, 11th International Strategic
Management Conference 2015, Procedia - Social and Behavioral Sciences 207 ( 2015 ) 280 – 289, disponibil la
https://ac.els-cdn.com/S1877042815052301/1-s2.0-S1877042815052301-main.pdf?_tid=ecbcb4b3-92d5-482e-
a629-bbf37ef3208c&acdnat=1522359789_1dc1cdbb0191694bbde13cdbe73a72c9
Pagina 220 din 508

- pot fi întâlniți noi investitori potențiali;
- reputația bună a investitorului individual business angel ar putea oferi un avantaj suplimentar;
- se poate conveni să nu se facă nici o plată către business angel în etapa initială a proiectului;
- caracteristicile personale ale business angels;
- relațiile interpersonale.
Amenințări privind finanțarea prin investitori individuali business angels:
- decizia neașteptată a investitorului individual business angels de a părăsi afacerea;
- schimbări nedorite în proiectul de afaceri, aduse de către investitorul individual business
angel;
- experiența anterioară necunoscută sau negativă a unui investitor business angel;
- cale de iesire din afacere a business angel necunoscută;
- strategie de ieșire din afacere a business angel necorespunzătoare;
- motivație inacceptabilă de participare;
- posibilă implicare totală în proiect a investitorului business angel;
- probleme și caracteristici personale ale unui business angel;
- perioada de cooperare necorespunzătoare;
- modificări legislative nedorite;
- dependența de decizia business angel;
- relații interpersonale.
Pagina 221 din 508

CAPITOLUL 22 – DEFINIREA DESIGNULULUI CERCETĂRII ÎN
VEDEREA EVALUĂRII ACTIVITĂȚII DE INVESTIȚII A BUSINESS
ANGELS DIN ROMÂNIA ȘI A IMPACTULUI LEGII NR. 120/2015 ASUPRA
GRUPURILOR ȚINTĂ
Acest capitol este dedicat metodei de cercetare și datelor utilizate în lucrare. Scopul acestui
capitol este de a înțelege cum a fost realizată această cercetare și ce metodologie a fost aleasă. În
plus, acest capitol explică cum au fost adunate datele și cum au fost analizate.
22.1. Metodologia de cercetare

Cuvântul „metodă” înseamnă ce tehnici și proceduri sunt utilizate pentru a găsi și examina
date, iar cuvântul „metodologie” se referă la teoria legată de cum trebuie realizată cercetarea.
Cercetarea poate fi definită ca un proces care urmărește să afle ceva, să crească nivelul de
cunoaștere. Cercetarea are următoarele caracteristici: datele sunt culese sistematic, sunt expuse
sistematic și există un scop clar – de a afla ceva (Saunders și al. 2015, p. 4).
Figura 22.1.1 Cercetarea de tip „ceapă”

Sursa: modificat după Saunders et al., 2009
Acest studiu este unul explicativ, ceea ce înseamnă că se vor căuta răspunsuri de tip
explicativ la întrebări care încep cu „de ce” sau „cum”. Studiile explicative încearcă să înțeleagă
relația dintre variabile. Strategia de cercetare este studiul cazurilor multiple. Este o analiză de
profunzime a unui fenoment din viața reală. În acest studiu, „cazul” se referă la persoanele
Pagina 222 din 508

intervievate. Motivul utilizării studiilor de caz multiple este acela de a depista dacă datele obținute
pot fi replicate în toate cazurile (Saunders et al. 2015, p. 176-187).
Metodologia de studiu utilizată este aceea cu două metode calitative, prin care sunt folosite
două tehnici de culegere a datelor: documentarea și interviul. Prin utilizarea metodelor calitative,
autorii caută să înțeleagă semnificația și relațiile utilizând date și proceduri analitice pentru a
dezvolta un cadru conceptual și contribuția teoretică (Saunders et al. 2015, p.168). Când ne gândim
la întrebări de cercetare precum „de ce” și „cum”, abordarea calitativă este cea mai de dorit
metodologie pentru acest tip de lucrare. (Eisenhardt 1989). Cercetarea calitativă încearcă să
explice rezultatele și observațiile și să interpreteze rezultatele. Un studiu bazat pe cazuri multiple
ne permite să facem generalizări din datele obținute. (Saunders et al. 2009).
22.1.2 Etica cercetării

Înțelegerea eticii cercetării este o parte critică a studiului (Saunders et al. 2015, p. 200).
Din punct de vedere al problemelor generale de etică, se va asigura faptul că persoanele
intervievate nu vor suferi nicio formă de discriminare, asigurându-se protecția datelor personale
furnizate. De asemenea, fiecare persoană a înțeles că este subiectul unei cercetări și a furnizat
autorilor dreptul de utiliza datele.
22.2. Culegerea și analiza datelor

Acest studiu utilizează interviul, ca tehnică primară de culegere a datelor. Un caz special îl
reprezintă interviul centrat, care este semistructurat, presupunând utilizarea unui ghid de interviu
menit să focalizeze convorbirea pe o experiență comună tuturor subiecților.
Culegerea datelor în ceea ce privește grupul de investitori individuali s-a realizat prin
documentare și prin interviuri cu business-angels. Numărul total de interviuri este de 18. Alegerea
acestora s-a făcut pe baza următoarelor criterii:
• înscriși în baza de date a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat;
• investitorul a realizat investițiile cu proprii bani;
• au luat singuri decizia de investiție (chiar dacă este vorba despre o co-investiție);
• au investit în România;
• au realizat investiții profesionale fără legături cu respectivele investiții („Friends,
Family and Fools”).
Datele primare au fost culese prin interviuri semi-structurate. S-a utilizat un ghid de
interviu cu întrebări predefinite, dar care permite intervievatorului să devieze de la plan ca să pună
întrebări specifice. Prin realizarea unui studiu calitativ bazat pe interviuri semistructurate,
Pagina 223 din 508

cercetătorii au putut aprofunda cu cei intervievați și pune mai multe întrebări pe măsura ce
interviurile se derulau. Astfel, persoanele intervievate au avut oportunitatea de a detalia aspecte,
itemi care nu au fost prognozați.
Tabelul 22.2.2 Surse de culegere a datelor
DATE UTILIZATE SURSA
Interviuri cu investitori individuali (business

Date primare
angels)
Documente oficiale (Oficiul Național al

Date secundare
Registrului Comerțului)
Site-uri web, articole etc
Sursa: Autorul
Persoanele intervievate au fost alese din contextul investitorilor individuali (business
angels) români. Aceștia au fost abordați telefonic, prin mail sau prin intermediul rețelelor de
socializare profesionale (ex. Linkedin) și li s-a solicitat să participe la studiu prin realizarea unui
interviu. Întrebările din interviul semistructurat au fost realizate pe baza întrebărilor de cercetare
și a literaturii din domeniu. Întrebările adresate au fost aceleași pentru toți investitorii individuali.
Acest aspect a îmbunătățit validitatea interviurilor. Chiar dacă baza de întrebări a fost aceeași
pentru toți investitorii, lista de întrebări s-a dezvoltat în timpul și după fiecare interviu.
Interviurile au fost realizate față în față sau utilizând tehnologia Skype și au fost înregistrate
cu permisiunea fiecărui intervievat. Durata estimativă a fiecărui interviu a fost de 30 minute. După
realizare, înregistrările au fost transcrise și analizate.
O altă tehnică a vizat completarea de către subiecți a ghidului de interviu.
22.2.1 Ghidul de interviu cu investitorii individuali
Ghidul de interviu cu investitorii individuali, utilizat în cadrul cercetării, este prezentat mai
jos:
A. CONTEXT INDIVIDUAL
1. De cât timp activați ca BA?
2. Care este experiența dvs. antreprenorială (în afară de cea ca BA)?
3. Aproximativ câte oferte primiți pe an pentru a investi?
Pagina 224 din 508

4. Cu ce frecvență faceți investiții?
5. Cum se desfășoară procesul de evaluare? Ce factori sunt cei mai importanți în procesul de
evaluare?
6. Investiți doar în sectoare/domenii în care aveți experiență? Dacă da, care sunt acestea?
7. Ce valoare au investițiile pe care le faceți sau luați în calcul să le faceți ca BA?
8. Puteți să ne prezentați, pe scurt, (câteva din) afacerile în care ați investit ca BA?
9. Cum s-a derulat ieșirea din companiile în care ați investit ca BA?
B. LEGEA 120/2015
1. Cunoașteți Legea 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali - business
angels? Ați beneficiat sau credeți că puteți beneficia de prevederile ei?
2. Ați fost implicat în vreun fel în elaborarea legii? Dacă da, cum?
3. Cum evaluați impactul legii asupra BA și a mediului de afaceri?
4. Cum credeți că ar putea fi îmbunătățită această lege?
5. Care sunt în opinia dvs. stimulentele, fiscale sau de altă natură, care ar sprijini activitatea
dvs. ca business-angel?
6. Care sunt principalele probleme fiscale cu care vă confruntați în prezent în activitatea de
BA?
7. Care sunt principalele probleme administrative/birocratice cu care vă confruntați în prezent
în activitatea de BA?
C. MEDIU EXTERN
1. Dacă ați investit ca BA în alte țări, care au fost motivele care v-au determinat să faceți
acest lucru?
2. Investiți singur sau preferați să colaborați cu alți BA?
3. Cum caracterizați colaborarea dintre BA din România?
4. Nume:
5. Gen: M/F
6. Vârsta:
Tehnica secundară utilizată se referă la analiza documentelor. În cadrul acestui segment de
cercetare am urmărit analizarea participării investitorilor individuali business angels identificați în
diferite firme. Astfel, am urmărit identificarea întreprinderilor în care aceștia sunt asociați și/sau
administratori, cota de participare și domeniile principale de activitate ale acestor întreprinderi. În
rezultatele prezentate am reținut și cifra de afaceri înregistrată de aceste întreprinderi în ultimii ani,
pentru a evidenția mai bine dimensiunea implicării antreprenoriale a investitorilor business angels.
În cadrul lucrării rezultatele sunt prezentate anonimizat, numele investitorilor și al întreprinderilor
fiind codificate.
Pagina 225 din 508

Analiza de conținut calitativă se referă la o metodă de cercetare de înțelegere subiectivă a
datelor printr-un proces sistematic de identificare de teme și structuri. (Hsieh și Shannon, 2005, p.
1280) Analiza realizată în cadrul acestui studiu s-a făcut în timpul interviurilor, de-a lungul
transcrierii și ulterior. Informațiile au fost analizate printr-o abordare inductivă, datele fiind
împărțite în categorii în două etape. Rezultatele trebuie interpretate. Aceasta înseamnă că
cercetătorul ponderează rezultatele analizei și apoi trage propriile concluzii. Interpretarea
înseamnă că rezultatele sunt clarificate și discutate.
22.2.2 Ghidul de interviu pentru beneficiari de finanțare din partea business angel
Pentru colectarea datelor necesare, s-a ales o abordare calitativă constând în interviuri
semi-structurate care să se deruleze atât cu antreprenorii din start-upuri beneficiare de finanțare de
tip „business angel”, precum și reprezentanții unor firme interesate să obțină o astfel de formă de
finanțare. Aceste interviuri au permis strângerea unei varietăți de opinii, care au fost utilizate,
alături de cele formulate de către investitorii individuali, la formularea unor recomandări pentru
un mecanism de monitorizare a implementării Legii 120/2015. Avantajul utilizării interviului, ca
metodă de cercetare, este acela că oferă informații utile și credibile de la experți ca și o varietate
de opinii, care nu ar fi putut fi adunate doar prin metode de cercetare documentară de birou
(Bryman și Bell, 2011).
Ghidurile de interviu utilizate au fost similare, totuși abordarea metodologică prin interviu
semistructurat permite cercetătorilor să urmărească anumite declarații ale persoanelor intervievate
și să aprofundeze respectiva temă (Bryman și Bell, 2011). Acest tip de interviu este flexibil și
permite înțelegerea clară de către intervievați a problemei.
Interviurile au fost semistructurate pentru a permite repondenților să răspundă liber. Totuși,
s-a utilizat ghidul a fost trimis intervievaților, la solicitarea acestora, pentru a le permite o
înțelegere a cadrului cercetării, ceea ce a asigurat o bună structură a interviurilor. Ghidul de
interviu a ajutat repondenții să răspundă la întrebări în mod propriu și le-a oferit, de asemenea,
flexibilitatea necesară. Nivelul ridicat al informațiilor obținute din interviurile cu cele trei categorii
de repondenți (business-angels, startup-uri beneficiare de angel investment, firme interesate de
finanțare de tip angel) a ajutat la înțelegerea mai bună a aspectelor relevante pentru investitorii
individuali.
Interviurile au fost realizate față în față sau utilizând tehnologia Skype și au fost înregistrate
cu permisiunea fiecărui intervievat. Durata estimativă a fiecărui interviu a fost de 30 minute. După
realizare, înregistrările au fost transcrise și analizate. O altă tehnică a vizat completarea de către
subiecți a ghidului de interviu.
Pagina 226 din 508

Ghidul de interviu pentru startup-uri, beneficiare de finanțare de tip business angel, utilizat
în cadrul cercetării este prezentat mai jos:
GHID DE INTERVIU
Nume reprezentant/Nume firmă:
Anul înființării:
Domeniu/Domenii de activitate (Cod CAEN principal):
Număr angajați:
A. CONTEXT INTERN
1. Cum ați ajuns să colaborați cu un BA?
2. Care a fost nivelul investiției primite?
3. Sprijinul BA a permis depășirea dificultăților de finanțare?
4. Care sunt principalele argumente/ motive pentru care credeți că au investit în firma dvs.?
5. În ce mod este investitorul individual (BA) implicat în companie, după investiția făcută?
6. BA a facilitat obținerea de finanțare ulterioară investiției realizate de el?
7. Ce dificultăți ați avut în stabilirea colaborării cu BA și pe parcursul derulării acesteia?
8. Dacă este cazul, cum s-a derulat exit-ul din firmă al investitorului?
9. Care sunt principalele probleme, fiscale sau de altă natură, cu care vă confruntați în prezent
în activitatea de afaceri?
10. Intenționați să păstrați activitatea de afaceri în România sau aveți în vedere să o mutați în
altă țară (prezentați motivele, vă rog)?
B. CONTEXT EXTERN
11. Sunteți familiarizat cu facilitățile fiscale primite de un BA pentru o investiție în România?

12. Cunoașteți Legea 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali-business
angels?
13. Considerați că este utilă implicarea statului în acest domeniu?
14. Ce tip de sprijin (ex. facilități fiscale) ar determina creșterea numărului de investiții de tip
angel?
15. Ce tip de măsuri credeți că ar sprijini cel mai bine dezvoltarea unor start-up-uri precum al
dvs.?
16. Analizând opțiunile de finanțare a unui start-up (împrumuturi bancare, sprijin
guvernamental, fonduri de capital etc.) considerați că investiția din partea unui business angel român este
o variantă atractivă? Detaliați.
17. Credeți că sistemul național fiscal din România (taxe, sprijin guvernamental) ajută
investitorii individuali (angel) români să investească în startup-uri din România? SAU Ce credeți că nu
Pagina 227 din 508

funcționează în România în domeniul finanțării startup-urilor prin intermediul investitorilor business angels
și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită situația?
SUPLIMENTAR:
18. Sunt alte aspecte care credeți că sunt de interes și nu au fost acoperite?
19. Puteți să sugerați un alt interlocutor relevant pentru acest studiu (antreprenor care a
colaborat cu investitori business angels)? Puteți facilita contactarea acestei persoane?
22.2.3 Ghidul de interviu pentru antreprenorii – beneficiari potențiali ai unei

finanțări business angels
Nume antreprenor:
1. De câți ani aveți experienţă de antreprenor?
2. În ce domeniu?
3. În ce localitate aveți reşedinţa?
4. Care credeți că sunt atuurile dvs. ca antreprenor?
5. În ce constă afacerea dumneavoastră?
6. Cum ați dori să o dezvoltaţi ?
7. Ați conceput un plan de afaceri?
8. Ați prezentat planul dumneavoastră de afaceri unui potenţial partener de afaceri sau finanţator?
9. Care credeți că sunt punctele forte și slabe ale ideii dumneavoastră de afaceri ? Precizați 3 din
fiecare categorie.
10. Care este poziția dumneavoastră pe piață față de concurenți? Precizați 3 dintre avantajele oferite de
produsul/ serviciul dumneavoastră, față de concurenți.
11. Dispuneți de întregul capital necesar pentru finanțarea afacerii dvs.?
12. La ce surse de finanțare ați apelat/ v-ați gândit să apelați? Sunt acestea suficiente?
13. Sunteți dispus să renunțați parțial la controlul afacerii dvs., prin transferul unei părți din capitalul
social către unul sau mai mulți parteneri de afaceri?
14. Știți ce este un investitor individual business angel?
15. Ați accepta să vă asociați cu un astfel de investitor?
16. Ce condiții ați pune pentru a accepta să vă asociați cu un investitor individual business angel?
17. Ați participat vreodată la un pitch?
18. Puteți enumera câțiva investitori business angels români sau rețele de asociere a acestora?
19. Sunteți familiarizat cu facilitățile fiscale primite de un business angel pentru o investiție în
România?
20. Cunoașteți Legea nr. 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels?
22. Ce tip de sprijin (de ex. facilități fiscale) ar determina creșterea numărului de investiții de tip
business angels?
Pagina 228 din 508

23. Ce tip de sprijin credeți că ar susține cel mai bine dezvoltarea unor start-up-uri, precum cel bazat
pe ideea dumneavoastră de dezvoltare?
24. Analizând opțiunile de finanțare ale unui start-up (împrumuturi bancare, sprijin guvernamental,
fonduri de capital etc.), considerați că investiția din partea unui business angel român este o opțiune
atractivă? Detaliați.
25. Ce credeți că nu funcționează în România în domeniul finanțării start-up-urilor prin intermediul
investitorilor individuali business angels și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită situația?
26. Sunt alte aspecte care credeți că sunt de interes și nu au fost incluse in acest ghid de interviu?
Va mulțumim foarte mult pentru colaborare !
22.3 Validitate și fiabilitate

Validatea înseamnă că măsurătorile utilizate sunt potrivite, analiza este precisă și
rezultatele pot fi generalizate (Saunders et al. 2015, p. 202). Scopul unei cercetări calitative nu este
de a măsura orice, ci mai degrabă de a oferi o înțelegere mai profundă a unui fenomen. Validitatea
este asigurată atunci când intervievații reprezintă aria de studiu. De asemenea, validitatea este
obținută atunci când celor intervievați li se dă libertatea de vorbi despre cum trebuie să existe o
conexiune logică între întrebările de interviu și obiectivele de cercetare (Kumar 2005). Întrebările
din ghidurile de interviu utilizate în acest studiu au fost construite pe baza subiectelor din literatura
de specialitate. Aceasta a întărit validitatea studiului. Fiabilitatea înseamnă că studiul poate fi
replicat și este consistent (Saunders et al. 2015, p. 202).
De asemenea, fiabilitatea înseamnă minimalizarea greșelilor din cercetare și posibilitatea
de a face aceeași cercetare din nou. Ceea ce intervievații spun poate să nu fie pe de-a întregul
adevărat sau situația de la momentul interviului să fie artificială. Interviurile din acest studiu au
fost realizate direct, ceea ce a permis cercetătorilor să analizeze expresiile subiecților. De
asemenea, ascultarea interviurilor ulterior a ajutat experții să aibă o observare atentă în timpul
interviului.
Fiabilitatea internă este asigurată atunci când există o consistență de-a lungul proiectului
de cercetare. Fiabilitatea externă înseamnă că dacă un alt cercetător este capabil să aibă aceleași
rezultate când utilizează procedurile analitice și tehnicile de culegere a datelor ale cercetătorului
inițial (Saunders et al. 2015, p. 203).
Pe baza celor argumentate mai sus, se poate susține că acest studiu este valid și fiabil.
Pagina 229 din 508

CAPITOLUL 23 – ASPECTE GENERALE ȘI CADRUL DE
ORGANIZARE A INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS
ÎN ROMÂNIA
23.1 Aspecte generale referitoare la activitatea de investiții a business angels în

România
Business angels joacă un rol important în economie și, în multe țări, constituie cea mai
mare sursă de finanțare externă, după familie și prieteni, în societăți nou înființate. Business Angels
oferă atât experiență financiară, cât și experiență managerială, care sporesc probabilitatea de
supraviețuire a întreprinderilor noi. Dar natura fundamentală a pieței ingerului de afaceri este
informală. Mulți Îngeri au o dorință de anonimat și nu dorește să dezvăluie informații despre
activitățile lor de investiții. Lipsa rezultată a unor date statistice fiabile face ca elaborarea de
politici bazate pe dovezi în acest domeniu să fie dificilă. Având în vedere importanța investitorilor
informali pentru crearea și menținerea unei economii antreprenoriale, sunt necesare mai multe date
de pe piața investițiilor îngerilor pentru a lua decizii politice raționale și bine fundamentate.
Având în vedere obiectivul general al studiului, precum și obiectivele specifice ale
modului, prin intermediul unor instrumente metodologice de tipul - stabilirii unei liste de întrebări,
a chestionarului pentru business angels, prin identificarea și selectarea persoanelor care vor fi
intervievate (pe baza unor criterii obiective legate de activitatea acestora ca business angel,
implicarea activă la nivelul mediului de afaceri, implicarea în activitățile inițiale de dezvoltare a
cadrului legal actual etc.) prin stabilirea unui plan de întâlniri pentru realizarea interviurilor,
culegerea, centralizarea, prelucrarea și interpretarea datelor și în final elaborarea studiului, am
identificat o serie de solutii de îmbunaătățire și propuneri pentru un mecanism de monitorizare
implementare a Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business
angels.
Având în vedere obținerea unui grad semnificativ de relavanță a prezentei cercetări
stiințifice, am preferat o abordare combinată din punct de vedere metodologic. Astfel, pentru
atingerea obiectivelor studiului, am recurs atât la analiza cantitativă cât și al cea calitativă,
respectiv la interpretarea datelor reieșite din utilizarea tehnicii interviului derulat în cadrul
întâlnirilor realizate cu business angels cu experiență atăt în România cât și în străinătate.
Aceste date au fost puse în contextul investițiilor de tip business angels din plan regional,
pentru că o analiză izolată nu ar putea să genereze rezultate complet relevate, ci doar rezultate
caracterizate de o relevanță parțială. Contextualizarea teoretică pentru crearea unui cadru
conceptual corect al legii este, de asemnea, extrem de importantă.
Pagina 230 din 508

Conform cercetării realizate de EBAN, din perspectiva profilul tipic al unui Business
Angel224, acesta este un bărbat (aproximativ 3-5% pe piața măsurată sunt femei) cu vârsta cuprinsă
între 35 și 65 de ani cu experiență anterioară de succes ca antreprenor sau manager care investesc
între 25.000 și 250.000 de euro sau echivalentul a 15% din fondurile proprii într-un o singură
societate - de obicei, o firmă de start - și o susține cu consultanță de management și crearea de
rețele în mediul de afaceri și în cercurile de finanțare ale companiilor. Cercetarea din Olanda
sugerează că există o diferență de generații între Business Angels225. Agenții de afaceri mai vechi
și mai experimentați consideră că cei mai tineri sunt încă prea neexperimentați și au nevoie de
îndrumare; în timp ce cei mai tineri tind să fie mai implicați în gestionarea firmelor în care
investesc - și cred că agenții de afaceri mai în vârstă se implică prea mult în afaceri. În general,
business angels își iau deciziile de investiții pe baza experienței lor într-un anumit sector și, cel
mai adesea, se concentrează asupra companiilor din zona lor locală. Acestea fiind spuse, în unele
state membre (de exemplu în Italia), rețeaua națională business angel sprijină din ce în ce mai mult
întreprinderile transfrontaliere. În cazul în care business angel lucrează în sindicate, riscul poate fi
răspândit în continuare, sporind astfel capacitatea de a face afaceri transfrontaliere.
Pentru a identifica și înțelege în mod corect rolul investițiilor de tip business angels într-o
economie, trebuie să avem în vedere o serie de variabile cuantificabile, atât la nivel regional dar și
național. Aceste variabile sunt226:
Total investiții (suma);
Numărul de tranzacții (investiții);
Numărul de companii care primesc investiții (beneficiari);
Numărul de investitori activi (Business Angels);
Număr rețele BAs;
Rata de acceptare a ofertelor;
Co-investiții (număr /%, valoare, tip - cu instituții financiare / sindicalizate tranzacții de
investiții);
Ieșiri - tip (vânzare comercială, IPO, retras) (număr, sume);
Ieșiri - rata de rentabilitate.
Pentru a beneficia de rezultatele unei analize stiințifice relevante ce poate servi scopurilor
de politică publică și formulare reglemetativă, este necesar ca aceste date să poată fi defalcate pe
domenii de activitate economică, în funcție de gradul de noutate al inevstiției (nouă sau continuare)
224
EBAN (2009), EBAN Tool Kit - Introduction to business angels and business angels network activities in Europe;
225
Emerging Technology Research Europe (2012); Tornado Insider: Informal investment in Nederland, Agentschap
NL, p.5;
226
*** - Center for Strategy and Evaluation Services - Evaluation of EU Member States’ Business Angel Markets and
Policies - Final report - Ares(2014)3979479, p. 4;
Pagina 231 din 508

respectiv în plan teritorial (regional, național, european, internațional - atât ca valoare cât și
procentual).
Figura. 23.1.1. Distribuția numărului de business angels în Europa (inclusiv

România)
Sursa: date Eurostat prelucrate de autori
Valorile acestor variabile sunt colectate pe baze stiințifice și disponibile la nivel european
- inclusiv pentru România. Graficul de mai sus redă, în mod comparativ, valorile uneia dintre
variabile - numărul de investitori activi (Business Angels) pentru statele europene, conform
datelor furnizate de către comisia europeană. România ocupă unul din ultimele locuri la nivel
european cu 31 de business angels recunoscuți ca atare conform definiției universale - aproximativ
o treime din valoare înregistrată de către Bulgaria sau a saptea parte din valoarea Ungariei - state
din Europa de este, ce pot reprezenta elemente comparative.
O altă variabilă semnificativă și interesant de analizat din perspectiva politicilor publice si
nevoii de sprijin public pentru domeniul investițiilor de tip business angels este numărul de rețele
de BAs. În România sunt recunoscute 4 rețele - nivel comparativ cu al statelor din Europa centrală
și de est.
Pagina 232 din 508

Figura 23.1.2. Distribuția numărului de rețele de business angels în Europa (inclusiv
România)
Variabila - total investiții (suma milioane EUR) este prezentată în cadrul graficului de
mai jos, în care România este evidențiată din nou cu unul dintre cele mai reduse niveluri -
aproximativ 1,3 milioane EUR total investiții de tip business angels pentru anul 2016 - aproximativ
un sfert din valoare înregistrată în Ungaria și aproximativ a zece parte din investițiile de acest tip
din Polonia. Dincolo de structura și dimensiunile pieței, aceste cifre trebuie să aibă o motivație,
din moment ce, aşa cum am identificat ca urmare a discuțiilor cu reprezentanții comunității
business angels, România are totusi un nivel de fiscalitate destul de redus comparativ cu media
UE.
Pe de o parte, explicația rezidă în lipsa de date colectate la nivel centralizat atât din zona
formală cât și din cea informală a investițiilor de pe piață, dar, cel mai probabil, pe de altă parte în
lipsa mecanismelor suport necesare dezvoltării acestora - de la nivel public reglementativ până la
nivel de rețea, mentalitate, experiență etc. Dacă în privința ultimelor două aspecte politicile publice
pot interveni doar în mod limitat și cu un efect decalat prin formarea generațiilor viitoare de
antreprenori, în cazul primelor două, suportul poate fi unul real, iar elementul cheie este
stabilitatea.
Pagina 233 din 508

Figura 23.1.3 Investițiile business angels în Europa (inclusiv România)
Cu scopul de a realiza o radiografie și o analiză coerentă și utilă a pieței business angels în

România, corelat cu piața UE și nu în mod izolat, este necesar să identificăm datele concrete de la
care porneste formularea unei politici publice adecvate și compatibile cu contextul economic și
reglementativ european. BAs acționează nu doar pe plan local, regional sau național, dar au și
potențial și anvergură internațională iar companiile în care investesc se dezvoltă de cele mai multe
ori într-un spațiu pentru care granițele naționale (fizice sau fiscale) încep să își piardă din ce în ce
mai mult din semnificație. Tendința europeană este oricum una de uniformizare, pe care România
s-a angajat să o urmeze și să o aplice, deci este absolut necesar ca analiza să fie una contextuală și
corelată.
Astfel, tabelul de mai jos prezintă, din nou într-o manieră comparativă principalele date ce
descriu activitatea de investiții a BAs din România și UE, pornind de la variabilele prezentate mai
sus, variabile esențiale în design-ul implementarea și monitorizarea în dinamică a fenomenului.
Acestea reprezintă valorile inițiale, iar pe parcurs, legislația trebuie să implementeze un sistem
Pagina 234 din 508
eficient de colectare stocare și prelucrare a acestor date (inclusiv prin intermediul rețelelor
specializate) în cadrul căruia, valorile marginale vor reprezenta instrumente de calibrare de
reglementărilor publice cu scop de suport.
Eficiența investiței este analizată, pe de o parte, prin intermediul îngerilor de afaceri, care
au autoevaluat rata de rentabilitate pe termen lung a investițiilor lor și, pe de altă parte, prin ieșirile
pe care le-au experimentat în ultimii trei ani.
Tabelul 23.1.1. Cuantificarea investițiilor de tip business angels (România - UE

2016)
Variabila România UE
Total investiții (suma); ✓ 1,3 mil EUR ✓ 6,7 bln EUR
Numărul de tranzacții - - ✓ 38.230
(investiții);
Numărul de companii care
primesc investiții
(beneficiari);
Numărul de investitori ✓ 31 ✓ 312 500
activi (Business Angels);
Număr rețele BAs ✓ 4 ✓ 474
Valoarea medie a investiției
- per companie 166.000 EUR
- per BA 22.500 EUR
Rata de acceptare a - - - -
ofertelor;
Co-investiții (număr /%, - - - -
valoare, tip - cu instituții
financiare / sindicalizate
tranzacții de investiții);
Ieșiri - tip (vânzare - medie 3-5 ani - medie 3 ani
comercială, IPO, retras)
(număr, sume);
Ieșiri - rata de rentabilitate ✓ 35-40% ✓ 30%
Pagina 235 din 508

Sursa: date prelucrate de autori pe baza - https://www.statista.com/statistics/439247/business-angels-
numbers-europe/, http://www.eban.org/wp-content/uploads/2016/06/Early-Stage-Market-Statistics-2015.pdf,
Abordarea, strategiile și randamentul investițiilor BAs depind în mod clar de domeniul de

activitate al companiei. La nivelul UE ponderile majore ca și orientare a investițiilor sunt deține
de domeniile tehnologiei și TIC urmate de domeniul medical, media, comerț etc. Graficul de mai
jos prezintă o imagine succintă dar semnificativă a modului în care aceste investiții se conturează
bazându-se inclusiv pe sprijinul acordat din zona reglementărilor publice - naționale sau regionale.
Figura 23.1.4. Distribuția investițiilor de tip BAs pe domenii (UE)

Sursa: date EBAN prelucrate de autori
În cazul Europei centrale și de est, situația este una similară, cu o structurare pe domenii
unde locul principal este deținut tot de zona TIC, urmată de cea medicală, transporturi și logistică,
industrii creative, media etc.
Pagina 236 din 508

Figura 23.1.5. Distribuția investițiilor de tip BAs pe domenii (Europa centrală și de
est)
Sursa: date EBAN prelucrate de autori
Având în vedere obiectivele ce țin de eficiența cercetării și obiectivitatea rezultatelor
acesteia atât din perspectivă publică cât și privată, toate variabilele prezentate anterior necesită
defalcare și detaliere în plan regional. Figura de mai jos prezintă distribuția principalilor business
angels din România în profil teritorial regional. Semnificația acestei distribuții este una limitată
dată fiind mobilitatea acestora precum și caracteristica de delocalizare a afacerilor din perioada
contemporană. Indiferent de proveniența sa, investitorul devine un participant măcar național la
piață, dacă nu cumva unul regional, internațional sau global.
Figura 23.1.6 Harta distribuției BAs în România conform originii acestora
Sursa: date online prelucrate de autori
Pagina 237 din 508

Astfel, regiunile reprezentate pe "harta BAs" din România sunt Bucuresti - Ilfov cu cea
mai semnificativă pondere, Nord-Est Moldova, Sude-Vest Oltenia, Centru și Nord-Vest. Aici
analiza poate fi structurată în funcție de implicarea acestora pe piață, cuantificabilă probabil cel
mai bine prin intermediul proxi-ului - valoare investițiilor - încă un motiv pentru care este necesară
colectarea datelor specifice la nivel centralizat. Analiza regională capătă semnificație prin
corelarea acestei activități de investiții pe de o parte cu start-up-urile de succes ce contribuie la
cresterea economică regională, dar și cu nivelul de dezvoltare economică a regiunii, pe de o parte
ca sursă a capitalului authton, iar pe de altă parte ca rezultat al eficienței investițiilor susținute. În
acest sens, graficul de mai jos prezintă distribuția în plan teritorial a celor mai importante start-up-
uri de succes din România susținute de investiții de tip BAs în ultimii 5 ani.
Figura 23.1.7 . Harta distribuției celor mai de succes investiții ale BAs din România
conform originii acestora
Sursa: date online prelucrate de autori
Din acestă perspectivă, distribuția investițiilor de succes se concentrează în zona a doi poli
majori de crestere economică - Bucuresti și Cluj-Napoca, chair dacă există povesti de succes și în
orașe cum ar fi Târgu-Mures, Oradea, Timisoara sau Iasi. Tabelul de mai jos ilustrează condițiile
create de cadrul legal din România și operaționalizarea locală a reglemntărilor reflectată sub forma
gradului de usurință cu care antreprenorii își pot lansa afacerea.
Tabelul 23.1.2. Ușurința lansării unei afaceri - profil teritorial local
Pagina 238 din 508

Brasov Bucu- Cluj Cons- Craio Iasi Oradea Ploiesti Timisoa
resti Napoca tanța va ra
Birocrație 6 6 6 6 6 6 6 6 6
număr de
proceduri
Timp deschidere 15 12 15 20 25 17 12 12 12
afacere
Cost deschidere 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5
afacere (% venit
pe locuitor)
Poziția în 9 5 9 17 22 12 5 5 5
clasamentul
național în funcție
de scorul total -
usurința de a face
afaceri
Sursa: *** - International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank
Doing Business in the European Union 2017: Bulgaria, Hungary and Romania, 2017, p.125-129
23.2 Cadrul de organizare a investitorilor business angels în România
Piața investitorilor business angels din România este încă în fază incipientă. Aceștia nu
sunt foarte cunoscuți în mediul de afaceri românesc, astfel că numărul și valoarea investițiilor
efectuate de ei în economie sunt marginale în raport cu investițiile totale făcute în start-up-uri. La
această situație a contribuit și interesul scăzut al autorităților publice pentru reglementarea
statutului de business angel, abia în anul 2015 apărând legea de stimulare a investitorilor business
angels, care stabilește scutiri de impozit pentru persoanele care investesc în microîntreprinderi sau
în companii mici.
În unele țări ale Europei de Vest, statutul de business angel este reglementat prin lege.
Această reglementare a fost făcută exclusiv cu scopul a de a institui scutiri fiscale. Totuși, acestea
nu s-au dovedit foarte atractive pentru investitori, care urmăresc, cu prioritate, alte caracteristici
ale afacerilor în care doresc să investească, precum calitatea antreprenorilor, diversitatea (pentru a
reduce riscul dependenței de un singur fondator), produsul sau serviciul, performanța afacerii, exit-
ul din afacere. Scutirile de impozit nu garantează succesul investitorilor business angels, care își
asumă riscuri mari în investițiile efectuate. Din acest motiv, unele țări, care au instituit astfel de
mecanisme, au renunțat la ele ulterior, deoarece nu și-au dovedit eficiența. Realitatea a arătat că
piața angel investing s-a dezvoltat indiferent de scutirile acordate prin acte normative de către stat.
Pagina 239 din 508

Pentru a înțelege stadiul de dezvoltare a pieței românești, am realizat o comparație la nivel
european în privința numărului de rețele, a numărului de investitori și a valorii investițiilor făcute
de aceștia pe piața vizibilă. Astfel, piața europeană a investițiilor business angels se prezintă
astfel227:
Tabelul nr. 23.2.1. Investițiile efectuate de către investitorii business angels la nivel
european, în perioada 2013-2016
Anul 2016
Total Total Total
Val. medie a
Total investiții investiții investiții
Țara Nr. Nr. Nr. unei
investiții (mil. euro) (mil. euro) (mil. euro)
rețele investitori investiții investiții
(mil. euro) 2015 2014 2013
(euro)
1. Marea Britanie 64 8000 800 98 122.500 96 87 84,4
2. Spania 53 2800 488 66 135.246 55 52,6 57,6
3. Finlanda 14 566 400 53 132.500 36,5 34,5 26,4
4. Germania 40 2020 206 51 247.573 44 37 35,1
5. Turcia 16 1400 314 47 149.682 31 22,4 14,7
6. Franța 78 4500 415 42,7 102.892 42 38 41,1
7. Rusia 22 170 148 34,2 231.081 29,2 30 41,8
8. Danemarca 5 225 250 22,8 91.200 23 20 11,8
9. Suedia 12 813 97 22,4 230.928 21,8 20,6 19,4
10. Austria 4 334 36 22 611.111 16,3 15 2,9
11. Portugalia 17 615 47 16,9 359.574 23,4 27,9 13,8
12. Irlanda 10 772 50 16,7 334.000 14,4 12,5 13,2
13. Elveția 10 439 147 15,9 108.163 14,9 14,1 13,3
14. Italia 13 0 26 14,1 542.308 12,3 0 9,9
15. Polonia 5 431 37 12,6 340.541 12,4 9,5 6,6
16. Olanda 16 1128 82 12,5 152.439 12,2 11,7 9,8
17. Belgia 2 400 50 12 240.000 11,5 10,5 10
18. Estonia 1 119 145 8,8 60.690 6,7 4,8 4,7
19. Ungaria 2 200 80 5,5 68.750 0 0 0
20. Ucraina 1 50 80 5,1 63.750 0 0 0
21. Bulgaria 4 100 50 5 100.000 4,3 3,3 2,9
22. Cehia 1 200 35 5 142.857 0 0 0
227
EBAN Statistics Compendium, European Early Stage Market Statistics 2016, p. 11,
Pagina 240 din 508
Anul 2016
Total Total Total
Val. medie a
Total investiții investiții investiții
Țara Nr. Nr. Nr. unei
investiții (mil. euro) (mil. euro) (mil. euro)
rețele investitori investiții investiții
(mil. euro) 2015 2014 2013
(euro)
23. Norvegia 5 250 21 4,7 223.810 4,6 3,1 4,2
24. Luxemburg 1 100 30 3,9 130.000 2,5 1 1,6
25. Slovenia 1 60 36 3,3 91.667 1,9 1,6 0
26. Grecia 4 61 15 3,2 213.333 2,7 1,8 2,1
27. Letonia 1 76 34 2,4 70.588 0,8 0,2 0
28. Serbia 1 52 21 2,3 109.524 2,1 1,8 0,7
29. Slovacia 3 85 21 2,1 100.000 1,8 1,3 0
30. Macedonia 3 35 11 1,4 127.273 1,1 1,3 0
31. România 4 31 18 1,3 72.222 0 0 0
32. Lituania 1 122 7 1,1 157.143 1,2 2,1 2
33. Croația 1 30 10 1 100.000 0,6 0,6 0,8
34. Cipru 1 42 5 0,8 160.000 0,6 0,7 0,6
35. Kosovo 1 16 12 0,5 41.667 0,7 0 0
Sursa: EBAN, www.eban.org
Tabelul arată eterogenitatea pieței la nivel european, cu unele țări care au o poziție foarte
bună, iar altele, chiar dezvoltate din punct de vedere economic, unde investitorii business angels
nu au reușit să dețină o poziție privilegiată în finanțarea micilor afaceri la nivelul economiei.
Pentru a înțelege mai bine situația existentă la nivel european, am analizat câteva
caracteristici ale pieței și am realizat o serie de grafice, care evidențiază destul de riguros ierarhia
statelor europene.
Astfel, reprezentarea grafică pe țări a investițiilor totale făcute de către investitorii business
angels în anul 2013 este redată în graficul de mai jos:
Pagina 241 din 508

Figura 23.2.1. Situația, pe țări, a investițiilor efectuate de către investitorii business
angels în 2013 (mil. euro)
Sursa: prelucrări după EBAN, www.eban.org
Cea mai dezvoltată piață este a Marii Britanii, urmată, la mare distanță, de Spania și Rusia.
Urmează, apoi, Franța și Germania, în timp de Finlanda, deși o țară cu o economie relativ mică la
nivel european, ocupă locul al șaselea. Italia și Olanda, două economii puternice ale Europei, ocupă
o poziție mediană în clasament.
Poziția secundă a Spaniei constituie o surpriză, deoarece piața investing angel este
considerată mai puțin matură față de alte țări europene; totuși, deși nu a beneficiat de o implicare
importantă a statului la nivel central, se pare că piața s-a dezvoltat destul de rapid din punct de
vedere cantitativ, în principal prin implicarea autorităților regionale sau locale.
În 2014, clasamentul țărilor în funcție de investițiile business angels este reprezentat grafic
în figura următoare:
Pagina 242 din 508

Figura 23.2.2 Situația, pe țări, a investițiilor efectuate de către investitorii business
La vârful ierarhiei, Rusia a suferit o cădere de trei locuri. În rest, nu au fost modificări
majore față de anul anterior. Marea Britanie și-a păstrat primul loc și a înregistrat o ușoară creștere
a investițiilor. Spania, Franța și Rusia au înregistrat un declin, în timp ce Finlanda și Turcia au avut
creșteri destul de mari. Majorări semnificative au fost obținute și în cazul Austriei și Danemarcei.
Pentru anul 2015, situația investițiilor este redată în figura următoare:
Pagina 243 din 508

Anul 2015 a fost un an favorabil, cu creșteri înregistrate de majoritatea țărilor. În mărime

absolută, Turcia și Marea Britanie au obținut creșteri semnificative, ultima consolidându-și locul
întâi și situându-se, în continuare, la distanță considerabilă față de Spania, ocupanta poziției a doua.
Totalul investițiilor pentru anul 2016 este reprezentat grafic mai jos:
Pagina 244 din 508

Marea Britanie domină și în acest an clasamentul, atât în privința valorii investițiilor

efectuate, cât și a numărului de investitori și de rețele. Pe locul doi se situează Spania, care a
cunoscut o creștere de 11 milioane de euro a pieței. Finlanda ocupă, în mod surprinzător, locul trei,
după o creștere consistentă față de anul 2015. Germania ocupă abia locul patru, urmată de Turcia,
Franța și Rusia. Dintre țările Europei Centrale și de Est, cel mai bine se situează Polonia, care
ocupă locul 11.
Situația numărului de investitori business angels în anul 2016 se prezintă astfel:
Pagina 245 din 508

Figura 23.2.5 Situația, pe țări, a numărului de investitori business angels în 2016
Clasamentul este dominat tot de către Marea Britanie, urmată, la mare distanță, de Franța.
Numai șase țări au un număr de investitori în anul 2016 mai mare de 1000 (Marea Britanie, Spania,
Germania, Turcia, Franța și Olanda). România se situează pe locul 32 în acest top, cu 31 de
investitori business angels.
Graficul următor prezintă situația pe țări a investiției medii efectuate într-o firmă în anul
2016 (figura 23.2.6).
În funcție de valoarea medie a unei investiții, pe primul loc se situează Austria, cu 611.111
euro, urmată de Italia (542.308 euro) și Portugalia (359.574 euro). Urmează în clasament,
surprinzător, Polonia, apoi Irlanda și Germania.
Pagina 246 din 508

Figura 23.2.6 Situația, pe țări, a investiției medii efectuate într-o firmă în 2016
(euro)
România ocupă locul 31 în funcție de valoarea investițiilor totale din anul 2016 (1,3
milioane euro) și locul 30 în funcție de valoarea medie a unei investiții (72.222 euro). Numărul
total de rețele raportat în anul 2016 a fost de patru. În perioada anterioară, România nu a înregistrat
investiții efectuate de către business angels în piața vizibilă. În comparație cu alte țări central și
est-europene, România are o poziție inferioară, fiind depășită inclusiv de Bulgaria, Serbia și
Macedonia.
Trebuie precizat că situațiile statistice anterioare se referă la piața vizibilă a investitorilor
business angels, care nu reprezintă decât o mică parte din piața totală, trăsătură general valabilă în
toate țările europene.
Piața investitorilor business angels din România este marcată de existența următoarelor
entități:
Pagina 247 din 508
- Tech Angels;
- Business Angels Romania;
- Venture Connect;
- Angel Connect;
- MVP Angels.
1. Rețeaua Tech Angels

Tech Angels228 are 27 de investitori înregistrați și țintește facilitarea investițiilor în start-
up-urile din domeniul tehnologic din Europa de Sud-Est. Site-ul web al rețelei este disponibil
numai în limba engleză și cuprinde lista investitorilor business angels și o scurtă prezentare a
acestora.
Serviciile oferite de către rețea sunt:
- consultanță acordată antreprenorilor în conceperea pitch-ului;
- evaluarea afacerii;
- intermedierea contactului cu investitorii business angels, membri ai rețelei, adecvați profilului
afacerii.
Criteriile luate în considerare de către rețea în selectarea propunerilor de afaceri primite
sunt:
- investiția necesară: între 10.000 euro și 200.000 euro, la o evaluare de maxim 1.000.000 euro
a afacerii;
- echipa: trebuie să fie experimentată, să dispună de abilități profesionale și să aibă recomandări
verificate;
- domeniul de activitate: proiecte tehnologice, precum web, mobil, software înglobat, hardware,
meditech;
- stadiul: sunt vizate firmele care au dezvoltat măcar un prototip sau care au reușit să lanseze
produse viabile pe piață.
Un potențial antreprenor care dorește să apeleze la serviciile Tech Angels trebuie să
parcurgă etapele:
- contactarea rețelei de către antreprenori: întreprinzătorii care vor să-și dezvolte afacerea au la
dispoziție un formular online pe site, prin care li se solicită date de contact și o scurtă descriere
a proiectului;
- analiza afacerii sau a produsului: antreprenorul urmează apoi să fie contactat pentru o analiză
completă a afacerii sau a produsului;
- transmiterea prezentării produsului/afacerii către investitorii business angels din cadrul rețelei;
- intermedierea contactului dintre întreprinzător și investitorii interesați de propunerea de afaceri;
228
http://www.techangels.ro/
Pagina 248 din 508
- în cazul manifestării interesului din partea investitorilor, rețeaua facilitează constituirea unui
sindicat al investitorilor și finalizarea rundei investiționale.
Site-ul web al rețelei nu precizează costurile pe care trebuie să le suporte antreprenorii
pentru apelarea la serviciile rețelei.
Investitorii care doresc să devină membri ai rețelei pot face acest lucru tot prin intermediul
unui formular online, prin care se realizează un prim contact. Urmează ca apoi să fie organizată o
întâlnire cu investitorul, în vederea obținerii de informații precum domeniile sale de interes,
experiența profesională, profilul investițional al antreprenorilor/afacerilor care i se potrivește.
Poveștile de succes includ o serie de afaceri dezvoltate de către investitorii rețelei și
prezentate pe site-ul web al Tech Angels:
a) AxoSuits
Este un start-up inovativ de tehnologie medicală, înființat în anul 2013 de doi cercetători
din Oradea. Compania229 produce exoschelete ușor de utilizat și la preț redus, destinate persoanelor
cu dizabilități motorii. Prețul de aproximativ 25.000 euro este cu mult sub cel al altor competitori,
care pot fi și de 5-10 ori mai scumpe.
Clienții companiei sunt persoanele fizice, spitalele, centrele de recuperare, firmele de
asigurări de sănătate, dar și alte organizații.
În cadrul companiei au investit cinci investitori business angels, iar un alt investitor s-a
implicat în calitate de consultant. Suma totală atrasă a fost de peste 300.000 de euro, iar primul
investitor s-a implicat în afacere înainte de apariția prototipului.
b) DevStorm Apps
Compania230, înființată în 2011, realizează aplicații informatice pentru Mac, iPhone și iPad,
prin care se oferă servicii de management al fișierelor MacOS pentru companii, permițând
utilizatorilor să-și administreze fișierele în mod profesionist și să aibă controlul complet asupra
sistemului de fișiere. Alte servicii oferite includ sincronizarea backup-urilor, efectuarea de căutări
avansate de fișiere și directoare pe Mac, dar și alte aplicații vândute prin iTunes.
c) InnerTrends
InnerTrends231 este un start-up de data analytics înființat în anul 2014 în Marea Britanie,
care ajută dezvoltatorii și vânzătorii să colecteze date despre comportamentul de consum al
utilizatorilor de aplicații web sau mobile, în scopul atragerii de noi utilizatori și al creșterii
vânzărilor. Platforma IT țintește atât marile corporații din domeniul IT și telecom, cât și companiile
229
http://www.axosuits.com
230
http://www.devstorm-apps.com/
231
https://www.innertrends.com/
Pagina 249 din 508
mici. A beneficiat de o rundă investițională în 2015, reușind să atragă 55 de mii de lire sterline de
la doi investitori (MVP Angels și Seedre).
d) Bookblog
Este un site web232 ce cuprinde recenzii de cărți în limba română și engleză, recomandări
de lectură, interviuri, știri, prezentări de biografii și concursuri, schimb de cărți. A fost lansat în
anul 2006, cu scopul de a deveni cel mai important site web românesc de lectură și un ghid de
selecție a cărților. Blogul organizează lunar lecturi publice și dezbateri, la care este invitat un
scriitor, pentru a citi și comenta pasaje dintr-o carte.
e) Evertoys
Compania, înființată în 2016, operează un site web bazat pe conceptul de toy share, prin
care clienții cumpără dreptul de a utiliza, pe bază de abonament lunar, un număr limitat de jucării,
în funcție de nivelul abonamentului și complexitatea jucăriilor233. Livrarea jucăriilor se face gratuit
de către firmă, prin curier. Jucăriile pot fi returnate oricând și se pot închiria altele noi. Pentru
creșterea numărului de clienți, compania se promovează pe Facebook, pe bloguri și la
evenimentele organizate pentru copii.
În prima rundă de investiții, în acționariatul companiei a intrat compania VG Partners, din
care fac parte și investitori business angels români. Investiția inițială a fost de 50 de mii de euro,
dintre care asociații fondatori au adus 25 de mii. Ulterior, Sparkling Capital, un fond românesc de
tip business angel, a investit până la 100 de mii de euro în Evertoys.
f) Green Horse Games
Green Horse Games234 este un start-up înființat în București în anul 2013, care activează
în domeniul jocurilor online. Vizează utilizatorii din întreaga lume și, în prezent, oferă un joc de
predicții sportive și un joc de fotbal. În 2017, a avut vânzări de 1,7 milioane de euro.
Doi investitori (un investitor business angel român și un fond de investiții străin) au
participat la cele două runde investiționale, derulate în 2013 și 2015.
g) Remind Services
Este un calendar online care trimite automat notificări personalizate clienților, prin SMS
sau e-mail, pentru a le reaminti acestora programările făcute235. Sistemul permite efectuarea de
confirmări, anulări sau reprogramări de către clienți. Utilizatorii serviciului au posibilitatea să
organizeze programările și să configureze detaliile fiecărei întâlniri. Platforma este utilizată de
către saloane de coafură, firme de avocatură, service-uri auto, cabinete medicale etc. Sunt
disponibile mai multe tipuri de abonamente, în funcție de tipul serviciului ales.
232
http://www.bookblog.ro/
233
https://www.evertoys.ro
234
http://www.greenhorsegames.com/
235
https://www.remindservices.com/
Pagina 250 din 508
h) Ringhel
Compania236 oferă servicii firmelor care activează în domeniul energiei electrice și gazelor
naturale (furnizare, tranzacționare, distribuție, producție). Start-up-ul asigură consultanță pentru
obținerea de licențe și pentru prestarea de activități operaționale specifice domeniului energetic,
implementarea unei soluții informatice complete pentru gestionarea diverselor procese din cadrul
companiei, training pentru angajați.
i) Smartdreamers
Este o platformă de recrutare a forței de muncă, de intermediere a relației dintre angajați și
angajatori237. Firma a fost creată în anul 2014, iar, în prezent, are birouri în Târgu-Mureș, București
și Budapesta. În cele două runde de finanțare, un investitor business angel și un fond de investiții
au intrat în acționariatul companiei.
Atât persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și companiile își pot crea un cont
pe platformă. Start-up-ul se promovează ca oferind posibilitatea angajatorilor de a ajunge la un
număr mai mare de candidați potențiali față de platformele clasice, datorită integrării platformei
cu cele mai utilizate rețele de social media și cu cei mai mari online publishers. Aceste conexiuni
permit extinderea audienței anunțurilor de angajare și a relevanței lor. Un element de diferențiere
este promovarea țintită în rândul potențialilor candidați a anunțurilor de angajare de către
platformă.
j) Typingdna
Oferă soluții biometrice de verificare a identității utilizatorului, permițând protejarea
aplicațiilor informatice și a dispozitivelor fixe și mobile238. Aplicația învață tiparul de
tehnoredactare al utilizatorului, tipar care este folosit pentru confirmarea pe loc a identității și
acordarea accesului la aplicațiile informatice protejate cu acest soft. Riscul de fraudă online,
inclusiv pentru efectuarea de plăți electronice, este considerabil diminuat pentru utilizatorii
aplicației. Compania investește constant în cercetare-dezvoltare în domeniul biometriei
comportamentale.
Cinci investitori business angels s-au implicat în companie, alături de două fonduri de
capital de risc. Datorită potențialului de creștere, start-up-ul a fost selectat de către Deutsche
Telekom în cadrul programului de accelerare WARP din Cracovia și de către acceleratorul
Techstars New York.
k) 2Performant
236
https://www.ringhel.com/
237
https://smartdreamers.ro
238
https://www.typingdna.com/
Pagina 251 din 508
Este un start-up din domeniul publicității online, care operează o platformă de marketing
afiliat239. Are activitate în țările Europei de Est, iar, în formatul actual, activează din anul 2015.
Are sediul în București, iar clienții sunt companii de e-commerce (în număr de peste 500) din
România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Cehia.
Compania publică lunar un index al performanței activității de marketing efectuate prin
intermediul platformei, prin care sunt măsurate vânzările realizate de către clienți raportate la
sumele cheltuite pe marketingul online.
l) Fishpointer
Este o aplicație interactivă pentru telefoanele mobile prin care se creează hărți de pescuit
în timp real, oferind posibilitatea utilizatorilor să încarce și să vizualizeze locurile de pescuit și
capturile făcute240. Pe baza datelor primite de la utilizatori, aplicația realizează statistici și
previziuni privind perioadele optime de pescuit pe diverse zone.
Start-up-ul a intrat în programul de accelerare MVP Academy 2016 al TechHub București.
Fondatorii au prezentat conceptul la mai multe evenimente din țară și străinătate destinate start-
up-urilor, primind, în 2016, finanțare în valoare de 30.000 de euro în cadrul primei runde
investiționale, din partea unui investitor business angel din rețeaua Tech Angels. La acea dată,
compania a fost evaluată la 180.000 de euro.
2. Rețeaua Business Angels România

Rețeaua241 are sediul în Iași și este singura rețea de business angels din România membră
a EBAN. Este, de asemenea, membră a GBAN (Global Entrepreneurship Network) și consultant
autorizat AeRO.
Rețeaua urmărește să devină sinonimă cu conceptul de business angel în România și are ca
scop creșterea gradului de conștientizare a mediului de afaceri cu privire la oportunitățile de
investiții efectuate cu ajutorul investitorilor business angels și promovarea finanțării start-up-urilor
de către aceștia. Rețeaua facilitează contactul dintre investitori și antreprenori, dar, în același timp,
publică și informații despre piață, despre tendințele acesteia, sursele de finanțare disponibile pentru
întreprinzători.
În anul 2015, Business Angels România a organizat, împreună cu EBAN, prima conferință
din România (la București și Măgurele) destinată investițiilor efectuate de către business angels,
Investment Opportunities for European Emerging Market. În anul 2016, a continuat seria
239
https://2performant.com/
240
https://www.fishpointer.com/
241
http://businessangelsromania.ro/
Pagina 252 din 508
conferințelor desfășurate în parteneriat cu EBAN, prin organizarea, la Iași, a conferinței Realitatea
economică românească în contextul investițiilor de tip business angels, destinate domeniului IT.
Site-ul web al rețelei conține informații despre conceptul de business angel, modalitatea de
finanțare a afacerilor cu ajutorul acestora, stadiul de dezvoltare a companiei în care intervine un
business angel. De asemenea, numeroase informări, evenimente, conferințe etc. sunt promovate
pe site-ul rețelei.
Serviciile oferite de către rețea sunt:
• asistență acordată antreprenorilor care doresc finanțare, constând în consultanță la
întocmirea planului de afaceri și la prezentarea ideii de afaceri;
• asistență acordată investitorilor business angels în selecția proiectelor de afaceri (analize
de oportunitate, analize de piață, de risc);
• sprijinirea creării de sindicate ale investitorilor business angels, în cazul investițiilor care
au o valoare mai mare de 100.000 de euro;
• organizarea de evenimente, workshop-uri pentru investitori business angels și antreprenori;
• asistență juridică la încheierea contractelor;
• medierea conflictelor dintre investitori și antreprenori;
• sprijin în elaborarea de propuneri legislative privind regimul fiscal al investițiilor business
angels.
Pentru a obține statutul de membru al rețelei, un investitor trebuie să îndeplinească câteva
condiții:
• să aibă experiență relevantă în afaceri;
• să dispună de un capital care să-i permită să investească 5.000-100.000 de euro într-o
afacere;
• să accepte perioadele lungi de maturitate a investiției;
• să accepte perioade flexibile de recuperare a investiției;
• să își asume riscuri.
Investitorii business angels membri ai rețelei beneficiază de următoarele servicii:
- prezentarea oportunităților de investiții ale antreprenorilor;
- întocmirea de analize de oportunitate, de piață și de risc;
- analizarea nivelului investiției inițiale;
- consiliere juridică la întocmirea documentației specifice.
Pentru întreprinzători, sunt oferite serviciile:
- sprijin în conturarea ideii de afaceri;
- consultanță în întocmirea planului de afaceri și a pitch-ului;
- intermedierea contactului cu partenerii rețelei;
- consultanță juridică;
- consultanță de specialitate în implementarea proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile.
Pagina 253 din 508
Nu sunt precizate costurile care trebuie suportate de către antreprenori pentru apelarea la
serviciile rețelei.
Rețeaua propune și câteva domenii investiționale de interes pentru antreprenori și
investitori business angels, care au un potențial ridicat de dezvoltare economică:
o energia regenerabilă
O mulțime de companii au fost atrase de acest domeniu datorită stimulentelor
acordate de către guvern, deși acestea s-au redus considerabil în ultimii ani;
o comerțul electronic
Are un potențial ridicat, atât datorită creșterii consumului intern, cât și al extinderii
utilizării aplicațiilor de mobil și creșterii numărului de comenzi plasate de către
clienți pe platformele online în detrimentul vizitelor în magazinele clasice;
o tehnologia informației
Este domeniul cu cea mai rapidă și sustenabilă creștere din România. Pe lângă
investițiile în creștere ale multinaționalelor în acest sector, o serie de start-up-uri
românești au început să creeze produse sub brand propriu și să le promoveze la
nivel global;
o produsele bio
Orientarea populației către o alimentație sănătoasă, dar și cadrul natural favorabil
creează un potențial crescut pentru investiții în acest domeniu.
Business Angels România a participat la numeroase întâlniri cu antreprenorii și cu mediul
de afaceri din România. De asemenea, a participat și a promovat conferințele și evenimentele
internaționale organizate de către EBAN, dar și evenimentele interne destinate antreprenorilor care
au idei de afaceri, dar nu dispun de finanțarea necesară. Povești de succes și exemple de bune
practici sunt în mod constant prezentate pe site-ul rețelei. Programele cu finanțare europeană
destinate finanțării start-up-urilor și inițiativele de stimulare a creșterii economice sunt, totodată,
promovate de către rețea. În același timp, sunt acordate sfaturi pentru antreprenori astfel încât
aceștia să-și crească șansele de succes ale afacerii. Sunt evidențiate sacrificiile antreprenorilor,
beneficiile și riscurile, motivațiile atragerii unui investitor în companie.
Site-ul web al rețelei propune un set de 19 întrebări pentru antreprenori, care constituie un
veritabil ghid de demarare a unei afaceri și de validare a potențialului acesteia242:
1) care este problema care poate fi rezolvată cu ajutorul afacerii;
2) au încercat și alți antreprenori să rezolve problema anterior? Dacă da, au avut succes?
3) care sunt beneficiile produsului sau ideii de afacere;
4) trăsăturile caracteristice ale produsului sau ideii de afacere pot fi identificate în mod clar?
242
Pagina 254 din 508
5) există deja pe piață o afacere similară, care implementează aceeași idee de afacere?
6) cine sunt concurenții principali de pe piață;
7) care sunt trăsăturile caracteristice distinctive ale produsului față de produsele concurenței;
8) a fot făcută analiza SWOT a afacerii?
9) antreprenorul dispune de resursele financiare și de timpul necesar pentru implementarea
afacerii? În această etapă poate fi testată necesitatea apelării la un investitor business
angel;
10) antreprenorul dispune de un mentor sau de un consultant?
11) care sunt clienții care ar putea utiliza produsul afacerii;
12) care este dimensiunea pieței produsului;
13) crearea unui site web pentru testarea interesului clienților;
14) lansarea unui produs în varianta de test, înaintea lansării pe piață a produsului final;
15) se pot obține precomenzi de la consumatori, înainte de lansarea pe piață a produsului?
16) antreprenorul are resursele pentru a dezvolta singur produsul sau are nevoie de un
partener?
17) antreprenorul dispune de o rețea de distribuitori sau parteneri care pot contribui la
dezvoltarea afacerii?
18) cum poate fi atins pragul de rentabilitate;
19) cum pot obține profit alți investitori în afacere.
În opinia rețelei, investitorii business angels urmăresc, în alegerea proiectelor de investiții,
calitatea echipei manageriale, creșterea așteptată a pieței și abilitatea întreprinzătorului de a
identifica o nișă de piață.
Printre dificultățile mediului de afaceri românesc în dezvoltarea unei culturi a
parteneriatului antreprenorial sunt exemplele reduse numeric ale poveștilor de succes, lipsa
oportunităților de întâlnire dintre investitori și antreprenori, dificultatea întreprinzătorului de a
contura, în mod profesionist, o idee de afaceri viabilă, care să fie prezentată unui investitor
business angel.
3) Venture Connect
A fost înființat în anul 2010 de către o casă de avocatură și un grup de antreprenori, cu
scopul de a susține investițiile de tip seed și venture capital în companii aflate în faza de start-up
sau early-stage. Rețeaua și-a asumat rolul de a facilita contactul dintre întreprinzătorii români, pe
de o parte, și fondurile de capital de risc și investitorii business angels români și străini, pe de altă
parte.
De-a lungul timpului, rețeaua a reușit să intermedieze câteva afaceri de succes pe piața
românească. În prezent, sub sigla Venture Connect sunt organizate anual întâlniri între antreprenori
Pagina 255 din 508

români și investitori din țară și străinătate, în încercarea de a obține finanțări pentru start-up-urile
românești din domeniile IT, online și tehnologie.
Antreprenorii interesați își pot trimite propunerile de afaceri pe adresa de mail a rețelei,
urmând ca board-ul Venture Connect să decidă ce afaceri să fie prezentate investitorilor. Valoarea
unei finanțări trebuie să fie de minimum 250.000 de euro.
Una dintre companiile care a obținut finanțare prin intermediul Venture Connect este
Bittnet Systems, furnizor de servicii de training și de soluții de comunicare în IT, listată ulterior la
Bursa de Valori București. În urma pitch-ului, un investitor business angel a decis să investească
peste 300.000 de euro în companie243.
O altă afacere finanțată prin Venture Connect este o platformă de recrutare, Tjobs, care a
atras 650.000 de euro de la trei investitori business angels. Compania și-a deschis apoi birouri în
câteva țări europene și și-a lansat platforma și în Ungaria.
4) Angel Connect
Angel Connect este o comunitate a investitorilor de afaceri, înființată de către Fundația
Venture Connect, care vizează România și țările din Europa de Est. Rețeaua facilitează contactul
dintre antreprenori și investitorii business angels. În acest program, investitorii cu experiență
împărtășesc experiențele lor celor care au în vedere o investiție în start-up-uri și în companii aflate
în creștere.
5) MVP Angels
MVP Angels244 este o rețea de business angels, constituită cu scopul de a crea un sindicat
care să investească în companii care au trecut prin acceleratorul Academiei MVP. Trecerea prin
accelerator este obligatorie, membrii rețelei dorind să lucreze numai cu echipe cunoscute și, numai
în mod excepțional, și cu alți antreprenori.
Investiția medie într-un start-up este redusă, de numai 50.000 de euro, în schimbul căreia
se dorește obținerea unei participații minoritare în compania finanțată (10-15%). Investitorii
business angels din rețeaua MVP Angels sunt antreprenori de succes, investitori cu experiență sau
profesioniști din industria IT.
Rețeaua și-a propus să efectueze între 2 și 4 investiții pe an, numărul fiind limitat din
dorința de a putea adăuga valoare reală în cadrul companiilor finanțate.
Antreprenorii care apelează la serviciile rețelei beneficiază de următoarele servicii:
- consultanță acordată de către consilierii rețelei, pe o perioadă de 6-12 luni;
243
http://incont.stirileprotv.ro/smart-people/platforma-finantare-afaceri.html
244
https://www.howtoweb.co/blog/2016/03/mvp-angels-our-next-investment-could-be-you/
Pagina 256 din 508
- acces la o rețea vastă de investitori, acceleratoare de afaceri, fonduri de capital de risc și mentori
cu experiență;
- intrarea în contact cu persoane cheie din rețea (alți investitori business angels, fonduri de
investiții etc.);
- acces la diferite sisteme tehnologice, care pot contribui la creșterea afacerii sau pot participa la
runde investiționale viitoare.
Pentru a fi eligibil, un start-up trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- să aibă o echipă experimentată în ramura de activitatea în care dorește să activeze;
- piața țintă să aibă o valoare de peste 100 milioane de euro;
- să dispună de un produs solid și de o afacere ușor scalabilă;
- produsul să fie cel puțin în faza beta și să fi fost validat de către clienți;
- să fie absolvent al acceleratorului Academiei MVP.
Pentru produsele software destinate persoanelor juridice, se urmărește potențialul
comercial și cât de repede poate fi acesta atins; în schimb, pentru produsele destinate persoanelor
fizice, se analizează gradul de retenție a produsului de către primii utilizatori.
Firma trebuie să atingă pragul de rentabilitate, să aibă primii clienți în mai puțin de 3 luni
de la primirea investiției și să fie pregătite pentru încă o rundă investițională în mai puțin de 1 an,
iar valoarea estimată să fie mai mare de 2 milioane de euro. Rețeaua se implică în adaptarea
produsului la cerințele pieței, în găsirea de canale de distribuție și în recrutarea de persoane cheie
pentru a fi atrase în cadrul firmei.
Începând cu anul 2017, MVP Angels organizează conferința How to Web, care a devenit
un eveniment de referință în zona Europei Centrale și de Est. Printre partenerii implicați în
organizare, de-a lungul anilor, se numără și Asociația Națională a Industriei de Software și Servicii
(ANIS).
În anul 2012, au fost lansate programul și concursul Startup Spotlight, prin care peste 200
de start-up-uri din Europa Centrală și de Est au fost sprijinite prin intermedierea contactelor cu
investitori, mentori, parteneri și cărora le-au fost oferite premii de peste 100.000 de dolari.
Site-ul web al rețelei conține numeroase povești de succes, bune practici, studii de caz,
informații, știri, tutoriale video. Pe site-ul rețelei este prezentat și un ghid pentru crearea unui pitch
de afaceri de succes, cu o structură recomandată pentru potențialii antreprenori.
Platforma oferă numeroase posibilități de întâlnire pentru antreprenori, investitori business
angels, fonduri de capital de risc și investitori persoane juridice. Astfel, unei persoane i se oferă
posibilitatea de înscriere la competiția de start-up-uri, la sesiunile deschise sau de înscriere ca
simplu participant, cu speranța că va întâlni un partener de afaceri pe loc.
Pagina 257 din 508

Se oferă posibilitatea de interacțiune, în timpul unor dezbateri deschise sau al unor sesiuni
de networking, cu lideri din domeniul inovării și tehnologiei din Europa, participanții având ocazia
să afle noutățile și tendințele pieței, dar și să adreseze întrebări speaker-ilor.
Până în prezent, rețeaua a sprijinit peste 200 de companii și a mijlocit peste 1000 de întâlniri
individuale între antreprenori și investitori.
Economia României are destule avantaje competitive care o fac atractivă pentru
dezvoltarea sectorului business angels. Industriile creative, domeniile TIC, aplicațiile pe mobil
sunt în continuă dezvoltare, iar companiile românești din domeniu, care fac de obicei outsourcing,
au devenit un rezervor de angajați bine pregătiți, care își dezvoltă propriile idei de afaceri și fac
apoi pasul către antreprenoriat. Brandurile românești din domeniile TIC și mobile sunt în creștere,
iar acest sector este cel mai căutat în prezent de către investitorii business angels.
Totuși, piața românească a investitorilor business angels este imatură în raport cu
economiile mai avansate din Uniunea Europeană. Studiile comparative și datele cantitative extrase
au evidențiat acest lucru. Situația României este precară și în raport cu celelalte țări din zona
Europei Centrale și de Est. Rețelele funcționale de investitori sunt puține, iar vizibilitatea acestora
în rândul antreprenorilor este redusă. Practic, pentru ca sectorul să se dezvolte, este nevoie de
creșterea semnificativă a numărului de investitori business angels, dar și de promovarea acestora.
Perioada favorabilă traversată de economia românească a dus la atragerea, în sfera
antreprenoriatului, a multor persoane cu experiență anterioară relevantă în ramuri cheie, cu
potențial inovativ ridicat. Totuși, implementarea proiectelor acestora se face cu dificultate, iar
multe dispar din faza de concept, datorită lipsei capitalului inițial pentru concretizarea ideii de
afaceri.
Treptat, însă, piața românească începe să fie racordată la trendul european. Numeroase
întâlniri ale investitorilor business angels cu antreprenorii au început să fie organizate în România,
iar unele rețele participă și la evenimente desfășurate la nivel european. De asemenea, sunt
organizate pitch-uri pentru antreprenori români, unde participă, pe lângă investitori din România,
și investitori străini. De fapt, această trăsătură a marcat piața investițiilor de pe piața românească
din ultimii ani, unde numărul redus de investitori locali a dus la prezența investitorilor străini într-
un număr destul de numeros.
Deși avantajele competitive ale economiei românești sunt numeroase, domeniile vizate de
către investitorii business angels se rezumă, de obicei, la IT și domeniile conexe acestuia. Acestea
prezintă mai multe avantaje, printre care potențialul ridicat al României, costurile investiționale
mai reduse, termenele mai scăzute de recuperare a investiției și de atingere a pragului de
rentabilitate, lansare și testare mai rapidă a produsului pe piață. Totuși, experiența altor țări a arătat
Pagina 258 din 508

cât de volatile sunt investițiile pe plan mondial, cât de rapid se modifică atractivitatea unor sectoare
de activitate, astfel că este de așteptat ca schimbările în condițiile pieței să afecteze și sectoarele
economice țintă ale investitorilor.
Variații însemnate pot apărea în perioade scurte de timp, astfel că este de dorit ca
investitorii business angels să urmărească o diversificare a domeniilor de activitate în care
investesc, pentru reducerea riscurilor.
Sprijinirea investitorilor români business angels și a rețelelor de către stat, indiferent de
modalitatea aleasă, este o necesitate. Realitățile europene arată că investitorii preferă investițiile
aflate aproape de domiciliu, aceștia fiind foarte puțin interesați să investească în străinătate. Nici
stimulentele fiscale nu reprezintă un argument convingător în acest sens, câtă vreme investitorii
urmăresc mai degrabă factorii investiționali (calitatea antreprenorului, produsul/serviciul, planul
de afaceri etc.).
O altă trăsătură a pieței remarcată la nivel european este situația financiară precară a multor
rețele, acestea negenerând suficiente venituri pentru a se autosusține. Unele țări s-au implicat prin
acordarea de fonduri publice acestor rețele, exemplu pe care îl poate adopta și România.
Dezvoltarea sectorului business angels în România nu poate surveni decât prin mijloace
interne, prin antrenarea cât mai multor investitori autohtoni și prin sprijinirea financiară a
organizațiilor reprezentative. Una dintre direcțiile de sprijin este finanțarea cursurilor de formare
pentru antreprenori și investitori, derulate prin intermediul rețelelor de business angels. Aceste
cursuri ar crește profesionalismul actorilor pieței și, în special, al întreprinzătorilor, criticați deseori
de către investitori pentru lipsa de realism și pentru calitatea slabă a planurilor de afaceri și a pitch-
urilor.
Rețelele își pot aduce contribuția nu doar la intermedierea contactului dintre investitori și
antreprenori, ci pot facilita concentrarea capitalului prin atragerea mai multor investitori într-o
rundă investițională, prin efectuarea de co-investiții, modalitate preferată de cei mai mulți
investitori, datorită diminuării riscului. Rețelele românești chiar și-au dovedit utilitatea în această
privință, poveștile de succes fiind destul de numeroase.
Efectuarea de campanii de conștientizare a publicului larg este o modalitate de a disemina
conceptul de business angel în rândul populației, dar și de a atrage noi investitori și antreprenori
în cadrul rețelelor. Foarte puține persoane sunt familiare cu termenul de business angel în
România, iar o popularizare a acestui concept ar permite o valorificare mai mare a potențialului
creator al antreprenorilor, dar și extinderea oportunităților de investiții pentru investitorii efectivi
și cei latenți.
Dezvoltarea fondurilor de capital de risc conduce, de asemenea, la dezvoltarea pieței
business angels. Investitorii caută întotdeauna o cale de ieșire rapidă din companie, iar fondurile
Pagina 259 din 508

de capital de risc sunt cele care ar trebui să preia rolul de investitori atunci când compania țintă se
extinde, iar necesitățile sale de dezvoltare nu mai pot fi asigurate de către business angels.
Identificarea unor măsuri de sprijin care să vizeze atât investitorii business angels, cât și firmele
de venture capital ar permite o dezvoltare mai rapidă a pieței românești de business investing.
23.3. Comunitatea investitorilor individuali business angels, în contextul

dezvoltării ecosistemului antreprenorial din România
Comunitatea de business angels din România, potrivit Business Angels Europe, este relativ
tânără și mai puțin dezvoltată, comparativ cu situația medie din Europa245. Astfel, potrivit datelor
statisitice publicate de Rețeaua Europeană de Business Angel (The European Trade Association
for Business Angels -EBAN)246 în anul 2016, România se situa pe ultimul loc în rândul celor 31
de țări europene luate în considerare, în ceea ce privește investițiile business angels (după
Macedonia, Slovacia și Lituania) (figura 23.3.1).
Figura 23.3.1. Volumul investitiilor business angels pe țări, în perioada 2014-2016,

mild euro - piata vizibilă.
Sursa: EBAN, 2016: Early stage market statistics
Același studiu publicat de Rețeaua Europeană de Business Angel (The European Trade
Association for Business Angels -EBAN) în anul 2016, releva faptul că, investiția medie a
investitorilor individuali business angels europeni a fost de 22.500 euro, ceea ce arată că
majoritatea investitorilor individuali business angels nu dețin neapărat resurse financiare
245
Business Angels Europe, 2016, http://businessangelseurope.com/News/Pagine/Building-capacity-
ofBusiness-Angels-in-Romania.aspx
246
www.eban.org
Pagina 260 din 508
importante ei înșiși247. Un investitor individual business angels este o persoana care investește
resursele finaciare proprii, în start-up-uri, pe baza propriilor decizii.248
În afară de resursele financiare, investitorii individuali business angels oferă și servicii de
mentorat întreprinderilor în care investesc.249. Dar de ce sunt investitorilor individuali business
angels atât de importanți într-un ecosistem antreprenorial de pe piețele emergente cum ar fi
România? Investiția lor în afaceri în stadiul incipient în Europa este de două până la trei ori mai
mare decât cea a capitalului de risc250. Astfel, acestea joacă un rol important în ecosistemele start-
up-urilor - un rol care este adesea înțeles greșit sau subapreciat, din mai multe motive.
În ultimul timp asistăm la o creștere constantă a pieței investițiilor business angels. Comisia
Europeană, prin DG Connect finanțează un proiect-pilot pentru facilitarea dezvoltării în
continuare a comunității investitorilor individuali business angels din România, împreună cu cei
din Polonia și Slovacia.
Rețelele de investitori individuali business angels, cum ar fi Venture Connect251,
AngelConnect252 și TechAngels, s-au dezvoltat pe baza experienței antreprenorilor români deja de
success, care doresc să sprijine în continuare ecosistemul antreprenorial din România. De exemplu,
"TechAngels" este o platformă dedicată facilitării dezvoltării afacerilor din domeniul noilor
tehnologii în Europa de sud-est, prin investiții, expertiză și conexiuni253. Platforma prezintă
profilul a 24 de investitori business angels după nume. Dacă un start-up intenționează să fie
susținut prin intermediul TechAngels, trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
• investițiile să fie cuprinse între 10.000 și 200.000 €, pentru o evaluare maximă de 1 milion
de euro;
• proiectele ar trebui să atingă cel puțin stadiul de prototip sau etapa de adaptare la produs /
piață;
• investițiile ar trebui să vizeze proiectele în domeniul tehnologiilor de vârf, concentrându-
se mai ales pe dezvoltarea de pagini web, tehnologii mobile, cu încorporarea de software,
hardware și tehnologii medicale;
• ca și în cazul evaluării start-up-urilor, accentul ar trebui pus pe echipe având competență
profesională și experiență corespunzătoare.
247
EBAN, (2016): Early Stage Markets Statistics, http://www.eban.org/wpcontent/uploads/2016/06/Early-
Stage-Market-Statistics-2016.pdf
248
European Commission, Specific Support to Romania – Starts-ups, Scale-ups and Entrepreneurship in
Romania, 2017,
file:///D:/doc/Cercetare/2018_Proiecte%20SIPOCA%20si%20ARACIS/Documentare%20Ilie/CI_Rapoarte/KI-AX-
17-017-EN-N%20SS%20RO%20Final%20report.pdf (accesat la data de 15.05.2018)
249
https://www.youtube.com/watch?v=1b8YLBFQy44
250
EBAN 2016 Statistics Compendium and Invest Europe 2016, www.evca.eu or www.investeurope.eu
251
http://www.ventureconnect.ro/
252
http://www.angelconnect.ro/
253
www.techangels.ro
Pagina 261 din 508
În anul 2015 a fost înființată "Business Angels Romania"254, membră a EBAN (The
European Trade Association for Business Angels) și Seed Funds and Early Stage Market Players.
Business Angels România facilitează comunicarea între întreprinderile nou înființate și
investitori și oferă servicii atât pentru business angels, cât și pentru start-up-uri. Platforma
organizează, de asemenea, conferințe anuale pentru investitorii individuali business angels din
România. În timp ce pagina de start a organizației nu dezvăluie numele sau profilurile potențialilor
investitori, prezentarea lor pe EBAN menționează că rețeaua include deja 50 de investitori business
angels și peste 100 de idei de afaceri au fost puse la dispoziția lor în 2015255.
Investitorii individuali business angels reprezintă cel mai mare furnizor de capital propriu
în start-up-uri, după familie, prieteni și fondatori. Figura 23.3.2 arată că acestea reprezintă cea mai
importantă sursă de capital extern (în afară de familie, prieteni și fondatori) din Europa,
reprezentând 67% (6,7 miliarde euro) din totalul investițiilor europene în start-up-uri, în 2016.
Deși acest lucru este remarcabil, trăsătura cu adevărat semnificativă a unui sistem de investitori
individuali business angels, care funcționează bine, este că resursele financiare investite sunt
"smart".
Multe dintre provocările cu care se confruntă antreprenorii nu sunt rezolvate prin atragerea
unor resurse financiare suplimentare în proiectele lor. Mai degrabă, lipsa de cunoștințe privind
modul în care ar putea să transforme o idee bună într-o afacere viabilă și know-how-ul esențial în
asigurarea accesului la clienți și în dezvoltarea rețelelor de distribuție sunt factorii care determină
majoritatea riscurilor. Golul în ceea ce priveste capitalul propriu nu se referă numai la resursele
finaciare, ci și la lipsurile privind competențele și networking-ul. Sectorul public este adesea
reticent în a sprijini business angels și investițiile acestora256. Se consideră că investitorii
individuali dispun de resurse fianciare suficiente și, prin urmare, nu se justifică un sprijin
suplimentar.
254
255
http://www.eban.org/business-angels-romania-building-a-strong-community-for-startups-in-romania
256
Lundström, A., Vikström, P., Fink, M., Crijns, H., Glodek, P., Storey, D., Kroksgård, A. (2013),
Measuring the Costs and Coverage of SME and Entrepreneurship Policy: A Pioneering Study, Entrepreneurship
Theory and Practice, May.
Pagina 262 din 508
Figura 23.3.2. Investiția în start-up-uri pe tipuri de investitori, în miliarde euro, în
2016
Investitii în Business Angels ¹Investitii de ²Investitii Crowd-
start-up-uri capital de risc funding
europene
9.9 mild. euro 6.7 9 mild. euro 2.5 9 mild. euro 0.7 9 mild. euro
¹ Invest Europe 2016; ² EU Commission - CrowdSurfer Dashboard Source: EBAN Statistics compendium
2016, Invest Europe and CrowdSurfer Dashboard, http://www.eban.org/eban-2015-statistics-compendium-angel-
investment-grows-to-e61-billion
Cu toate acestea, rațiunea de a sprijini investitorii individuali business angels constă în

creșterea investițiilor în produse și servicii inovatoare, care rezolvă problemele și favorizează
dezvoltarea economică, prin crearea de locuri de muncă. Astfel, un studiu privind impactul
investitorilor individuali business angels a concluzionat că, prin intermediul a 3600 de investiții în
afaceri ale business angels, din 37 de țări europene, firmele susținute au crescut de la 5 la 16
numărul de angajați, pe parcursul a trei ani257 (figura 23.3.3).
Prin urmare, activitatea investitorilor individuali business-angels creează locuri de muncă,
favorizând reducerea exodului persoanelor cu înaltă calificare, aspect esențial pentru România.
257
Moreno, L. (2014). The economic impact of business angel investment unveiled, presentation at EBAN
Annual Congress, Dublin, 19 May: http://www.eban.org/research-the-economicimpact-of-angel-investment/ -
.V20gKpOLTHc.
Pagina 263 din 508
Figura 23.3.3. Creșterea numărului de angajați în companii finanțate
de business angels
Sursa: EBAN258
Rolul administrației publice nu este acela de a interveni în finanțarea business angels, ci de

a stimula potențialii business angels de a deveni adevărați investitori individuali, în caz contrar
aceștia vor continua să investească în afaceri mai sigure, cum ar fi sectorul imobiliar sau la bursă.
258
EBAN, (2015): The Economic impact of Angel Investment: http://www.eban.org/research-the-economic-
impact-of-angel-investment/
Pagina 264 din 508
CAPITOLUL 24 – ANALIZA INVESTITORILOR INDIVIDUALI
BUSINESS ANGELS DIN ROMÂNIA
24.1 Reacții publice ale investitorilor individuali business angels la apariția

Legii nr. 120/2015
În cadrul acestei secțiuni realizăm o scurtă trecere în revistă a reacțiilor unor investitori
individuali business angels la apariția Legii nr. 120/2015, așa cum au fost ele surprinse în diferite
articole de presă sau materiale de altă natură. Extragem din sursele identificate unele citate
considerate relevante, pe care le redăm fără comentarii suplimentare, analizele urmând a fi făcute
în secțiunea de concluzii și recomandări.
Scopul acestei abordări este de a realiza o analiză preliminară a punctelor de vedere ale
investitorilor business angels referitoare la tema studiată, urmând a veni în completare cu rezultatul
demersurilor privind investigarea directă a acestor puncte de vedere, prin intermediul interviurilor
realizate.
Radu Georgescu
Comentarii asupra proiectului de lege (22.10.2014)259
o “Aș îndrăzni să concluzionez că aceasta lege – așa cum este ea acum construită – face mai
mult rău decât bine”.
o Legea ar trebui să fie o „lege-cadru”, care să conțină definiții și încadrarea în context, în vreme
ce facilitățil fiscale s-ar putea regăsi în Codul Fiscal.
o “Nu facilitățile fiscale, ci legislația clară, coerentă și stabilă sunt cel mai bun “incentive”
pentru un investitor.”
Mihai Seceleanu
Comentarii asupra legii (04.05.2015)260
o Remarcă lipsa de soliditate a facilităților privind scutirea de impozit pe dividende în primii 3
ani și forma mai interesantă a facilităților constând în scutirea de impozit pe câștigurile de
capital.
o Consideră că pragurile investiționale sunt mai reduse decât ar fi cazul, încurajându-se
investițiile care sunt prea mici.
259
http://www.radugeorgescu.com/2014/10/22/legea-business-angels-in-romania-ro-only/
260
http://www.seceleanu.ro/legea-business-angels/
Pagina 265 din 508

Marius Ghenea261
„Legea este perfectibilă, atât la nivelul tipurilor de investiție (ar trebui adăugate și
investițiile prin mărire de capital), cât și la nivelul facilităților, dar este un început”.
Peter Barta262
În anul 2014, discutând despre proiectul legii, avea aprecieri foarte bune față de acesta,
descriind inclusiv mecanismul prin care investitorul urma să împrumute firma.
„Dacă există ceva ce lipsește actualei legi este modul în care cineva poate dobândi un
statut de business angel. Prin comparație, în țări cu tradiție, pentru a deveni un business angel
trebuie să te înscrii mai întâi într-o asociație să urmezi niște cursuri, și nu în ultimul rând să ai un
capital de cel puțin 250.000 de euro sau dolari. Nu cred că este suficient să pui 3.000 de euro într-
o firmă și să fii business angel. Un alt lucru care cred că este important și lipsește, este posibilitatea
de deductibilitate în cazul în care afacerea dă faliment, deductibilitatea să fie acordată până în
limita sumei investite, și, desigur, dacă nu ai alte obligații față de stat.”263
În decembrie 2016, după avizarea schemei de minimis, atitudinea sa a devenit mai
rezervată:
„Adoptarea normelor de implementare a Legii business angel este un pas înainte, însă, din
punctul meu de vedere, nu va avea efecte semnificative din mai multe motive. În primul rând, a
fost complicat procesul prin schema de minimis, care, din punctul meu de vedere, nu era necesară.
Asemenea scheme funcționează în câteva state europene, dar limitat, iar în altele s-a renunțat
tocmai din cauza lipsei efectelor pozitive. Atunci când investiția de tip BA este reglementată de
stat, devine mai puțin apetisantă, și aici nu mă refer la facilitățile fiscale primite. În al doilea rând,
nu încurajează investițiile de tip BA, chiar dacă se obțin facilități fiscale, din contră, le
descurajează.” 264
Gabriel Țecheră265
Pune și el la îndoială limitarea la acordarea stimulentelor doar societăților cu răspundere
limitată. Evidențiază faptul că menținerea unei plaje foarte largi de domenii în care pot investi
business angels duce la o sprijinire neadecvată a celor ce investesc în domenii inovative, cu grad
261
https://www.wall-street.ro/articol/Companii/183202/legea-business-angels-un-pas-inainte-dar-cu-lipsuri-
ce-spun-specialistii.html
262
http://www.business24.ro/finantare/finantare-afaceri/prima-lege-pentru-business-angels-din-romania-un-
mit-devenit-realitate-1550672
263
https://www.wall-street.ro/articol/Companii/183202/legea-business-angels-un-pas-inainte-dar-cu-lipsuri-
ce-spun-specialistii.html
264
https://www.profit.ro/stiri/economie/peter-barta-angel-investor-adoptarea-normelor-legii-business-angel-
un-pas-inainte-dar-fara-efecte-semnificative-investitiile-pot-fi-chiar-descurajate-16080917
265
http://exalex.co/legislative/legea-business-angels-despre-proiectul-legislativ/
Pagina 266 din 508
ridicat de risc. De asemenea, consideră că este nejustificat ca firmei în care se investește să i se
ceară să nu aibă datorii la stat și nu investitorului, cel care beneficiază de facilități.
Cele mai serioase obiecții ridicate se referă la scutirea de impozitul pe dividende, în
condițiile în care această scutire urma să se aplice tuturor persoanelor, conform intențiilor de
modificare a Codului Fiscal.
Andrei Pitiș266
“Legea Business angels plasează România în rândul ţărilor care sprijină inovarea şi
competitivitatea. Investiţiile de tip business angels aduc practic finanţare din sfera privată în zone
în care finanţarea din surse standard (împrumuturi bancare sau alte instrumente clasice) este mai
dificilă. Pentru acest tip de finanţare discutăm de proiecte sau companii aflate la început de drum,
care au nevoie de capital iniţial pentru a putea dezvolta o idee de produs. În mod specific, zona de
dezvoltare produse software care poate aduce creşteri spectaculoase are nevoie de astfel de
instrumente pentru a putea atinge anumite praguri de dezvoltare, care să le asigure apoi accesul la
instrumente de finanţare mai sofisticate“.
“Legea business angels este maximum ce putea fi obţinut în acest moment în condiţiile
legislaţiei-cadru existente în România.”.
“StartupCafe: Noua lege business angels a intrat în vigoare. Vă încurajează?
Sergiu Neguț267: Ca să răspund politicos la întrebare, faptul că s-a facut o lege business
angels mă încurajează să cred că da, iată că este un segment interesant și iată că și Guvernul sau
legiuitorul se uită la a încuraja genul ăsta de afaceri, genul ăsta de suport pentru creștere pentru
mediul de business. Am niște rețineri cu privire la necesitatea unei legi speciale care să
reglementeze lucrurile astea, prin prisma faptului că, de fiecare dată când creezi o lege specială
care acordă niște avantaje, toată piața din jurul fenomenului respectiv se schimbă ca să primească
avantajele alea.
Să vă dau un exemplu: în legea business angels se dă o scutire de impozit pe dividend
pentru o perioadă D de la momentul investiției. Asta înseamnă că eu nu am nicio intenție de
business angel, dar am o firmă și chem un văr, un cumătru să pună o investiție de 2.000 de euro și
- ce frumos! - în felul ăsta noi ne-am cumpărat de la stat, prin legea asta, o izolare fiscală
266
http://www.zf.ro/zf-24/legea-business-angels-gura-de-oxigen-asteptata-de-micii-intreprinzatori-care-
cauta-investitii-14334996
267
https://www.startupcafe.ro/stiri-finantari-20229159-video-binterviu-tipii-astia-doi-bani-investesc-
startup-urile-altora-vezi-ascunde-mintea-lor-cum-evalueaza-inainte-duca-mana-buzunar.htm
Pagina 267 din 508

legală. Din punctul ăsta de vedere, or să apară sute de "business angels" care nu au nicio treabă cu
ce facem noi ceilalți, care chiar vrem să investim în companii în care nu ne interesează vreodată
să tragem vreun dividend, ca să le creștem mari, ca să le vindem unor fonduri de investiții.
Dragos Roșca: Oarecum încurajează. În general, încurajează investitorii cu investiții mici,
deci cei de pe zona de 20-30-50-100 de mii de euro, în sensul în care, practic, dă niște facilități
fiscale. Dacă ai investit și ai deținut-o mai mult de 3 ani, la momentul exit-ului nu mai există acel
impozit pe câștigul de capital de 16%. De asemenea, permite niște avantaje la distribuirea de
dividende, atunci când ele există, deși în realitate în primii ani de viață companiile nu prea produc
dividende. Însă ceea ce este important în primul rând la noua lege business angels este că acest
concept a intrat în mentalul legiuitorilor, al executivului, au înțeles rolul lui cât de cât, au fost
dispuși să dea o lege pentru asta și probabil cu timpul se va îmbunătăți, vom începe să vedem
lucruri mai bune construite pa această lege.”
24.2 Analiza activității curente a investitorilor individuali business angels în

România
Analiza prezentată în cadrul acestei secțiuni a fost realizată cu scopul de a contribui la

înțelegerea modului de funcționare a ecosistemului antreprenorial din România, pe dimensiunea
privitoare la investitorii business angels. Demersul realizat este însă incipient, analiza de mai jos
reprezentând doar o primă schițare a elementelor urmărite. În situația în care analiza se dovedește
a fi de interes este necesară dezvoltarea mecanismului, prin înglobarea unor elemente suplimentare
(spre exemplu, analiza ar putea fi continuată prin cuplarea datelor despre participațiile din
România ale investitorilor cu cele din străinătate) și extinderea numărului de investitori studiați,
astfel încât relevanța datelor obținute să crească. Ca urmare, concluziile rezultate trebuie tratate ca
fiind preliminare, doar o analiză mai completă putându-le confirma sau infirma.
În esență, studiul a fost realizat în următorul cadru:
• A fost analizată activitatea directă de afaceri a 20 dintre investitorii business angel din România.
• Am utilizat date privitoare la calitatea de asociat a acestora în diverse firme, conform informațiilor
publice disponibile, de tipul celor furnizate de Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor Publice.
• Am extras unele informații privitoare la societățile în care sunt aceștia asociați, din informații publice
disponibile, precum domeniul principal de activitate al firmei, veniturile și profiturile din ultimii ani,
cota de participare a investitorului în societate.
• Informațiile au fost anonimizate, pentru a nu se permite identificarea investitorilor și a firmelor, sub
forma următoare: numele investitorilor business angel au fost înlocuite cu BA1, BA2 etc. iar numele
Pagina 268 din 508

firmelor în care sunt aceștia asociați au fost înlocuite cu Fa, Fb etc. Astfel, investitorului BA1 îi
corespund participații în 3 firme, respectiv Fa, Fb și Fc.
• Trebuie precizat faptul că informațiile privitoare la situațiile financiare ale firmelor nu sunt
disponible decât în unele cazuri pentru anul 2017.
În tabelul următor este redată situația în ansamblu a datelor obținute:
Tabel 24.2.1 – Date privitoare la activitatea curentă a investitorilor individuali

business angels în România (eșantion)
Nr. Cod Cod Domeniu Cotă Venit 2015 Venit 2016 Venit Profit Profit Profit
BA firmă de în (RON) (RON) 2017 2015 2016 2017
activitate firmă (RON) (RON) (RON) (RON)
1 BA1 Fa 6311 53% 80.610 144.393 - -568.658 -987.047
Fb 7990 100% 502.651 617.951 - -127.776 -38.026
Fc 7420 1% 0 0 - 0 0
2 BA2 Fa 7430 10% 537.360 554.875 735.176 -38.925 45.961 279.023
Fb 7430 60% 552.817 605.266 655.917 248.055 277.916 372.608
Fc 7430 100% 212.466 204.897 104.609 206.141 186.792 73.597
3 BA3 Fa 8622 15% 1.072.931 1.364.644 - -122.960 -183.211 -
Fb 7311 7% 7.815.405 10.909.795 - -877.442 738.312 -
Fc 5610 11% 17.522.303 22.546.139 - 448.860 50.980 -
Fd 7490 15% 8.596 75.349 - 5.469 -1.284 -
Fe 7311 31% 27.688 680 0 -201.870 -16.927 -35.382
Ff 7022 10% 185.631 134.854 279.180 15.267 23.542 140.380
Fg 8559 25% 937.632 116.931 - 442.105 -238.443 -
Fh 7022 100% 43.573 21.820 78.299 10.395 190.744 64.998
4 BA4 Fa 6201 100% 12.135.443 11.822.777 11.115.843 2.435.863 2.161.581 1.523.018
Fb 6311 15% 169.058 831.526 - -678.684 -773.265 -
Fc 5821 11% 1.373.472 4.911.469 - -322.819 1.389.932 -
Fd 6201 50% 15.013 - - -27.782 - -
5 BA5 Fa 6201 100% 2.853.566 2.253.228 - -27.610 439 -
Fb 7022 95% 5.000 183.976 - -51.370 -37.602 -
6 BA6 Fa 4619 4% 0 16.045 - -473 -81.463 -
Fb 7311 3% 7.815.405 10.909.795 - -877.442 738.312 -
Fc 4120 30% 1.526.404 4.129.538 - -255.928 79.152 -
Fd 6311 5% 169.058 831.526 - -678.684 -773.265 -
7 BA7 Fa 7022 95% 8.279 18.307 - -2.745.945 -2.874.164 -
8 BA8 Fa 7810 86% 1.636.522 1.849.682 - 141.487 226.879 -
Fb 7820 3% 42.694.604 54.585.715 - 631.633 1.770.696 -
Fc 7022 100% 152.528 266.945 249.753 58.587 32.213 21.434
Fd 7022 70% 923.867 1.163.230 - 3.800 152.944 -
Pagina 269 din 508

9 BA9 Fa 7311 99% - - - - - -
Fb 5829 100% - - - - - -
Fc 6201 45% 2.244 31.781 - -89.871 -50.525 -
10 BA10 Fa 6202 98% 605.715 7.200 0 57.728 -6.789 -3.583
Fb 6202 65% 0 95.003 - -187 -41.520 -
Fc 6202 90% 1.129 0 - -207.435 -22.346 -
11 BA11 Fa 5829 85% 628.634 1.003.474 - 39.049 79.477 -
Fb 5829 16% 5.732.441 10.474.620 - 22.570 -1.142.223 -
Fc 5829 33% 328.179 374.037 - -40.287 128.108 -
Fd 5829 100% 209.792 210.976 - 8.966 649 -
Fe 5829 12% - 0 - - -1.743 -
Ff 5829 8% - 26.209 - - 34 -
Fg 7112 37% 0 1.000 2.000 5.133 1.441 7.217
Fh 9313 26% 0 0 - 0 0 -
12 BA12 Fa 1071 23% 0 0 - -12.506 -34.177 -
Fb 6202 50% 474.313 503.756 - 169.887 165.780 -
13 BA13 Fa 4690 50% 114.789.28 118.949.49 - 14.359.715 13.684.411 -
9 3
Fb 113 75% 51.284 39.376 - -47.545 -10.176 -
Fc 1520 100% 1.292.417 0 - 107.584 -30.396 -
Fd 6820 50% 1.483.382 1.624.160 - 763.456 845.350 -
14 BA14 Fa 5320 20% 399.323.19 512.375.94 - 74.090.191 89.136.448 -
3 6
Fb 8010 20% 840.000 905.000 1.150.000 55.816 43.139 96.614
Fc 6820 100% 5.834 45.899 - -51.080 -13.650 -
Fd 7711 13% 12.369 382.523 - -339.517 -706.348 -
Fe 6820 20% 2.148.733 5.888.024 9.949.909 896.237 1.555.137 -214.608
Ff 7320 19% - - - - - -
15 BA15 Fa 6201 20% - 81.068 - - 24.826 -
Fb 8559 20% - 219.484 - - 25.717 -
Fc 8559 20% - 378.605 409.508 - 7.482 96.954
Fd 6201 50% 273.999 1.223.260 - -207.550 157.929 -
Fe 7311 50% 1.065.877 1.441.159 - 102.155 451.292 -
16 BA16 Fa 4671 33% 15.491.680 17.787.984 - 252.650 338.944 -
Fb 7990 50% 0 0 - 0 0 -
Fc 7021 14% - - - - - -
17 BA17 Fa 5829 5% - - 371.597 - - 358.018
Fb 4110 5% 0 0 - -1.800 -296 -
Fc 8610 5% 0 0 - -1.950 -251 -
Fd 5814 15% 17.690 0 - -30.752 -23.416 -
Fe 6201 50% 2.244 31.781 - -89.871 -50.225 -
Pagina 270 din 508

18 BA18 Fa 6201 95% 17.616 89.685 - -99.194 -5.965 -
Fb 6201 50% - - 281.038 - - 253.734
Fc 1392 100% 0 0 - -3.300 -1.715 -
Fd 6312 95% 23.760 0 - 16.274 0 -
19 BA19 Fa 8299 48% 53.670 29.275 - -6.798 459 -
Fb 7490 100% 302.094 160.109 - 110.620 7.445 -
Fc 7022 50% 12.730 128 - 3.120 154 -
20 BA20 Fa 7022 100% 130.219 323.987 485.092 25.713 141.035 225.899
Sursa datelor: prelucrarea autorului din surse publice de date
În urma analizei datelor obținute extragem următoarele observații:

• Cei 20 investitori analizați sunt asociați în total în 73 firme din România (în 3 firme sunt
asociați 2 sau mai mulți dintre investitorii analizați, existând astfel o suprapunere a datelor).
Un investitor este asociat în medie în 3,8 firme (minimum 1 firmă și maximum 8 firme).
• Cifra de afaceri medie a firmelor luate în calcul a fost de 10,3 milioane lei în anul 2015 și
12,0 milioane lei în anul 2016. Pentru anul 2017 datele disponibile sunt denaturate de
absența datelor din situațiile financiare ale celor mai mari firme din eșantion.
• Profitul mediu al firmelor luate în calcul a fost de 1,4 milioane lei în anul 2015 (13,9% din
venituri) și 1,6 milioane lei în anul 2016 (13,5% din venituri). Pentru anul 2017 datele
disponibile sunt denaturate de absența datelor din situațiile financiare ale celor mai mari
firme.
O bună parte dintre firmele analizate reprezintă activități antreprenoriale directe ale
investitorilor analizați, nefiind legate de activitatea de investiții tip business angel. Eliminarea
tuturor acestora din calcule, cu un grad ridicat de acuratețe este dificilă. Am realizat totuși un
demers în acest sens, eliminând firmele în care investitorii analizați dețin în totalitate sau în
proporție foarte mare unele firme, singuri sau împreună cu membrii familiilor lor, precum și
firmele despre care faptul că nu sunt rezultatul unor investiții BA este cunoscut cu certitudine. În
urma acestui process de eliminare a firmelor, a rezultat următoarea situație:
• Din cei 20 investitori business angel analizați, doar 15 au participații minoritare în diverse
firme, ce pot constitui rezultatul unei activități specifice de business angel.
• Din cele 73 firme analizate inițial, rămân doar 38 ca fiind potențiale firme de destinație a
unor investiții de tip business angels din partea investitorilor analizați.
• Numărul mediu de firme în care este asociat un investitor scade la 2,5 (minimum 1 firmă
iar maximum 6 firme).
• Deținerea medie de părți sociale în aceste firme de către investitorii analizați este de 22%.
• Cifra de afaceri medie a firmelor rămase în calcul a fost de 3,3 milioane lei în anul 2015 și
3,9 milioane lei în anul 2016. Pentru anul 2017 datele disponibile sunt denaturate de
absența datelor din situațiile financiare ale celor mai mari firme.
Pagina 271 din 508
• Firmele rămase în analiză au înregistrat o pierdere medie de 0,05 milioane lei în anul 2015
și un profit mediu de 0,01 milioane lei în anul 2016 Pentru anul 2017 datele disponibile
sunt denaturate de absența datelor din situațiile financiare ale celor mai mari firme.
Analizele pe bază de cod CAEN au limitări importante, date de faptul că activitățile reale
ale firmelor pot fi destul de diferite de cele declarate ca fiind activitățile principale la înregistrarea
la Registrul Comerțului. Analiza de față are un punct slab suplimentar, reprezentat de numărul mic
de investitori luat în analiză. Astfel, dacă un investitor are o predilecție pentru o anumită activitate
și deține mai multe firme cu acel domeniu de activitate ca fiind declarat principal, analiza în
ansamblu poate reține o atenție deosebită acordată de investitorii business angel respectivei
activități, deși , în esență este vorba de un singur investitor, ce poate reprezenta un caz izolat la
nivel national
Analizând situația obiectului principal de activitate, descrise prin codul CAEN, și
prezentate detaliat în tabelul de mai jos, de cele 73 firme în care au dețineri investitorii luați în
calcul, constatăm existența unui spectru de activități destul de bogat (37 domenii de activitate).
Totuși, constatăm că activități conexe domeniului IT se regăsesc în cazul a 24 firme, respectiv
33% din total.
Tabel 24.2.2 – Situația domeniilor principale de activitate ale firmelor în care dețin
părți sociale unii investitori business angels
Număr Cod Denumire cod CAEN
firme CAEN
8 5829 Activităţi de editare a altor produse software
8 6201 Activităţi de realizare a software-ului la comandă (software orientat client)
8 7022 Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management
4 6202 Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei
4 7311 Activităţi ale agenţiilor de publicitate
3 6820 Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate
3 7430 Activităţi de traducere scrisă şi orală (interpreţi)
3 8559 Alte forme de învăţământ n.c.a.
2 6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe
2 7490 Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice n.c.a.
2 7990 Alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică
1 0113 Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor
1 1071 Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie
Pagina 272 din 508

1 1392 Fabricarea de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi
lenjeriei de corp)
1 1520 Fabricarea încălţămintei
1 4110 Dezvoltare (promovare) imobiliară
1 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
1 4619 Intermedieri în comerţul cu produse diverse
1 4671 Comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi al produselor derivate
1 4690 Comerţ cu ridicata nespecializat
1 5320 Alte activităţi poştale şi de curier
1 5610 Restaurante
1 5814 Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor
1 5821 Activităţi de editare a jocurilor de calculator
1 6312 Activităţi ale portalurilor web
1 7021 Activităţi de consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi al comunicării
1 7112 Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea
1 7320 Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice
1 7420 Activităţi fotografice
1 7711 Activităţi de închiriere şi leasing cu autoturisme şi autovehicule rutiere uşoare
1 7810 Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă
1 7820 Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului
1 8010 Activităţi de protecţie şi gardă
1 8299 Alte activităţi de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a.
1 8610 Activităţi de asistenţă spitalicească
1 8622 Activităţi de asistenţă medicală specializată
1 9313 Activităţi ale centrelor de fitness
Distribuția pe județe a firmelor în care au părți sociale investitorii analizați este puternic
dezechilibrată. După cum se vede și din situația prezentată în tabelul de mai jos peste 68% dintre
acestea sunt localizate în București (sau 74% în Regiunea București-Ilfov). Pe locul doi se află
Regiunea Nord-Vest, dar aproape exclusiv datorită investițiilor realizate de un singur investitor.
Tabel 24.2.3 – Distribuția pe județe a firmelor analizate
Județul Număr firme
București 50
Pagina 273 din 508

Bihor 7
Iași 4
Ilfov 4
Mureș 4
Alba 1
Cluj 1
Teleorman 1
Timiș 1

Concluziile preliminare ale acestei analize sunt următoarele:
• Investițiile în zona IT/tehnologie sunt cele mai atractive pentru investitorii business angels.
• În unele situații în același start-up se implică mai mulți investitori business angels, uneori chiar alături
de firme ce reprezintă fonduri cu capital de risc.
• Unii investitori business angels români nu (mai) investesc în România. Faptul că persoane recunoscute
ca lideri autohtoni în acest domeniu de activitate nu figurează ca asociați în firme înregistrate în
România (sau figurează într-un grad nerelevant) poate indica fie mutarea participațiilor în firme străine
fie utilizarea unor canale alternative pentru a-și derula investițiile locale (unii investitori business
angels investesc în România prin intermediul unor societăți comerciale, înregistrate în România sau
nu, sau prin intermediul altor persoane fizice).
• Unii investitori business angels sunt autodeclarați cu acest statut deși activitatea lor concretă în acest
domeniu este cvasi-inexistentă.
• Activitatea de afaceri a unor investitori business angels nu pare a demonstra existența unui succes
notabil în afaceri. Acest aspect ține însă de definirea noțiunii de business angel – avem, pe de o parte,
definiția din lege, destul de largă și permisivă și, pe de altă parte, definiția informală, dar mai comun
acceptată, care acoperă și necesitatea existenței unor calități antreprenoriale și manageriale
demonstrate.
• Profilul investitorilor business angels și modul de derulare a activităților lor de afaceri sunt foarte puțin
omogene, unul dintre principalele elemente comune fiind predispoziția pentru investiții realizate în
București.
Pagina 274 din 508

CAPITOLUL 25 – REZULTATELE STUDIULUI
CALITATIV. ANALIZA INTERVIURILOR REALIZATE CU
INVESTITORII INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS
25.1 Interviuri cu investitorii individuali business angels

Am întreprins demersuri de contactare a 43 investitori individuali business angels. Am
reușit să stabilim o comunicare cu 16 dintre aceștia. Dintre investitorii cu care am comunicat, 4 au
refuzat explicit continuarea discuțiilor pe tema propusă. Cu 10 investitori am reușit realizarea de
interviuri iar 2 au promis realizarea unor întâlniri sau transmiterea de răspunsuri prin intermediul
poștei electronice, acțiune care însă nu s-a concretizat până la finalizarea raportului.
În cazul celor 9 interviuri realizate (un interviu a fost realizat simultan cu doi investitori),
situația este următoarea:
- 4 interviuri directe, în cadrul unor întâlniri;
- 2 interviuri realizat prin intermediul platformei Skype;
- 4 seturi de răspunsuri la întrebările formulate transmise prin intermediul poștei electronice
(unul dintre investitorii cu care am realizat interviu prin platforma Skype a trimis și
răspunsuri scrise).
Dintre cele 10 persoane intervievate, 8 își desfășoară activitatea din România preponderent
în regiunea de dezvoltare București-Ilfov, 1 în regiunea de dezvoltare Centru, iar 1 în regiunea de
dezvoltare Nord-Vest. Pentru investitorilor intervievați se cunoaște, sau au indicat ei înșiși,
existența unei laturi internaționale semnificative a activității investiționale.
În vederea realizării unei prezentări obiective a lucrării, în prezentarea informațiilor culese
în cadrul interviurilor am optat pentru anonimizarea respondenților (efectuând notări de tipul
Interviu 1, Interviu 2 etc.).
În abordarea tuturor interviurilor am plecat de la o structură comună a setului de întrebări,
conform celei prezentate în secțiunea metodologică, dar am avut o abordare flexibilă, adaptată la
condițiile de realizare a interviului, astfel încât rezultatele obținute să fie cât mai bune. În unele
cazuri, unele elemente din ghidul interviului, precum informații despre activitatea investițională a
interlocutorilor, au fost completate cu utilizarea informațiilor disponibile public, pentru a evita
consumarea timpului limitat alocat interviului de către interlocutori cu elemente neesențiale.
Lista persoanelor intervievate (ordinea numelor în lista de mai jos nu corespunde cu
ordinea interviurilor prezentate detaliat ulterior):
1. Radu Atanasiu;
2. Radu Georgescu;
3. Adrian Gheară;
4. Florian Gheorghe;
Pagina 275 din 508
5. Andrei Ostacie;
6. Octavian Pătrașcu;
7. Mihai Sfințescu;
8. Mălin-Iulian Ștefănescu;
9. Ciprian Ghețău;
10. Orlando Szasz.
Refuzurile de a participa la interviu au avut motivări variate:
1. “Sunt partener de discuții cu guvernul și ministerul, personal, prin TechAngels și prin
ANIS. Am conversat și am dat sugestii de la început. Cum acum să răspund la niște
întrebări ale cuiva care face un studiu pentru altcineva în cadrul unui proiect care va ajunge
cumva sintetizat la cei cu care eu vorbesc direct!!?!”
2. “Faceți degeaba tot ce faceți. Și factorii de decizie se schimbă și e o perioadă în care nimeni
nu își asumă responsabilități, mai ales pe chestii care au impact minor în societate.”
3. “Nu mai activez în acel domeniu.”
4. “Am fost parte a consultărilor cu Ministerul Economiei pentru această lege și am ajuns
repede la concluzia că este inaplicabilă.”
5. “Nu mă interesează subiectul suficient încât să-i aloc timp.”
Alte observații considerate relevante, desprinse din procesul de contactare a investitorilor
individuali business angels:
“E amuzantă legea aia, e într-un fel caracteristică pentru felul cum se fac politici publice
în România.”
“În ceea ce ține de (lipsa - sau prea puținii) biz angels, în România ne lipsesc sau avem
lacune mari în ceea ce ține de macroeconomics (deteriorating), strategia de țară, justiția dreaptă
(poate e justiție, ca sistem, dar nu și dreptate), legislația potrivită mediului de afaceri privat
(inclusiv a măsurilor fiscale), corupția endemică, intersecția cu "statul" de prea multe ori (care te
umilesc și te supun unor procedee învechite), lipsa de educație a majorității, reputația de hoți,
șmecheri (lipsa celor 7 ani de acasa)... Cât despre politicieni, mai bine go elsewhere. Cei din
piață/zonă sunt mai mult amatori de high risk și exotic placements. Păcat de unii tineri minunați!
Sunt multe de spus și nu cred că avem șanse pe termen scurt/mediu să progresăm.”
În cele ce urmează prezentăm rezultatul interviurilor realizate, cu prezentarea răspunsurilor
primite la întrebările formulate. În cazul răspunsurilor primite în scris, redăm exact forma acestora.
În cazul răspunsurilor primite în cadrul unor discuții directe redăm fie citate exacte ale
interlocutorilor fie o parafrazare a acestora. În unele situații, în cazul în care partenerii de discuții
nu au menționat experiența în domeniu deținută, am făcut unele completări din informații
disponibile public în acest sens. În cazul în care respondenții au indicat explicit în ce firme sunt
asociați am eliminat aceste aspecte, pentru a asigura păstrarea caracterului anonim al răspunsurilor.
Pagina 276 din 508

25.1.1. Interviul 1 cu un investitor individual - business angel
Cunoașteți Legea 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels?

Da, dar mai degrabă vag.
Ați beneficiat sau credeți că puteți beneficia de prevederile ei?

Da, o cunosc.
Ați fost implicat în vreun fel în elaborarea legii? Dacă da, cum?
Am participat la discuții cu reprezentanții guvernului, împreună cu alți business
angels. Există o presiune din partea UE pentru dezvoltarea ecosistemului de start-up.
Cum evaluați impactul legii asupra investitorilor business angels (BA) și a mediului de
afaceri?
Impactul e foarte mic.
Cum credeți că ar putea fi îmbunătățită această lege?

Cu cât se implică mai puțin statul, cu atât mai bine. Ar fi necesară modificarea legii
societăților comerciale.
Pentru BA există o dublă taxare – mai întâi la nivel de firmă în care investește și apoi
la extragerea profitului pe persoană fizică.
Legea ar putea fi îmbunătățită prin oferirea unor variante de acțiune a BA:
1. Cumpărarea de equity (nu oferi exit);
2. Convertible debt;
3. Variante mixte.
În ceea ce privește stimulentele oferite prin lege, dacă sunt prea complicate mai bine
să se renunțe, să nu încarce strart-up-urile de birocrație.
De cât timp activați ca BA?

Din 2012. Am investit într-o firmă din SUA și am în prezent o investiție în România.
Cum se desfășoară procesul de evaluare? Ce factori sunt cei mai importanți în procesul de
evaluare?
Pagina 277 din 508

Îi invit la o cafea ca să-i cunosc. Contează foarte mult echipa care vine cu ideea, modul
în care se completează și gradul de implicare.
Investiți doar în sectoare/domenii în care aveți experiență? Dacă da, care sunt acestea?
Da, în zona IT.
Ce valoare au investițiile pe care le faceți sau luați în calcul să le faceți ca BA?

Maxim 100.000 euro.
Cum caracterizați colaborarea dintre BA din România?

Bună, dar în mod real există sub 20 BA în România.
25.1.2. Interviul 2 cu un investitor individual - business angel
Stimularea rețelelor de business angels poate fi o soluție.

Nu vreau sprijin de la stat, vreau însă să îmi pot desfășura activitatea fără a fi
împiedicat în mod nenecesar.
Nu sunt suficiente start-up-uri pentru a avea unde să investească mai mulți investitori
business angels.
Deducerile de impozit pot fi un stimulent bun.
Problema constă în modul în care funcționează instituțiile statului, care blochează
activitatea firmelor, cu exemplificare pe cazul ANAF și ASF.
Se poate acționa pe două căi:
1. Deduceri de impozite pentru investitorii business angels
2. Ajutor financiar pentru antreprenori prin reducere de taxe sau oferire de capital
(Start-up Nation)
Trebuie făcută o distincție clară în ceea ce privește start-up-urile sprijinite – cele
inovative, pe de o parte și restul, pe de cealaltă parte.
25.1.3. Interviul 3 cu un investitor individual - business angel (răspunsuri transmise

în scris)
LEGEA 120/2015
Da.
Pagina 278 din 508

Nu, din câte ştiu e inaplicabilă.
Nu, am fost la nişte consultări la Ministerul Economiei după.
afaceri?
0

1. Făcută să funcţioneze (erau nişte conflicte inerente – minimis etc.)
2. Eliminate facilităţile fiscale pentru dividende. Angel investments şi dividende nu sunt
din acelaşi film.
Care sunt stimulentele, fiscale sau de altă natură, care ar sprijini activitatea dvs. ca
business-angel?
Scutirea/reducerea de impozit pe câştigurile din vânzarea de titluri dacă a fost ca
urmare a unei investiţii angel. Sau cumularea portofoliului pentru a calcula câştig/pierdere.
Care sunt principalele probleme, fiscale sau de altă natură, cu care vă confruntați în prezent
în activitatea de BA (în România)?
Prea multe hârtii.

Bună, cel puţin în Bucureşti.
CONTEXT PERSONAL
5-6 ani
Care este experiența dvs. antreprenorială (în afară de cea ca BA)?

Limitată.
Pagina 279 din 508

Aproximativ câte oferte primiți pe an pentru a investi?
Dacă e să numărăm şi şedinţele de pitching – zeci.
Cu ce frecvență faceți investiții?

1-2 pe an
evaluare?
Elimination by aspects (red flags), apoi echipa, scalabilitate, posibilitate de
sindicalizare.
Nu.

Aproximativ 20.000 euro.
Cum s-a desfășurat ieșirea din companiile în care ați investit ca BA?
Nu încă.
Dacă ați investit ca BA în alte țări, care au fost motivele care v-au determinat să faceți acest
lucru?
Parteneri ai mei au investit şi ei.
Investiți singur sau preferați să colaborați cu alți BA?

Doar sindicalizat.
ALTE INFORMAȚII
Sunt alte aspecte care credeți că sunt de interes și nu au fost acoperite?
Nu
Puteți să sugerați un alt interlocutor relevant pentru acest studiu (business angel sau
antreprenor care a colaborat cu business angels)? Puteți facilita contactarea acestei persoane?
Membrii TechAngels
Pagina 280 din 508

în scris)
LEGEA 120/2015
Da, cunosc prevderile Legii 120/2015. Legea ar putea stimula într-adevar investițiile
de tip angel, dar din păcate este inaplicabilă de aproape 3 ani.
Da, am trimis propuneri și observații către Ministerul pentru IMM + Parlament.
afaceri?
Un mecanism de încurajare a investițiilor de tip angel investment este esențial pentru
a avea un ecosistem propice investițiilor. Din păcate, deși acest fapt a fost înțeles de peste 3
ani, cadrul legislativ nu ne permite să aplicam legea.

Legea 120/2015 are un mecanism de tip schemă de minimis (ajutor de stat), care nu
este justificat:
1. Este vorba de investiția unei persoane fizice, nu persoane juridice;
2. Scopul legii este tocmai acela de a încuraja investițiile, nu de a le bloca – nu poți
depăși pragul de 200 000 euro, fie în compania în care ai investit sau alte companii;
3. Investițiile de tip angel sunt încadrate într-o zonă de risc foarte mare pentru
investitor, când nu există nicio altă sursă de finanțare, 9 din 10 investiții fiind eșecuri, de
aceea un mecanism de ajutor de stat nu este compatibil.
În plus, cred că ar fi extrem de util în cazul în care toate operațiunile birocratice să
fie soluționate la registrul comerțului, pentru a scurta întreg procesul birocratic.
business-angel?
Ar fi foarte util dacă ar fi eliminată nevoia unei scheme de minimis (care nu se
impune, fiind vorba de un câștig potențial al unei persoane fizice), respectiv one stop shop la
ONRC – înscrierea business angel în societate și obținerea statului respectiv.
Pagina 281 din 508

Lipsa de stabilitate și de predictibilitate în plan legislativ.

Este o activitate în dezvoltare
CONTEXT PERSONAL (secțiune completată de expert, în baza informațiilor disponibile

din surse publice)
Peste 5 ani.

Antreprenor cunoscut pentru dezvoltarea unor firme de succes din care a realizat
exit-uri profitabile.

Foarte multe.

în scris)

Legea e în regulă, se poate îmbunătăți.
Nu.
afaceri?
Nu știu.
Pagina 282 din 508

Mă aștept ca inspectorii fiscali să nu știe cum se aplică legea, în diferite locuri să fie
înțeleasă în mod diferit.
Stimulentele referitoare la dividende sunt o eroare, nici un BA nu investește pentru
dividende. De altfel, în toate firmele în care am fost implicat e specificat în contract că în
primii 5 ani f
irma nu dă dividende. Cine vrea dividende trebuie să investească la bursă.
Un aspect foarte important care ar trebui abordat se referă la faptul că în prezent
pierderile se anualizează. Ar fi necesară o regularizare pe termen lung, instituirea unui
mecanism precum la fondurile de investiții. Trebuie tratat aspectul pierderilor, dar nu
anualizat, într-un mod asemănător felului în care se face cu pierderile și profiturile la bursă.
Un BA din 10 investiții are succes într-una singură, maxim două, din care trebuie să își
acopere pierderile din celelalte opt-nouă și să aibă și profit. În prezent, pe singurul succes se
pune impozit, în vreme ce pierderile din afacerile fără succes nu sunt deduse (mai ales că
eșecul unor investiții nu coincide neapărat cu anul în care se realizează ieșirea din cea cu
profit). În prezent, singura soluție pentru BA este sa nu investească ca persoane fizice ci să
utilizeze vehicule financiare înmatriculate în alte țări, precum Elveția, cu legislație adecvată.
Nivelul maxim al investițiilor de 200.000 euro este foarte mic.
Cei ce elaborează legea trebuie să înțeleagă că aici vorbesc cu oameni inteligenți. Dacă
nu vrem să plătim impozite, nu plătim, se găsesc soluții. Capitalul ar trebui taxat ca și capital,
nu ca altceva. Capitalul nu trebuie să plătească pentru școli, grădinițe, spitale.
Dincolo de această lege specifică, este necesară predictibilitate fiscală pe termen lung
și predictibilitate în ceea ce privește veniturile de capital, care trebuie să fie tratate coerent
în tot ansamblul legilor fiscale.
Este necesară o strategie în domeniul fiscal. Degeaba se dau scutiri pentru 200.000
euro, dacă pentru restul nu se știe cum va fi impozitarea.

Suntem prieteni, lucrăm împreună.

9-10 ani

Nu am acreditări, sunt autodidact.
Pagina 283 din 508

O investiție pe an.
Nu sunt generalist, investesc doar în tehnologie, software as a service, inteligență
artificială.

Câteva zeci de mii de euro (20-50 mii), peste o sută de mii dacă suntem mai mulți BA.
lucru?
Avem o problemă de imagine a țării. Înființarea firmei în care se investește în alte țări
ține de credibilitatea în fața clienților. Acest aspect este legat de cadrul legislativ al altor țări,
care este mai cunoscut și acceptat. Și așa ești mic, dacă ești și riscant…
În România costurile sunt mai ridicate pentru strart-up-uri.
Un aspect important este legat de faptul că unde este localizat sediul central sunt
deținute și drepturile de proprietate intelectuală. Acesta este un aspect care ar putea fi
exploatat din punct de vedere legislativ în România.

Nu am preferințe.

în scris)

Da, cunosc legea. Am fost la o prezentare ulterioară apariției ei. Nu am beneficiat de
prevederile legii.
Am fost la o consultare.
Pagina 284 din 508

afaceri?
Scăzut spre nesmnificativ.

Stabilirea sarcinii fiscale a investitorilor în mod agregat, pe portofoliu și la nivel
multianual. Acordarea deducerilor la nivel de portofoliu.
Acordarea unui sprijin pentru activitățile de due-dilligence.
Adoptarea și implementarea unei legislații pentru activități de tip holding.
Schemele de spijin să nu fie administrate de stat.
Nu e o problemă întâmpinată personal dar pentru investitori business angels
procedurile de acordare a codului de TVA pot constitui o problema, în sensul că insolvența
sau falimentului unei firme din portofoliu pot influența negativ posibilitatea obținerii codului
de TVA de către o nouă firmă în care investește.

Complementaritate. Ca manager VC, cum este cazul meu, între VA și BA este mai
mult o relație de simbioză.
25.1.7. Interviul 7 realizat cu 2 investitori investitor individual - business angel

Business Angel 1
LEGEA 120/2015
În mare. Nu ne-am folosit de lege la ultimele doua investiții de după 2015 în România.
Nu am fost implicat.
afaceri?
Pagina 285 din 508
Nu cred că pot face o evaluare legată de impact, dar orice instrumente care doresc să
ajute activitatea de BA sunt binevenite. În primul rând cred că avantajul principal este că a
început această discuție în spațiul public.

Cam toată lumea (BA din România sau Europa) preferă modelul american, sunt
multe de discutat aici pentru că legislația pentru investitorii americani e destul de stufoasă.
Ca idee, poți să îți deduci pierderile din taxele personale, ceea ce e de mare ajutor.
Totodată, taxarea în SUA este prietenoasă pe termen îndelungat, un start-up nu
ajunge să distribuie dividende în primii 3 ani (vis-a-vis de legislația românească).
Un investitor activ trebuie să riște investiții în cel puțin 10 companii astfel încât să
aibă 1-3 „povești de succes”, care eventual o să facă offset pierderilor din celelalte 7-9. Din
punct de vedere legal trebuie privită atât investiția specifică într-o companie dar și
avantajele investițiilor succesive în următoarele companii, asta dacă ne interesează să avem
BA activi și nu doar ocazionali.
Tot ca o comparație la legislația românească, participarea la noi este la profit cât și
la pierdere. În SUA investitorii sunt protejați de pierderile/insolvențele companiei, chiar le
pot deduce din taxele personale și nu sunt expuși la garanții personale depinzând de direcția
în care se duce compania. BA nu este un salvator al companiei și totodata nu este un manager
al ei, nu BA-ul ia deciziile care duc compania într-o anumită directie, deci expunerea la
pierderi trebuie calculată pe masură.
Mai sunt multe de discutat legat de modelul american. Inclusiv simplitatea și viteza
de procesare a documentației.
business-angel?
Depinde mult de ce ne propunem la nivel macro, o strategie comună ar ajuta, spun
asta pentru că lumea BA e foarte mică și anumite grupuri se pot uni ușor într-o direcție sau
alta. Dar ca să dau câteva exemple simple:
- Contribuția statului echivalentă cu contribuția investitorului ar ajuta. Chiar dacă
ar părea o subvenționare, în realitate un seed investment în România este mult mai mic fata
de Germania, Marea Britanie, SUA. Diferența de costuri nu acoperă diferența de
oportunitate rezolvată prin finanțare. Vedem exemple cu același tip de companie, aceeași
abordare, număr de founders, chiar și aceeași tehnologie, seed-ul din Romania este la
100.000 Euro, seed-ul din SUA este la 2 milioane USD.
Pagina 286 din 508

- Avem taxare excesivă pe muncă, dacă un start-up ar primi măcar aceleași condiții
(ajustând proporțiile cifrelor) la fel ca marii angajatori ar ajuta, ex:
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-17611545-obligatii-asumat-vodafone-urma-
ajutorului-stat-8-19-milioane-euro-primit-pentru-noul-centru-regional-servicii-relatii-clientii.htm
https://economie.hotnews.ro/stiri-it-17189241-deutsche-bank-inaugurat-centru-global-
tehnologie-bucuresti-numarul-angajatilor-este-65-ajunge-500.htm
Principala problemă este taxarea pe forța de muncă, suntem în top în UE. Vedem
cazuri în care start-up-uri din România pleacă în Irlanda (Dublin) exact din motivul acesta.
Impredictibilitatea legislației, în ultimii 5 ani vedem schimbări majore în legislație de
la an la an.
Birocrație și controale excesive, avem un start-up de educație cu 5 controale în doi
ani (inspecție ANAF, control pentru acordare număr TVA, pentru casa de marcat, pentru
procesare date personale, pentru ISU), au ieșit bine, fără avertisment sau amendă la fiecare
control, dar sunt deja sceptici să mai continue, le e frică să nu greșească ceva când de fapt
asta trebuie să fie parte din job-ul lor, să greșească într-una până găsesc soluția buna.

Colaborarea este un pic haotică dar bună în general, se comunică ușor și în afară de
interesul personal există și un interes mai larg ca lucrurile să se dezvolte. Se simte și lipsa
celorlalte verigi din lanț. Un BA își ia riscul cel mai mare din prima etapa de dezvoltare a
unui start-up, dar are nevoie de foarte mult suport la pasul urmator (follow up investment,
serie A, etc.), ceea ce înseamnă un ecosistem mai mare care nu e atât de dezvoltat în țară.
Traseul pe care îl vedem de obicei este București (BA) – Londra/Berlin (Follow
up/Accelerator/Seria A) – NY/San Francisco (Accelerator/Seria A/Seria B), ex. companii ca
Vector Watch, Ubervu, Brainient, etc.
CONTEXT PERSONAL
5 Ani
Pagina 287 din 508

Am lansat doua companii de consultanță în domeniul tehnologiei, profitabile, încă în
activitate.

În cadrul TechAngels.ro avem 2-3 sesiuni de pitch-uri de la companii, cam 10-12
companii prezintă la fiecare eveniment. Separat ne mai contactează alte companii prin
diverse alte canale.

În medie 1 pe an.
evaluare?
Fiind start-up nu ai foarte multe date pentru a face o analiză a business-ului, așa că
petrecem destul de mult timp cu echipa și cu potențialii clienți, încercăm să înțelegem foarte
bine tehnologia și procesele pe care se bazează produsul sau serviciul.
Nu anume, dar e foarte important să avem o înțelegere clară a sectorului/domeniului
respectiv.

Ca valoare poziționarea e în zona de pre-seed (MVP, prototipare, pivotare, pregătire
de seed), undeva între 10-50K USD.
lucru?
Potentialul companiei și al pieței la care se adresează, calitățile fondatorilor, ușurința
pe partea administrativ/legislativă (US).

Ideal prefer sa colaborez cu alți BA.
Business Angel 2
Pagina 288 din 508

Legea nr. 120/2015 reprezintă o formă fără fond. Oamenii nu au curajul să facă
lucruri și preferă să se acopere de hârtii. Legea a fost așteptată dar impactul e insesizabil.
Nu avem nevoie de suprareglementare.
Exercițiul de a scrie o lege specială este în zadar. Dacă ești antreprenor cu adevărat
nu ai nevoie de lege.
Esența antreprenoriatului e rapiditatea. Legea nu prea are treabă cu rapiditatea.
Dacă o afacere e bună, e bună oricum. Dacă are nevoie de fonduri guvernamentale se
pierde din dinamica afacerii. Banii sunt utili dar pierzi focusul.
Statul poate să ajute prin coinvestiții. Statul trebuie să fie rapid.
În România sunt costuri administrative foarte mari, cum ar fi cele cu contabilitatea.
Chiar dacă rata impozitului este mai mică decât în alte țări, faptul că sunt costuri
administrative așa mari este un dezavantaj. Acestea sunt costuri de oportunitate.
În România birocrația nu ține cont de dimensiunea afacerii. O firmă mai mare poate
are posibilitatea să angajeze oameni care să rezolve anumite sarcini birocratice dar un start-
up nu poate, deși are aceleași obligații.
Trebuie clarificat care e scopul statului. De ce face acest studiu?
Dacă banii guvernamentali sunt mai strânși decât banii băncilor, avem o problemă.
Cel mai mult contează antreprenorul. Ce tip de antreprenor vreau? Unul care să
garanteze că angajează două persoane și le ține angajate șapte ani?
Statul e foarte reticent la risc.
25.1.8. Interviul 8 realizat cu un investitori investitor individual - business angel

Cunosc legea dar nu am beneficiat până în prezent de aceasta, însă există posibilitatea
de a beneficia în viitor de prevederile acesteia.
Nu am fost implicat în elaborarea ei.
afaceri?
Pagina 289 din 508

Consider că legea poate fi îmbunătățită, iar dacă se vor aplica anumite modificari la
aceasta lege, impactul va fi cat se poate de pozitiv asupra investițiilor de tip BA și asupra
mediului economic, în general.

Consider aceasta lege ca fiind o una foarte utilă și interesantă în vederea stimulării
investițiilor de tip BA.
Sugestiile mele cu privire la modalitățile de îmbunătățire sunt urmatoarele:
1) Participarea la capitalul social nu ar trebui limitată la 49%. Argumentele sunt de natură
practică și chiar emoțională și mă voi explica. Un BA, în anumite situații, nu va fi motivat să
investească o sumă de bani într-o firmă unde nu va avea control și va fi obligat să fie un
asociat minoritar. Această impunere de a fi un asociat minoritar va descuraja mulți
potențiali investitori sau va determina oamenii să găsească subterfugii. Dacă se dorește
limitarea ponderii participației BA aceasta se poate face, dar trebuie permisă majoritatea
matematică (50,1% sau 51%).
2) În anumite situații, capitalul de 200.000€ s-ar putea să nu fie suficient.... cred că ar trebui
permisă o suma ceva mai mare... gen 500.000€.
3) Legea face referire doar la o societate existentă în care BA este cooptat ca și asociat nou.
Consider că ar trebui permisă și crearea de noi societăți comerciale în care BA să
poată beneficia de aceleași facilități, dacă se respectă celelalte prevederi ale legii în forma ei
actuală.
business-angel?
Legea în sine (cu modificările propuse) ar fi suficient de stimulantă pentru a face noi
investiții, cu condiția existenței unor proiecte valoroase și a unor potențiali parteneri serioși.
Principala problemă cu care se confruntă întreg mediul de afaceri din România este
instabilitatea legislativă și lipsa predictibilității acesteia pe o perioadă mai lungă de timp.
Provocările cu care se confruntă investitorii de tip BA sunt tocmai lipsa unor proiecte de
investiții serioase și a unor oameni capabili și dornici de a le implementa în mod profesionist.
Pagina 290 din 508

Nu am colaborat efectiv cu alți BA în România până în acest moment și prin urmare
nu sunt în măsură a oferi un raspuns.

Din anul 2013.

Am fondat împreună cu fratele meu în anul 1995 firma SC … Srl, la care suntem și
în momentul de față acționari.

Aproximativ 7-8 propuneri pe an.

Nu putem vorbi de frecvență, pentru că în afara unei investiții făcute în cadrul Arena
Leilor 2013, am ales să nu mai fac alte investiții, din motivele enunțate mai sus.
Principala problemă, așa cum aminteam și anterior, este lipsa proiectelor serioase sau a
oamenilor capabili să ducă la bun sfârșit astfel de parteneriate.
evaluare?
Cel mai important element în evaluarea implicării într-un nou proiect, se referă la
calitatea umană și antreprenorială a celui care solicită finanțarea și urmează a implementa
ideea de afacere și a conduce activitatea finanțată de BA. Al doilea element este legat de idea
de afacere în sine, viabilitatea și scalabilitatea acesteia.
Investesc în acele afaceri în care înțeleg mecanismele de monetizare ale acesteia,
indiferent de domeniu. Acolo unde nu înțeleg modalitatea de monetizare, oricât ar fi de
cunoscut sau accesibil domeniul, nu investesc.

Nu am o limită prestabilită. Investesc cât este nevoie în acea afacere, dacă sunt
confortabil cu parteneriatul în care intru, cu planul de afaceri propus și cu abilitățile și
calitatea umană a celui care urmează a gestiona activitatea curentă.
Pagina 291 din 508

Puteți să prezentați, pe scurt, afacerile în care ați investit ca BA?
Am investit suma de 60.000€ în anul 2013 într-o afacere în agricultură și anume într-
o fermă de producție hidroponică.
Cum s-a desfășurat ieșirea din companiile în care ați investit ca BA?
Încă nu am ieșit din aceasta afacere dar intenționez să o fac cât de curând posibil.
lucru?
Am investit în Italia, dar a fost o investiție legată de anumite capacități de producție
libere, găsite într-un domeniu de nișă.
Până în momentul de față am investit de fiecare dată singur și nu am avut ocazia să
mă parteneriez cu alți BA.
25.1.9. Interviul 9 realizat cu un investitor individual - business angel

Nu, nu o cunosc și nici nu am beneficiat de pe urma ei.
Nu am fost implicat.

Legea ar trebui să preia ce este mai bun în legislația europeană. Oricum, pe primul
loc e să găsești antreprenori, legislația e o problemă secundară. Antreprenorul rareori mai
gândește local. Faptul că legislația din România ar fi bună nu e suficient.
Decât să se ofere facilități, mai curând ar trebui dezvoltată legislația primară, precum
cea referitoare la educație.
Ministerul trebuie să fie o voce a antreprenoriatului. Să se acționeze pentru facilitarea
deschiderii unei afaceri. Ministerul nu trebuie să creeze oportunitățile ci să creeze cadrul de
apariție a acestora. De aceea, este necesară mai degrabă implicare în zona de comunicare.
Statul nu trebuie să urmărească profit, cifră de afaceri etc. aceasta este treaba privaților.
Pagina 292 din 508

Acest domeniu poate fi stimulat prin crearea unei agenții care să aibă puterea de a
impune schimbări legislative, cu oameni din mai multe minister.

Zeci de oferte în fiecare săptămână.
lucru?
În prezent am investiții doar în străintăate, tot ce era în România am lichidat.
Sunt alte aspecte care credeți că sunt de interes și nu au fost acoperite?

Trebuie privită imaginea de ansamblu. Pe primul loc pentru antreprenori trebuie să
fie pasiunea. Antreprenoriatul trebuie să fie un hobby. Statul ar trebui să se ocupe de
chestiunile primare, precum educația și apoi să aștepte rezultatele, peste 10-20 ani.
Trebuie făcut un exercițiu de redefinire a modului de funcționare a instituțiilor.
Estonia este un bun exemplu de digitalizare, realizată cu o echipă redusă de oameni.
În ceea ce privește investițiile în start-up-uri, trebuie urmărite fundamentele
financiare. În calcularea oportunității de investiție se utilizează, între altele, rata de
actualizare (discount rate), care în regiune este de aproximativ 12-25%. Riscul de țară este
determinat cu instrumente clasice iar la el se adaugă riscurile suplimentare specifice etapei
incipiente a afacerii. De aceea investitorii business angels din România caută afaceri cu o
rată de actualizare de minim 50%. Astfel de afaceri sunt puține și de aceea investițiile sunt
mai ușor de găsit în alte țări, cu risc de țară și riscuri aferente start-up-urilor mai mici, ceea
ce implică rate de actualizare mai mici.
25.2. Interviuri cu investitorii individuali business angels
Al doilea demers de contactare a investitorilor individuali business angels a constat în

invitația transmisă către 14 astfel de investitori, utilizând rețeaua LinkedIn sau adresa de mail. Am
reușit să stabilim o comunicare cu 7 dintre aceștia. Cu 6 investitori s-a reușit realizarea de
interviuri, două directe (unul față în față, unul via Skype), alte patru interviuri fiind completate în
scris. Un investitor nu a mai răspuns la invitația de completare a răspunsurilor, deși și-a dat
acceptul formal de participare.
Mai jos sunt prezentate, detaliat, răspunsurile oferite la întrebările din ghidul de interviu.
Pagina 293 din 508

25.2.1. Interviul 1 cu un investitor individual - business angel (TA, bărbat, 31 ani,
Iași)
A. Context individual
A.1. De cât timp activați ca BA?
Noi de fapt am început o rețea sau de fapt asta am dorit să facem, o rețea de angel
investment, ceea ce nu exista în România, în momentul în care am dat drumul la Business Angel
Romania. Noi, de-a lungul timpului, am mai investit în diverse afaceri, nu știu dacă pot numi
investițiile astea chiar angel investment. Am avut și niște exituri pe domeniul acesta. Oricum, în
ultimii doi ani am realizat și niște evenimente la nivel național, niște conferințe și în Iași și în
București, până am simțit noi că lumea nu e gata de fenomenul acesta și ne-am mai domolit și noi
ca activitate.
La început toată lumea era foarte încântată să audă, toată lumea voia să primească
propuneri și pe plan local am discutat cu cei mai mari investitori din zonă. Îi aveam pe toți, ne
auzeam cu ei, cu domnul Pițigoi, domnul Mardarașevici, le prezentam toate chestiunile astea, dar
finalitatea nu a fost cea pe care o scontam. Probabil e și o chestiune legată de timpul lor. Trebuie
să investești destul de mult timp într-o activitate de genul acesta. Probabil că nu erau dispuși, motiv
pentru care și noi am lăsat activitatea de angel investment mai moale. Nu cred că am ajuns nici la
break-even investment cu Business Angel Romania.
Pe mine ca investitor - am undeva la două investiții făcute, una pe care am și închis-o. A
fost o idee care am crezut că merge, am verificat-o să meargă și în final nu a adus rezultatele pe
care le doream. Era o platformă de vânzări, de punere la dispoziția firmelor de produse locale, în
special fructe. Noi am mers pe ideea asta de magazin online, mai aveam pe cineva alături din
domeniul IT, care a investit în platformă. Start-up-ul era al unui fost coleg de liceu, care făcea
chestiunea asta cu livrări la domiciliu și noi asta ne-am propus – să vindem de pe o platformă
online. Grupul țintă era comunitatea de IT care nu avea timp să facă piața, să le aducem noi acasă.
A funcționat foarte bine pe zona de corporații, însă piața principală pe care noi am vizat-o, cea de
persoane fizice, nu a funcționat. Am abandonat investiția. Investiția a avut loc în 2016-2017, la
începutul lui 2017 am renunțat la ea. Nu a fost o investiție prea mare, undeva la 5-6 mii de euro.
Acum avem o investiție și o finanțare europeană din domeniul prelucrărilor metalice. Este de abia
la început, nu am încă un feedback. Investiția este aici, undeva la 50 de mii de euro, cu tot cu
finanțare europeană.
A.2 Care este experiența dvs. antreprenorială (în afară de cea ca BA)?
Pagina 294 din 508

Am din 2012, am preluat o firmă de familie și, de fapt, asta e principala noastră activitate,
de consultanță în domeniul finanțării și implementării proiectelor de infrastructură, cu autorități
publice locale. Acesta este principalul business în momentul de față. Am terminat și un doctorat
în 2016.
A.3 Aproximativ câte oferte primiți pe an pentru a investi?
Primeam. Nivelul în momentul de față e destul de scăzut. În anii în care ne ocupam destul
de serios, cred că erau vreo 60-70 din care foarte puține erau, pe alocuri, interesante. De asta zic
că piața nu e pregătită, nu sunt pregătiți investitorii, pentru că nu sunt dispuși să își aloce din
timpul, pentru că angel investment asta înseamnă, nu înseamnă doar că dai niște bani și gata, peste
un an, iei profit. Însemnă să stai lângă afacere, să-i ajuți, să-i ghidezi și oamenii nu cred că sunt
încă pregatiți sau, cel puțin generația asta, care a făcut bani în anii ´90, nu este.
Pe de altă parte, startup-urile cred că, dacă au o idee se întâmplă ceva extraordinar, că
nimeni nu a mai făcut-o, că nimeni nu mai știe să facă, ceea ce e la fel de prost. Investitorii angel,
ce am învățat eu, ca și teorie, pentru că noi am colaborat cu EBAN și cu GBAN (Global Business
Angel Network), am văzut cum se lucra în zona lor – nimeni nu finanța idei. Trebuie să fie cel
puțin la un stadiu de seed, să fii ieșit un pic, să fii testat, să ai o piață, să ai clienți, să știi ,,eu sunt
la momentul acesta t₊₁, nu sunt la t₀, vreau să ajung la t₊₂”, să fie o chestiune scalabilă. Aici se
greșește foarte mult și, fiind implicat un pic și în procesul de învățământ, am predat un pic la
FEEA, îmi dau seama că este și o problemă de educație. Nu există o educație antreprenorială din
punctul meu de vedere, în momentul de față. Studenții, cel puțin în partea de economie, nu sunt
învățați ce să facă, cum să înceapă un business real, ce trebuie să facă cu el ca să ajungă la nivelul
acesta de angel investment, care e cumva a doua treaptă după investiția inițială (familie, prieteni,
fools).
A. 4 Cu ce frecvență faceți investiții?
În trei ani au fost două investiții. Ne interesează. Pe mine personal mă interesează să găsesc,
aș avea și mâine 10 mii de euro să investesc într-o chestiune interesantă, pentru că îmi doresc și
îmi place activitatea asta. Însă mă lovesc de acestă problemă cu startup-urile care nu înțeleg unde
trebuie să fie, își supraevaluează afacerile. Nu ai practic nimic și îți dorești o investiție destul de
mare ca să ajungi undeva unde nu sunt sigur că poți sau știi să ajungi.
A.5 Cum se desfășoară procesul de evaluare? Ce factori sunt cei mai importanți în
procesul de evaluare?
Nu am o grilă efectiv setată. Mă interesează foarte mult oamenii, echipa mă interesează cel
mai mult din toate aspectele, e și vorba de feeling. Apoi, abia, mă interesează produsul efectiv. E
Pagina 295 din 508

foarte greu să găsești un produs care chiar să nu mai fi ieșit, să fie revoluținar. Nu cred că se mai
poate așa ceva în momentul de față. De aceea cred că e foarte importantă echipa.
A.6 Investiți doar în sectoare/domenii în care aveți experiență? Dacă da, care sunt
acestea?
Nu.
A.7 Ce valoare au investițiile pe care le faceți sau luați în calcul să le faceți ca BA?
Într-o primă rundă, nu aș merge mai mult de 10 mii de euro. Adică, gândirea e următoarea:
indiferent ce își propune un start-up să facă, mă interesează ca cel care are firma să pună și el bani.
Nu aș băga bani într-un business în care cel care are firma nu o face, practic ajungi să te joci cu
banii altor oameni și nu mai e implicarea ta, nu mai e riscul. Și, în al doilea rând, nu aș merge pe
targeturi foarte mari. Să ajungi la t₊₃ cu o treime din bani și, după aceea, continuăm cu restul.
Trebuie să existe și o corelație cu timpul, nu poți să aștepți un business la nesfârșit. Adică,
obiectivele implicit trebuie să aibă o axă a timpului.
A.8 Puteți să ne prezentați, pe scurt, (câteva din) afacerile în care ați investit ca BA?
A.9 Cum s-a derulat ieșirea din companiile în care ați investit ca BA?
S-a terminat pur și simplu. Noi nu ajunsesem nici măcar la o formă foarte exactă de
organizare. Băiatul avea un PFA, noi am băgat proprii noștri bani, nu am făcut niciun fel de
contract, au fost bani pierduți efectiv.
B. Legea 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels
B.1 Cunoașteți legea 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali-business
Legal, nu este aplicabilă din moment ce nu are norme de aplicare. Noi am discutat și cu cei
de la EBAN și cu oameni care folosesc o astfel de legislație în țara lor și la fel, una din probleme
era faptul că beneficiezi de niște scutiri pe o activitate pe care poate o să se întâmple la un moment
dat. Adică, ești scutit de profitul pe care îl va scoate firma la care ai investit, ceea ce e foarte puțin
util. Tu ai nevoie când faci ceva cu banii să se întâmple atunci și avantajul să îți vină atunci. De
aceea, eu cred că această reducere fiscală ar trebui să se întâmple pentru banii pe care îi scot din
firma mea. Eu am o firmă în momentul de față, vreau să fac o investiție de tipul business angel,
dă-mi o scutire, nu îmi lua impozit pe venit, impozit pe profit pe banii aceștia pe care îi scot și îi
bag în firma asta. Asta ar trebui să fie facilitatea reală și atunci aș simți-o în momentul în care am
scos banii și da, aș avea dorința de a investi.
Pagina 296 din 508

Așa, să vin să plătesc impozitul pe profit, să bag bani într-o firmă care, s-ar putea peste 2-
3 ani să am de acolo pe profitul acela o reducere. Legea vorbește de banii pe care eu îi aduc, trebuie
să am un sac de bani pe care îi aduc pe masă. Aici e problema – aș vrea să mă ajute statul, să îmi
dea o facilitate. Sunt tot oameni de afaceri care scot acei bani și îi scot dintr-un profit pe care au
plătit impozit, au plătit dividende, impozit pe profit și așa mai departe. Să nu mai plătesc impozit
pe dividente. Cât vrei să investești? Dacă vrei să inveștești 100 de mii de euro într-un start-up, nu
mai plătești impozit pe dividende.
B.2 Ați fost implicat în vreun fel în elaborarea legii? Dacă da, cum?
Am fost consultat, dar nu pe aspecte de genul acesta. Au fost niște discuții atunci când a
fost guvernul tehnocrat, a fost un spirit mai vizibil de a întreba și comunitatea. Dar, la fel, nu s-a
ajuns, varianta finală nu a fost neapărat ... Am discutat și ulterior. Cred că am primit varianta
consultativă și ne-am exprimat punctele acestea, dar în varianta finală oricum nu s-au întâmplat.
Sunt de acord, 200.000 e un nivel chiar ok pentru o schemă de minimis, dar dă-mi facilitatea
acum, nu într-un viitor. În primul rând, nu că nu știu când va avea loc, nu știu dacă va avea loc
pentru că startup-urile, asta e natura lor, au șanse mai mari să eșueze decât să reușească și atunci
de fapt eu nu primesc nimic. Am băgat niște bani și nici măcar facilitatea aia fiscală nu mai apuc
să o iau niciodată și, în loc să-mi iau o casă, am pierdut banii într-un start-up fără măcar să am o
facilitate. Dacă banii i-am scos după plata impozitului pe dividende, sunt banii mei, pot să fac orice
cu ei.
B.3 Cum evaluați impactul legii asupra BA și a mediului de afaceri?
Nu există un impact al legii. S-a auzit de această lege doar la nivel teoretic, nu cred că
altfel.
B.4 Cum credeți că ar putea fi îmbunătățită această lege?
Noi mai avem o șansă pe care o ratăm – finanțările europene, care pot fi foarte frumos
legate de angel investment. Se pot acorda pe Start-up Nation, care e un program simpluț, în care
poate să intre oricine și cam cu orice, e un program bun. Să fie punctaj suplimentar dacă aduc un
angel investor sau dă-mi o facilitate să vin cu un angel investor. Eu de asta m-am bucurat să
investesc o sumă relativ mică, eu bag 5.000 euro, plătesc consultanța, mă asigur că primesc
finanțare pe fonduri europene. De multe ori, e vorba și de chestiunea asta și reușesc, în final, să
scot un proiect de 50.000 euro cu ajutorul fondurilor europene. De fapt asta e, eu i-am ajutat cu
proiectul, a fost de fapt o muncă în natură să spunem, le-am făcut eu proiectul tot, am intrat și în
firmă și am reușit să am o finanțare și, în final, este o investiție de 50.000 euro, dar eu am făcut
Pagina 297 din 508

5.000 din ea, dar am 50% din firmă, deci valorează 25.000. Într-un an să obțin o finanțare, să obțin
de cinci ori banii, teoretic.
De multe ori investitorii caută chestiunea aceasta: caută să își lipească finanțarea de
finanțare europeană. Nu există o legislație care să mă ajute să fac chestiunea asta și nici ghidurile
nu sunt sincronizate cu chestiunea aceasta. Se poate face o gândire mai unitară.
B.5 Care sunt în opinia dvs. stimulentele, fiscale sau de altă natură, care ar sprijini
activitatea dvs. ca business-angel?
Din punctul meu de vedere ori o reducere, dacă nu a impozitului pe profit, măcar a
impozitului pe dividende. În alte state se încurajează... Bine, ei au trecut deja de nivelul de angel
investment, merg pe investiții în cooperativă, mai mulți investitori angel investesc în aceeași
afacere și se pot gândi niște facilități și pe zona aceasta.
Se poate merge și pe zona de angajați: pe start-up-urile unde se face angel investment să

beneficieze de niște scutiri la contribuții. Se poate face.
Mi se pare normal ca statul să mă ajute să scot bani din firmă mai ușor pentru a face o
investiție. De fapt așa funcționează peste tot. E o co-investiție, vine statul și îți dă cinci la sută,
care de fapt nu îl mai dai tu ca dividende.
B.6 Care sunt principalele probleme fiscale cu care vă confruntați în prezent în activitatea
de BA?
Nu cred că start-up-urile sunt pregătite, nu știu ce trebuie să facă, e o chestiune de educație.

De acolo provine, dintr-o zonă de educație.
În momentul de față sunt mulțumit de cum se mișcă deschiderea de noi firme. Asta e o
activitate ok, pe care o face Registrul Comerțului. Poți să îți faci o firmă în cinci zile, oarecum
normal.
Aici, mai e o chestiune de discutat, tot legislativă. Protecția intereselor acționarilor

minoritari. În legislația din România nu se protejează absolut deloc interesele acestora. Dacă eu
am 30 % dintr-o firmă și cineva are 70%, sunt absolut zero. Dacă am 45% sau 0%, am aceleași
drepturi, chestiune care este reglementată altfel în țările UE și care îmi dă dreptul să fac anumite
chestiuni.
Noi, ca investitori angel, ajungem să facem contracte. Dacă eu intru într-o firmă cu 30%,
am să vreau să fac un contract de management. Ce înseamnă asta? Pentru investiții a căror valoare
trece de 2.000 de euro, trebuie să îmi dau și eu acordul. Pentru angajări, pe un anumit salariu
trebuie să îmi dau și eu acordul. De vândut nu poate să o vândă, dar achiziții poate să facă.
Pagina 298 din 508

În realitate, așa se întâmplă în România. Orice angel investment serios, nu știu dacă sunt
serioase în zona asta, dar în București se întâmplă, în Cluj chiar, sunt făcute frecvent genul ăsta.
Că vorbim de Ghenea, că vorbim de Georgescu, de Negoiță, ei asta folosesc, sunt și avocați în
București care știu să le facă. Nu există o altă variantă decât să faci un astfel de contract.
În momentul în care ai intrat cu o parte, să poți să îți protejezi cumva drepturile astea. În
caz de vânzare trebuie să îți recuperezi exact suma investită plus un anumit procent. Pe treaba asta,
de legal, se fac cu siguranță aceste contracte că altă variantă nu există, legislativ nu pot să fiu altfel
protejat.
B. 7 Care sunt principalele probleme administrative/birocratice cu care vă confruntați în

prezent în activitatea de BA?
Nu mai mari decât restul. Nu cred că există altfel decât dacă a-i gestiona o firmă a ta, sunt
aceleași probleme.
C. Mediu extern
C.1 Dacă ați investit ca BA în alte țări, care au fost motivele care v-au determinat să faceți
acest lucru?
Nu. Motivul principal este acela că angel investment se face aproape de tine. Nu poți să
investești la 1.000 km. Nu se cheamă angel investment, e o investiție, dar business angel ca
definiție trebuie să stea lângă afacere. Trebuie, geografic, să fii localizat aici. Nu e aici, e în
București, ai o relație de business în București, ești de două ori pe săptămână, de două ori pe lună.
Te poți întâlni cu oamenii aceia. Cred că dacă nu ai întâlniri măcar lunare, nu mai poate să fie
angel investment. Ești un investitor pur și simplu, care a pus o sumă de bani într-o firmă și așteaptă
la un moment dat să iasă de acolo pentru o anumită sumă de bani.
C.2 Investiți singur sau preferați să colaborați cu alți BA?
Nu e vorba de colaborare cu alți business angel. Prefer să lucrez întotdeauna cu oameni

care cunosc cât de cât domeniul și care au o experiență în domeniu. În general, cine face un start-
up are experiență și știe ce face, acesta e unul din criteriile principale la care mă uit. Să faci
prelucrări metalice și tu să fii doctor veterinar și asta ai făcut toată viața, dar își place ție ideea.
Niciodată nu aș încerca aici.
Îmi place să țin tot timpul oameni de legal și marketing aproape, să mă ajute. Unui start-
up îi spun „aș vrea să lucrăm pe legal cu un anumit avocat sau pe marketing cu o anumită firmă
cu care am mai lucrat” și pot să fac și din acestea condiții din contractul de management.
Pagina 299 din 508

E mai complicat să plătești tu partea asta din motive fiscale. Trebuie să plătești pe persoană
fizică, să fie o contribuție în natură, e complicată și chestiunea asta, de contribuție în natură. La
noi nu prea există o cuantificare clară. Când vii cu un pământ e clar, faci o evaluare.
C.3 Cum caracterizați colaborarea dintre BA din România?
Din ce am văzut eu – există în București o colaborare. Cred că e singurul loc în care se fac
și investițiile acestea cooperative. Știu sigur că există, făcute de doi, trei, patru angeli. În general,
ei se știu, se trag unul după altul, „am găsit o chestie bună, să facem împreună”, e altă încredere
când vine de la un alt angel, ai altă încredere în acel start-up.
La noi, la Iași, nu. Nu există, e altfel, e un pic mai în urmă. Poate și Clujul, am colaborat
cu niște acceleratoare de acolo, niște spații de co-working, erau mai aproape de București decât de
Iași.
Rețelele – se întâmplă frecvent în UE. Ei au niște rețele naționale și obțin și finanțări de la

stat, au mai multe facilități. Mai ales pentru primii pași, pentru că la noi nu sunt făcuți – noi [n.a.:
BAR] am început cu un avânt foarte mare și treptat-treptat ne-am răcit, nu am reușit efectiv.
Pentru că, ca și rețea, e vina noastră că am făcut-o cu doi angajați, noi am făcut-o part-time,
nu puteam susține și celelalte business-uri pe care le aveam. Teoretic, e foarte mult interes, în
teorie toată lumea vrea să o facă activitatea de angel, să primească. Când vine vorba să primească
propuneri, să facă niște review-uri, să dea niște păreri sau să se implice în niște investiții, e mai
dificil.
În Business Angel Romania, mai colaborăm, primim propuneri, le mai analizăm. Sediu este
la Iași, avem legături pe București și pe Cluj, să reușim să deschidem niște chartere pe principalele
orașe, să colecteze informația, să o aducă toată la noi, să o centralizăm, să trimitem propuneri către
angels. Ne doream să creem o chestie națională, dar așa a fost.
25.2.2. Interviul 2 cu un investitor individual - business angel (CB, femeie, 40 ani,

București)
B.1 Cunoașteți Legea nr. 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali-
business angels? Ați beneficiat sau credeți că puteți beneficia de prevederile ei?
Da, am oferit consultanță pe aceste spețe. Posibil pot beneficia de prevederile acestei legi.
Nu, din păcate.
Pagina 300 din 508

Minim spre zero.
B. 4 Cum credeți că ar putea fi îmbunătățită această lege?
Beneficii mult mai importante investitorilor pentru a se dori intrarea pe incidența legii.
Astăzi în România adevărații business angels nu iau aproape deloc în calcul beneficiile ce derivă
din lege. Sunt nesemnificative față de condițiile impuse de lege. Investitorii business angels pe
care îi cunosc pur și simplu nu sunt interesați de aceste beneficii.
B. 5 Care sunt în opinia dvs. stimulentele fiscale sau de altă natură, care ar sprijini
activitatea dvs. ca business angel?
Nu sunt business angel. Vă recomand să analizați legislația din UK, este destul de bună pe
zona de stimulente pentru business angels.
B.6 Care sunt principalele probleme fiscale cu care vă confruntați în present, în activitatea
de BA?
n/a
B.7 Care sunt principalele probleme administrative/ birocratice cu care vă confruntați în
present, în activitatea de BA?
n/a personal, dar consider ca sunt aceleași probleme administrative/ birocratice ca pentru
orice intrare în acționariatul unei companii din Romania sau de înființare a unei firme. Nu e ceva
deosebit de discutat aici. Din nou, vă recomand să vă inspirati din legislația UK, unde firmele se
pot înregistra online!
25.2.3. Interviul 3 cu un investitor individual - business angel (GM, bărbat, 50 ani,

Iași)
De aproximativ 13 ani.
A.2 Care este experiența dvs. antreprenorială (în afară de cea ca BA)?
Am început să lucrez în prima mea compani, în anul 1994. Domeniul de activitate IT. De
atunci am construit cel puțin 10 companii, care funcționează și astăzi. Companii cu predilecție în
IT, dar și de mică producție industrială, turism, publicitate, consultanță de afaceri și comerț. Două
dintre companii au trecut și printr-un proces de exit.
5-10 oferte din diverse domenii. IT, imobiliar, producție industrială și chiar muzicală etc.
A.4 Cu ce frecvență faceți investiții?
Pagina 301 din 508

În medie una pe an.
De obicei sunt contactat de aplicant. Acesta își face o prezentare sumară a proiectului, iar
dacă pare a fi cu potențial, programăm o sesiune față în față pentru susținerea lui. Aceasta are rolul
clarificării aspectelor financiare ale proiectului (importate în procesul de evaluare), cât și rolul de
a clarifica modul în care se implică fiecare parte în dezvoltarea de business. Importantă este atât
chimia cu aplicantul, cât și datele financiare sau determinarea lui de a duce la bun sfârșit ideea.
Punerea în practică poate genera frustrări și cere multă răbdare.
A.6 Investiți doar în sectoare/domenii în care aveți experiență? Dacă da, care sunt
acestea?
În general da, investesc în domeniile în care mă pot pronunța competent. IT, inginerie,
consultanță.
În general investiții mici și medii. 20-100 mii EUR.
Pentru că nu am făcut exit din nicio companie în care am investit, aș prefera să nu dau
detalii prea multe. Pe scurt, dețin participații în regim de BA, într-o companie de dezvoltare soft
la comandă, una de dezvoltare produse software, una de consultanță de afaceri, una de producție
de serie mică sau unicate. Sunt de dimensiune mică spre mijlocie. Între 5 și 35 de angajati fiecare.
Nu am făcut exit din nici o companie.

Nu sunt familiar cu legea menționată.
Am fost invitat să particip la o sesiune de dezbateri pe seama legii ce urma a fi dată, însă
nu eram disponibil. Lipseam din țară.
Nu știu.
Nu știu.
Pagina 302 din 508

Fără a cunoaște acum conținutul legii, pot să mă gândesc că deduceri fiscale și grant-uri
pentru încurajarea angajării, ar putea fi stimulente bune.
de BA?
Atâta vreme cât în perioada de început a unei afaceri există posibilitatea (asumată) de a
avea înregistrate pierderi, ar trebui ca organul de control să înțeleagă acest lucru. Azi orice pierdere
a unei companii este privită de organele de control cu prea multă suspiciune.
B.7 Care sunt principalele probleme administrative/birocratice cu care vă confruntați în
Aceleași ca la o companie obișnuită.
C. Mediu extern
C.1 Daca ați investit ca BA în alte țări, care au fost motivele care v-au determinat să faceți
acest lucru?
Nu.
Am avut ambele situații.
Mult prea conjuncturală.
25.2.4. Interviul 4 cu un investitor individual - business angel (DT, bărbat, 31 ani,

Cluj-Napoca)
De aproximativ 3 ani.
A. 2 Care este experiența dvs. antreprenorială (în afară de cea ca BA)?
Am co-fondat o companie care are 11 ani anul acesta în domeniul jocurilor online pentru
copii și familii, aceasta fiind și cea mai de success. În plus am co-fondat și alte companii care sunt
în stadiul de dezvoltare.
3 - 4, deși în ultima vreme s-au înmulțit la 6-7, deci 100% creștere.
Pagina 303 din 508

O dată pe an.
Experiența mea este mai mult antreprenorială și mai puțin de BA, procesul de evaluare
fiind în final pe baza de ce senzatie îmi dă proiectul. Totuși, cei mai importanți 3 factori pentru
mine sunt: echipa, expertiza anterioară de business, nișa pe care e proiectul (dacă nu cunosc, nu
mă bag).
A. 6 Investiți doar în sectoare/domenii în care aveți experiență? Dacă da, care sunt
acestea?
Cum mentionam mai sus, da. Ele sunt IT: web & mobile gaming, e-commerce, software.
Între 7k și 15k €
Chatx.ai este una recenta care a început ca platforma de chatboti și a pivotat ulterior către
motor de căutare inteligent pentru magazine online, alta fiind Unicorn Buzz care a avut ca scop
crearea unui joc de tenis cu imaginea lui Ilie Năstase.
Încă nu a existat un exit.

B.1 Cunoașteți Legea 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali-business
Abia acum am intrat în contact cu ea și uitându-mă la textul legii, da, cred că aș beneficia.
Nu, nu am fost.
Deocamdată personal cred că inexistent, având în vedere că este o promovare și informare
pe subiect plus că este destul de restrictivă (doar dividendele). Dacă eu sunt persoană fizică și
câștig bine și vreau să investesc, eu nu sunt scutit?
Taxe 0 pentru reinvestirea capitalului propriu, evident în trepte.
de BA?
Pagina 304 din 508
Cadru legislativ ambiguu și multă documentație preluata din alte țări care au o legislatie și
un vocabular asimetric cu ce avem la noi în legi. Fiscal, investițiile sunt alambicat de făcut în acte.
ORC încet și neperformant, fără o posibilitate de a desfășura operațiuni online. BA se
alătură proiectelor care abia încep, moment în care sunt mult mai vitale aspectele de produs /
business, motiv pentru care un acces rapid și ușor la resursele statului și răspunsuri rapide ar face
la rândul lor tot procesul investițional mai plăcut și rapid la rându-i.
C. Mediu extern
acest lucru?
Nu am investit în afara țării.
Prefer să colaborez.
C. 3 Cum caracterizați colaborarea dintre BA din România?
Nefiind în niciun grup, nu pot răspunde.
25.2.5. Interviul 5 cu un investitor individual - business angel (DN, bărbat, 49 ani,

București)
Primele investiții sunt din 1999, chiar mai devreme din 1997, prima firmă în care am
investit, am făcut o factură și am închis. Dar e prima investiție privată.
Am lucrat din 1995 în industria de IT pe diferite poziții până în 2009. Am fost în poziții
inclusiv de CEO în ultimele două firme în care am lucrat, deci am general management experience
cred că din 2007. Am format o firmă de consultanță, business consultancy, și cu care vând
consultanță și traininguri. Deci, management experience vreo 9 ani, în corporații din 2003 până în
2009, am mai condus un magazin 14 ani ca CEO, în domeniul IT și vânzări de IT, producător și
distribuitor de tehnică de calcul, hard și soft.
Pagina 305 din 508

Aș zice că văd în medie pe an - offline vreo 200 și online cred că vreo 500, în ultimii cinci
ani de când m-am ocupat mai serios de investing. Înainte, a fost ocazional, în ultimii 5-6 ani am
luat business angeling-ul în serios și am căutat în mod intenționat cât mai multe startup-uri în care
să investesc. Deocamdată mi-am epuizat capitalul de investiții și aștept exit-uri ca să văd dacă ies
pe profit, pierderi sau break-even. Am făcut cam 30, au falimentat alte 15 sau am ieșit din ele, ar
fi în total cam 45 firme, din care 30 sunt „în viață”.
A fost cumva crescător: în primii ani două-trei, apoi patru-cinci și acum, în ultima vreme,
peste 10-15 pe an. La început, mai puțină experiență, cu timpul am început să-mi clarific și eu care
sunt criteriile mele de investment, am investit mai ușor. De un și ceva am folosit platformele de
crowdfunding și acestea sunt foarte eficiente, mult mai simple decât offline.
Am câteva criterii de selecție: unul este să cunosc industria în care activează startup-ul
pentru că atunci pot să evaluez ce face. Al doilea ar fi să-mi placă și să folosesc produsul. Eu acum
investesc mai ales în tech, fiind și gadget freak, și tech-oriented, pot să folosesc produsul, e un
soft, e un program, pot să înțeleg și să evaluez produsul.
Start-up-ul să folosească metodologiile cele mai eficace pe plan mondial: mă refer la Lean
Startup, Agile pe partea de design thinking. Lean Startup este, în momentul de față, standardul de
facto, cea mai eficace și eficientă metodă de a porni un start-up, design thinking e pe crearea de
produse.
Mai sunt niște criterii financiare – prefer investițiile care au un break-even în 1-3 luni de la
lansare și un return of investment (ROI) în 1-2 ani, sunt niște indicatori financiari, mai renunț la
unul din ei.
Alt criteriu, calitativ, este growth mindset al funderilor, să aibă un mindset de creștere, de
învățare și o dorință permanentă de a învăța din tot ceea ce fac și să fie oameni de caracter – cât
de mult își respectă cuvântul, cât de organizați. Asta mai ales în investițiile offline. În investițiile
online, de pe seeders,com, crowdcube.com, republik.co, wefunder.com, platformele de
crowdfunding, acolo nu-i cunoști pe funderi, acolo mă uit mai mult la primele criterii.
Nu obligatoriu, dar preferențial, este să văd că aduc o schimbare pozitivă în lume, să fie un
business de care să fiu mândru să zic că am investit. Nu mă interesează să investesc în orice face
bani, ci în lucruri care au un impact pozitiv.
acestea?
Pagina 306 din 508

Investesc în sectoare în care am experiență pentru că am făcut niște investiții înafară și mi-
am dat seama că nu înțeleg industria, ce zice funderul, am fost înșelat nu te poți apăra câtă vreme
tu nu înțelegi ce spune. Așa că am falimentat sau am fost înșelat de respectivii funderi. M-am întors
în zona pe care o cunosc și rata de succes este mai mare.
De la 1.000 până la, cea mai mare, 60 mii euro, Eu prefer să investesc mai puțin în mai
multe decât toți banii într-o singură investiție. Asta a fost strategia mea de diversificare.
Sunt două procese mari: unul este în investițiile online, de crowdfunding. Sunt abonat la
site-urile cele mai reputate, de exemplu din UK, seeders, crowdcube și am acolo cele mai multe
investiții. Acolo primesc regulat mailuri, te informează ce a mai apărut nou, intri pe site, vezi toate
informațiile privind runda de finanțare, mai pui întrebări funderilor și decide, transfer the money,
primești certificatul.
În România, e un proces mult mai lung: de obicei „culeg” startup-urile din evenimente,
fiind invitat în juriul de evaluare la tot felul de programe, proiecte scurte de accelerare de startup-
uri, incubatoare etc. Și din juriu mă uit și văd dacă îmi place unul, intru în discuție cu el. Sau sunt
evenimente speciale pentru business angels, cum sunt Demoday de la acceleratoare, TechAngels
are demoday, techHub are, sunt câteva evenimente pe an, MVP Academy și mergem acolo și îmi
aleg. Ei fac prezentările către posibili investitori, facem o perioadă de tatonare, de mentorat. Eu,
în general, nu mă ofer din start să investesc, ci să le acord un pic de mentorat. În cursul acestei
perioade îmi dau seama dacă sunt serioși, dacă apreciază know-how-ul meu. Îi testez cu o perioadă
de mentorat și apoi luăm decizia de a investi – dacă mentoratul a mers bine, dacă au nevoie de
bani, dacă au nevoie de mine.
Acum, mai nou, pe lângă demoday și evenimente speciale de investment, am început să mă
orientez spre a „vâna” să zicem, mici start-up-uri despre care aud, văd că sunt buni și să-i contactez
înainte de a începe o rundă de finanțare, înainte de a se gândi să își caute un investitor, îi contactez
să le ofer mentorat, consultanță și, în funcție de cum decurge după 6 luni - un an să și investesc
ceva sau nu.
Ce solicit eu tuturor, măcar o dată pe lună sau de două ori este să îmi trimită un mail cu ce
au mai făcut și au de gând să facă în ideea ce pot să-i ajut cu resurse, informații, networking etc.
și mentorat. Cu unele din firme, la care am început cu mentorat, continuăm să avem o dată la două
săptămâni sau on the need basis o întâlnire de mentoring pentru management.
În online, sunt firme de afară. Chiar dacă unele zic că sunt deschise la implicarea
investitorilor, e fusul orar, e complicat, nu cunosc piața de acolo. Deci, mai puțin, să mă implic
personal. Afacerile din tech, care să aibă succes, sunt firme care nu sunt cu sediul în România, de
Pagina 307 din 508

multe ori sunt cu sediul în Londra sau USA, pentru că urmăresc să intre într-un accelerator sau
într-o rundă de finanțare unde se solicită să fie o firmă americană sau engleză. O lansează din start
acolo fiindcă au acces la piața de capital, infinit mai mare.
Și piața e mai mare. Lansezi ceva aici, ai o piață de două milioane prost educați în online
și cu venituri modeste, în SUA ai o piață de 200 milioane educați și cu venituri medii. Deci și
pentru lansarea produsului în zona tech e mai bine să lansezi într-o piață matură.
Până acum a fost fie faliment, fie buy-back (funderii au cumpărat înapoi acțiunile). Nu am
vândut altui acționar, nu a fost niciun IPO și aștept acum în Anglia un exit.
Cam atât. Am investit în ultimii cinci ani, un start-up moare în primii trei ani și exit-ul e
undeva între 3-5 ani, îl cumpără cineva, îl listezi. Nu am încă niciun profit deocamdată, numai
pierderi.

Am citit-o când a apărut, mi s-a părut o porcărie pentru evaziune fiscală și nu m-am mai
interesat de atunci.
Nu am beneficiat și nici nu pot să beneficiez, e o lege care nu e pentru startup-uri, este o
lege pentru orice firmă în care vrei să îți bagi niște apropiați ca să scoți dividende pe 49% fără să
plătești impozit. Start-up înseamnă o firmă în primii trei ani de activitate, dacă nu s-o fi schimbat
legea. Start-up înseamnă o firmă nou înființată. Legea din România este pentru orice firmă,
microîntreprindere sau mică întreprindere. E făcută ca să permită evaziunea fiscală, nu are legătură
cu realitatea economică sau cu investment.
Nici nu are prea multă logică într-un fel, un start-up în primii trei ani nu plătește
dividende, toți banii se duc din nou în firmă. E scutire la ce? La ce nu plătești? Reinvestești încă
3-5 ani, nu prea există dividende în practica internațională în primii trei ani, iar scutirea pe
impozitul pe profit, dacă țin minte, era oricând o vinzi, nu era o limitare în cât timp o vinzi după
trei ani.
Asta ar fi o chestie bună, care te-ar interesa, cea cu dividendele în primii trei ani e
nefuncțională – nu se plătesc în start-up-uri. Dar, să fii scutit de impozit pe profit, 16% sau cât o
fi impozitul pe venitul general global, oricând o vinzi, da, sună bine, e ok.
Pe de altă parte, asta e din investiții din microeconomie locală, nu e pentru zona tech, în
care vrei să vinzi ceva global.
Pagina 308 din 508

Nu am participat, nici nu știu dacă au invitat pe cineva. Discuțiile sunt praf în ochi, de
tipul ,,uite ce avem de gând”, societatea civilă implică know-how, ei iau toată munca și observațiile
și, în ultima clipă scot exact ce e esențial din ea. Am fost implicat în cea cu platformele de
crowdfunding, s-a dat și acolo o lege, ce am vorbit noi, au făcut cu totul altceva, nici nu merită să
stai de vorbă cu nicio guvernare.
Legea e nefuncțională și nerealistă pe alocuri.
Zero spre minus. Toată lumea o ignoră. Oamenii competenți nu așteaptă mai nimic de la
guvern. Dimpotrivă, te strădui să faci ceva în pofida instituțiilor care îți pun bețe în roate.
Aș angaja un consultant independent din G10, țări civilizate cu experiență și aș prelua
know-how și experiență, inclusiv la nivel legislativ și instituțiile care susțin asta. Aș prelua-o ca
atare și eventual aș îmbunătăți-o pe parcurs. Dar ideea că noi o facem ca să se potrivească nouă,
nu funcționează.
Nu am nevoie de stimulente fiscale, am nevoie de dispariția birocrației care ține de
lansarea unui start-up. Tot ce am nevoie ca să pornesc un start-up, să am un singur oficiu, toată
informația online.
de BA?
Eu sunt ok cu microîntreprinderea. Plătesc 11% pe dividende, e ok. Nu plătesc 30%, nu
o să ajung la 500 de mii de euro, sunt firmă mică. Sunt mulțumit cu fiscalitatea pe
microîntreprindere. Nu e o problemă de fiscalitate, problema e că banii se folosesc rău.
Să existe un ghișeu online, să primesc răspunsuri garantate.
C. Mediu extern
acest lucru?
Da: piață matură, piață mai mare, piață educată, sistem administrativ și birocratic mult
mai eficient, care încurajează afacerile de acolo. Nu există stress în interacțiunea cu statul pentru
mediile de afaceri din țările civilizate, plus Estonia, Cehia. Mai puțin România, Ungaria și Polonia.
Pagina 309 din 508
E mai bine să colaborezi. Îți scade și expunerea. Prefer să investesc cu mai mulți
investitori, cel puțin în online totdeauna sunt mai mulți, dar și în offline în România prefer să
intrăm mai mulți.
Noi ținem legătura între noi și ne asociem. În TechAngels e chiar organizat lucrul acesta.
Acela e un sindicat deja organizat, dar și neorganizat, întrebând pe cei pe care îi mai știi.
C. 3 Cum caracterizați colaborarea dintre BA din România?
Destul de dificilă, pentru că sunt puțini, în general sunt ocupați. Uneori și din cauză de
orgolii, plus nu au criterii similare. Educația pe investing nu prea există și eu mi-am format-o în
cinci ani de experimente. De exemplu, sunt atâția investitori care nu știu ce însemnă LeanStartup,
un standard de facto în ceea ce însemnă lansarea unui start-up, metodologie care reduce riscul de
la 90% la 10-15%. Există și o lipsă de educație la nivelul investitorilor. Nici nu există o tradiție.
Cele mai bune rețele în cazul meu sunt TechAngels, unde suntem destul de bine
organizați și Romanian Business Leaders. În rest, acceleratoarele sunt cele care mă interesează.
Selectează din piață și îți prezintă care sunt cei mai buni. MVP Academy și Spherik din Cluj sunt
cele mai bune acceleratoare în zona tech.
25.2.6. Interviul 6 cu un investitor individual - business angel (FP, bărbat, 44 ani,

Cluj Napoca)
2 ani
14 ani
În jur de 1-3 / lună

În startup-uri 1-2/an; în Bursa lunar

- Echipa
Pagina 310 din 508

- Produsul
- Strategia de dezvoltare
- Posibilitatea de scalare
- Grupul de acționari, investitori implicați

acestea?
Nu neapărat, cu precădere urmăresc IT, fintech, e-healtcare, e-commerce

A. 7 Ce valoare au investițiile pe care le faceți sau luați în calcul să le faceți ca BA?
5000-25000 euro/ per proiect

www.blugento.ro, ugears romania

Înca nu am facut exit.

Nu am beneficiat.
Nu.
Modest.
Nu cunosc foarte multe detalii, dar cred ca impune prea multe constrângeri (ex: %
participare, perioada de deținere).
- instrumente de educație financiară și antreprenorială din partea statului pentru tinerii

antreprenori;
- reducerea impozitului pe veniturile din transferul titlurilor de valoare deținute > 1 an (o

măsură foarte bună, abandonată aiurea de guvernanți).
Pagina 311 din 508

de BA?
- incertitudine fiscală (politici, instrumente), lipsă predictibilitate, lipsă credibilitate mediu

economic local din cauza clasei politice.
C. Mediu extern
acest lucru?
Nu, prefer startups locale care să iasă extern.
Prefer sindicalizat cu alți BA.
La început de drum, nu exista o clasă solidă de BA în România, în curs de formare...
25.2.7. Analiza sintetică a interviurilor semistructurate cu investitori individuali

Cele șase interviuri realizate au fost realizate cu investitori individuali din 3 regiuni ale
României, respectiv câte doi din regiunea Nord-Est, București-Ilfov și Nord-Vest. Media de vârstă
este 40,8 ani. Deși una din persoanele intervievate este femeie, este singura persoană care declară
că nu este un business angel, deși este implicată în aceste tipuri de investiții.
Tabel 25.2.1. Date generale interviuri

REGIUNE VÂRSTA GEN EXPERIENȚĂ NUMĂR DOMENII
(ANI) AFACERI
NE 31 M 3 2 Vânzări online, prelucrări
metalice
BI 40 F NA NA
NE 50 M 13 4 IT, inginerie, consultanță
NV 31 M 3 3 IT: web & mobile gaming,
ecommerce, software
BI 49 M 21 45 tech
NV 44 M 2 4 IT, fintech, e-healtcare, e-
commerce
Sursa: Autorii
Pagina 312 din 508
Pagina 313 din 508
CAPITOLUL 26 – ANALIZA ACTIVITĂȚII DE INVESTIȚII A
BUSINESS ANGELS ÎN ROMÂNIA – SINTEZA INTERVIURILOR
26.1 Impactul Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali

business angels asupra grupurilor țintă
Utilizând drept instrument metodologic principal interviul, am abordat analiza din

perspectiva BAs activi sau care au trecut recent prin acest tip de experiență investițională cu scopul
de a identifica în mod direct aspectele esențiale care caracterizează activitatea acestora, orientarea
investițiilor - domenii, criterii, perioadă până la exit, marje de profit, considerații pe baza Legii -
sugestii de îmbunătățire și operaționalizare.
M.G. este un antreprenor cu experiență care activează de peste 20 de ani ca și
antreprenor în mediul de afaceri din România, dar și cu o experiență semnificativă ca Business
Angel. Începând cu compania Flamingo, inițiată în anul 1994, continuțnd cu Fit Distribution -
distribuitor IT, PC Fun sau PC Garage, M.G. ajunge în 2009 la un nivel de business de 30
milioane EUR. Dincolo de atasamentul personal față de firmele sale, acesta are o viziune
bazată pe distribuirea riscului inverstițional, nemizând totul pe o singură carte, viziune care l-
a facut să treacă prin zeci de afaceri executând astfel tot zeci de exit-uri de succes.
Din 2015, M.G. activează în cadrul unui fond de investiţii - 3TS Capital, realizțnd astfel
evoluția firească de la business angel la manager de fond. „Majoritatea activităţilor pe care le-am
făcut în ultimii 20 de ani m-au pregătit pentru asta, deoarece în venture capital investment este
foarte important să ai experienţa antreprenorială. Sunt mulţi care operează în acest sector şi care
nu au experienţă, sunt consultanţi, investment bankers, sunt oameni care au experienţa
extraordinară, dar nu de business, nu operaţională şi atunci ei nu ştiu cum să ajute cu adevărat o
companie când e vorba de dezvoltarea ei şi de perioada în care fondul deţine un anumit tip de
participaţie în compania respectivă. Un business angel investeşte de la zeci de mii până la câteva
sute de mii de euro, fondurile venture capital încep de la jumătate de milion de euro şi merg până
la 10 milioane de euro pentru o singură investiţie268“.
În procesul de evaluare a unui start-up consideră esențial potențialul de crestere
economică al afacerii și vizează în special domeniul IT, considerat ca fiind o foarte mare
oportunitate de investiții pe piața românească, zona inovativă a domeniul agri-business, o anumită
parte a bio-agriculturii, zona market-place-uri-lor, tehnologia inovativă, industria verde și
domeniul reciclării deseurilor, și, tot ceea ce înseamnă industrii creative.
268
conform Capital.ro - http://www.capital.ro/download?id=224035, accesat 20.04.2018
Pagina 314 din 508
Actualmente, localizat în zona de investiții financiare de tip venture-capital, în cadrul 3TS
Capital M.G. vizează în principal investițiile în sectoarele TMT (tehnologie, media și
telecomunicații), inclusiv tehnologie și internet (software, hardware, mobil, comerț electronic
etc.), media și comunicații (medii digitale, operatori etc.) și servicii cu tehnologie (servicii de
consum și de afaceri, servicii medicale, etc.). Se concentrează pe IMM-urile cu o creștere
excepțională, care sunt fie firme care se dovedesc a deveni lideri locali, fie challengeri globali cu
adevărat inovativi. Ca investitor în stadiu-agnostic, de obicei, investim în intervalul de la 300.000
euro la 10 milioane euro pentru a finanța planurile de expansiune, achizițiile sau preluări.
3TS investeste în companii cum ar fi: Homecare.com, Parsek, Tourradar, PefectGym,
Eyerim, Koney, Hekko, SafeSize, Piano Software, Zoot etc.
Una dintre cele mai relevante investiții ale 3TS este în start-up-ul SmartDreamers de la
Târgu Mures, unde a avansat 150.000 EUR, într-o asociere de 6 business angels, din care unul
singur se regăseste cu scop de reprezentare la nivelul consiliului de administrație, iar inițiatorii nu
mai dețin pachetul majoritar de participare în cadrul companiei. SmartDreamers este o platforma
de HR online activă în România și Polonia care si-a dorit mereu să atingă dimensiunea
internațională și nu să se limiteze la orizontul local. Conform unuia dintre inițiatorii strat-up-ului,
noutatea, față de restul platformelor de acest gen, constă în faptul că "O platformă de recrutare îți
aduce oameni care-și caută de muncă, de cele mai multe ori. Noi ajungem inclusiv la cei care nu
sunt în căutare. Luăm joburile și le promovăm în social media pentru a ajunge la candidați care
nu interacționează cu firmele de recrutare... Unul dintre pitch-urile noastre e că dacă postezi pe
Smart Dreamers și ești conectat cu tot internetul." spune Adrian Cernat.
M.G. a participat la evenimentele organizate de către Coaliția pentru Dezvoltarea
României - Grupul de lucru "Antreprenoriat" în perioada premergătoare lansării Legii nr.
120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels BA, fiind astfel implicat
direct în procesul de elaborare a legii. MG consideră că elementul esențial pe care trebuie să îl
aducă legislația, dincolo de facilitățile de natură fiscală, este reprezentat de stimulentul în
sensul coagulării investițiilor, al sinidicalizării BA, dar și al cooperării între fondurile de
investiții și BAs.
Nevoia unui cadru legal în domeniu, rezultă, în mod evident, din faptul că investițiile de
tip BA, și nu numai (acestea cu predilecție dat fiind gradul de risc asociat) trebuie motivate și
stimulate suplimentar din moment ce acestea direcționează statului diferite categorii de venituri
din taxe si impozite, taxarea resursei umane, furnizori etc. Câstigul BAs se rezumă la dividende și
câstigurile de capital. În acest context, asumarea riscului asociat unei investiții într-un start-up,
care, de altfel, nu are prea multe alternative de finanțare a cresterii ca și companie tânără, în afara
BAs, trebuie stimulată.
Pagina 315 din 508

Referitor la natura stimulentelor acordate BAs, M.G. le consideră mai utile pe cele
ulterioare investiție, adaptate nivelului de rentabilitate și succesului de ansamblu al afacerii, dat
fiind faptul că stimulentele în avans (upfront incentives) pot să nu își atingă ținta în contextul în
care start-up-urile sau aşa numitele "young enterprises" (întreprinderile tinere) pot să nu genereze
venituri în etapele inițiale.
De asemnea, M.G. consideră că un avanjat important oferit de sistemul de reglementare ar
putea să stea și în nediferențierea sistemului de taxare între BAs persoane fizice sau juridice pentru
profitul realizat pe termen scurt (sub un an).
Un alt aspect foarte important în designul schemelor de stimulare a investițiilor BA este
identificarea de către autorităile publice a know-how-ului BAs ca fiind un element esențial de
crestere atât la nivelul start-up-ului, cât și la nivel macroeconomic prin intermediul: inovării și
zonei de cercetare-dezvoltare, cresterii numărului de locuri de muncă oferite, procesului de re-
alocare a capitalului sau a rezilienței sistemului economic în ceea ce priveste crizele economice
etc.
Din punctul de vedere al lui M.G., legea trebuie să aibă în vedere inclusiv faptul că
investițiile BA sunt uneori singura alternativă pentru un anumit tip de afaceri, conceptul "growth
business" (afaceri cu potențial de crestere) este necesar a fi luat în considerare în logica unui act
normativ pentru a localiza cât mai eficient atât criteriile de selecție, cât și eficiența reglementărilor
pe piață.
Pentru estimarea nivelului stimulentelor fiscale, ipotezele de bază sunt: testarea inițială -
existența unor simulări și evaluării inițiale, a unor studii de impact, luarea în calcul a randamentelor
medii pe categorii de domenii de activitate, dar și a riscului implicat. Astfel, nivelul mediu al
randamentului conform lui M.G. este de aproximativ 35%, la un nivel de risc de 80% pentru
inițiativele antreprenoriale de tip start-up în care a investit în România ultimilor ani. Evident aceste
cifre depind în mod direct sau indirect de o serie de variabile.
Problemele identificate de către BAs care investesc în România, nu au fost identificat în
zona de reglementare și mai curând în zona de stabilitate economică, politică, legislativă, în zona
de resursă umană din perspectiva managerială (aptitudini antreprenoriale, valori etc.) a echipei ce
inițiază start-up-ul și în zona contractuală - nevoia de a lucra pe baza unui contract extrem de bine
pus la punct pentru a evita eventuale litigii de orice natură, dar și pentru a asigura un management
eficient.
De asemenea, BA din România au identificat nevoia existenței unui mecanism de suport
(fie la nivel normativ, dar mai ales la nivelul comunității de BA, la nivelul rețelor) pentru acest tip
de investiții pe piața din România în condițiile în care BAs vin cu know-how-ul, experiența,
capitalul, dar de cele mai multe ori nu au resursele de timp necesare ce ar trebui alocate
Pagina 316 din 508

implementării strategiei de managament potrivit fiecărui proiect de business luat în mod
individual.
D.A. are o vastă experiență de afaceri începând din anii '90 când si-a lansat afacerile
în România în domeniul transportului intrenațional cu grupul Eurolines. Deține 21 de firme în
Romania, Germania și Moldova cu peste 700 de angajați și o cifră de afaceri de aproximativ 150
mil EUR în 2017. De peste 10 ani activează ca business angel investind într-o serie de start-up-uri
în România, primind peste 30 de solicitări de investiții anual, dar momentan, dar fiind resursele de
timp limitate nu mai investeste în proiecte noi. Alegerea proiectului investițional căruia i se alătură
are în vedere în special OMUL din spatele afacerii (antreprenorul) și ATITUDINEA sa și doar
apoi experienta și capabilitățile.
Preferă investițiile în domeniul turismului (unde are o mare experiență de afaceri), dar și
zona de transport sau domeniul IT, dar investeste și în alte domenii. Valoare investițiilor pe care
le face ca BA se situează undeva între 10.000 EUR și 100.000 EUR, precizând în acelasi timp că
flexibilitatea este cheia reusitei prin capacitatea de adaptare la nevoile investiției și aici balanța
poate înclina fie în favoarea finanțării necesare, fie în favoarea mentoratului necesar. D.A. a
investit ca BA în afaceri cum ar fi - Moving SRL (o firmă care face mutări), Study SRL (o firmă
care se ocupă de aducerea în România la studii a studenților străini), Valea Verde Cund (agro-
turism), Inovi SRL (producător de suprafețe inteligente) etc.
Spre deosebire de alți BAs, D.A. nu e realizat “exit-uri“ în sensul clasic - unele afaceri au
eșuat, în altele a cedat părțile sociale antreprenorului iar în altele care încă funcționează, participă
la profit.
D.A. cunoaște legea 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali-business
angels, participițnd inițial la consultările legate de adoptarea acesteia. Din perspectiva
îmbunătățirii acestui act normativ D. A. consideră că primul pas în acest sens ar trebui să fie
existența normelor de punere în aplicare care l-ar putea face operațional și consideră stabilitatea
mai utilă decât modificarea permanentă: "Noi avem darul ca înainte să începem ceva tot
îmbunătățim și uite aşa nu ajungem nicăieri".
Din pespectiva aspectelor legislative ce pot susține sau îngreuna activitatea de investiții a
business angeles, D.A. vede birocrația ca un factor cu influență semnificativă în acest tip de
activitate economică. Pornind de la acest aspect și de la lipsa de sprijin acordat "grupului fiscal",
relaționarea între firmele afiliate generează ca și consecință externalizarea holdingurilor nu din
rațiuni de fiscalitate, economii la costuri sau de repartiere a profiturilor ci, din cauza procedurilor
birocratice. Astfel, fiscalitatea, în România, nu reprezintă o problemă în sine, ci, mai degrabă,
predictibilitatea sistemului fiscal. Fiscalitatea are un nivel mediu destul de redus (mai puțin cea
Pagina 317 din 508

din domeniul muncii), dar este caracterizată de instabilitate iar modificările aduse se doresc a fi
implementate imediat, iar acest lucru este cel mai important de prevenit, în varianta în care se
doreste cresterea investițiilor business angels în România. Dincolo de aspectele legale și
birocratice, D.A. a identificat și factorul uman ca reprezentând o variabilă problematică esențială
- forța de muncă, antreprenorii și mentalitățile consituie o amenințare din punctul de vedere al
insuficienței numărului de persoane cu inițiativă reală, "bine pregătiți profesional și cu un mindset
setat pe construcție, încredere și echipă".
D.A. activează ca business angel exclusiv în România, toate celelalte investii din afara țării
(din Europa) sunt în afaceri proprii, fără colaborări concrete cu alți BAs, deși își doreste permanent
colaborări și lucrul în echipă. Principala piedică în colaborarea BAs în România (deși lucrurile au
evoluat și există asociații, evenimente comune etc.) este aspectul mentalității, mind-set-ului de tip
"egoist" versus "competitiv", dificultatea de a forma echipe.
Din analiza bazată pe interviurile cu BAs, desfăsurată în cadrul activității de cercetare, am
identificat ca și orientare din perspectiva etapelor de dezvoltare a afacerilor, faptul că intervenția
investițională a acestora tinde să survină într-o fază incipientă. Strat-up-urile sunt zona predilectă.
Acesta reprezintă un indicator extrem de important în gândirea, poziționarea și operaționalizarea
acelor normative din domeniu. Pentru a putea ajunge la formularea politicilor publice, este necesar
să întelegem inițial rațiunile de la baza acestei orientări.
Astfel, există trei factori principali ce pot explica această tendință:
Stimulente fiscale - Acestea pot stimula orientarea către faze incipiente prin
limitarea duratei de tranzacționare a companiei sau prin plafonarea valorii de piață. Cu cât
se doreste implicarea BAs într-o etapă superioră de crestere a firmei, cu atât aceste plafoane
vor fi mai ridicate si/sau eliminate. Dată fiind predilecția BAs către risc și recompensarea
acestuia, dar și structura și experiența acestora, este de preferat ca legislația să se orienteze
către facilitarea investițiilor din stadiile incipiente. Mai mult chiar, pentru economiile în
tranziție de tipul României și altor piețe din Europa centrală și de est, media eficienței
investițiilor încă din aceste etape creste și astfel stimulul fiscal își potențează impactul
economic.
Raportul risc/recompensă - investiția în aceste etape este mai riscantă, dar
permite și investirea unor sume mai mici, aceștia putând beneficia de o evaluare mai redusă
și de randamente mai mari.
Rolul de mentor ce generează valoare adăugată - BAs au, de cele mai
multe ori, o viziune și o postură de mentori. Chiar din abordarea metodologică baztă pe
tehnica interviului a reiesit faptul că acestia investesc în companiile și mai ales în oamenii
și echipele în care cred, sunt dispuși să ofere sprijin echipei de antreprenori, să investească
Pagina 318 din 508

timp pentru a asigura succesul afacerii. Astfel, etapele inițiale de dezvoltare asigură
prezența și know-how-ul atunci când compania are cu adevărat nevoie de mai mult sprijin.
Pentru mulți dintre cei intervievați, posibilitatea de a antrena în mod eficient antreprenorul
este unul dintre criteriile de investiție.
De asemenea, tot în sensul orientării corecte și eficiente a măsurilor de politică publică, am
identificat în cadrul interviurilor domeniile predilecte de investiții ale BAs în România, după cum
urmează:
ITC;
industrii creative;
media;
transport și logistică;
turism;
altele (bio-agricultură, industrie verde, reciclare etc.)
Principalul factor perturbator în activitatea de investiții, as cum a fost acesta identificat
de către BAs intervievați este instabilitatea cardului legislativ dublat de rapiditatea cu care se
doreste a fi puse în practică valurile de modificări.
26.2 Implicații la nivelul politicilor guvernamentale și la nivelul reglementativ

O altă formă de sprijin pentru Business Angels adoptată în mai multe țări este introducerea
unor sisteme de stimulare fiscală, cum ar fi scutirile de taxe sau scuturile fiscale. În comparație cu
sprijinul acordat BAN-urilor, o astfel de formă de sprijin poate avea un impact asupra întregii piețe
a business angels, incluzând partea nemăsurată a pieței. Dintre cele opt țări examinate în acest
studiu, șapte dintre ele au introdus fie în trecut, fie planifică / având în vedere o formă de schemă
de impozitare care vizează sprijinirea investițiilor în întreprinderi mici sau noi, direcționate direct
către business angels. Polonia este singura excepție. Exemple de stimulente fiscale în țările
examinate includ Schema de investiții pentru întreprinderi din Regatul Unit (EIS), care a fost pusă
în aplicare din 1995 și este cel mai des menționat exemplu. Studiul OCDE arată că evaluarea
programului a arătat că 80% dintre investitorii chestionați de NESTA48 au utilizat cel puțin o dată
Schema de Investiții pentru Întreprinderi (EIS), iar un alt studiu (Wiltbank, 2009) a constatat că
24% din investiții nu ar fi fost realizate fără EIS. Alte studii ale EIS au confirmat și adiționalitatea
sa în ceea ce privește suma investită și impactul pozitiv asupra companiilor în care au investit
(Mason, 2009). În prezent, există o propunere de consolidare a EIS menționată mai sus printr-o
schemă vizată în mod specific de Business Angels, Schema de investiții în întreprinderi pentru
semințe (SEIS) 49.
Pagina 319 din 508

În alte țări - de ex. Suedia și Țările de Jos - sistemele de deducere fiscală introduse au fost
reziliate și, în general, au fost considerate nereușite în atragerea interesului pentru business angels,
în timp ce experiența din sistemele recent introduse în Spania și Italia este insuficientă pentru a
trage concluzii încă. În Germania, un sondaj efectuat de Business Angels a indicat că, deși nu este
irelevantă, scutirea de impozite nu a fost considerată importantă pentru mai mult de jumătate dintre
respondenți, dar există opinii divergente exprimate pe această temă de reprezentanții Business
Angels din alte țări examinate (de exemplu, Spania).
În cazul Franței, Avantage Madelin oferă un credit fiscal de 25% (până la maximum 40
000 EUR) pentru orice investiție într-un IMM, cu condiția ca capitalul propriu să fie păstrat timp
de mai mult de cinci ani. În anul 2007, a fost adoptată Legea privind impozitarea solidară a
bunurilor (ISF - Impot sur la fortune), care prevede o scutire de impozit a impozitului pe profit
(TEPA) (Loi en faveur du travail, de l'emploi et du pouvoir d'achat) 75% din orice investiție în
IMM-uri, până la maximum 50.000 EUR. Această reducere a fost redusă la 50% în 2010. Cu toate
acestea, în cazul sistemului fiscal francez, feedbackul furnizat de Business Angels este că
problema principală a fost capacitatea destul de limitată de a viza exclusiv inițiatorii de afaceri și
că a fost folosită pentru toate tipuri de investiții financiare. Schemele franceze au suferit, de
asemenea, de schimbările frecvente care le-au făcut complicate și mai puțin atractive. În concluzie,
eficacitatea și succesul schemelor fiscale care urmăresc să sprijine business angels par să difere
foarte mult. Acestea necesită o proiectare atentă, monitorizare, evaluare și ajustări direcționate
pentru a asigura atingerea rezultatelor dorite.
Astfel, implicațiile la nivelul politicilor guvernamentale, inclusiv la nivelul
regelementărilor ce vizează activitatea economică a BA, pot fi sintetizate după cum urmează:
1. Reglementările trebuie să aibă în vedere adresarea aversiunii față de risc a
investitorilor. Indiferent de natura acestora, schemele de stimulare fiscală ar trebui să
contribuie la diminuarea riscului investițiilor în start-up-uri, cum ar fi oferirea unei creditări
în avans a obligațiilor de natură fiscală sau o atenuare a eventualelor pierderi pe o bază mai
favorabilă decât cea oferită de sistemul fiscal de bază.
2. Reglementările trebuie să plece de la ipoteza că în procesul de proiectare a
stimulentelor fiscale, autoritățile, rareori, dispun de resursele și informațiile necesare vizării
directe și sprijinirii cu succes, în mod țintit a anumitor, sectoare sau tehnologii, acele care
pot contribui cu adevărat la lansarea unui cresteri economice solide și sustenabile.
Stimulentele fiscale trebuie identificarea acestor zone de business pornind de la o serie de
criterii obiective legate de vârstă sau dimensiune (din punct de vedere financiar sau uman).
Pagina 320 din 508

3. Reglementările în domeniul stimulării activității BAs trebuie să utilizeze criterii
de cuantificare a calității investițiilor, cum ar fi reducerea impozitelor în concordanță cu
performanța economică, în combinație cu aspecte legate de oportunitatea investiției.
4. Eficiența reglementărilor poate fi potențată de stabilitatea acestora dar și de eforturi
în sensul constientizării oportunităților oferite investițiilor de tip BAs.
5. Reglementările necesită simulări și evaluări inițiale, dar și o monitorizare și o
evaluarea sistematică din perspectiva costurilor fiscale și a impactului economic generat de
stimulentele fiscale cu obținerii tingerii rentabilității.
Pentru a identifica modalitățile de sprijinire la nivel reglementativ a activităților de
inverstiții de tip BA, considerăm că este necesar sa punctăm inițial factorii pe care i-am identificat
ca influențând în mod semnificativ această activitate, din perspectiva persoanelor implicate.
Astfel, elementele care descurajează investitorii includ:
riscul ridicat al acestui tip de investiții;
asimetria informațională dintre părți care generează dezechilibre;
riscul moral - posibilitatea ca una din părți să nu fi încheiat cu bună-credință
contractul.
la nivel macro, activitatea BAs poate fi afectată de aspecte cum ar fi puterea
piețelor IPO (initial public offer - listare publică inițială), piețele financiare și apetitul
investitorilor instituționali, rigiditățile pieței forței de muncă, politicile guvernamentale
(inclusiv fiscalitatea), dar și mediul macroeconomic și de afaceri.
La nivel practic, un BA ține seama, atunci când ia decizia de investiții, de orice impozite
și eventuale stimulente fiscale aplicabile pe întreaga durată a ciclului de viață al investiției.
Impozitele asupra veniturilor generate în timpul perioadei de deținere sunt mai puțin relevante în
contextul investițiilor BA în start-up-uri, care pot să nu genereze venituri în etapele inițiale.
Cu toate acestea, impozitarea veniturilor poate, de asemenea, să afecteze activitatea
antreprenorială prin diferențialul dintre cotele impozitului pe venitul corporativ și respectiv
salarial. Aceasta, la rândul său, poate afecta cererea de investiții de tip BA. Cotele mai mari de
impozitare a câștigurilor de capital (CGT - capital gains taxation) pot avea un impact negativ
asupra cantității și calității investiției, deși dovezile privind amploarea și importanța acestui impact
nu sunt fără echivoc. Un număr de reprezentanți ai comunității de BA au subliniat faptul că
principalul lor obiectiv în investițiile în IMM-uri și start-up-uri este creșterea companiei în cauză
către un eveniment de capital.
Prin urmare, tratamentul din perspectiva taxării câștigurilor de capital va influența apetitul
de risc și procesul decizional al unui investitor potențial. De exemplu, scutirea de impozit pentru
câștigurile de capital sau reducerea pierderilor pe o bază mai favorabilă decât sistemul de
Pagina 321 din 508

impozitare de bază ar putea sprijini reducerea riscului investițiilor în întreprinderi tinere, în creștere
și inovatoare. Deși nu există prea multă înțelegere în ceea ce privește previziunile și estimările
cantitative specifice, există un consens general că ratele de impozitare în diferite țări influențează
în mod semnificativ deciziile cheie privind investițiile străine directe.
Utilizarea sistemului fiscal prin stimulente fiscale direcționate, pentru a încuraja investițiile
BA este doar o componentă a portofoliului de răspunsuri la dispoziția factorilor de decizie politică.
Există și varianta sprijinului de la buget, sub formă de subvenții directe și fonduri de creditare
garantate de guvern. Stimulentele fiscale reduc costul marginal efectiv al investițiilor BA. Ca
urmare, în teorie, mai mulți investitori ar trebui să fie dispuși să furnizeze mai mult capital
companiilor mai mici prin intermediul BA care beneficiază de stimulente fiscale și de rate mai
reduse de rentabilitate înainte de taxare.
Privind impactul stimulentelor fiscale și al subvențiilor, există dovezi clare în practică, că
ambele formele de intervenție publică (utilizate în mod individual sau în combinație) pot fi
eficiente dacă sunt concepute și adaptate corespunzător contextului. Au fost identificate o serie de
caracteristici care ar trebui luate în considerare în proiectarea și funcționarea schemelor de
stimulare fiscală pentru BA. Acestea acoperă scopul stimulentelor fiscale furnizate, criteriile de
eligibilitate pentru accesarea acestei scheme, administrarea stimulentelor (operaționalizarea,
punerea în practică a schemei), stabilitatea acesteia și generozitatea sa generală față de investitor.
Pentru a putea identifica și utiliza în mod corect și eficient concluziile unei analize
stiințifice referitoare la potențialul investițiilor BA, este necesar ca autoritatea publică să țină cont
în formularea politicii publice de elementele analizei SWOT a mediului investițional de tip
business angels. Astfel, în cazul României, dintre rezulatele acestei analize am extras punctele tari
și punctele slabe ce pot orienta procesul decizional din domeniu după cum urmează:
Puncte tari Puncte slabe

Calitatea ridicată a învățământului Migrația creierelor
superior în special universitățile Lipsa (istorică) de încredere între
tehnice) sectorul public și cel privat
Nivel ridicat al resursei umane (bazin Lipsa culturii antreprenoriale
semnificativ de selecție pentru talente) Lipsa culturii investițiilor în companii.
Cost al vieții foarte competitiv Adversitatea față de risc
Resursă umană muncitoare Lipsa legăturilor internaționale ale
Resursă umană talentată motivați în stake-holder-ilor
sectorul public (număr limitat) Lipsa de cooperare între părțile
Stake-holderi privați semnificativi interesate
Pagina 322 din 508

Câteva succese relevante Multe politici orientate de stat versus
România este membră a UE număr redus de politici de piață
Disponibilitatea fondurilor structurale Birocrație excesivă
ale UE Multe instrumente concepute/
Diaspora puternică sa răspândit în implementate defectuos
întreaga lume Lipsa unei monitorizări reale a
Dimensiunea geografică semnificativă politicilor / instrumentelor
Bursa de Valori din România (BVB) Lipsa coordonării între ministere.
este pe deplin angajată în politicile de Fragmentarea instrumentelor.
antreprenoriat
26.3 Evaluarea eficienței potențialelor abordări de stimulente fiscale acordate

investițiilor de tip business angels
Implementarea unor politici publice bazate pe un cadru legislativ ce oferă stimulente fiscale
investițiilor de tip business angel, trebuie bazată atât pe dimensionarea corectă a pieței, dar și pe o
serie de simulări empirice ce pot reprezenta instrumente utile în designul reglementărilor, dar și
ulterior în etapa de implementare și monitorizare.
Astfel, un prim pas este reprezentat de dimensionarea cât mai riguroasă și realistă a pieței
business angels locali. Din moment ce populația BAs este de cele mai multe ori invizibilă, mărimea
pieței nu poate fi măsurată cu certitudine, putâdu-se produce doar estimări. Determinarea
potențialului și eficienței unui sistem de stimulente fiscale este foarte important să se estimeze
adiționalitatea finanțarea pentru toată această populație de BAs. În cazul României, nu au existat
până în prezent încercări de estima dimensiunile pieței informale de acest tip.
Anterior, în literatura de specialitate, cea mai des întâlnită abordare pentru astfel de
estimări este bazată pe analiza cererii respectiv a ofertei de capital de tip business angels. Analiza
din perspectiva cererii implică estimarea numărului de afaceri care primesc finanțare în afara
capitalului propriu, iar în schimb, analiza ofertei implică estimarea procentului de BAs care au
efectuat investiții informale. Acest tip de analiză poate oferi, în cel mai bun caz, o estimare brută
a dimensiunii pieței.
Dintr-o altă perspectivă, conform abordării aplicată de către Lumme et al. (1998), pentru
a estima dimensiunea pieței finlandeze de capital informal a plecat de la ipoteza că aproximativ
20% dintre BAs sunt identificați în mod oficial, extrapolând apoi ponderea BAs din zonele
metropolitane la populația totală și determinând numărul total de BAs.
Pagina 323 din 508

Pentru a estima potențialul și impactul unei legilsații bazată de stimulente fiscale, se pot
lua în considerare trei tipuri diferite de stimulente fiscale și se vor realiza astfel trei estimări. Cu
toate că metoda este una stiințifică, rezultatele estimărilor trebuie luate în considerare cu prudență
sub formă de mărimi indicative, nu ca și angajamente de investiții. Comisia Europeană raportează
pentru România un număr de 3 de BAs formali, oficiali. Cifra exclude, conform metodologiei, acei
investitori care nu au fost activi în ultimul an și care își investesc cunoștințele și expertiza, nu și
capitalul lor.
Astfel, pornind de la formula lui Mason și Harrison (2000a) putem estima numărul de
business angels activi în mod formal sau informal în România după cum urmează:
(1)
unde:
S= inversul ponderii BAs înregistrați în mod formal

Din aceste calcule rezultă o dimensiune potențială a pieței de 155 BAs.
Cele trei variante de stimulente fiscale pentru care vom realiza simularea sunt, conform
modelelor identificate ca bune practici pe plan european:
Amânarea impozitului în cazul reinvestirii
Exceptarea de la impozitul pe câstigurile de capital pentru investițiile deținute peste 3 ani
Extinderea deductibilității
Acordarea exceptării de la impozitare
Estimarea impactului potențial al acestor categorii de stimulente fiscale, conform
metodologiei utilizate
Tipul de stimulent fiscal Media Număr Variația Potențial
investiției total de (%) cu
sindicalizate BAs stimulente
fiscale
Amânarea impozitului în cazul 50.000 155 1,25 9.687.500
reinvestirii (3-10 ani)
Exceptarea de la impozitul pe 50.000 155 1,57 12.167.500
câstigurile de capital pentru
investițiile deținute peste 3 ani
Extinderea deductibilității 50.000 155 0,92 7.130.000
Pagina 324 din 508

Acordarea exceptării de la 50.000 155 0,84 6.510.000
impozitare
Antreprenoriatul reprezintă forța motrice în spatele creării de noi locuri de muncă în
România ca de altfel peste tot în Europa, iar investițiile de tip business angels reprezintă un suport
real în acest sens.
Un prim pas în direcția unei impozitări favorabile antreprenoriatului este încurajarea
investițiilor în noi întreprinderi noi. Chiar dacă costurile pot compensa beneficiile pe termen scurt,
stimulentele fiscale pe termen lung vor contribui la cresterea apetitului investițional și a activității
antreprenoriale. Schema de stimulente fiscale aleasă de către guvern este cu atât mai eficientă cu
cât vizează și acoperă un număr cât mai mare de BAs curenți și potențiali. Deși BAs din România
cu care am discutat în cadrul acestui studiu au considerat că birocrația actuală este descurajantă,
acestia au evidențiat în acelasi timp ideea că impozitarea nu este unul dintre criteriile-cheie pe care
le iau în considerare atunci când ajung la decizia de investiție. Acești investitori au susținut că
impozitarea este neutră: nu încurajează și nici nu descurajează activitatea lor de investiții. După
cum arată studiile privind eficiența diferitelor stimulente fiscale, există grupuri de BAs care sunt
mai afectați de stimulentele fiscale decât alte grupuri, iar variabilele descriptive au ajutat în
literatura de specialitatela identificarea acestor grupuri. În general, BAs care au fost cei mai activi
în ultimii ani reprezintă cea mai mare majorare a capitalului alocat investițiilor de cele mai multe
ori în start-up-uri sau întreprinderi tinere aflate în stadii incipiente de dezvoltare.
Idealul în ceea ce priveste cadrul fiscal ar fi introducerea de pauze fiscale care are
potențialul de a activa inclusiv zona informală de investitori de tip BAs și să apeleze la potențialii
investitori care încă nu au făcut prima lor investiție. Stimulentele fiscale evaluate în acest studiu
au fost selectate dintre cele mai bune practici din Europa.
De asemenea, în designul politicilor publice și măsurilor fiscale, pentru a determina în ce
măsură trebuie restricționate aceste stimulentele fiscale, trebuie luată în considerare eterogenitatea
sectoarelor de activitate economică. Dacă obiectivul este acela de a sprijini dezvoltarea
companiilor IT - cum ar putea fi cazul României, unde ciclurile de dezvoltare sunt scurte și
investițiile necesare pentru a începe operațiunile neglijabile, este rezonabil să se stabilească
plafoane stricte privind mărimea investiției și a întreprinderii beneficiare de finanțare, deși
stimulentele strict orientate nu ar aduce beneficii companiilor cu oportunități de creștere în zona
altor sectoare economice. Sprijinul guvenramental este util și ar trebui să intervină și în timpul doi
al investiției unde nevoile de finanțare sunt generate de eforturile de comercializare rapidă și
internaționalizare a afacerii. Durata perioadei de deținere a investiției este un criteriu mai important
decât dimensiunea investiției din moment ce scopul schemei de stimulare fiscală este și acela de a
Pagina 325 din 508

induce investitorilor informali dorința de a se angaja activ în afacerile pe care le finanțează,
contribuind la valoarea adăugată prin utilizarea experienței lor anterioare etc.
Pagina 326 din 508

26.4 Concluzii
Concluzii preliminare 1
Cercetarea realizată în cadrul acestei etape a proiectului a vizat investigarea modului în
care legislația privitoare la sprijinirea investitorilor individuali business angels este percepută de
către potențialii beneficiari direcți. Elementul principal al cercetării a constat în abordarea directă
a acestora și inițierea unor discuții privitoare la legea nr. 120/2015, cu orientare către posibilitățile
de îmbunătățire a acesteia.
Am încercat contactarea tuturor investitorilor individuali business angels identificați. În
multe cazuri, aceștia au recepționat mesajele de solicitare a unei discuții pe tema menționată dar
le-au ignorat, în alte cazuri au respins explicit discuția pe o astfel de temă. Au existat și reacții
pozitive, concretizate într-un număr de interviuri realizate, conform detalierii din secțiunile
anterioare. Au existat și răspunsuri pozitive care însă nu s-au concretizat în realizarea unor
interviuri din cauza nepotrivirii temporale dintre posibila disponibilitate a interlocutorilor și
intervalul de realizare a cercetării.
În ceea ce privește atitudinea generală a celor cu care am comunicat pe această temă, a fost
evidentă percepția acestora cu privire la existența unei fracturi în relația cu instituțiile publice sau
cu statul în general. În multe cazuri, demersul ce a fundamentat cercetarea a fost privit ca fiind
futil. Chiar și între cei ce au manifestat disponibilitatea de a discuta pe această temă, acceptul a
părut a fi mai degrabă rezultatul unei stăruințe individuale în eforturile de îmbunătățire a mediului
în care activează. În aceste condiții, pentru a nu se continua erodarea relației public-privat (în
accepțiunea generată de tema avută în studiu) apreciem că este important ca punctele de vedere
exprimate de investitori în cadrul acestei cercetări și în consultările ulterioare să se regăsească în
rezultatele finale într-o manieră care să evidențieze importanța acordată dialogului cu
stakeholderii.
O altă constatare a fost privitoare la existența unei plaje destul de mari de opinii cu privire
la cadrul de îmbunătățire a ecosistemului antreprenorial, în general, și a domeniului mai restrâns
privitor la investitorii business angels, în special. Granițele acestei plaje sunt, pe de o parte,
respingerea implicării statului în acest domeniu și, pe de cealaltă parte, admiterea importanței
acordării unui sprijin, cu condiția ca acest lucru să fie coerent organizat. Investitorii individuali
business angels au o abordare eterogenă a modului de realizare a investițiilor și de relaționare cu
antreprenorii și cu instituțiiile statului iar de acest fapt trebuie ținut cont în demersurile de
modificare a legislației în domeniu.
Apreciem că avantajele și dezavantajele implicării publice în acest domeniu trebuie
cântărite cu grijă. Evaluarea beneficiilor potențiale trebuie făcută cu punerea în balanță a costurilor.
Pagina 327 din 508

Cele mai importante beneficii și costuri în domeniul acoperit de legea nr. 120/2015 par a fi
următoarele:
Beneficii
• Creșterea numărului de investitori individuali business angels.
• Creșterea valorii investițiilor pe care investitorii individuali business angels sunt dispuși să
le facă.
• Creșterea numărului de start-up-uri finanțate prin intermediul investitorilor individuali
business angels.
• Efecte pozitive în lanț asupra ecosistemului antreprenorial și economiei în ansamblu, ce
decurg din elementele anterioare (efecte de runda a doua).
Costuri
• Costurile directe pentru bugetul statului asociate cu acordarea stimulentelor (atât
stimulentele în sine cât și eforturile administrative de gestionare a acestora).
• Costurile de oportunitate, legate de utilizarea alternativă a resurselor:
o De către instituțiile publice sau,
o De către agenții economici de la care s-ar putea colecta mai puțini bani prin scăderea
gradului de impozitare (această idee poate părea nesemnificativă privită strict în contextal acestui proiect,
dar poate căpăta semnificație dacă sunt luate în calcul multiplele initiative publice de acest tip).
• Costuri ale investitorilor și antreprenorilor legate de procedurile birocratice de obținere a
subvențiilor, ce duc la diminuarea beneficiilor nete.
• Deteriorarea relației dintre instituțiile publice (minister) și investitori în situația în care
modificările aduse legii sunt percepute ca fiind insuficiente/greșite.
• Efecte negative în lanț asupra ecosistemului antreprenorial și economiei în ansamblu, ce
decurg din elementele anterioare (efecte de runda a doua).
Evaluarea tuturor acestor elemente, și posibil a altora de acest tip, constituie un aspect de
bază în elaborarea și implementarea de politici publice de calitate, inclusiv în ceea ce privește
actualizarea cadrului normativ existent în domeniul stimulării investitorilor individuali business
angels.
Informațiile despre activitatea concretă a investitorilor individuali business angels și despre
rezultatele firmelor în care investesc aceștia sunt greu accesibile și greu de agregat, datorită unei
multitudini de probleme metodologice. Această situație nu este caracteristică doar României, fiind
evidențiată de numeroase materiale oficiale ce abordează această temă, din care menționăm un
recent studiu al Comisiei Europene (European Commission, 2017). În realizarea și actualizarea
cadrului legal specific este foarte important de știut care este profilul investitorilor vizați și ce au
ei nevoie de fapt, în ce firme investesc ei și cu ce rezultate, cine sunt cei care ar putea deveni în
viitorul apropiat investitori business angel etc.
Pagina 328 din 508

Existența unor astfel de informații ar putea contribui însă substanțial la clarificarea și
posibil succesul eforturilor de sprijinire a acestui domeniu. Rezolvarea dilemei instituțiilor publice
cu atribuții în domeniu (“dorim să ajutăm dezvoltarea acestui domeniu dar nu îl înțelegem bine și
nu știm cum să o facem”) ar putea găsi sprijin în realizarea unor studii ulterioare, cu obiective
foarte concrete în acest domeniu. În măsura în care aparatul propriu al instituțiilor menționate nu
ar putea răspunde în totalitate acestor provocări, apreciem că ar putea fi inițiată o colaborare cu
instituții de cercetare de profil. Interviurile și toate demersurile de cercetare realizate în cadrul
acestui proiect trebuie continuate și dezvoltate pentru a se putea obține rezultate substanțiale și pe
termen lung.
Cota medie sau maximă de participare în firme a investitorilor individuali business angel
reprezintă o temă cere nu a generat dezbateri ample dar cu privire la care am întâlnit două
perspective: a) nu ar trebui limitată la 49% deoarece faptul că nu pot deține controlul ar descuraja
mulți potențiali investitori și b) unii investitori nu vor să dețină prea mult dintr-o firmă, motivând
că nu vor să descurajeze antreprenorii, să le dea senzația că nu mai muncesc pentru ei înșiși și, în
plus, un contract bine făcut le poate da suficiente mecanisme de intervenție în managementul
firmei.
În ceea ce privește facilitățile concrete oferite investitorilor, discuțiile pot fi destul de
ample. Legea 120/2015 a inclus două tipuri de deduceri, dintre care una practic inutilizabilă din
motive de fond, neavând aplicabilitate practică în acest tip de investiții iar a doua a fost întârziată
și complicată de probleme de țin de armonizarea viziunii instituțiilor publice. Scutirea de impozit
pentru câștigul rezultat din transferul părților sociale are o oarecare atractivitate în ochii
investitorilor. Din analiza noastră reiese însă că aceștia ridică o obiecție importantă în ceea ce
privește modul de calcul al acestor câștiguri. Am întâlnit în mai multe rânduri ideea că din
câștigurile aferente investițiilor profitabile, înainte de calcularea impozitelor ar trebui deduse
cheltuielile aferente investițiilor eșuate. Această idee are la bază justificări destul de solide, având
însă marele dezavantaj că punerea ei în practică ar presupune dificultăți de calcul destul de mari.
Practic, ar fi necesară însumarea investițiilor realizate într-un orizont mai lung de timp și calcularea
profiturilor nete la nivel de portofoliu investițional, în condițiile în care orizontul multianual al
investițiilor individuale nu se suprapune. O variantă mult mai simplă ar fi acordarea acestor
deduceri în anul în care sunt realizate investițiile. Astfel, statul ar intra într-un fel de parteneriat
permanent cu investitorul, atât în ceea ce privește afacerile de succes cât și eșecurile.
Nu în ultimul rând, ar fi necesară reanalizarea obiectivelor și motivațiilor avute în vedere
prin consolidarea legislației în acest domeniu. Cu siguranță, obiectivul general este reprezentat de
dezvoltarea ecosistemului antreprenorial în ansamblu, investitorii business angels fiind o parte a
acestuia. Viziunea care a dus la apariția legii nr. 120/2015 a fost conturată de motivații precum
Pagina 329 din 508

“accesul la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii din România este unul dintre cele mai
dificile la nivelul UE” sau “că sume relativ importante de capital de risc nu sunt investite în
economia națională deoarece investitorii nu beneficiază de facilități acordate de stat” (aceste
elemente se regăsesc în expunerea de motive ce a însoțit propunerea de lege). În acest context se
remarcă două aspect ce ar trebui avute în vedere în demersurile ulterioare de modificare a cadrului
legislativ.
În primul rând, un aspect evidențiat și de investitori intervievați în cadrul cercetării,
investițiile de tip business angel sunt limitate în România de insuficiența start-up-urilor atractive.
În acest context trebuie ținut cont și de faptul că investitorii au nevoie de investiții cu rentabilitate
mai mare decât în alte țări europene, pentru a echilibra riscurile și costurile locale mai mari (riscuri
economice, instabilitate legislativă, lipsă de predictibilitate fiscală, birocrație crescută etc.).
În al doilea rând, motivațiile amintite cu privire la lege se bazează pe o viziune
intervenționistă, conform căreia multe instituții ale statului au ca atribuție principală
redirecționarea unor resurse (financiare) în vederea stimulării unor domenii, în detrimentul altora.
În cazul de față, această atitudine se manifestă în relație cu antreprenori și manageri experimentați
și cu succes profesional bazat pe merite proprii, care nu sunt obișnuiți (și în multe cazuri nici
dornici) să aștepte sau să solicite sprijin public. Aceasta poate fi sursa unei atitudini de respingere,
în unele cazuri, mai ales dacă evoluția elementelor legislative are loc fără integrarea principalelor
elemente rezultate în urma consultării cu potențialii beneficiari.
Pagina 330 din 508

Concluzii preliminare 2
În urma cercetării calitative, bazate pe interviu semistructurat, se remarcă anumite

concluzii care trebuie să stea la baza fundamentării unor politici în domeniu.
Astfel, există o cunoaștere a exemplelor de încurajare a mediului business angels din alte
țări. Aproape toți repondenții fac referiri la aceste practici, cum ar fi cele din Marea Britanie, Cehia,
Estonia. Deși există un curent de opinie care apreciază că preluarea acestor exemple, din punct de
vedere legislativ, ar fi un aspect pozitiv, se manifestă și păreri care solicită o adaptare la contextul
național a legislației din țările menționate.
Se manifestă două tendințe în rândul investitorilor individuali: pe de o parte, aprecierea
pentru politici publice de tip liberal, ceea ce presupune o piaţă economică liberă, intervenţie
minimă din partea statului, prin impozite şi taxe minime, iar agenţii economici sunt liberi să îşi
utilizeze profitul precum doresc. Pe de altă parte, sunt investitori care doresc reglementări la
nivelul individual, să beneficieze de scutiri fiscale pentru banii pe care investitorul îi obține din
propria firmă/propriile firme fie sub forma profitului, fie a dividendelor. „Stimulentele fiscale
reduc costul marginal efectiv al investițiilor în companii mai mici. Ca rezultat, în teorie, mai mulți
investitori vor dori să ofere mai mult capital către companii mai mici” (Aminoff, 2018, p. 20).
O altă dimensiune comună în răspunsurile oferite se referă la realizarea demersurilor
administrativ-birocratice (ex. înființarea unei firme) exclusiv online.
Grupul țintă intervievat nu definește similar conceptul de business angel. Dacă pentru unii
dimensiunea geografică, nevoia de apropiere geografică de afacerea pe care o sprijină, în care
investesc este esențială, pentru alții dimensiunea dinamică, așa cum se manifestă ea prin
platformele de crowdfunding este apreciată.
Se manifestă o tendință de centralizare a grupurilor de business angels. Cei din București
comunică și se organizează chiar și formal în grupuri (TechAngels), similar la Cluj Napoca și Iași.
Deoarece interesul pentru formalizarea rețelelor diferă, variază și interesul pentru a colabora
interregional. Astfel, deși BAR s-a dorit o structură națională, reprezentativă, fiind și membră
EBAN, totuși nivelul ei de recunoaștere rămâne regional/local (estul României). Trebuie totuși
subliniat că ținând cont de caracterul investițiilor, dar și al activității antreprenoriale, dimensiunea
regională nu este un aspect primar deoarece:
- multe afaceri presupun componenta online, cu target către piețe internaționale;
- localizarea oamenilor de afaceri care activează ca business angels este relativă (foarte
adesea declară că sunt în București sau în străinătate).
Cei mai mulți intervievați cunosc Legea 120 din 2015 privind stimularea investitorilor
individuali-business angels, unii find familiari și cu procesul de realizare a acesteia. Există și
Pagina 331 din 508

investitori pentru care este o noutate, privită cu interes. Aspectul semnificativ care se evidențiază
clar în rândul celor care cunosc legea este acela al unei aprecieri negative. Ei consideră că nu există
un impact al legii, că nu poate fi aplicată fie pentru că norme de aplicare, fie pentru că procesul
presupus de aplicarea ei nu are finalitate în fapt.
„În primul rând, nu „Nici nu are prea multă logică

că nu știu când va avea loc, într-un fel, un start-up în primii trei
nu știu dacă va avea loc ani nu plătește dividende, toți banii se
pentru că start-upurile, asta duc din nou în firmă. E scutire la ce?
e natura lor, au șanse mai La ce nu plătești? Reinvestești încă 3-
mari să eșueze decât să 5 ani, nu prea există dividende în
reușească și atunci de fapt practica internațională în primii trei
eu nu primesc nimic. Am ani.”
băgat niște bani și nici
măcar facilitatea aia fiscală
nu mai apuc să o iau
niciodată și, în loc să-mi iau „Nu cunosc foarte multe
o casă, am pierdut banii detalii, dar cred ca impune prea multe
într-un start-up fără măcar constrângeri (ex: % participare,
să am o facilitate”. perioada de deținere)”.
Pagina 332 din 508

Recomandări legate de revizuirea cadrului legal. Soluții de îmbuntățire și propuneri
legate de mecanismul de monitorizare și implementare a Legii nr. 120/2015 privind
stimularea investitorilor individuali – business angels
Cum ar trebui definit în mod corect un Business angel în legislație? Ce este un Business
angel conform EBAN269?
BA este un investitor individual (calificat în conformitate cu unele reglementări naționale).
Investește direct (sau prin holdingul personal) banii proprii.
Este independent din punct de vedere financiar, adică o eventuală pierdere totală a
investițiilor sale de business Angel nu va schimba semnificativ situația economică a
activelor sale.
Investiții predominant în întreprinderi de semințe sau start-up fără relații de familie.
Efectuează propriile sale decizii de investiții (finale).
Investiții cu o perioadă de timp stabilită pe termen mediu și lung.
Pregătit să furnizeze, pe lângă investiția individuală, un sprijin strategic pentru antreprenori
în urma investițiilor, pentru a ieși.
Respectarea unui cod de etică, inclusiv a regulilor de confidențialitate și corectitudine a
tratamentului (față de antreprenori și alți business angels) și respectarea legislației anti-
spălare a banilor.
Recomandările legate de aspectele pe care trebuie să le aibă în vedere legislația
referitoare la investițiile de tip business angels în România pentru îmbunătățirea și eficientizarea
acestor investiții, pot fi sintetizate, pe categorii după cum urmează:
aspecte ce țin de politica publică:
• dezvoltarea unui sistem informatic care să permită ecosistemului să introducerea
datelor necesare precum și conectarea acestora la nivel național și european;
• asigurarea cadrului pentru monitorizrea și măsurarea performanței ecosistemului
investițional (la nivel național);
• dezvoltarea activității și gradului de implicarea al Agenției Române pentru
Antreprenoriat;
• Revizirea Legii Business Angel (BA);
• Acordarea de sprijin rețelelor de Business Angels (BAN);
• Acreditarea/ rețelelor de Business Angels;
• Dezvoltarea unei scheme de co-investiții pentru Business Angels;
269
Bazat pe glosarul EBAN - http://www.eban.org/resource-center/glossary accesat 22.04.2018;
Pagina 333 din 508
• Co-investiții pentru capitalul de risc;
• Finanțarea Fondului de contra-garantare din România (FCR);
• Acordarea de stimulente fiscale investitorilor care investesc în companii listate în
AERO;
aspecte ce vizează conturarea și susținerea unei culturi antreprenoriale:
• Promovarea obligativității includerii antreprenoriatul în educație;
• Promovarea principiului transparenței politicilor publice pentru toate categoriile de
stake-holderi;
• Promovarea unor politici publice și reglementări favorabile spiritului antreprenorial;
aspecte ce vizează sprijinul acordat de cadrul legislativ:
• Prevederi legislative legate de acordarea de sprijin nefinanciar pentru start-up-uri /
IMM-uri;
• Prevederi legislative legate de acordarea de servicii partajate destinate incubatoarelor
de afaceri;
• Instituirea unui sistem de vouchere pentru incubatoarele de afaceri;
• Instituirea unui accelerator internațional de afaceri cu sediul în România (odată cu
actualizarea legislației referitoare la incubatoarele de afaceri);
aspecte legate de resursa umană ce poate sprijini și dzvolta investițiile de tip business
angels:
• Actualizarea educației antreprenoriale predate în instituțiile de învățământ superior
prin permiterea accesului oamenilor de afaceri cu experiență, non-doctori să predea în
cadrul universităților;
• Promovarea de măsuri stimulative de repatriere sau atragerea a străinilor/diasporei ce
poate sprijini acest tip de antreprenoriat;
• Legalizarea conceptului de "viză start-up" pentru potențialii investitori străini;
aspecte ce vizează reglementarea eficientă a pieței:
• crearea unui hub de conectare ca platformă de brokeraj;
• instaurarea procedurilor de "smart procurement" (achiziție inteligentă);
Concluzionând, actul normativ ce reglementează activitățile de investiții ale BA, trebuie
în primul rând să definească corect termenul (ce trebuie folosit în legătură cu fondurile de co-
investiții și în strânsă conexiune cu rețelele de BA) dar și să ofere stimulente atât investitorilor de
acest tip, dar și rețelelor de BA. Eficiența stimulentelor fiscale poate fi asigurată de plasarea
acestora într-un moment ulterior investiției, fără ca acestea să fie dependente de alte aocieri ale
companiei deoarce aceasta ar spori incertitudinea investitorilor. Legea trebuie să se concentreze
Pagina 334 din 508

asupra investițiilor de capital, nu asupra împrumuturilor, iar scutirile fiscale trebuie aplicate
(conform experienței internaționale studiate) la un interval de 2-3 ani după stabilirea unei
comunități de business angels și nu înainte de coagularea acesteia.
Astfel, considerăm că eficiența legii este dată atât de conținutul și normele de aplicare ale
acesteia cât și de respectarea pașilor necesari, a secvențialității punerii în practică a contextului
necesar - identificare corectă BA, creare cadru suport pentru rețele, evaluare ecosistem
inevstițional, reformulare lege, implementare, monitorizare continuă.
Ca urmare a prezentului demers stiințific am identificat o serie de solutii de imbunatatire
și propuneri pentru un mecanism de monitorizare implementare a Legii nr. 120/2015 privind
stimularea investitorilor individuali – business angels, atingând astfel obiectivul general,
precum și obiectivele specifice ale studiului.
Pagina 335 din 508

CAPITOLUL 27 – DERULAREA CERCETĂRII CALITATIVE PRIVIND
MEDIUL DE AFACERI CORELAT CU ACTIVITATEA
INVESTITORILOR INDIVIDUALI
27.1 Derulare interviuri beneficiari de finanțare din partea BA

În cursul cercetării aferente acestui modul am vizat colectarea opiniilor relevante ale unor
investitori ce au beneficiat de investiții business angel. În vederea atingerii acestui deziderat am
solicitat unor investitori BA intervievați în cadrul modulului anterior intermedierea unor contacte.
În plus am identificat și alți antreprenori care au obținut investiții de acest tip. Suplimentar, am
consultat și un jurnalist specializat în prezentarea mediului antreprenorial care, de-a lungul
timpului a intervievat numeroși investitori BA și antreprenori locali.
În total am realizat 9 interviuri cu antreprenori români, cu precizarea că două interviuri au
fost realizate simultan, cu doi antreprenori ce au investiții încrucișate, unul în firma celuilalt, cu
BA comuni.
Modul de obținere a răspunsurilor a variat, în cinci cazuri fiind realizate întâlniri directe,
în trei cazuri fiind discuții telefonice sau via Skype iar într-un caz răspunsurile fiind furnizate în
scris, prin email, conform situației prezentate în tabelul de mai jos:
Interviu Modalitate de derulare
Interviu 1 Discuție via Skype
Interviu 2 Discuție telefonică
Interviu 3 Discuție via Skype
Interviu 4 Întâlnire directă
Interviu 5 Răspunsuri în scris
Deși și în acest caz s-a putut remarca concentrarea regional în Regiunea București-Ilfov,
în același mod ca și în cazul întreviurilor realizate cu investitori BA, am reușit depășirea granițelor
regiunii, după cum este prezentat în tabelul de mai jos:
Interviu Localizarea firmei
Interviu 1 Marea Britanie
Interviu 2 Regiunea București-Ilfov
Interviu 3 Regiunea Vest
Interviu 5 Regiunea Nord-Vest
Și în acest caz, la fel ca și în cazul cercetării realizate în modulul anterior, în vederea

realizării unei prezentări obiective a lucrării, în prezentarea informațiilor culese în cadrul
interviurilor am optat pentru anonimizarea respondenților (efectuând notări de tipul Interviu 1,
Interviu 2 etc.).
În pregătirea interviurilor am avut în vedere utilizarea unei structuri comune a setului de
întrebări, prezentate în secțiunea metodologică a modulului. Cu toate acestea, în derularea propriu-
zisă a interviurilor am adoptat o abordare flexibilă, adaptată la condițiile de realizare a interviului,
astfel încât rezultatele obținute să fie cât mai bune.
Interviu 1
Date despre respondent și firmă:
• Domeniu de activitate: software;
• Regiunea de dezvoltare: firma este localizată în Marea Britanie;
• Cifra de afaceri: element considerat confidențial de respondent;
• Anul investiției BA – 2015;
• Procent deținere BA: element considerat confidențial de respondent;
A. CONTEXT INTERN
1. Cum ați ajuns să colaborați cu un investitor business angel (BA)?
Firma nu este din România ci din Marea Britanie, finanțată printr-o platformă de
crowdfunding din Marea Britanie, dar asta doar pentru partea legală. Noi singuri ne-am căutat
investitorii. Am primit atunci două oferte de investiții: una de la un grup de BA, de la care am și
luat, și una de la un investitor individual. Alegerea s-a bazat pe condițiile solicitate. Financiar
oferta investitorului individual era mai bună dar condițiile generale ale grupului de investitori
erau mai bune și am considerat că aceasta e mai important decât criteriul financiar la momentul
respectiv. Și ceea ce ne-a plăcut în mod special în cazul lor este că au înțeles că modul în care se
putea face investiția fără prea mari bătăi de cap la momentul respectiv era să o facem în altă țară.
Da. Toți BA și-au trimis banii individual către Seedrs și Seedrs ne-a dat nouă banii.
Pagina 337 din 508

Noi am semnat contract doar cu Seedrs, nu avem relație directă cu niciun BA, deși îi știu
pe câțiva dintre ei, dar avem doar o relație de prietenie, niciodată nu s-a discutat de afaceri. Și
asta e ceva ce am apreciat într-adevăr foarte mult.
Singura variantă în care această colaborare ar fi funcționat la momentul respectiv în
România era dacă toți acești investitori își făceau o firmă, în care să dețină părți sociale în raport
cu investiția făcută și această firmă ar fi investit în noi. Această firmă ar fi trebuit să suporte
birocrația din România, trebuia să aibă contabil etc. Eu nu aș fi acceptat să am investitori cu părți
sociale în firma mea, pentru că asta însemna că la orice decizie să am acordul lor. Și mai este și
problema codului de TVA – dacă unul dintre asociați are probleme în altă firmă, generează
probleme din acest punct de vedere și asupra firmei mele. Unui cunoscut de-al meu o astfel de
situație i-a distrus 6 luni din business. Deci sub nicio formă nu aș fi acceptat ca BA individuali,
mai ales că erau vreo 10 la număr să fie asociați în firmă.
Firma este înființată în Marea Britanie, nu avem problemele specifice României.
B. CONTEXT EXTERN
Da, știu câte ceva dar nu foarte detaliat. M-am interesat mai mult acum, la începutul lui
2018, când am început să ne interesăm de o rundă nouă de investiții. Dar fiind deja în Marea
Britanie nu ne-a interesat foarte mult.
angels?
Da.
7. Ce credeți că nu funcționează în România în domeniul finanțării start-up-urilor prin
intermediul investitorilor business angels și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită situația?
Am avut și o tentativă în Polonia, după ce m-am intersectat cu un investitor la un
eveniment. Acesta, ca să ne înțeleagă mai bine afacerea ne-a prezentat unui client, acest client a
fost foarte mulțumit și atunci investitorul ne-a făcut o ofertă. S-a pus condiția să investească în
noi un fond și doi BA individuali. Au fost însă mai multe lucruri nepotrivite, așa că am renunțat
la acea cale de finanțare.
Ce nu mi se pare bine în România este faptul că legislația nu îți permite să ai diferite tipuri
de acțiuni sau de participații în firme. Este nevoie de partea asta legală pentru a te asigura că
dacă ceva nu merge se poate rezolva. Am avut o problemă în firma mea precedentă, în care am
Pagina 338 din 508

avut un asociat și din cauză că nu am putut rezolva un conflict care a apărut, firma s-a dus în jos.
Lucrurile acestea sunt foarte bine acoperite în legislația din Marea Britanie.
Ce ar fi foarte util pentru România, din punctul meu de vedere, ar fi schimbarea legislației
privind societățile comerciale pentru că sunt foarte multe lucruri care ar putea permite multor
companii să facă treabă mai bună. De exemplu, pentru start-upuri în tehnologie două lucruri sunt
groaznice în România: proprietatea intelectuală și contractorii. Când ai început o firmă nouă, de
tehnologie, de inovație și nu ai bani, ultimul lucru pe care vrei să îl faci este să angajezi oameni,
mai ales pe legislația de la noi. Mi s-ar părea mult mai util să ai posibilitatea să contractezi
oameni, pe perioade finite. Ar ajuta foarte mult să fie cadru legal pentru asta. Apoi, în ceea ce
privește proprietatea intelectuală în România: dacă două persoane se apucă și fac o aplicație,
creează ceva sunt două căi în care pot acționa 100% legal și se poate și investi 100% ca la carte
în ei. Sau își fac firma înainte să scrie prima linie de cod și se angajează în acea firmă, ceea ce
înseamnă că trebuie să plătească taxe chiar dacă ei nu produc încă nimic sau dacă fac aplicația
respectivă în timpul lor liber și, când își fac firma, fac un audit al proprietății intelectuale (care
în România costă foarte mult și nici nu există profesioniști în țară) și pot transforma acea
proprietate intelectuală în părți sociale în firmă. În Marea Britanie, când am creat firma, am dat
o declarație pe propria răspundere că cedez toate drepturile de proprietate intelectuală companiei
pentru 1 liră. Dacă și când se rezolvă treburile acestea vor fi mai multe afaceri.
Da, după ce am văzut, modul în care se face în Polonia mi se pare o idee foarte bună. Din
păcate în Polonia am văzut-o prost implementată. Acolo BA au început să profite de acel sistem
într-un mod destul de grotesc. Asta, sincer, nu ne-a plăcut nouă la Polonia. Investiția pe care am
negociat-o noi acolo era de vreo 300.000 euro. Din acești 300.000 vreo 80.000 veneau de la
investitori, nu erau BA ci un fond, în cazul acesta și restul veneau de la stat. Investitorul primea
procente pe toată suma, noi trebuia să depunem un plan de acțiune la stat, explicând ce vom face
cu banii. În cazul în care nu ne-am fi ținut de acel plan sau lucrurile nu ar fi mers bine, trebuia să
dăm banii înapoi. Dar investitorul rămânea în continuare cu toate procentele. Nu ne-a convenit
deloc treaba asta pentru că planul pe care îl avem acum sigur peste șase luni nu va fi același, din
punctul acesta de vedere programul nu avea nicio legătură cu modul în care funcționează start-
upurile, ultimul lucru pe care vrei să îl faci este să faci documentație pentru stat în care să explici
de ce ai luat decizia de a schimba direcția afacerii. Ce mi-ar fi plăcut mie și cumva așa ne-au
vândut nouă polonezii deal-ul era ca BA să ia banii și ei să aibă riscurile. Dacă ceva rău s-ar fi
întâmplat, ei să fie cei care depun rapoartele, dacă ceva se întâmplă ei să dea banii dar să rămână
cu procentele. Singurul contract, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie între strat-up și BA.
Nu mi se pare în regulă să fie un contract și între start-up și BA și stat. Sau, dacă există contract
Pagina 339 din 508
între start-up și stat, să fie doar între cei doi, să nu fie și BA la mijloc. Adică să nu existe raportări
în care să fie implicate ambele părți.
Ce cred că are România din ce în ce mai mult și lucrul acesta poate să ajute, e stocul de
companii care au avut succes și cei ce le-au înființat, sau cei ce au lucrat în ele nu mai sunt
neapărat interesați să-și facă alte companii. Cred că oamenii respectivi ar putea să joace un rol
foarte important de a gira. Cred că un sistem în care cineva girează, și pentru că el girează are și
un beneficiu, dar cumva trebuie să-și asume și niște riscuri, pentru ca să nu fie lucrurile făcute
abuziv ar fi un model foarte bun. De exemplu, BA pe care îi cunosc eu din România sunt foarte
buni, sunt implicați și ajută foarte mult companiile, având foarte mare succes. E un grup incredibil
de BA. Din punctul meu de vedere, un sistem care îi ajută pe ei să investească ar fi ideal pentru
start-upuri. De obicei, BA pe care i-am văzut eu în România, preferă să investească cu risc mic.
Cred că dacă ar fi și bani de la stat ar crește nivelul de risc acceptat și cu riscuri mai mari, teoretic
vorbind, ar veni și rezultate mai bune. În cazul unui fond de co-investiții, eu banii de la stat i-aș
da BA, printr-un contract foarte bine stabilit și BA să răspundă de ei, nu altcineva. BA trebuie să
dea banii înapoi dacă face o prostie, nu start-upul.
Riscul ca birocrația gestionării sprijinului de la stat să pice în seama antreprenorului este
scăzut deoarece intervine competiția între BA, afacerile făcându-le BA care fac lucrurile mai bine.
Iar BA vrea return on investment. Cei care fac treaba bine știu că orice încărcare pun pe start-up
înseamnă profit mai mic sau risc să nu fie profit deloc.
BA din România nu își asumă riscuri. Ei nu merg pe principiul că găsesc o echipă cu o
idee bună, căreia să îi dea o sumă de bani și să vadă ce iese, pe principiul că sunt 20% șanse de
succes, dar dacă are succes câștigurile sunt mari. Ei nu merg pe principiul că fac 10 investiții
dintre care una să aibă succes ci să aibă succes trei sau patru. Și asta înseamnă 3-4 afaceri cu
câștiguri mai mici, nu una cu super-câștig. În România nu se obișnuiește utilizarea de convertible
note, prin care evaluarea ideii de afaceri să se amâne până când o astfel de evaluare să se poată
face mai realist și când participarea BA în capital să se determine mai bine, ținând cont de
investiția inițială. Asta ar fi investiție cu asumarea unui risc și nu se face la noi.
Interviu 2
• Domeniu de activitate: 9601 – spălarea și curățarea (uscată) articolelor textile și a produselor din
blană;
• Regiunea de dezvoltare: București-Ilfov;
• Cifra de afaceri: 217 mii lei în anul 2017 și 150 mii lei în anul 2016. Pierdere 23 mii lei în anul
2017 și profit 9 mii lei în anul 2016;
Pagina 340 din 508
• Procent deținere BA – 70%.
A. CONTEXT INTERN
Prin intermediul facultății am participat la numeroase conferințe, business club-uri și apoi
la o școală de antreprenoriat (Start Me Up). La finalul acestei școli de antreprenoriat am inițiat
colaborarea cu un BA.
Da.
3. Care sunt principalele argumente/ motive pentru care credeți că a investit în firma dvs.?
În primul rând, a fost o potrivire de moment, BA-ul fiind proaspăt întors dintr-o călătorie
în străinătate, unde văzuse că funcționează o afacere precum cea pe care o propuneam noi și chiar
se gândea că nu există ceva similar în România.
Măsuri de siguranță
Are idei dar nu are timp să le pună în practică. Și-a luat o serie de măsuri de siguranță,
pentru a evita pierderea banilor investiți. De aceea, comunicarea cu BA este destul de greoaie.
Oricum, tot procesul a fost atipic.
BA ne-a ajutat cu găsirea și negocierea de noi locații pentru extinderea afacerii.
Am vrut să luăm niște credite și echipamente în leasing dar am avut dificultăți datorită
faptului că eram proaspăt înființați și nu aveam garanții. Atunci ne-a dat BA un credit, în aceleași
condiții în care ne-ar fi dat banca, dar fără a cere garanții. BA nu are neapărat interese financiare
în colaborarea cu noi, dat fiind faptul că afacerea proprie îi generează profituri mult mai mari
decât ar putea obține de la noi. Cred însă că oamenii care au făcut afaceri pe bune sunt foarte
deschiși să dea înapoi.
Au fost unele probleme în stabilirea cotelor de participare. Inițial am stabilit ca BA să aibă
30% din firmă dar apoi a cerut 70%, ca o formă de garanție, urmând să-și reducă participarea la
30% după ce returnăm împrumutul luat de la el.
În primul rând trebuie menționate dificultățile legislative și birocratice – avize, autorizații.
Ar fi bine dacă ar fi cineva din partea statului care să verifice dacă totul este făcut corect, conform
cerințelor. Un fel de audit care să ne semnaleze aspectele problematice, nu să aflăm de probleme
în urma unor controale care sunt urmate de amenzi.
Pagina 341 din 508

B. CONTEXT EXTERN
Vag.
angels?
Știu de existența legii dar am informații vagi.
Statul trebuie să susțină din umbră. Trebuie susținute cluburile și asociațiile care fac
educație antreprenorială. BA-ul nostru nu ar fi stimulată direct de beneficii precum cele prevăzute
din lege, acestea ar fi însă un bonus.
Dacă s-ar îmbina resursele statului cu cele ale ONG-urilor antreprenoriale ar fi mai bine.
Interviu 3
• Domeniu de activitate: 5829 – activități de editare a altor produse software;
• Regiunea de dezvoltare: Vest;
• Domeniu de activitate:
• Cifra de afaceri: 16 milioane lei în anul 2017, 10,5 milioane lei în anul 2016. Pierdere de 0,4
milioane lei în anul 2017 și 1,1 milioane lei în anul 2016;
• Procent deținere BA – 16% (și 20% fond de investiții).
A. CONTEXT INTERN
Sunt într-o postură în care sunt de ambele părți ale baricadei pentru că mentorez diferiți
antreprenori și în următorii ani o să vină probabil și investiții de tip business angels.
Network personal. Suntem colegi de generație, deși din orașe diferite, ne cunoșteam și așa
a început totul.
Da.
A văzut potențialul afacerii.
Pagina 342 din 508

A fost implicat operațional doar un an, după care s-a retras. Acum, având și boardul,
având și investitori din București, avem ședință lunară de board. Ne vedem față în față, prezint un
raport, discutăm aspecte strategice…
B. CONTEXT EXTERN
Da.
angels?
Da.
Merită să se implice statul. Fondurile de investiții și banii nu sunt așa de accesibili dacă
ești în zona de idee. Toată lumea vrea să vadă niște tracțiune, nu vine cu sute de mii de euro când
antreprenorii nu au nici măcar produsul. Legislația asta e o metodă de a mă stimula pe mine să
cresc, să apară mai mulți ca mine și să se implice lumea. Putem să o vedem în paralel cu o scutire
de impozit la programatori și la oamenii din IT. E un snowball efect. Piața a crescut și acum aduce
un procent mare din PIB. La fel poate să fie și cu BA.
Nu cred că trebuie limitate investițiile ca BA la domeniul IT sau tehnologie. Rolul legii este
de a susține partea antreprenorială din România. Susținerea BA este doar o metodă. Dacă ne
uităm la statisticile din Europa, cei care o duc mai bine au un procent mai mare de antreprenori
din populația activă. Noi, desigur, suntem în coada clasamentului. Asta ca să argumentez de ce e
nevoie de legi de genul acesta.
În ceea ce privește modul concret în care se poate ajunge cu acordarea deducerilor, am o
experiență proprie. Noi vindem software pe bază de abonament. La un moment dat am vrut scutire
de impozit pentru programatori. Ne-am dus la ANAF și ne-am interesat. A ieșit o nebuloasă. După
3 săptămâni ni s-a spus că nu respectăm o condiție din cauză că nu comercializăm software, ci
doar închiriem. Jumătate din inspectorii ANAF interpretau că se realizează comercializarea doar
dacă se cedează și drepurile de proprietate intelectuală. Ei au asemănat cu o închiriere a unui
imobil. Ca urmare, pentru deducerea impozitului, depinde pe cine prindeți la control. Am fost la
o mare firmă de audit, din Big 4, care au făcut o soluție fiscală anticipată, pentru a obține de la
ANAF o poziție. Asta s-a înâmplat acum 3 ani și încă nu a venit hârtia definitivă, au venit 6
drafturi, prin care mai mult eram întrebați dacă mai suntem interesați de deducere. Deci asta o
să însemne procedura și pentru BA… Să ne gândim câte situații vor fi…
Din punct de vedere ideal, colaborarea angel-antreprenor și beneficiile oferite de stat,
pentru a mă convinge pe mine să continui treaba: în mod cert partea principală a problemei e că
Pagina 343 din 508

orice investiție ai, orice return of investment ai, nu se întâmplă în primii ani. În contextul
dividendelor, eu dacă pun o sumă de bani într-un startup, îmi doresc ca ei să reinvestească tot
profitul. Ca BA țintești cu o companie creșterea ei, nu profitabilitatea.
Care e beneficiul statului? Crește economia, se creează locuri de muncă, corect? În mod
cert mi-ar conveni să fie scutite de taxe câștigurile, într-o formă sau alta. Câștigurile ca BA se
întâmplă în orizontul 5-7 ani.
Dacă eu aș avea banii într-o firmă, atunci i-aș investi cu vehiculul ăla fiscal, sau printr-
un holding. Dacă eu ca firmă investesc într-o altă firmă, și după 5 ani vând părțile sociale, nu
plătesc impozit pe câștigul de capital. Legislatia BA sa bate puțin cap în cap cu treaba asta. Unde
o văd eu ca poziționare, dacă aș investi prin firmă, de exemplu eu așa intenționez, tocmai ca să
am mai multă flexibilitate, sunt limitat de ideea de a avea măcar 10%, ori eu ca BA în timp o să
ajung să mă diluez în firma respectivă, pentru că eu poate intru cu 20% sau 15% dar dacă se mai
face o rundă de investiții o să cobor, căci toată lumea se diluează. Și atunci dacă intram cu o
firmă oricum nu îndeplineam condițiile pentru a depune cerer de scutire de impozitul pe veniturile
din acțiuni. Legea ar trebui să umple golul investiției făcute prin firmă. Orice venit din vânzarea
acțiunilor, după un număr de ani, trebuie scutit de impozit pentru că altfel eu voi alege să investesc
prin firmă.
Pentru ca o firmă finanțată de un BA să ajungă să fie vândută, a ajuns poate să creeze 100
de locuri de muncă, deci beneficiul pentru stat este colateral mult mai mare – taxe, impozite,
economie, capital în economie, adiacente. Deci ăia 30.000 EUR pe care eu i-am investit au
generat mult. Numai dacă de gândim cât a investit BA-ul nostru în noi și faptul că noi plătim
salarii de 200.000 dolari pe lună, deci plătim peste o jumătate de milion de dolari pe an numai
taxe pe salarii către stat. Acesta este beneficiul pentru stat și atunci mi se pare corect să aibă și
BA beneficii. Și nu atât din perspectiva egoistă a BA ci din perspectiva beneficiilor aduse
economiei. Este efectiv o investiție pe care statul o face. De ce să se dea scutiri BA? Pentru că
este o investiției pe care statul o face în capitalul uman din țară. E o investiție cu 0 riscuri pentru
stat, beneficii procentuale, de scalare, multiplicare. Chiar dacă BA a investit, s-au plătit taxe la
stat ani de zile și afacerea n-a avut succes. Statul tot a câștigat. Au fost generate locuri de muncă,
vernituri din taxe, TVA etc.
Interviu 4

• Domeniu de activitate: CAEN 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator;
Pagina 344 din 508
• Cifra de afaceri: 5,2 milioane lei în 2017, 4,9 milioane lei în 2016; profit – 0,8 milioane lei în 2017,
1,4 milioane lei în 2016;
A. CONTEXT INTERN
Prin intermediul unor cunoștințe. La momentul respectiv luam în calcul mutarea firmei în Bulgaria,
pentru a beneficia de sprijinul oferit de unele fonduri de investiții de acolo.
Noi am căutat “smart money”, adică nu investitori care să vină doar cu bani ci și cu experiență în
domeniu și relații.
B. CONTEXT EXTERN
Nu.
Nu. Eu sunt liberal ca viziune, nu cred că aici este rolul statului. Dar, dacă trebuie să se
implice statul în domeniul afacerilor, ar trebui să o facă în ecosistem, prin organizarea de cursuri
de formare a angajaților. Aici este principala noastră problemă. Problema nu e lipsa banilor ci a
cunoștințelor necesare.
23. Ce tip de facilități fiscale ar determina creșterea numărului de investiții de tip angel?
Nu știu.
24. Ce alte elemente credeți că sunt relevante în legătură cu acest subiect?
Ar fi de urmărit modul în care este abordată această problemă în țări precum Bulgaria,
Chile sau chiar Irlanda. În Bulgaria, spre exemplu, există două fonduri de investiții (Launch Hub
și Eleven), administrate privat, care au fonduri din trei surse: fonduri europene, fonduri de la stat
și fonduri private. Una dintre condițiile ca să primești finanțare este să ai firma înregistrată în
Bulgaria. Noi am fost foarte aproape să mutăm firma acolo pentru a putea primi finanțare din
această sursă.
În România există puține start-up-uri interesante pentru investitori. De aceea, chiar dacă
aceștia ar fi sprijiniți și ar deveni mai mulți, nu ar avea în ce să investească. Eu chiar mă bucur
că sunt de partea asta a baricadei, că sunt antreprenor și nu business angel. O chestiune care se
poate face este să se “fure” start-up-uri de la celelalte firme din regiune, cum fac cei din Bulgaria.
Pagina 345 din 508

Trebuie clarificat care e scopul statului în acest domeniu, ce vrea să obțină. Cred că
sprijinul ar trebui orientat către domenii clar delimitate, cum ar fi serviciile (sau produsele) care
au un bun potential de a fi exportate.
Interviu 5 (răspunsuri primite în scris)

• Domeniu de activitate: CAEN 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de
acestea;
• Regiunea de dezvoltare: Nord-Vest;
• Cifra de afaceri: 2000 lei în 2017, 1000 lei în 2016; pierdere – 7000 lei în 2017, 1400 lei în 2016;
A. CONTEXT INTERN
D-l A.G. a fost primul BA cu care am lucrat, el a arătat interestul încă de la începutul
proiectului. Ceilalți BA, toți membri TechAngels, sunt de la București și am ajuns la ei după ce
am avut MVP.
2. Care a fost nivelul investiției făcute de acesta?
300.000 EUR în mai multe etape.
Da, fără banii BA n-am fi putut să continuăm dezvoltarea.
Investitorii BA caută potențial de viitor în contrast cu investitorii financiari. Domeniul
exoscheletelor este în fază incipientă în contrast cu imobiliare sau bursă.
D-nii G. și M. ne ajută cu sfaturi în gestionarea afacerilor.
Nu am avut probleme în relație cu BA.
Încă nu, urmează.
Nu avem probleme la ora actuală.
9. Intenționați să păstrați activitatea de afaceri în România sau aveți în vedere să o mutați în
Pagina 346 din 508
altă țară (prezentați motivele, vă rog)?
Problema relocării se pune doar în faza de scaling.
B. CONTEXT EXTERN
Da.
angels?
Da.
Doar sub formă de suport bazat pe solicitările mediului de afaceri.
13. Ce tip de sprijin credeți că ar determina creșterea numărului de investiții de tip angel?
Un BA ar putea să răspundă mai detaliat.
14. Ce tip de sprijin credeți că ar sprijini cel mai bine dezvoltarea unor start-up-uri precum al
dvs.?
Granturi și sprijin financiar.
15. Ce credeți că nu funcționează în România în domeniul finanțării start-up-urilor prin
intermediul investitorilor business angels și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită situația?
Interviu 6-7 (interviu realizat cu 2 antreprenori)

Cei doi respondenți, dețin împreună cu un alt antreprenor trei firme, în care au doi investitori
business angels asociați.
• Domeniu de activitate: 8559 – Alte forme de învățământ n.c.a și 6201 – activități de realizare a
soft-ului la comandă (software oreientat client);
• Cifra de afaceri, cumulată pentru cele 3 firme: 0,8 milioane lei în 2017 și 0,7 milioane lei în 2016.
Profit 93 mii lei în 2017 și 58 mii lei în 2016;
• Procent deținere BA – 2 investitori ce dețin câte 20%.
A. CONTEXT INTERN
Am participat la numeroase înâlniri și discuții. Am lucrat pentru un antreprenor, care era
și BA. Aflând despre ideea noastră el ne-a înscris la un concurs (How to Web) de unde am câștigat
o finanțare. Condițiile finanțării respective, oferite de o corporația ne-au impus să mutăm firma
Pagina 347 din 508

în Polonia și să participăm la multe întâlniri și conferințe internaționale, ceea ce ne-a îndepărtat
de obiectivele noastre de afaceri. În cele din urmă am dezvoltat un nou concept de afaceri, pe care
s-a oferit să ni-l finanțeze BA-ul inițial, împreună cu un partener al său.
Da.
Ne cunoștea, îi plăcea ideea noastră. În plus, face parte dintre acei oameni de afaceri care
vor sa contribuie la dezvoltarea societății, în general, și a mediului de afaceri în special.
Ne-a ajutat foarte mult. Și financiar ne-a ajutat cu mult peste suma care apare oficial în
acte. În plus, ne-a ajutat mult cu sfaturi, contacte, idei etc.
Nu am avut dificultăți în colaborarea cu acest BA. Am avut dificultăți în gestionarea
finanțării primite de la corporația amintită, finanțare ce a venit cu niște obligații care până la
urmă nu ne-au permis să progresăm cu trebuia. A trebuit să mutăm firma în Polonia, unde am fost
obligați să ne angajăm în firmă, cu salarii la nivelul celor de acolo, ceea ce a dus la cheltuirea
unei părți importante din finanțare doar pe taxe salariale. Apoi am fost obligați să participăm la
numeroase conferințe internaționale, tot cu folosirea banilor din finanțare pentru acoperirea
costurilor. În plus, aceste deplasări ne-au luat foarte mult timp, îndepărtându-ne de obiectivele
afacerii.
B. CONTEXT EXTERN
Da, dar doar vag.
angels?
Foarte puțin.
Da, în contextul în care și alte state sprijină acest domeniu, ceea ce duce uneori la mutarea
firmelor în străinătate. Ar fi de văzut cazul Start-up Chile.
Trebuie creat un cadru de susținere a BA, fiind important să existe succese locale în afaceri
cu BA locali. Trebuie însă îmbunătățită Legea societăților comerciale astfel încât să se permită
investiții cu alt tip de equity decât cel standard recunoscut de legislația românească.
Interviu 8
Pagina 348 din 508

• Domeniu de activitate: 7311 – activități ale agențiilor de publicitate;
• Cifra de afaceri: 95 mii lei în anul 2017, pierdere 142 mii lei;
A. CONTEXT INTERN
Prin participarea la sesiuni de pitching. Aș putea caracteriza toată atmosfera din acest
domeniu cu termenul de “începătorism”.
2. Care a fost nivelul investiției făcute de acesta?
30.000 EUR
Inițial. Apoi am avut un eșec în runda a doua de finanțare, datorită faptului că BA-ul inițial
ne ceruse să îi cedăm niște elemente de proprietate intelectuală, situație ce i-a nemulțumit pe
ceilalți BA, cu care am discutat ulterior pentru completarea finanțării.
Dorința de câștig și oportunitatea de a utiliza ideea noastră și în alte domenii.
Declarativ a fost implicat, în fapt – foarte puțin. Combinat cu faptul că nu am reușit să
obținem finanțarea dorită în runda următoare, acest fapt a contribuit decisiv la eșecul afacerii.
Atmosfera de începătorism despre care am discutat mai devreme.
Faptul că firma e din România e un dezavantaj foarte mare, în acest domeniu (IT).
B. CONTEXT EXTERN
Da.
angels?
Da, dar nu în detaliu.
Statul ar trebui să facă lucruri (și lucrurile) simple. BA sunt firi răzvrătite, sunt bine
pregătiți, umblați prin străinătate. Statul trebuie să nu reinventeze roata. Trebuie sprijinite
afacerile cu potențial de scalare. Ar trebui dezvoltate hub-urile. Trebuie investit în educație.
Pagina 349 din 508

Străinii vor să vadă exemple de succes din România, pentru a căpăta încredere.
Un alt aspect care trebuie menționat este că în prezent în România lipsește finanțarea
intermediară (de aproximativ 200.000 euro), cea care ne-ar fi fost nouă necesară pentru
dezvoltarea afacerii.
Interviu 9
Date despre respondent și firmă: jurnalist de afaceri, specializat pe firme start-up și
antreprenori.
A. CONTEXT INTERN
Da. Cele două facilități iau în calcul un proces destul de simplu, în care investești, firma
merge bine și se aplică facilitățile. Efectiv, în momentul de față nu prea se ia în calcul specificul
zonei din care vin BA, care e mai ales cea de tehnologie. Dacă vorbim de un return, vorbim de un
orizont de 10 ani… În același timp nu se ia în calcul ce se întâmplă ce se întâmplă într-o investiție
de tip follow-up. Dacă după investiția BA vine un fond care investește mult mai mult se mută niște
bariere. Multe start-upuri din România aleg să se încorporeze în SUA. Trebuie să ai pielea foarte
grosasă să reziști unei investiții serioase din partea unui fond, tu având SRL.
angels?
Da. Am prins discuții despre ea cam cu 6 luni înainte de a intra în vigoare. A fost benefică
pentru instituționalizarea acestei zone de BA care era mai sălbatică înainte. În același timp nu am
avut discuții cu BA despre cum văd ei legea dar nu știu cât de mulți profită de pe urma ei sau au
luat-o în calcul când au făcut investiții. A fost o măsură benefică dar din punctul meu de vedere
ar fi trebuit să fie prima dintr-o serie mai mare. Legea nu ia în calcul procesul de evoluție a unui
start-up. Ce se întâmplă dacă vine un fond și cere ca firma să se mute în altă țară? Ce facem ca
aceste firme să poată primi mai ușor o investiție din partea unui fond din străinătate? Cunosc
cazul unui start-up care a decis se înregistreaze în SUA pentru a primi o investiție de la un fond
pentru că în România trebuia de foarte multe ori, în procesul administrativ, ca toți acționarii
fondului să semneze diferite documente, ceea ce era aproape imposibil pentru ei. Ar trebui o
conectare a mai multor legi, astfel încât acesta să fie doar primul pas. Ce se întâmplă după
investiția inițială de până în 200.000 euro?
Legea deschide și un drum către unele abuzuri, de tipul unor optimizări fiscale.
Nu știu dacă a existat un exemplu din străinătate. De multe ori cea mai bună metodă e să
nu fie originali și să iei ceva aplicat altundeva.
Pagina 350 din 508

Din punctul meu de vedere ar trebui să se implice statul în zona de start-upuri, nu cea de
Start-up Nation în care sunt afaceri mici, ci de start-up așa cum este el definit de americani – o
afacere care include tehnologie și care are capacitatea de a crește foarte rapid și care nu are
venituri sau profit. Statul, dacă ar vrea să fie inovator ar putea să ia niște exemple din străinătate
și să separe zona de IMM de zona de start-up. Nu e foarte populară măsura asta. Dar pe zona de
start-upuri de tehnologie ar trebui sau o agenție ministerială separată ori efectiv un minister al
inovației, cu niște oameni foarte bine pregătiți care să creeze un cadru prin care să poți să
investești într-un cadru atractiv, pentru investitori din România dar și din străinătate. Și aici cred
că ar fi modelul estonian sau modelul arab. Pentru că altfel, dacă pui IMM la un loc cu start-
upurile iese o chestiune complicată.
Nu mai e complicat să faci o firmă în România, este o problemă rezolvată. Dar dacă pentru
a beneficia de facilități trebuie să umblii cu dosare, e complicat. Iar miza cea mai mare, din
punctul meu de vedere, e să atragi BA din străinătate, pentru că nu mai jucăm doar la nivel
național. La noi, poate sunt 20 de BA. Mai sunt tot felul de mici asociați care au intrat în alte
firme, dar care nu sunt în mod real BA. Polonia a fost un exemplu mulți ani, până acum câțiva ani
când s-a stricat mecanismul. Era un loc unde românii se duceau să-și facă firme în zona de
tehnologie – erau niște facilități, era mai simplu de lucrat. Nu aș spune să devenim noi Irlanda
Europei de Est, dar am putea să luăm exemplul olandez măcar. Miza nu e să autorizăm BA ci să
facem procesul cât mai simplu. Din păcate, ceea ce nu înțelege statul este că dacă un BA vrea să
nu aibă legătură cu statul român e foarte simplu.
Interviurile realizate au permis consultarea antreprenorilor cu privire la oportunitatea

sprijinirii investitorilor business angels și cu privire la maniera potrivită în care se poate acorda un
astfel de sprijin. Spre deosebire de cercetarea anterioară, în cadrul căreia am consultat investitorii
individuali business angels, de această dată am constatat existența unui nivel de interes mai scăzut
cu privire la legislația privitoare la investitorii business angels. Acest aspect era ușor de anticipat,
ținând cont de două aspecte: 1) antreprenorii pot fi doar beneficiari indirecți ai facilităților oferite
prin legea specifică, de aceea sunt mai puțin interesați de efectele acesteia și 2) antreprenorii
consultați au, în general, mai puțină experiență în domeniul afacerilor decât investitorii business
angels și, de aceea, sunt mai ezitanți în înaintarea unor opinii cu privire la maniera de stimulare a
dezvoltării ecosistemului de afaceri.
Cu toate acestea am avut ocazia obținerii unor informații de o deosebită utilitate.
Pagina 351 din 508

27.2 Interviuri cu reprezentanți ai start-upurilor care au beneficiat de
finanțare din partea unui investitor individual (business angel)
În acest subcapitol sunt prezentate două interviuri realizate cu reprezentanți ai start-upurilor care
au beneficiat de finanțare din partea unui investitor individual (business angel). Ambele firme au fost
înființate în străinătate, iar antreprenorii provin din București, respectiv Craiova. Investitorii individuali
care le-au oferit finanțare sunt din București. Trebuie menționat faptul că au fost contactate 6 startup-uri
care au beneficiat de finanțare din partea unui investitor individual (ChatX.ai, CXO/POCKETO,
GameMatch, Blugento, ugears, Melior Cras) și au fost intervievate două (rată de răspuns 33%).
27.2.1 Interviul 1 cu un fondator start-up, beneficiar de finanțare din partea unui

investitor individual (DM, bărbat, 34 ani, București)
Nume firmă: Pocketo, nu mai există, a fost înființată în Marea Britanie, am avut de-a face
foarte puțin cu mediul de afaceri românesc pentru că am fugit cât se putea de instabilitate și tot
ceea ce ne oferă startup-urilor sistemul din România.
Anul înființării: 2015
Domeniu/Domenii de activitate (Cod CAEN principal): hardware și software pentru
companii și alți dezvoltatori
Număr angajați: 3
A. CONTEXT INTERN
Este singurul mod în care poți colabora cu un BA, prin recomandări de la alți oameni din zona de
startup-uri, prin participare la evenimente de networking din zona de start-up și prin research. Dragoș a fost
unul din investitori și ne-am cunoscut printr-o recomandare de la o cunoștință comună, deși eu cu Dragoș
mai interacționasem la un eveniment de networking, dar nimic concret pe subiect.
Undeva la 20 de mii de lire sterline.
Da. Dragoș mi-a dat un boost atunci din punct de vedere financiar, noi ulterior am fost acceptați și
într-un acccelerator, atât unul din Estonia, cât și unul din Anglia. Au mai venit și niște bani de acolo, dar
Dragoș a fost primul care a participat și banii aceia m-au ajutat din multe puncte de vedere.
Întodeauna echipa este principalul motiv pentru care un BA investește într-un start-up. După care
probabil este ideea, iar pe locul trei speranța că poate ieși ceva la un moment dat.
Cu toți celilalți investitori pentru că din accelerator au venit undeva la 20 de investitori la pachet.
Toți ceilalți investitori au încercat să ne ofere mentoring pe ceea ce făceam noi, să vină cu idei legate de
Pagina 352 din 508
partea de marketing, de partea de produs. Atunci când aveam nevoie de o introducere la o companie sau la
cineva care ar fi putut să ne ajute într-un anume punct, cei care cunoșteau, interveneau și ne ajutau.
Pe perioada acceleratorului de 3 luni, asta se întâmpla zilnic, aveam nevoie de ceva sau dacă nu
zilnic, săptămânal dădeam un mail ce s-a întâmplat și ce mai avem nevoie în următoarea perioadă.
Aproape. Atât cei din Marea Britanie, cât și Dragoș [n.a: business-angel] am fost aproape de a
închide următoarea rundă, dar dintr-o anumită conjunctură nu s-a mai finalizat. Dar sprijinul a fost maxim
din toate părțile.
Nu au existat probleme. Întotdeauna am încercat să luăm „smart money” și asta a însemnat că a
existat o conexiune între noi și investitor, că ne-am înțeles de la început în anumite privințe și că am căutat
să avem aceeași viziune asupra celor ce urmează să se întâmple. Niciodată nu am luat bani pentru că cineva
ne dădea bani deși simțeam că nu s-ar duce lucrurile într-o direcție bună.
Nu.
9. Care sunt principalele probleme, fiscale sau de altă natură, cu care vă confruntați în prezent în
activitatea de afaceri?
În momentul de față, sunt în România. Start-up-ul în care a investit Dragoș a fost deschis în Marea
Britanie. Probleme, cu excepția instabilității de la noi din țară și excepție faptul că în România sunt foarte
puțini business-angels care efectiv investesc, nu văd altele. În Anglia, în Estonia am văzut sisteme mult,
mult mai bine puse la punct pentru finanțare atât public-privat, cât și susținut de stat.
Trebuie plecat din start și trebuie discutat din prima atât cu mediul privat de investiții, cât și cu
startup-urile care au nevoie de finanțare și văzut exact cum se poate ajunge la un numitor comun, fără o
inspirație, oricât de mică, din afară. Estonia a dezvoltat un accelerator care era în proporție de 80-90 %
finanțat de stat și fonduri europene. În Anglia la fel. În accelerator era un fond de investiții care lucra strict
cu bani europeni pentru investiții în startup-uri. Anglia are un sistem prin care guvernul sprijină
research&development. Atâta timp cât tu, ca și companie, poți să dovedești un număr de ore în care s-a
investit în research&development, care este ideea în care s-a investit pentru research&development și
primești niște bani înapoi de la guvern, bani care sunt destul de mulți. Lucrurile funcționează diferit,
probabil s-ar putea ca la un sistem copy-paste am vedea că într-un an, doi nu funcționează. La fel, și dacă
ne inspirăm și îl adaptăm doar pe legi nu cred că va avea succes. Până când nu stau la aceeași masă toate
părțile implicate stat, privat și start-up-uri (privat mă refer la bussiness angel și posibile fonduri de investiții)
nu cred că se poate face ceva sustenabil pe termen lung.
B. CONTEXT EXTERN
Auzisem ceva la un moment dat și știu că este de un an sau doi dată chestia asta. Din ce știu, au
anumite reduceri la impozit, e posibil să îmi aduc aminte greșit.
11. Cunoașteți Legea 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels?
Pagina 353 din 508
Am auzit de lege, dar nu cunosc mai nimic din ce este acolo.
Da, este foarte utilă. Ceva asemănător este și în Anglia, unde investitorii la final de an, în funcție
de investițiile pe care le-au făcut, sunt scutiți de multe taxe, la un moment dat li se mai întorc și bani înapoi
dacă au pierderi.
Rolul rețelelor de bussiness angels pentru sprijinirea acestora de către stat :
Și în București avem TechAngels și este foarte ok, din punctul meu de vedere o astfel de structură
atât timp cât este administrată privat. Statul poate să își aleagă într-o formă sau alta să înființeze o astfel de
structură, dar să fie administrată privat și fără implicarea politicului. Din punctul meu de vedere dacă s-ar
ajunge la o implicare politică, excepție un transfer de bani inițial către fondul privat, s-ar ajunge la o altă
gaură prin care s-ar scurge mulți bani și nu în direcția potrivită.
13. Ce tip de sprijin (ex. facilități fiscale) ar determina creșterea numărului de investiții de tip angel?
E destul de greu să presupun, eu nefiind de partea cealaltă, a investitorilor, ce anume i-ar ajuta. Ce
sunt convins că ar face ca mediul de investiții să crească este ceva asemănător cu ce am văzut în Anglia,
prin care se micșora destul de mult riscul unui investitor. Nu îmi aduc aminte principiul de funcționare, dar
cu cât aveai o sumă mai mare investită sau un număr mai mare de investiții cu atât existau șanse ca cel
puțin o parte din banii pe care i-ai investit să îți vină înapoi fie sub formă de reduceri de impozite, fie sub
formă financiară. Asta a încurajat foarte mult sistemul de investiții din Anglia. Este o țară care are o rată de
investiții destul de mare. Au și o altă cultură. Acum îmi este greu să dau nume, dar la noi s-au făcut mulți
bani după ’90 încoace din imobiliare sau efectiv bișniță cu terenuri sau orice altceva. Și atunci oamenii care
au puterea financiară de a investi au și speranța ca un start-up tech să-i producă la fel de mulți bani, la fel
de repede. Și de aici apar de cele mai multe ori problemele în relația cu bussiness angel, pentru că nu discuți
chestia asta de la început și ajungi să ai neplăceri cu investitorul care după 6 luni așteaptă să i se dubleze
sau tripleze suma investită. Și asta ține foarte mult de cultură. Noi cu Dragoș am avut un mare noroc pentru
că este un om excepțional și lucrează într-un mod cu totul și cu totul diferit. La fel și în rețeaua TechAngels
sunt angeli care știu foarte bine că acei bani în proporție de 90% sunt pierduți. Atât timp cât noi nu avem
încă cultura asta și sunt foarte puțini oameni din zona de tehnologie care mai departe au devenit investitori,
ceilalți stau deoparte e destul de greu să sprijini startup-urile, needucând oamenii.
Inclusiv cei de la Y Combinator, cel mai puternic bussiness accelerator din lume, au făcut de curând
niște sesiuni video legate de cultura investitorilor, cum să investească. E nevoie de așa ceva.
14. Ce tip de sprijin credeți că ar sprijini cel mai bine dezvoltarea unor start-up-uri precum al dvs.?
E destul de greu. Sunt niște deduceri de impozit pentru cei care au sub o anumită vârstă sau
înființează pentru prima oară un SRL. Nu mai sunt la curent cu ce înseamnă fiscalitatea din România și
sprijinul pentru start-up și pentru că am trecut de 30 de ani și am trecut de primul start-up. Cred că cel mai
important lucru este stabilitatea economică. Cei mai mulți oameni cu care am vorbit legat de înființarea
unui SRL sau chiar a unui PFA în România este faptul că ANAF funcționează după bunul plac. Chiar dacă
nu ai datorii sau ai o datorie de un leu, te poți trezi cu conturile poprite de ANAF. Au fost niște probleme
destul de mari legate, de exemplu, de când au implementat sistemul acesta nou care automat semnalează o
Pagina 354 din 508
potențială fraudă care a dat câteva false-positive destul de urâte, motiv pentru care, cel puțin în zona de
tech, lumea a început să se mai orienteze și către altceva, cum ar fi Estonia sau alte zone unde sunt lucrurile
puse la punct un pic mai bine și nu se schimbă peste noapte. Până nu ai stabilitate, e destul de greu. În
momentul în care îți faci un business, scopul tău este să te gândești cum să îți crește business-ul, nu să te
gândești ce mai poți să faci din punct de vedere fiscal să îți deduci cheltuielile sau să faci alte trăznăi.
investitorilor business angels și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită situația?
Noi investiția am luat-o din România, am stat de vorbă în București, eram toti cofondatori în
România la momentul respectiv, doar firma s-a înființat în Anglia, am stat acolo 6 luni, după 6 luni m-am
întors în țară și am continuat activitatea. Din punctul meu de vedere, statul nu ajută cu nimic și nu înlesnește
cu nimic comunicarea cu business-angels. Eu, câtă vreme am activat în zona asta nu am văzut nimic.
Excepție legea din 2015, care este un mic ajutor pentru BA, dar nu am văzut statul să organizeze vreun
eveniment în care să pună laolaltă și startup-uri și BA. E destul de greu să spun ceva concret. De exemplu,
am fost la un eveniment la Luxembourg, în care Vodafone era principalul organizator, dar acolo a venit și
a vorbit și premierul, și vicepremierul Luxembourgului care povesteau cum statul se implică în dezvoltarea
tehnologică prin investiții. Eu vroiau să schimbe legile economiei în spațiu, să permită aducerea de minereu
din spațiu pe Pământ și finanțau start-up-uri care încercau să dezvolte un nou sistem de combustibil pentru
sateliți. Era un eveniment unde au venit oameni din politic, cât și din companii foarte mari. Acolo nu a fost
pentru startup-uri, a fost pentru companii foarte, foarte mari (ING, Vodafone și altele din zona bancară și
tehnologică), dar am văzut un prim pas făcut și ei au investit ca și stat, în startup-uri care acum valorează
foarte mult și au păstrat acțiunile în acele startup-uri pentru că în continuare le produceau bani și nu le-au
vândut către alții.
Uitându-ne la vecini, sunt multe lucruri pe care le putem face. Probabil un prim pas ar fi organizarea
de evenimente, deși sunt convins că la primele două ediții lumea din privat va fi destul de reticientă să se
ducă la ceva organizat de stat. Sistemul din Estonia mi s-a părut destul de bine pus la punct. Un accelerator
privat funcționa în proporție de 80% cu bani europeni sau de la statul estonian.
Este și asta o idee. Depinde foarte mult și de a găsi oameni din privat care să ajute la chestia asta
pentru că dacă nu ai oameni competenți, orice idee bună se duce repede de râpă.
16. Ați mai colaborat cu alți BA din România?
Da, în sensul că au fost interesați în a investi, nu s-a concretizat nimic dar în perioada în care eram
activ cu startup-ul am păstrat legătura cu destul de mulți business-angels din România.
27.2.2 Interviu 2 cu un fondator start-up, beneficiar de finanțare din partea unui

investitor individual (GP, bărbat, 30 ani, Craiova)
Nume reprezentant/Nume firmă: GameMatch
Anul înființării: 2014, în Bulgaria
Domeniu/Domenii de activitate (Cod CAEN principal): aplicații mobile
Pagina 355 din 508

Număr angajați: 4
A. CONTEXT INTERN
La business angel am ajuns prin conferințe, în perioada aceea când am activat cu GameMatch, m-
am plimbat pe la destul de multe conferințe atât în țară, cât și în afară, unde prin networking am dat de
diferiți angeli. Acum pot să zic că au fost conferințe interesante și în România și am făcut pitch pe la destul
de multe evenimente, Venture Connect ar fi unul din ele, How to web ar fi altul, iar aici, după pitch, prin
networking, am dat de angel. Scopul meu era să ridic finanțare în sistem fond de finanțare start-up sau
business-angel și asta am obținut.
Asta e confidențial, dar pot să zic că e de ordinul a câteva zeci de mii de euro. Sprijinul l-am primit
cam la un după înființare.
Cu siguranță, da. Practic, mi-am cumpărat timp, ceea ce și căutam.
În principiu, ca orice investitor, fiecare caută un return. În principiu, motivele au fost echipa, dacă
evident produsul li s-a părut ceva interesant plus echipa, și se asemenea „vibration”, să vadă că în cazul în
care lucrurile funcționează și-ar putea întoarce un profit semnificativ, asta a dus la investiție. Aceștia sunt
factorii pe care i-am parcurs de la primul pitch până la ultimul, când am ridicat banii.
Unul din investitori a fost un fond de investiții în startup-uri din Bulgaria, era un accelerator din
Bulgaria, care ofereau pe lângă bani și know-how, adică aveau oameni care ajutau să modeleze startup-ul
respectiv și să-l conducă spre succes. Da, nu au venit doar cu bani, au venit și cu know-how.
În principal know-how. Lucrul pozitiv din experiența mea, cel puțin cu cei cu care am lucrat eu, au
fost destul de la curent cu modul cum funcționează sistemul de finanțare de tip angel și în locurile în care
merg lucrurile bine, gen San Francisco sau punctele principale în care se fac tipul acesta de investiții, pe
scurt s-a venit cu finanțare, cu know-how dar nu s-a intervenit cu decizii acolo unde nu era cazul, nu au
fost probleme de genul acesta, în sensul că trust-ul s-a pus evident în echipă pentru tot ce înseamnă product
și business.
Nu a fost cazul nostru să obținem dintr-un angel un alt angel, dar ei au făcut eforturile necesare
pentru a ne pune în contact și cu alți posibili investitori. Un răspuns realist aici este că o dată ce intri și
începi să faci câteva contacte cu câțiva BA, ei în final sunt în aceleași cercuri (nu că în România ar fi foarte
mulți), motiv pentru care tinzi să ajungi și la alții prin prisma faptului că ei caută să își minimizeze riscul și
să-și împartă, mai degrabă să investească mai puțin mai mulți, decât unul singur o sumă mai mare.
Rețelele de business angels din România:
Din experiența mea de până acum și pot să zic că am participat la destul de multe evenimente, în
perioada aceea eram foarte conectat la ecosistemul acesta, pot să spun că How to Web și Venture Connect
Pagina 356 din 508
ar fi fost punctele principale în care puteai da cam peste toți BA potențiali în segmentul acesta, tech. Mulți
dintre ei se suprapuneau și participau la ambele evenimente, dar zic că acestea ar fi fost cele mai notabile
din România.
În cazul nostru, nu.
În cazul nostru, nu a fost. Firma a fost închisă pentru că produsul nu a fost dus la capăt, nu a fost
cazul de exit sau vânzare, a fost pur și simplu închidere de firmă și pot să zic ca un lucru pozitiv, evident și
angel-ii sunt destul de aware de șansele de reușită ale unei companii și situația în care ea nu va funcționa.
9. Care sunt principalele probleme, fiscale sau de altă natură, cu care vă confruntați în prezent în
activitatea de afaceri?
Inițial, pe partea de ce e mai interesant, mai atractiv, din punct de vedere legal, inițial, în a forma o
firmă în altă țară decât la noi este libertatea de a stipula foarte multe chestii, să zicem echivalentul actului
constitutiv al unui SRL, în sensul că e foarte ușor să introduci termeni cum ar fi „vesting”, să dai părți
sociale într-un anumit timp, să se poată lua ușor părți sociale, să se poată scoate ușor membri. Nu a fost
neapărat cazul nostru, dar în general în startup-uri se mai întâmplă chestia asta, în cazul în care ai nevoie
să modifici acel act constitutiv este ceva mai complicat în România, de a scoate membrii fără voia lor.
Pe partea cealaltă, e mai ușoară legislația de a înființa o firmă, nu ar fi neapărat o problemă [n.a: în
România], iar fiscal n-aș zice neapărat că ar fi o problemă, cred că principal un boost inițial ar fi de dorit,
cum e scutirea de impozit pentru programatori, care acum s-a adăugat, e una pozitivă, pentru că chinul cel
mai mare atunci când ridici finanțare este acela că dacă salariile îți mănâncă foarte mult din bani, restul
pentru marketing sau alte costuri este puternic impactat. Asta s-a schimbat în bine pentru că și acum firmele
nou înființate pot beneficia de acea reducere.
Cred că tonul principal ar fi taxarea salariilor, asta ar fi principala chestie în România, unde raportul
pentru un salariat, dacă nu ar fi programatori, e aproape 70% în plus cost per angajat ceea ce este mult în
condițiile în care de abia te chinui să pui un produs la punct. Deci, poate niște avantaje din acest punct de
vedere, imediat după înființarea firmei.
Ar fi ideal dacă ai putea să obții o investiție și ea să fie scutită de impozit dacă ea este dedicată clar
produsului, adică către salarii, ar fi ideal.
Cred că asta ar fi o inițiativă foarte bună prin prisma faptului că în România nici nu sunt foarte
mulți BA, de abia se dezvoltă și e greu să obții finanțare pentru că sunt puțini și când obții, dacă obții, iei
câteva zeci de mii de euro, să zicem iei 20.000 euro de la cineva, un tech, având în vedere nivelul de salarii
pe care trebuie să le plătești pentru programatori, de exemplu, acei 20.000 euro par să sune ca fiind mulți,
dar sunt foarte puțini ca tu să poți să îți câștigi un șase luni pentru a pune ceva pe picioare și a te duce către
finanțarea următoare.
10. Intenționați să păstrați activitatea de afaceri în România sau aveți în vedere să o mutați în altă țară
(prezentați motivele, vă rog)?
Pagina 357 din 508

Am găsit mai ușor finanțare acolo decât am găsit aici. Noi ne-am dus peste tot, inclusiv
acceleratorul din Bulgaria a fost găsit în România, la un eveniment din România. Ei au venit aici, noi am
făcut pitch aici, ei ne-au chemat acolo, cam asta fost procedura. Ideea e că în momentul respectiv erau
două căi, nu știu care e statusul acum, erau în Bulgaria, ne-o luase în față la capitolul acesta, erau două
acceleratoare care aveau 20 milioane euro, amândouă investeau în tech start-up-uri, iar în România nu era
niciunul.
Știu că au început investitorii de la noi să pună la punct, Marius Ghenea și nu mai rețin cine, aveau
o inițiativă de a face și la noi unul, ar fi fost foarte util dacă am fi avut și noi așa ceva.
B. CONTEXT EXTERN
Nu. Am citit puțin, dar nu aș spune că sunt.
angels?
Nu sunt în temă cu legislația respectivă, în sensul că am văzut că există într-adevăr, am dat un quick
search și am citit pe scurt atunci când am primit primul mail, dar nu eram aware de legislația asta, iar noi,
toate firmele pe care am obținut finanțare până acum, niciuna nu a fost firmă românească, unul din motive
fiind legislația, ceea ce dacă s-ar face ceva aici ar fi foarte bine și al doilea motiv, pentru că nu am avut
doar investitori români, motiv pentru care una din cerințe a fost ca firmele respective să fie făcute în alte
țări. Am avut o firmă în Bulgaria și una în SUA.
Eu zic că da, având în vedere faptul că viitorul merge în direcția „cine reușește nu doar să copieze,
ci să și inoveze” cam în orice domeniu și tech este din ce în ce mai mult în prim plan, nu ar strica să ne
creem și noi ca țară un avantaj în segmentul acesta. Orice fel de ajutor, evident totul pleacă de la trei oameni
într-un garaj cărora le trebuie niște bani și banii respectivi nu sunt „friends&family”, care la noi este greu
de accesar, așa că este mult mai ușor un BA, dar s-ar putea ajuta acest ecosistem ca el să se dezvolte prin
oferirea unor avantaje cred că ar fi un plus important.
A identificat domenii prioritare de investiții ale BA?
Din experiența mea, în general, investitorii la care am ajuns, marea majoritate investesc în ceea ce
știu. Având în vedere că un angel, prin definiție, nu are foarte mulți bani, tinde să investească în ceva ce
înțelege pe cât posibil. Având în vedere că la noi nu prea există mulți angel care au ajuns la punctul în care
a făcut atâtea investiții și atâtea exituri încât riscă să diversifice și să intre în multe domenii în general cam
toți angelii la care am ajuns investeau cam în aceleși sector, motiv pentru care nu știu dacă și în alte sectoare
sunt mai bine dezvoltați, sunt mai mulți angeli. Eu vorbesc despre ce m-am lovit.
14. Ce tip de sprijin (ex. facilități fiscale) ar determina creșterea numărului de investiții de tip
angel?
Direct, angelii ar fi mai în măsură să dea un răspuns. Nu știu să zic. Nu am fost încă în postura să
investesc eu.
Pagina 358 din 508

15. Ce tip de sprijin credeți că ar sprijini cel mai bine dezvoltarea unor start-up-uri precum
al dvs.?
Nu prea am gândit-o din punctul acesta de vedere, cum ar putea să ajute statul, în general și datorită
faptului că în România e și conotația asta negativă, statul egal birocrație și un exemplu: eu nu am trecut
prin Start-Up Nation, dar am auzit de la diferite persoane și ce-am mai citit – a fost o inițiativă interesantă
însă implementată prea puțin.
Cred că ce este chinuitor pentru un start-up în punctul de început este că prin definiție în start-up
sunt 3-4 persoane care încearcă să facă un produs. În general, de cele mai multe ori, este cineva business,
iar restul sunt pe development, motiv pentur care orice în partea de început când dezvolți un produs îți
mănâncă timp cum e birocrația, tinde să fie un minus. Dacă iei niște bani, doar să justifici banii aceia, cum
îi folosești, introducem mai multă bătăie de cap decât avantajele pe care ți le oferă, nu e neapărat un plus.
În general, un start-up trebuie lăsat la început liniștit să încerce să construiască acel produs, cu minim de
birocrație. În general, nu are resursele să aibă grijă, de aceea există tendința de a nu se face, în România
frica de a începe ceva de la zero chiar dacă sunt persoane cu inițiativă, în sensul că li se pare că legislația și
birocrația de a duce ceva de la zero la vânzare e foarte complicat.
16. Analizând opțiunile de finanțare a unui start-up (împrumuturi bancare, sprijin
guvernamental, fonduri de capital etc.) considerați că investiția din partea unui business angel român este
o opțiune atractivă? Detaliați.
Da, este o opțiune atractivă. Eu nu am accesat alte tipuri de finanțare până acum. În general, când
te duci la un angel o dată investește în ce știe, poate veni cu ceva know-how, iar procesul de obținere e mult
mai simplist. Fiind o relație umană, e mai puțină birocrație la mijloc. Frica mea de a ridica bani dintr-un
proiect european ar fi birocrația din spate, pentru a-i ridica, de a fi monitorizați, de a fi limitați, de a putea
fi folosiți doar în anumite arii și toată birocrația care vine cu o sursă de finanțare e un minus mult mai mare
decât banii luați de la un angel care pune trust-ul în echipă, iar echipa încearcă să obțină maxim din acei
bani.
17. Credeți că sistemul național fiscal din România (taxe, sprijin guvernamental) ajută
investitorii individuali (angel) români să investească în start-up-uri din România? SAU Ce credeți că nu
funcționează în România în domeniul finanțării start-up-urilor prin intermediul investitorilor business
angels și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită situația?
Nu este încă dezvoltată piața de BA, ecosistemul acesta, motiv pentru care sunt foarte puțini, iar
cei care sunt, sunt destul de diferiți între ei. Au obținut bani din diferite chestii și au devenit angeli din
diferite motive, nu au multe exemple în România de investiții duse la capăt cu bine, motiv pentru care o
parte țin să fie mai aproape de banii lor și de investiția făcută, față de alții care oferă un trust mai mare
echipei respective.
Cred că asta s-ar normaliza, ar avea un set de valori mai comune dacă ecosistemul s-ar dezvolta și
ar apărea mai mulți angeli.
Pagina 359 din 508

27.3. Mediul de business și eco-sistemul start-up-urilor. Elemente definitorii în
design-ul politicilor publice și al legislației referitoare la investitorii business-angels
Investițiile de tip business angel, respectiv legislația aplicabilă acestora, trebuie gândită și
aplicată în mod concertat și contextualizat având în vedere un ansamblu de factori, o perspectivă
complexă și completă asupra mediului de afaceri din România în context regional, european, dar
și global.
Cadrul de reglementare nu poate fi complet sau riguros, fără a lua în considerare rolul start-
up-urilor, tipologia și evoluția acestora, profilul regional al antreprenorului (inclusiv nivelul de
pregătire) etc. Astfel, adaptarea la cadrul regional în care se nasc și evoluează start-up-urile
românesți din acest moment, dar și pe termen mediu, reprezintă un punct de plecarea important în
identificarea elementelor ce ar trebui cuprinse în cadrul legal ca instrument suport pentru
dezvoltarea afacerilor în România. Eficiența economică și reflectarea la nivel economico-social a
rezultatelor investițiilor de tip business angel nu poate fi strict rezultatul unor reglemetări
unilaterale care să îi privească strict pe investitori, fără să țină cont de experiența, profilul și
problemele sesizate în zona antreprenorială.
În prezenta cercetare am plecat de la ideea atingerii unei serii de obiective specifice,
intermediare, utile în atingerea obiectivului general al acestui studiu, după cum urmează:
identificarea profilului european, regional și individual al start-up-urilor ce
caută/beneficiază de suport investițional de tip business-angels;
analiza statistică în dinamică a start-up-urilor în profil regional cu scopul realizării
conexiunilor necesare cu variabilele macroeconomice ca reper în calibrarea pachetului
legislativ în domeniu;
identificarea aspectelor cheie de tinut cont în designul legislativ pentru două categorii de
startup-uri - cele lansate deja pe piața internațională și cele emergente de la nivel regional.
prezentarea de recomandări referitoare la demersurile necesare pentru crearea unui
ecosistem eficient pentru startup-uri și a unui mediu investițional coerent pentru investitorii
individuali business angels.
Măsura în care o întreprindere este pregătită pentru a primi finanțare (din partea unui
business angel sau din alte surse, poate fi definită conform Comisiei Europene270) ca fiind
capacitatea antreprenorului de a înțelege ce informații doresc investitorii legate de afacerea
respectivă precum și capacitatea de a răspunde întrebărilor acestora, oferind simultan un model
de afacere convingător. Cu toate acestea, indiferent de etapa investiției, antreprenorii au dificulăți
în înțelegerea opțiunilor de finanțare disponibile, sau a așteptărilor potențialilor investitori,
270
*** - Comisia Europeană (2006) - Investment readiness, Summary report of the workshop, Brussels;
Pagina 360 din 508
deoarece acești nu sunt familiarizați cu variantele existente în privința unor surse externe de
finanțare și astfel nu sunt pregătiți pentru a o prezenta investitorilor (OECD, 2015b)271. Invesitorii
sesizează nu de puține ori numărul insuficient de proiecte gata pentru a fi finanțate, de cele mai
multe ori bazate pe modele de afaceri lipsite de calitate, planificări financiare defectuoase, strategii
de afaceri defectuoase sau competențe comunicaționale limitate ale antreprenorilor. Îmbunătățirea
acestei zone a antreprenoriatului poate fi apanajul unor programe de pregătire susține mai mult sau
mai puțin de către stat, dar care ar trebui cu siguranță reglementate. Acesta reprezintă un domeniu
pe care, inclusiv legislația referitoare la investițiile de tip business angels trebuie să o susțină -
conform punctului de vedere exprimat în mod oficial de către OECD272. Conform cercetărilor,
aceste programe au fost instituite de către cadrul legal național în cadrul programelor de pregătire
universitară, al incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri sau agențiilor specializate273, iar
pregătirea acestora trebuie să meargă dincolo de competențele din zona financiară și de
comunicare necesare în etapa de pitching, către aspecte pertinente și obiective ale creșterii și
dezvoltării afacerii, care împreună cu know-how-ul business angels (în varianta în care aceasta
devine o opțiune de finanțare) reprezintă factorii determinanți ai succesului.
Deși majoritatea programelor sunt axate pe antreprenori (fondatorii start-up-urilor), există
o nevoie evidentă (identificată pe piața internațională și care cu siguranță se manifestă și se va
manifesta și pe piața românească mai devreme sau mai târziu) pentru formarea și orientarea
investitorilor sau a investitorilor potențiali. Programe de formare pentru potențialii business angles
oferă cunostințe specifice referitoare la evaluarea și selecția afacerilor, stabilirea corectă a valorii
acesteia, procesul de "due diligence" necesar, cunoasterea procedurilor și normelor legale în
vigoare, relația post-investiție și follow-up-ul punerii în aplicare a planului de afaceri.
Concluzionând legislația națională ca și cadru suport al activității de investiții trebuie să
includă beneficii suplimentare în varianta exitenței formării în cadrului unui program de acest tip
pentru antreprenori ca și pentru investorii business angels, să reglementeze derularea acestora și
eventual, să se implice în derularea acestora prin punerea la dispoziție a infrastructuri sau chiar a
finanțării necesare (în acest caz cu rol de inestiție ce se va întoarce ulterior la bugetul de stat prin
lanțul de redistribuire al creșterii economice generate la nivel național și regional).
271
*** - OECD (2015, b) - New approaches to SME and entrepreneurship financing: broadening the range
of instruments, OECD publishing, Paris, - https://www.oecd.org/cfe/smes/New-Approaches-SME-full-report.pdf,
accesat 1.06.2018;
272
*** - OECD - Financing SMEs and entrepreneurs, (2016) - pag.99 - https://read.oecd-
ilibrary.org/industry-and-services/financing-smes-and-entrepreneurs-2016_fin_sme_ent-2016-en#page99, accesat
1.06.2018;
273
Wilson K.E., F. Silva (2013) - Policies for seed and early stage finance: findings from the 2012 OECD
financing questionnaire, OECD Science, Technology and Industry Policy Papers, No.9, OECD publishing;
Pagina 361 din 508
Adaptarea și optimizarea legislației în domeniu, se poate realiza doar printr-o cunoastere
adecvată a mediului de afaceri regional și național, a potențialului de dezvoltare a acestuia, a
mentalității, profilului și nivelului de educație al antreprenorilor. Pentru a putea realiza o
radiografie completă și coerentă a mediului de afaceri local, este necesară identificarea bazei de
firme din care se ridică start-up-urile potențialele investiții pentru business angels. Ce sunt cu
adevărat aceste start-up-uri? Sunt companiile tinere, aflate în fază incipientă, care caută idei de
finanțare pe baza unui potențial real de creștere peste media existentă, și care incorporează un grad
ridicat de inovare și tehnologie.
De ce este importantă adaptarea legislației business angels inclusiv la realitatea și dinamica
dezvoltării mediului start-up? Startup-urile sunt factori economici importanți care creează avuție
prin generarea de noi produse sau servicii pe piață și prin crearea unui număr semnificativ de locuri
de muncă. Acestea sunt obiectul investițiilor de tip business angles, factori de creștere, valoare și
stabilitate economică. În momentul în care acesti investitori vor fi stimulați, potențialul generator
de creștere economică al start-up-urilor va fi potențat. Aici este important atât contextul național
și regional, dar și cel european. Europa se situează în urma ritmului mediu global al creări de
capital. Rata activității antreprenoriale din etapa timpurie (TEA) în Europa este de numai 7,8%
din populația adultă, această valoare fiind considerabil mai mare în America de Nord (13,3%),
Asia și Oceania (13,1%) în conformitate cu Monitorul Global pentru Antreprenoriat 2015/2016274
. Pentru a ține pasul cu piața mondială, Europa trebuie să promoveze inițiative inovatoare care
contribuie pozitiv la economia europeană prin crearea de produse, servicii și locuri de muncă.
Pentru a-și atinge scopul și pentru a fi caracterizată de eficiență, legislația de la baza
investițiilor de tip business angels în tinerele start-up-uri, trebuie să aibă în vedere precizarea
următoarelor caracteristici ale acestora:
vârsta de maxim 2 ani de la înființare;
caracterul invoator din puctul de vedere al tehnologiilor utilizate si/sau al modelului de
afaceri utilizat.
Cum arată mediul european în care se nasc și se dezvoltă inclusiv start-up-urile româneşti
care evident, în epoca actuală nu țin cont de localizarea geografică și sunt mai degrabă cum semnul
delocalizări facilitate de internet și tehnologie?
274
Kelley, D. J., Singer, S., & Herrington, M. (2016) - The global entrepreneurship monitor 2015/2016
(Global Report), Global Entrepreneurship Research Association, http://thecis.ca/wp-content/uploads/ 2016/04/GEM-
Global-Report-2015.pdf;
Pagina 362 din 508

Graficul de mai jos prezintă datele Eurostat referitoare la numărul de firme nou înființate,
pe baze anuale în țările europene pentru perioada 2008 - 2016. Considerăm că aceste cifre poate
ilustra inclusiv măsura în care legislațiile națională și europeană facilitează dezvoltarea acestor
companii.
Figura nr.27.3.1. Numărul firmelor nou înființate în țările Europene (2008 - 2016)
Sursa: date Eurostat prelucrate de autor
Comparativ cu media europeană care se situează la un nivel de aproximativ 100.000 de noi
firme înființate anual, România înregistrează, în medie, un nivel inferior, cu un maxim peste medie
de 109.820 firme nou înființate în anul 2013. Topul european al țărilor cu cel mai mare număr de
firme nou înființate este format din economii de piață dezvoltate, cu experiență - Germania,
Spania, Marea Britanie, Italia, Franța cu peste 240.000 de noi firme anual. La nivelul Europei
centrale și de est, exemplul de bună practică este reprezentat de Polonia cu medie de aproximativ
250.000 de noi firme înființate anual. Potrivit Raportului polonez asupra start-up-urilor din 2016,
în Polonia există aproximativ 2.700 de start-up-uri de succes internațional, cele mai multe operând
pe baza unui model B2B și fiind înființate de echipe tinere, cel mai des între 25 și 35 de ani.
Întreprinderile poloneze sunt printre cele mai tinere din Europa, existând, în medie, mai puțin de
doi ani. Jumătate din start-up-urile poloneze sunt finanțate exclusiv din resurse proprii, dar există
și o pondere mare de finanțare din surse externe, în special din fonduri UE, venture capital,
business angels și fonduri publice poloneze (Centrul Național de Cercetare-Dezvoltare și Agenția
Poloneză pentru Dezvoltarea Industriei). Unele dintre proiectele tehnice originare din Polonia au
devenit cunoscute dincolo de piața locală (Estimote, Growbots, UX Pin și Doc Planner). Cele mai
importante centre de pornire din Polonia sunt Varșovia (27%) și Cracovia (11%). Start-up-urile
Pagina 363 din 508
înființate în Varșovia sunt mai orientate spre afaceri, în timp ce acelea din Cracovia sunt mai
centrate pe tehnologie. Dezvoltarea și efectele economice de creștere generate de către acestea, au
la bază inclusiv faptul că au loc numeroase întâlniri pe scară largă privind statutul ecosistemului
start-up-urilor din Polonia, cum ar fi Aula Polska, Hive53, Startup Stage și OpenReaktor.
Jumătate din start-up-urile poloneze primesc contacte și informații despre dezvoltarea
afacerilor prin participarea la concursuri și evenimente (de exemplu, hackathons și Startup
Weekend). Comunitatea start-up-urilor din Polonia continuă să crească datorită îmbunătățirii
și susținerii cadrului legislativ orientat spre antreprenori pe care țara îl construiește275.
Figura nr.27.3.2. Nivelul investițiilor de tip capital de risc țările Europene (2007 -
2015, milioane EUR)
Dincolo de numărul firmelor nou înființate ca urmare a unui mediu economic prosper și
stabil, considerăm ca fiind relevantă și valoare investițiilor ce susțin aceste companii tinere și care
275
Kollmann T., C. Stöckmann, H. S. Hensellek, J. Kensbock European startup monitor (2016) - ISBN 978-
3-938338-17, p.9 -http://europeanstartupmonitor.com/fileadmin/esm_2016/report/ESM_2016.pdf, accesat
05.06.2017;
Pagina 364 din 508
sunt, la rândul lor, consecința unui cadrul legislativ suportiv și stimulativ. Graficul de mai jos
prezintă nivelul investițiilor de tip capital de risc din tările europene pentru perioada 2007 - 2015,
conform datelor Eurostat.
Ca medie a perioadei analizate, România se află de departe pe ultimul loc în Europa cu o
valoare medie de aproximativ 1,7 milioane EUR anual, comparativ cu media europeană de 197
milioane de EUR anual. Primele locuri sunt ocupate de investițiile de capital de risc din Marea
Britanie, cu o medie de aproximativ 971 milioane EUR, Franța de aproximativ 838 milioane EUR,
respectiv Germania - 748 milioane EUR.
Pentru a întelege complet fenomenul și a putea croi un pachet legislativ flexibil și eficient,
este necesar să întelegem în mod integrat și dinamic corelația dintre investițiile de tip capital de
risc, inclusiv business angels și numărul companiilor nou-născute cărora acestea se adresează.
Astfel, prin intermediul graficului de mai jos am dorit să evidențiem acestă corelație prin
intermediul numărului de întreprinderi nou înființate finanțate de către diferitele instrumente
denumite generic - capital de risc.
Figura nr.27.3.3. Nivelul investițiilor de tip capital de risc țările Europene (2007 -
2015, număr întreprinderi nou înființate )
La acest capitol, România, cu o medie de 12 întreprinderi nou înființate finanțate prin

intermediul captalului de risc, este urmată în zona inferioară a clasamentului de la nivel european
doar de Cehia cu o medie de 10, respectiv Bulgaria cu 4 întreprinderi. Cele mai ridicate niveluri
se înregistrează în Germania - aproximativ 1373, Marea Britanie - 870 și Franța - 897. Clasamentul
este în mare similar cu cel anterior ce pornea de la valoare investițiilor.
Pagina 365 din 508

Datele indică astfel o corelație directă între valoarea investițiilor de tip venture capital și
numărul companiilor tinere, cu o susținere evidentă din zona legisaltivă, dar evident bucurându-se
și de capitalul existent sau de condițiile pieței. Pornind de la ideea subliniată anterior de mobilitate
și delocalizare a antreprenoriatului european, în condițiile unei piețe unice la nivelul UE, și aceste
cifre indică în aceeași direcție. Pare evident faptul că, în căutarea de piețe stabile atât din punct de
vedere economic cât și legislativ, tinerii antreprenori își înregistrează afacerile în zonele unde pot
beneficia de toate aceste aspecte.
Harta europeană a locațiilor celor mai attractive pentru localizarea unui start-up identifică
centre de gravitație în jurul polilor de creștere economică.
Figura nr.27.3.4. Polii de concentrare ai start-up-urilor

Sursa: Startup Heatmap Europe 2017 - https://www.startupheatmap.eu/assets/pdf/startups-heatmap-
europe_2017_executive-summary.pdf, accesat 01.07.2018;
Care sunt motivele mobilității antreprenorilor ce pun bazele unui start-up? Conform
sondajelor realizate din 2016 de către European start-up initiative276, pntru 24% dintre
antreprenorii repondenți, condițiile mai bune reprezintă motivele de relocare (inclusiv cadrul
legislativ specific). 21% dintre fondatorii de start-up-uri din Europa sunt născuți în străinătate, iar
88% dintre ei provin din alte regiuni decât cele în care își organizează activitatea.
Semnificația acestor cifre este extrem de importantă din perspectiva asigurării unui mediu
economico-social, tehnico-inovativ și legislativ stabil și coerent. Cifrele acestea semnifică un grad
276
http://www.startupheatmap.eu
Pagina 366 din 508
înalt de mobilitate la nivel european, chiar și după Brexit, care generează migrația talentelor către
zone cu capital investițional, cu infrastructură de afaceri și hub-uri inovative cu tradiție, respectiv
către zone de stabilitate. Business angles care investesc în astfel de companii au subliniat mereu
faptul că principalul element pe care îl caută într-un proces de investiții este factorul uman,
talentul, ideea și pasiunea și doar pe plan secund oportunitățile directe de natură fiscală. Orice risc
de instabilitate legislativă, economică sau socială generează migrație către polurile prezentate pe
harta de mai sus.
Economiile încă emergenete de tipul României reprezintă o oportunitate clară de investiții
atât pentru capitalul autohton cât și pentru cel străin mergând pe caracteristicile și particularitățile
acestui tip de piețe, cu riscurile și avantajele specifice. Exemplul Poloniei din această perspectivă
poate fi unul de urmat. Primul aspect ce trebuie asigurat în domeniul cadrului reglementativ, și
din perspectiva start-up-urilor ce atrag investiții de tip business angels este stabilitate. Al doilea
aspect, ar trebui să fie specularea și sprijinulul fructificării avantajelor competitive pe plan
regional și național.
Graficul nr. 27.3.5. Distribuția antreprenorilor străini în start-up-uri locale (procente

pe regiuni ale Europei)
Sursa: elaborat de autor pe baza datelor Startup Heatmap Europea, 2017
Dincolo de numărul firmelor nou înființate ca urmare a unui mediu economic prosper și
stabil, considerăm ca fiind relevantă și valoare investițiilor ce susțin aceste companii tinere și care
sunt, la rândul lor, consecința unui cadrul legislativ suportiv și stimulativ.
Graficul de mai jos prezintă nivelul investițiilor de tip capital de risc din țările europene
pentru perioada 2007 - 2015, conform datelor Eurostat.
Ca urmare a acestor fluxuri de antreprenori, solduri pe regiuni se prezintă conform
graficului de mai jos. Acesta ilustrează un sold negativ pentru zona Europei centrale și de est, cel
mai probabil pornind ca și motivație de la instabilitatea de care vorbeam și pe care o sesizează atât
antreprenorii cât și investitorii, dar cel mai probabil și de la limitele capitalului autohton și
Pagina 367 din 508
dezvoltarea încă limitată a mediului economico-social, inclusiv cu componenta sa de cercetare -
element vital pentru hub-urile cu caracter tehnologic inovativ. Un sold negativ de aproximativ 3%
se înregistrează și pentru Europa mediteraneană.
Graficul nr.27.3.6. Soldul migrației antreprenorilor europeni la nivelul macro-

regiunilor
Sursa: elaborat de autor pe baza datelor Startup Heatmap Europea, 2017
Astfel, pornind de la situația și mediul în care evoluează start-up-urile europene, primul

pas necesar în elaborarea considerațiilor și propunerilor de politică și reglementare publică în
domeniu este identificarea nevoilor de dezvoltare ale acestora. Există factori determinanți și factori
explicativi pentru modelele și performanțele start-up-urilor, modelate de locație, structuri în formă
istorică și mediu instituțional, pentru a numi doar câteva. Nevoile pot fi diferențiate pentru
întreprinderile nou înființate, pentru creșterile și alte etape de dezvoltare ale start-up-urilor. Cu
toate acestea, multe nevoi ale start-up-urilor sunt satisfăcute în măsura în care există un ecosistem
favorabil lor. Termenul ecosistem se referă la mediul de afaceri local, în special la o rețea de
(potențiali) instituții de sprijin, cum ar fi instituțiile de cercetare și educație, furnizorii de servicii
financiare și investitorii (business angels), asociațiile de afaceri, agențiile guvernamentale,
furnizorii de infrastructură etc. Asemenea ecosisteme ar trebui să implice, pe de o parte,
asigurarea unei guvernanțe cu rol de suport și un cadru de reglementare clar și adaptat, dar și
Pagina 368 din 508

sisteme de sprijin financiar adaptate (inclusiv instrumente financiare) și un acces mai bun la
finanțare.
La nivel european, proiectul start-up-hubs şi-a propus să înțeleagă mai profund amploarea,
natura, punctele forte și punctele slabe ale ecosistemelor de startup-uri ale Europei și relațiile dintre
acestea. Proiectul s-a dezvoltat în jurul a două componente interdependente: în primul rând,
dezvoltarea unei platforme dinamice de cartografiere, a startup-urilor care a pus bazele unei analize
la nivel de întreprindere în 20 de ecosisteme europene; în al doilea rând, un proces extins de
implicare a părților interesate în cele 20 de ecosisteme - peste 200 de întreprinzători, investitori,
acceleratori, spații de lucru, oficialități guvernamentale, universități, întreprinderi, grupuri de
rețele și alți factori de influență și formatori ai pieței. Astfel, a fost oferită o perspectivă bogată
asupra barierelor și oportunităților care există în cadrul acestor ecosisteme de pornire, inclusiv
din perspectiva cadrului reglementativ, putându-se identifica o serie de constatări și
recomandări importante pentru factorii de decizie politică la nivel național și comunitar.
Cercetările derulate la nivel european au identificat 20 de ecosisteme de start-up-uri, fiind

posibilă segmentarea acestora în trei grupe mari: ecosisteme dezvoltate și stabilite; ecosisteme în
creştere; și ecosisteme emergente. Evident, pentru fiecare dintre acestea abordarea dezvoltării
cadrului reglementativ este una diferită adaptată stadiului, dinamicii și perspectivelor de
dezvoltare277.
În grupul dezvoltat și stabil sunt localizate patru ecosisteme - Berlin, Londra, Paris și
Stockholm. Fiecare dintre aceste ecosisteme are un număr de caracteristicile comune, inclusiv un
număr mare de întreprinderi; fluxurile active de capitalul de risc și alte mecanisme de finanțare;
profiluri de succes de profil; infrastructură puternică; și o serie de mecanisme și pârghii de sprijin.
Al doilea grup - ecosisteme în creștere este cel mai larg grup cu zece membrii -Amsterdam,
Copenhaga, Dublin, Helsinki, Madrid, Manchester, München, Oslo, Roma și Viena. Aceste
ecosisteme au o serie de puncte forte, cu o bună ofertă de finanțare în stadiu incipient, în general
o infrastructură bună și o serie de mecanisme de sprijin. Cu toate acestea, acestea nu dispun în
prezent de amploarea celor patru hub-uri dezvoltate și stabile, iar ulterior finanțarea și relativa
lipsă a angajaților calificați reprezintă provocări comune.
Al treilea grup cuprinde restul celor șase ecosisteme din Atena, Bruxelles, București,
Malmö, Tallinn și Varșovia. Aceste ecosisteme încep să apar și se află foarte mult în fazele
277
*** - Dynamic Mapping of Web Entrepreneurs and Startups' Ecosystem Project, studiu derulat pentru
Comisia Europeană, ISBN 978-92-79-65615-6, file:///Users/todi/Downloads/KK0217124ENN.en.pdf, accesat
07.07.2018, p.3-10;
Pagina 369 din 508
incipiente ale dezvoltării. Aici este necesară crearea unor mecanisme suport, inclusiv la nivelul
sistemului legislativ.
Figura nr.27.3.7. Harta ecosistemelor europene de startup-uri

Sursa: http://www.startuphubs.eu/
Astfel, la nivel european au fost identificate aproape 300.000 de startup-uri care au o

vechime mai mică de cinci ani. Aceste întreprinderi tinere au angajat 1,1 milioane de persoane, au
avut un venit total de 89 de miliarde de euro și au alocat investiții de aproape 10 miliarde de euro.
Aceste întreprinderi creează locuri de muncă și oportunități și, în același timp, contribuie la
sporirea competitivității europene, la stimularea inovării și la promovarea antreprenoriatului278.
Acestea reprezintă motive pentru care autoritățile regionale, naționale și europene trebuie să
creeze cadrul necesar și să ofere sprijinul necesar investitorilor dar și creării ecosistemelor în
ansamblu necesare dezvoltării acestora. Legislația din domeniul investițiilor de tip business
angels este una fundamentală în crearea unui astfel de ecosistem.
Chiar dacă anterior, cultura istorică a statelor independente din Europa a influențat și a
modelat atitudinile față de antreprenoriat și, în timp, au influențat atractivitatea activităților
antreprenoriale, la acest moment, există generații de europeni cu spirit antreprenorial real, care nu
se mai regăsesc în postura de simpli angajați, ci mai curând de antreprenori și care trebuie susținuți
în mode real în acest demers. Educația antreprenorială este cheia care poate da naștere atât business
278
Idem, p.3-10;
Pagina 370 din 508
angles cât și antreprenorilor, iar cadrul legislativ poate să lucreze mai departe, oferind
instrumentele necesare pentru a începe și a-și dezvolta propria afacere.
Aceste tipuri de acțiuni inovatoare au nevoie de modele (evident, cu adaptabilitatea și
flexibilitatea ce pot genera eficiența necesară):
legislația din ecosisteme emergente are nevoie de modelele și experiența create de
legislația de la baza ecosistemelor dezvoltate și stabile;
business angles de pe piețele și ecosistemele emergente au nevoie de modelele și experiența
celor din ecosistemelor dezvoltate și stabile;
iar startup-urile născute în aceleași zone emergente, și ele au nevoie de modelele ce au fost
create și dezvoltate pe piețele tradiționale.
Accesul la competențe și forța de muncă necesare pentru o lansare reușită a fost frecvent
citată drept cea mai mare provocare sau amenințare pentru ecosistemele individuale. Provocarea
s-a manifestat în mai multe moduri, printre care: necesitatea unor competențe tehnice și de nivel
superior - lupta pentru talente fiind câștigată de hub-urile mai stabile; lipsa de abilități
antreprenoriale - astfel încât comercializarea ideilor și a inovării a fost o provocare sau o lipsă de
abilități de vânzări și marketing - adesea determinate de cultura anumitor țări279. Astfel, se pare că
se desprinde o concluzie similară cu cea evidențiată de către business angels care activează pe
piața din România: legislația trebuie să ofere avanjate de tip back-front nu up-front investițiilor
de acest tip. Adică, o piață dezvoltată din punctul de vedere al competențelor din zona
antreprenorială este mult mai profitabilă decât una care oferă doar avantaje de tipul scutirii de
taxe și impozite. Atât business angels cât și startup-urile își doresc ecosisteme sănătoase și
funcționale în mod integrat, nu doar permisive din punct de vedere fiscal. Scutirile de taxe sau
alte avantaje fiscale devin nestimulative sau își pierd eficiența dacă sunt aplicate într-un mediu
reticent, birocratic sau lipsit de atitudinea și competențele specific antreprenoriale.
O altă provocare cu un impact direct asupra sănătății și succesului unui ecosistem este
accesul la finanțare, inclusiv de tipul business angels. Aspectele de care trebuie să țină cont
sistemul legislativ și de sprijin al acestor investiții este faptul că, din ce în ce mai des, startup-urile
au mai degerabă acces la finanțările pentru investiția inițială ce pot merge până la 1 mil de
EUR, dar nu se poate spune același lucru despre nevoia ulterioară de finanțare ce ar permite
creșterea și scalarea întreprinderilor. Rolul suport al sistemului public și al reglementărilor, în
special pe piețe emergente cum este România devine în acest context unul hotărâtor.
De asmenea, nici un ecosistem nu poate funcționa eficient în mod izolat. Dinamica
economico-financiară pozitivă necesită conectivitate și funcționarea în cadrul unui sistem.
279
Idem, p.3-10;
Pagina 371 din 508
Legăturile dintre ecosisteme, determinate sau nu de factori geografici sau culturali, reprezintă un
mijloc de comunicare, de transfer al competențelor și ideilor, de stimulare și transmitere a creșterii
economice și de oferire de oportunități atractive finanțatorilor - inclusiv business angels. Având
în vedere importanța conexiunilor, adaptabilitatea, dragul de deschidere al sistemelor de la nivel
european și internațional, legea referitoare la investițiile business angels, trebuie să se afle în
completă rezonanță, concordanță și complementaritate cu legislația europeană pentru a putea
potența efectele acesteia din regiunea centrală și de est.
Interacțiunea personală, crearea de rețele și dezvoltarea comună reprezintă ingrediente
importante în crearea unor ecosisteme eficiente stimulând ideile noi și inovația, deschizând noi
piețe și lanțuri de aprovizionare, acordând sprijin și consiliere informală, oferind ocazia de a
celebra și analiza succesul dar și eșecul. Modelele, atât cele de succes cât și cele de eșec reprezintă
lecții pentru întreaga comunitate de antreprenori și investitori.
Care este rolul guvernelor în acest context?
În diferite momente de timp, în diferite etape de dezvoltare sau zone geogrefice, au existat
puncte de vedere diferite cu privire la rolul guvernului, al statului, în a sprijinirea formării,
influențării pozitive și dezvoltării ecosistemelor de startup-uri cu sprijin investițional din partea
business angels. Choar dacă acestea diferă există câteva puncte comune în ceea ce privește tipurile
de intervenții cele mai eficiente aplicate anterior în Europa. Acestea pot fi sintetizate după cum
urmează280:
eliminarea reglementărilor și a sarcinilor fiscale - facilitarea investițiilor;
crearea de stimulente atât pentru startup-uri cât și pentru investitori (business angles);
furnizarea de programe de finanțare și sprijin;
promovarea și creșterea profilului inițiativelor individuale sau a ecosistemului în ansamblu.
Pornind de la studiile, proiecte și inițiativele derulate în cadrul Programului Comisiei
Europene Startup Europe, datelor existente, la nivelul instituțiilor europene au fost identificate o
serie de recomandări ce țin de zona politicilor publice, inclusiv de design-ul cadrului legislativ,
după cum urmează:
Concentrarea acțiunilor și a investițiilor asupra abordării eșecurilor pieței în etapele
esențiale ale ciclului de viață al întreprinderii, de exemplu pornirea, scalarea, extinderea pe
noi piețe. Acestea sunt aspectele cu cel mai ridicat potențial de a stimula creșterea și
beneficiile economice.
280
Idem, p. 3-10;
Pagina 372 din 508
Dezvoltarea educației și culturii antreprenoriale pentru a oferi instrumentele necesare
începerii, conducerii și dezvoltării propriei afaceri - inclusiv prin stimularea și sprijinul
public (fiscal sau nu) pentru acțiuni în acest sens.
Revizuirea legilsației referitoare la falimentul afacerilor și explorarea oportunităților de
adaptare și flexibilizare a acestora, astfel încât antreprenoriatul să poată fi încurajat fără a
crea un pericol moral în ceea ce privește încurajarea unui comportament nechibzuit;
Crearea și susținerea unui program de activități care promovează succesul antreprenorilor
europeni;
Facilitarea conectării noilor investiții în startup-uri cu antreprenorii de succes din alte țări
europene;
Sprijinirea dezvoltării cursurilor de competențe tehnice la toate vârstele;
Re-examinarea cerințelor pentru vizele de lucru, pentru a permite persoanelor cu
competențe tehnice specifice să se angajeze mai ușor. Aplicarea acestor vize ar putea fi
implementată strategic pentru a sprijini dezvoltarea ecosistemelor timpurii;
Sprijinirea prin intermediul legislației și numai, a creării unui fond european de capital de
risc;
Analiza posibilitâții de a introduce sisteme de scutire fiscală la nivel european pentru
investitori și corporații (inclusiv business angels);
Analiza și corelarea transfrontalieră a legislației privind circulația, comerțul, fiscalitatea și
ocuparea forței de muncă pentru a identifica barierele care au un impact specific asupra
sectorului startup-urilor inovative;
Comisia Europeană încurajează statele membre și diferiții actori implicați în agenda
digitală să privească ecosistemul european de startuo-uri în ansamblul său și nu ca mai
multe ecosisteme individuale în concurență reciprocă. Acest lucru va încuraja colaborarea
și va asigura că punctele tari și oportunitățile sunt promovate într-un mod coordonat;
Încurajarea colaborării între întreprinderile noi prin promovarea beneficiilor și oferirea de
zone de colaborare pentru ca grupurile de bază să se dezvolte în mod natural. Intervenția
directă a guvernului în această zonă ar trebui să fie minimă.
Dezvoltarea unei serie de intervenții care să sprijine colaborarea între corporații,
întreprinderi nou înființate și instituții de învățământ superior;
Analiza dovezilor referitoare la impactul și eficacitatea diferitelor activități de sprijinire a
startup-urilor și investițiilor din statele membre UE (atât programe cât și
acceleratoare/incubatoare), cu scopul de a identifica aspectele pozitive pentru a promova
cele mai bune practici și pentru a eficientiza proiectarea activităților viitoare.
Pagina 373 din 508

Identificarea unei serii de recomandări rezultate din cercetările derulate în cadrul
proiectului Startup Europe și a altor cercetări pentru a crea un plan clar de acțiune pe o
perioadă de cinci ani;
Colectarea și publicarea consecventă a datelor referitoare la investiții și startup-uri în toate
statele membre, inclusiv standardizarea practicilor privind colectarea și publicarea acestor
date.
Identificarea modalitatății oprime de introducere a unei clasificări sectoriale adecvată
pentru organizațiile digitale;
Crearea de linkuri în seturile de date ale registrelor de afaceri pentru a facilita legăturile
dintre întreprinderile din diferite regiuni.
Toate acestea reprezintă recomandări de care trebuie să țină seama și cu care trebuie să se
alinieze inclusiv sistemul reglementativ din România, atât în zona particulară a legislației business
angels, cât și în zonele legilsației din domeniul startup-urilor, educației, inovării și tehnologiei etc.
Astfel, legea business angels, reprezintă, așa cum am mai arătat și anterior pe parcursul acestui
studiu doar una din piese puzzle-ului care trebuie pus la punct în mod riguros și eficient pentru a
asigura un ecosistem funcțional și astractiv care la rândul său să genereze crearea de locuri de
muncă, dezvoltarea unei economii inovative bazate pe o creștere economică solidă și durabilă.
Care este situația acestui ecosistem necesar dezvoltării start-up-urilor, inclusiv cele ce
benficiază de investiții de tip business angels în România?
Dacă la nivel european cercetările și datele statistice existente indică un număr total de
828982 startup-uri cu un venit total de 426 miliarde EUR, cu un număr de 4,52 milioane de angajați
și beneficiare ale unor investiții totale de 36 miliarde EUR, în cazul României cu focalizare pe
hub-ul București au fost identificate 120 de startup-uri.
Precizarea în acest context este că doar aceste inițiative antreprenoriale îndeplinesc
caracteristicile startup-urilor inovative prezentate anterior și au beneficiat de investiții de tip
business angels sau capital de risc, autohtone sau străine și au ales drept zonă de implantare
teritoriul României. Destul de multe dintre acestea au ales calea delocalizării din motive printre
care se regăsește, cu siguranță, așa cum vom vede ulterior și cadrul legislativ.
Conform ultimelor date centralizate de către Institutl Național de Statistică, în România
anului 2016, au fost înființate în medie, aproximativ 14.000 de firme la nivelul unei regiuni de
dezvoltare, primul loc fiind ocupat de către regiunea Bucuresti- Ilfov, iar ultimul de către regiunea
Sud Vest Oltenia. Această situație este un indicator corelat în mod direct cu destinația investițiilor
de tip business angels în start-up-urile competitive pe plan național și internațional.
Pagina 374 din 508

Graficul nr.27.3.7. Număr întreprinderi nou înființate în Români, pe regiuni de
dezvoltare (2016, număr)
Sursa: date INSSE prelucrate de autor
Astfel, aproape un sfert din companiile înființate în România aleg regiunile cu un ecosistem
dezvoltat, unde este localizat și gravitează atât capitalul authton cât și cel străin. Graficul de mai
jos prezintă aceeași situație din perspectiva distribuției procentuale pe cele 8 regiuni de dezvoltare
ale României. Corelația directă a acestora cu nivelul de dezvoltare economico-socială este
evidentă.
Graficul nr.27.3.8. Număr întreprinderi nou înființate în Români, pe regiuni de

dezvoltare (2016, ponderi)
Sursa: date INSSE prelucrate de autor
Pentru anul 2018 - luna iunie, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, conform
statisticlor ONRC, numărul întreprindelor nou înființate pe domenii de activitate, este, în general
în scădere relativă, mai puțin pentru domeniul agricol. Motivele sunt diverse, iar în cadrul acestora
trebuie luate în considerare inclusiv programele finanțate din fonduri europene ce finanțează start-
up-urile din România, deși, acesta nu se reflectă într-o creștere punctuală (cel puțin nu momentan).
Pagina 375 din 508
Singurul domeniu de activitate care înregistrează o creștere a numărului de înmatriculări este
agricultură, silvicultură și pescuit. Pentru toate celelalte domenii de activitate, anul 2018 reflectă
o reducere a numărului de companii.
Și în această situație, reducere își pot găși explicația în modificările aduse zonei fiscale,
inclusiv fiscalității din domeniul muncii, creșterea salariului minim pe economie, lipsa
stimulentelor pentru investitori - inclusiv business angels etc. Aceasta este zona care trebuie
ajustată destul de rapid prin modificarea, adaptarea și menținerea pe termen mediu și lung a
reglementărilor în vigoare referitoare la investiții. Aceste ajustări pot inclusiv preveni sau
atenua o viitoare încetinire a actualei creșteri economice bazate pe consum și înlocuirea absolut
necesară a acesteia cu una bazată pe creșterea valorii adăugate din economia reală. Investițiile
generatoare de productivitate și plus valoare în economia reală trebuie să reprezinte principalul
reper în croirea acestor acte normative.
Graficul nr.27.3.9. Număr întreprinderi nou înființate în România, pe domenii de

activitate (comparativ iunie 2018- iunie 2017)
Sursa: date ONRC prelucrate de autor
Pagina 376 din 508

Revenind la sursa evoluțiilor mediului de afaceri, graficul de mai jos prezintă structura
sprijinului public, acordat la nivelul pieței muncii din România. Ponderea acordată stimulentelor
pentru start-up-uri reprezintă este cea mai redusă, deci este evidentă nevoia de intervenție în
domeniu, chiar în mod indirect prin susținerea și direcționare investițiilor de tip business-angels.
Graficul nr.27.3.10. Stimulente publice acordate pieței muncii din România, pe

categorii (2007 -2016, valoare EUR)
Conform datelor existente la momentul dat, legislația din domeniul investițiilor de tip
business angels ar trebui să încurajeze finanțarea start-up-urilor din domeniile:
TIC - tehnologia informației și comunicării. Sectorul TIC a crescut considerabil în
anumite regiuni din România, și reprezintă un sector strategic, cu un avantaj competitiv
real. În condițiile în care, nivelul de educație din domeniu se prezintă în România la niste
standarde calitative de excelență, provocarea ce trebuie adresată este legată de investiții,
inclusiv a celor de tip business angels, care mai târziu reprezintă o bază bună pentru
dezvoltarea unui ecosistem inițial în jurul elementelor de bază ale instituțiilor educaționale
și ale unor întreprinderi mari formarea de oameni talentați la locul de muncă, care pot (mai
târziu) să înceapă noi afaceri. În regiunile mai avansate din punct de vedere economic,
sectorul public a sprijinit parțial dezvoltarea întreprinderilor TIC prin crearea de cereri
pentru soluții de guvernare electronică. Un alt avantaj al acestor start-up-uri este nevoia de
Pagina 377 din 508

capital relativ redusă. Regiunile cu costuri reduse ale forței de muncă pot beneficia în
special de pe urma aceastei strategii.
Cunoașterea și economia creativă, din nou parte a sectorului terțiar în creștere, arată, de
asemenea, o evoluție generală pozitivă și perspective, inclusiv pentru România. Acest
sector se dezvoltă cel mai bine în regiunile care au deja o dezvoltare economică bună /
accesibilitate ridicată. Potențialul economiei cunoașterii este strâns legat de starea de
dezvoltare economică, deoarece subsectoarele sale (servicii de afaceri și financiare,
arhitecți, entități din domeniul inovării cercetare-dezvoltare, recreere, arte, media,
telecomunicații etc.) depind în mod semnificativ de stadiul dezvoltării economice din
regiune, adică potențialul său de dezvoltare este mai limitat în regiunile îndepărtate.
Economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon prezintă costuri investiționale relativ
ridicate pentru start-up-uri și, prin urmare, se bazează într-o anumită măsură pe sectorul
public ca și client și prin încadrarea cererii din sectorul privat prin stabilirea de standarde.
Astfel, există un imperativ pentru un sprijin public puternic pentru dezvoltarea economiei
cu emisii reduse de carbon. Este important acest lucru prin stabilirea unor standarde la nivel
național, de ex. pentru clădirile cu emisii scăzute de dioxid de carbon, transportul (durabil)
și sectorul energetic, pe lângă setul normal de intervenții publice pentru a sprijini noile
tehnologii (platforme de lansare, clustere etc.). În plus, există potențial pentru achizițiile
publice de inovare care pot fi implementate pentru a fi favorabile start-up-urilor.
Un alt argument în favoare susținerii prin intermediul legislației a investițiilor de tip
business angels în start-up-urile din subsectoarele moderne și orientate spre viitor din cadrul este
argumentată inclusiv de faptul că acestea, pe perioada ultimei crize economice au înregistrat o
rezistență mai mare, iar sectorul TIC a fost chiar dinamic. Pentru aceste subsectoare, o structură
Triple Helix densă în rețea este esențială pentru a valorifica potențialul și pentru a dispersa riscurile
inovării și cercetării și dezvoltării. Acest lucru este valabil mai ales pentru TIC și cunoașterea și
economia creativă, dar și pentru anumite subsectoare ale economiei cu emisii reduse de carbon.
Conform metodologiei de cercetare asumate pentru prezentul studiu și descrise anterior,
am punctat analiza teoretico-statistică cu elementele aplicative generate de aplicarea tehnicii
interviurilor realizate cu beneficiarii, respectiv potențialii beneficiari de investiții de tip business
angels din România. Scopul principal al acestor interviuri a fost de a identifica probleme cu care
se confruntă acestia în diferitele etape de relaționare formală și informală cu investitorii business
angels, respectiv cu autoritățile publice din România, având în vedere faptul că principalul rol al
legislației din domeniu, în momentul și contextul existent este acela de mecanism suport pentru
dezvoltarea unui mediu de afaceri stabil, previzibil, eficient și generator de valoare economică și
bunăstare economico-socială.
Pagina 378 din 508
Pornind de aici, de la aceste ipoteze fundamentale ale cercetării am analizat evoluția și
dezvoltarea a 9 start-upuri de succes pornite din românia ultimilor 20 de ani pentru a putea
identifica atât eventuale probleme ce ar putea fi rezolvate și cât și semnalele și motivațiile din
spatele anumitor evoluții ce, într-o altă alternativă de dezvoltare ar fi putut aduce plus valoare
suplimentară economiei româneşti. Aici, nu întâmplâtor, am abordat anterior tematica migrației
startup-urilor născute în medii neprielnice sau ineficiente către ecosisteme de afaceri dezvoltate,
stabile și eficiente.
Uipath este primul unicorn (startup evaluat la peste 1 miliard USD) care a pornit din
România în anul 2012 sub forma unui browser web pentru consumatori și care ulterior a evoluat
către zona de software ce oferă sprijin robotic pentru diverse sarcini repetitive. La 6 ani de la
lansare, compania are peste 700 de clienți în lumea întreagă, în special în SUA, motiv pentru care
(și poate nu numai) s-a mutat la New York, ajunge în 2018 la un nivel al veniturilor undeva între
50 și 100 milioane USD. Pe ce s-a bazat dezvoltarea? În primul rând pe avantajul competitiv clar
al României în domeniul IT - resursă umană foarte bine pregătită care performează, cu un potențial
enorm de creștere. Apoi, au venit investiții de aproximativ 153 milioane USD "conduse de fondul
de investiţii Accel şi sprijinită de Capital G, fondul de investiţii al Google, şi Kleinder Perkins
Caufield&Byers, cărora li s-au alăturat Earlybird, Credo Ventures şi Seedcamp" și estimând
valoarea companiei la peste 1,1 miliarde USD281. Care a fost spijinul public acordat de statul român
și sistemul public din România acestui unicorn? Greu de localizat. Dincolo de beneficiile fiscale
acordate în mod adecvat anterior programatorilor, producătorilor de software din România care
sunt "responsabili" pentru avantajul competetiv mai sus menționat, mai nimic. Oricum capitalul
autohton ar fi fost cu mult depășit de amploarea investiției necesare acestui tip de lansare.
Același avantaj competitiv al României din zona IT a generat dezvoltarea unui alt startup
de succes - Zitec - dezvoltator de aplicații online localizat la Brașov și București. Cu o cifră de
afaceri de peste 6 milioane de EUR, Zitec derulează în 2018 peste 600 de proiecte pentru peste
350 de clienți internaționali, dar dezvoltă și un produs propriu - "peste 30% din veniturile
companiei provin din proiecte externe,dezvoltate pentru partenerii din SUA, Canada, Marea
Britanie, Germania, Elveția, Italia sau Olanda. Clienții Zitec activează în industrii variate precum
fintech, logistică sau e-commerce. Printre cei mai importanți clienți internaționali ai Zitec se
numără The FundWorks, Sandton Capital, TechSoup Global, Amadeus, iELM, iar în România:
SameDay Courier, PayU, Flanco, Depanero, Noriel, Prețuri Pentru Tine, InstantFactoring.com
sau Network One Distribution"282. "În 2017, Zitec a primit o investiție în valoare de 1,7 milioane
281
*** - https://www.agerpres.ro/economic/2018/03/06/reuters-firma-romaneasca-uipath-este-lider-în -
automatizarea-proceselor-unei-companii--67847;
282
*** - https://start-up.ro/zitec-amenajeaza-sediu-nou-în -bucuresti-cu-peste-400-000-de-euro/;
Pagina 379 din 508
de euro de la Dante International (compania din spatele eMAG)"283. Ca și model de dezvoltare
antreprenorul a ales soluția dezvoltării de noi startup-uri internaționale, materializând modelele pe
care le analizam anterior punctând relevanța antreprenorilor deveniți investitori - business angels,
odată ce experiența de la nivelul mediului de afaceri le permite. Zitec a investit încă din 2011 în
startup-ul Zipongo care a primit finațări de peste 50 milioane de EUR și ale cărui produse sunt
utilizate de o gamă largă de mari companii internaționale. Elementul cheie aici este know-how-ul
din zona IT cu care vin acești antreprenori în colaborarea cu startup-urile internaționale ce
beneficiază de finanțare, dar care nu dispun de dezvoltare în zona tehnică, și mai curând doar de
zona de model de afaceri.
Cyber Swarm este un startup ce aduce pe piață produse din domeniul securității cibernetice
pentru industria automotive, zona de roboți industriali sau routere, switch-uri etc. Acesta s-a
dezvoltat ca urmare a unei investiții business angel de peste 1 milion de dolari din partea
investitorului Tim Draper provenit din Sillicon Valley. “Am primit un seed ok pentru dezvoltarea
primelor iterații fără mari probleme. Avem și un parteneriat cu o companie japoneză destul de
importantă. Probabil că ei vor deveni primii noștri clienți. Prima investiție a fost de peste un
milion de dolari, iar valoarea companiei e undeva pe la 10 milioane de dolari. Următoarea rundă
de investiții va fi, probabil, între 5 și 10 milioane de dolari” spune fondatorul. Zona care ne
interesează din pesprectiva legislației business angels din România este reprezentată de faptul că
nici până acum compania nu a deschis un cont bancar românesc, ci doar unul în SUA. Compania
nu este nregistrată în România, având nevoie pentru acest lucru de aprobarea guvernatorii statelor
americane Delaware și din California pentru acest lucru, iar angajații sunt remunerați cu bitcoin
prin intemediul unui alt startup sprijinit de către același investitor.
Motivele acestei abordări ar trebui să ridice și probleme, dar să și genereze, în mod aproape
automat, răspunsuri legate de mediul investițional și de afaceri din România.
Serafim Technologies este încă un start-up de succes din România care a beneficiat de
finanțare după ce si-a reorientat destul de serios ideea antreprenorială din domeniul agriculturii de
la utilizarea de drone în agricultură către un sistem de tip analiză de date (data anlytics) care
monitorizează actualmente peste 100.000 hectare de teren. Deși au avut oportunitatea de a pleca
către țări din UE, au decis să rămână pentru a exploata nevoile IT în creștere ale fermierilor români
care dezvoltă o piață destul de interesantă la momentul actual.
Baro.io a primit o primă investiție seed de la fondul de investiții Fribourg Capital pentru
lansarea pe piață de campanii de marketing digital. Startup-ul a fost lansat în 2016 de către un
antreprenor român în parteneriat cu unul francez și a dezvoltat o tehnologie de automatizare a unei
283
Idem;
Pagina 380 din 508
campanii de marketing online pe Facebook. Un rol esențial în această dezvoltare îi revine
acceleratorului Spherik de la Cluj care a permis creșterea de 4 ori a numărului de campanii
procesate lunar.
Frisbo este startup-ul care a lansat în România prima platformă de e-fulfillment născută la
Brașov și extinsă la București și Cluj după o investiție de 250.000 din partea unui business angel
autohton. Platforma nu este singura inițiativă de afaceri a antreprenorului și are în vedere
extinderea în plan regional prin abordarea bazată pe activarea spațiilor de depozitare neutilizate,
mai curând decât construirea unora noi. Și mai recent, compania care a preluat depozitarea și
procesarea de la marile magazine online, a beneficiat de o altp investiție majoră corespunzătoare
stadiului de dezvoltare în care se află - 500.000 de EUR având ca sursă compania Neogen.
Compania evaluată la peste 3 milioane EUR operează hale în Brașov, Giurgiu și Cluj, având
perspectiva de a deveni cel mai mare depozitator din regiune fără a deține de fapt spații de
depozitare.
Doclandia este rezultatul unei investiții inițiale de 500.000 EUR, o platformă online ce
oferă în timp real soluții medicale profesionale și specializate la cele mai comune probleme de
sănătate ale societății actuale. Afacerea este una 100% românească și are la bază o investiție a unei
familii de antreprenori clasați în top-ul Capital al milionarilor din România.
Ideea de afaceri cu case de marcat virtuale a Ebriza a beneficiat de o primă investiție din
partea Risky Business de la Cluj împreună cu un co-investitor privat ce poate fi asimilat unui
business angel, devenind mai mult decât un simplu soft și încorporând mai multe soluții utile
comercianților. Astfel, Ebriza pune la dispoziția comercianților "un dashboard, nomenclator, POS
- emitere bon fiscal, rapoarte contabile și vizualizare comenzi, fără limită de utilizatori sau
gestiuni "284. În faza ulterioară de dezvoltare, startup-ul Ebriza a primit o nouă finanțare de
300.000 EUR, crescând valoarea companiei la 1,5 milioane EUR. Concomitent, antreprenorii au
adus și o investiție proprie de aproximativ 100.000 EUR.
Ca urmare a analizei lansării și dezvoltării acestor startup-uri și a analizei pe bază de
interviu cu fondatori ai unor astfel de startup-uri a putut identifica o serie de element esențiale de
luat în considerare în momentul deisgn-ului sistemului reglementativ ce privește investitorii
business angels, de această dată din perspectiva beneficarilor investițiilor acestora.
Astfel, principalele aspecte identificate la nivelul startup-urilor studiate din perspectiva
ajustării legislației business angels pot fi sintetizate după cum urmează:
majoritatea pornesc de la o investiție inițială destul de redusã - chiar dacã în unele cazuri
aceasta merge pânã la 100.000 EUR, luând în considerare și startup-urile mai micuțe care
284
*** - https://start-up.ro/ebriza-primul-serviciu-de-pos-gratuit-din-romania/;
Pagina 381 din 508
nu ajung la acest punct de scalare și proiectare regionalã sau internaționalã, media
investiției inițiale se situează în jurul valorii de 50.000 EUR. Nivelul este unul destul de
redus dacă este să comparăm cu investiția medie din Europa (care este de aproximativ
120.000EUR în 2017 conform 2017 Halo Report;
marea majoritate a startup-urilor de succes din România se situează în zona avantajului
competitiv din domeniul IT, indiferent că aplicabilitatea ulterioară se regăseste în comerț,
agricultură, servicii etc.;
din perspectiva caracterului inovativ al acestui gen de afaceri, startup-urile româneşti vin
cu idei dintre cele mai inovatoarea permanent conectate nu doar cu tehnologia și prezentul
societății informaționale, dar și proiectate în viitor, cu o previziune reală în ceea ce privește
trendurile societății și economiei pe plan global;
ponderea destul de semnificativă ca valoare, mai ales în contextul valorii medii reduse a
investiției inițiale, pentru capitalul străin. Deși sunt evidente beneficiile unor investiții
străine, chiar pe zona de suplimentare a deficitului de capital autohton, există semnale
pentru ajustarea legislației naționale pentru încurajarea invesțiilor de capital autohton;
elementele centrale pe care se concentrează startup-urile sunt: capitalul uman - resursa
umană înalt calificată, talentul, dincolo de pregătirea profesională universitară de nivel
mediu, aceste afaceri caută vârfurile sistemului educațional; know-how-ul din nou extrem
de specializat (companiile româneşti, pornind de la același avantaj competitiv și resursă
umană înalt calificată în domeniul tehnologic, vin cu know-how-ul din acest domeniu,
chiar și în constituirea unor startup-uri din afara țării, ca investiții secundare, pentru a
compensa și completa know-how-ul acestora pe zona modelelor de business);
marea majoritate a startup-urilor ridică problema nediferențierii tratamentului legal/fiscal
între marile companii și startup-uri, aspect extrem de necesar, consideră antreprenorii în
încurajarea pe de o parte a inițiativelor și pe de altă parte a investițiilor, inclusiv de tip
business angels, pe o piață autohtonă destul de restrânsă și limitată când vorbim despre
sprijinul financiar acordat;
din punct de vedere fiscal, în cazul tuturor startup-urilor din România se observă sub o
formă sau alta impactul nivelului ridicat al fiscalității muncii;
ecosistemul de startup-uri din România, antreprenorii, dar și investitorii, fie pornind din
zona specificului național reflectat la nivel educațional, fie prin influența unui mediu
economico-social instabil, sub semnul permanentei instabilități și lipse de predictibilitate,
este unul caracterisat de un grad ridicat al aversiunii față de risc. Varianta identificată ca
fiind cea mai răspândită se încadrează în tipicul - risc mediu - câstig mediu, destul de
corelat cu realitatea actuală, mai curând decât cu previziunea pe termen lung.
Pagina 382 din 508
există informații referitoare la existența Legii 120/2015, dar acestea sunt sumare și nu
există semnale legate de beneficiile, chiar și potențiale ale acesteia. Punctele de vedere
identificat se cantonează mai degrabă în zona regândirii complete a abordării investițiilor
individuale business angels și a suportului acordat ecosistemului de startup-uri din
România, decât în zona dezvoltării unui mecanism de aplicabilitate a acestei legi.
Relativ la toate aceste aspecte constatate, în cadrul secțiunii de concluzii și recomandări
vom formula aspecte specifice, de care considerăm că trebui să se țină cont în formularea legislației
referitoare la investițiile individuale de tip business angels.
27.4 Derulare interviuri cu potențiali beneficiari de finanțare din partea BA

(etapa 1)
27.4.1 Interviu cu antreprenor potențial #1
Data: 13.07.2018
1. Aveți experiență ca antreprenor? Dacă da, în ce constă aceasta?

Nu am experiență ca antreprenor, însă lucrez în cadrul unei firme în care am învățat
oarecum să fiu. Fiind un cadru restrâns de persoane angajate, am avut șansa să văd cum evoluează
și poate să crească o firmă. De asemenea, cred că ideea de a deveni antreprenor mi-a venit după
ce am considerat că firma în cadrul căreia lucrez este propria mea firmă.
2. Care credeți că sunt atuurile dvs. ca potențial antreprenor?

Atuurile mele ca antreprenor consider că sunt:
- viziunea către prosperitate,
- dorința de mai mult;
- responsabilitatea;
- devotamentul față de un lucru început.
3. Care este ideea dvs. de afaceri?

Ideea mea de afacere este o fabrică de biscuiți de diferite tipuri și pentru diferite gusturi.
Doresc să ating o paletă vastă de produse pe care o voi oferi consumatorilor.
4. Ați conceput un plan de afaceri? Dacă da, l-ați prezentat unui potențial partener de
afaceri/finanțator? Există un prototip creat/ideea dvs. de afaceri a fost validată?
Prin prisma meseriei pe care o practic de patru ani, de analist financiar în cadrul unei firme
de consultanță în domeniul fondurilor europene, am scris o mulțime de planuri de afaceri pentru
clienții firmei.
Pagina 383 din 508
5. Care credeți că sunt avantajele afacerii dvs.?
Avantajele afacerii mele sunt legate de experiența mea în gestionarea de proiecte cu
finanțare nerambursabilă europeană și guvernamentală.
Alte avantaje sunt legate de calitatea produselor realizate, de tipurile și sortimentele oferite
clienților, modul de prezentare a produselor și multitudinea ofertei care acoperă o marjă largă de
piață.
6. Care credeți că sunt punctele slabe ale afacerii dvs.?

Firmă la început de drum, slaba dotare cu echipamente necesare desfășurării procesului de
producție, lipsa unui mijloc de transport adecvat activității de aprovizionare și desfacere.
7. Considerați că dvs. aveți cunoștințele și abilitățile necesare pentru a implementa ideea de afaceri?
Consider că am abilitățile necesare pentru implementarea strategiei și viziunii firmei mele,
experiența dobândită în cei patru ani de activitate desfășurați în cadrul firmei de consultanță.
8. Dispuneți de întregul capital necesar pentru finanțarea afacerii? Dacă nu, la ce surse de finanțare
v-ați gândit să apelați? Sunt acestea suficiente?
Nu dispun de sumele necesare pentru finanțarea afacerii. Pentru a completa capitalul social
care a fost depus la înființarea firmei, voi apela la implementarea unui Program Start-up Nation
pentru dotarea firmei cu echipamentele necesare activității productive și totodată voi accesa și
Programul Start-up Plus. Am planurile de afaceri pregătite și aștept lansarea sesiunilor de
depunere.
9. Ați accepta un partener de afaceri în firmă? Sunteți dispus să renunțați parțial la controlul afacerii
dvs., prin transferul unei părți din capitalul social către unul sau mai mulți parteneri de afaceri?
Sigur că aș accepta. Sunt deja asociată cu altcineva în această firmă. Consider că este util
și de mare ajutor să ai alături oameni competenți, serioși și cu care rezonezi.
10. Știți ce este un investitor business angel? Ați accepta să vă asociați cu un astfel de investitor? Ce
condiții ați pune pentru a accepta să vă asociați cu un investitor business angel?
Știu ce este un investitor business angel și cred ca m-aș asocia. Condiții ar fi legate de
aportul la capitalul social și de gradul de gestionare și implicare în administrarea afacerii.

Nu, nu am participat niciodată.
Pagina 384 din 508
Da. Marius Ghenea, Florin Talpeș, Dragoș Atanasiu.

Da. Dintre facilitățile fiscale pot aminti scutirea impozitului pe veniturile obţinute din
dividende pentru o perioadă de trei ani, precum şi scutirea de la plata impozitului pe exit, în cazul
în care investitorul vrea să îşi vândă acţiunile după trei ani de la investiţie.
Da. Legea reglementează facilitățile fiscale pentru investitorii individuali-business angels
care pot beneficia de facilităţi fiscale, prin dobândirea de părţi sociale prin investiţii în
microîntreprinderi şi întreprinderi mici.

Implicarea statului este utilă în toate domeniile de activitate, iar în acest domeniu cu atât
mai mult. Este necesară abordarea cu foarte multă seriozitate și constanță, în așa fel încât să se
creeze un cadru fiscal în care micii antreprenori să poată beneficia de facilități fiscale.
- Scutiri de la plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor pe o perioadă de trei ani;
- Facilități la crearea de noi locuri de muncă (acordarea de subvenții pentru fiecare loc de
muncă nou creat pe o perioadă de trei ani, în cuantum care să acopere venitul salarial plus
obligațiile angajatorului).
Finanțările nerambursabile în cuantum de 100% în ceea ce privește achiziția de
echipamente necesare procesului de producție, precum și pentru echipamente IT și programe
software.
18. Analizând opțiunile de finanțare a unui start-up (împrumuturi bancare, sprijin guvernamental,
Da. Orice finanțare este necesară la începerea unei afaceri.
Consider că investiția din partea unui business angel român este o opțiune foarte atractivă
din mai multe puncte de vedere:
Pagina 385 din 508

- Decizia unui business angel de a investi în afacerea ta este o primă recunoaștere a fezabilității
business-ului;
- Experiența business angel-ului român în gestionarea afacerii reprezintă de asemenea un atu
față de ceilalți competitori;
- Implicarea financiară și gestionarea afacerii conferă start-up-ului o siguranță și o determinare
în impunerea pe piață.
19. Credeți că sistemul național fiscal din România (taxe, sprijin guvernamental) ajută investitorii
individuali (angel) români să investească în start-up-uri din România? Ce credeți că nu
funcționează în România în domeniul finanțării start-up-urilor prin intermediul investitorilor
business angels și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită situația?
Legea 120/2015 a reglementat această activitate și a acordat o serie de facilități fiscale care
fac ca domeniul să devină atractiv, pot exemplifica scutirea impozitului pe veniturile obţinute din
dividende pentru o perioadă de trei ani, precum şi scutirea de la plata impozitului pe exit, în cazul
în care investitorul vrea să îşi vândă acţiunile după trei ani de la investiţie.
Sunt multe alte aspecte care ar trebui sa fie acoperite în domeniul afacerilor.
27.4.2. Interviu cu antreprenor potențial #2

Data: 16.07.2018

În momentul de față urmăresc să îmi deschid o afacere, însă aceasta este prima afacere,
deci nu pot spune că am o experiență.

Ca potențial antreprenor, eu consider că am următoarele atuuri:
- Dețin cunoștințe de contabilitate și analiză financiară;
- Am un mod de gândire strategic;
- Mă informez continuu în ceea ce privește antreprenoriatul modern;
- Investesc permanent în dezvoltarea mea personală;
- Am un plan de afaceri și o imagine asupra afacerii pe care vreau să o demarez.
Pagina 386 din 508

Ideea mea de afaceri se bazează pe conceptul coffe to go, însă este axat pe zona de drive și
se adresează în special șoferilor. Aceasta este un COFFEE DRIVE, este ceva ce se găsește foarte
rar în momentul actual pe piața din România, are caracter inovativ și potențial de extindere.
4. Ați conceput un plan de afaceri? Dacă da, l-ați prezentat unui potențial partener de afaceri/finanțator?
Există un prototip creat/ideea dvs. de afaceri a fost validată?
Ideea mea de afaceri are un plan în spate care să o susțină, urmăresc ca pe parcursul
implementării să reușesc să atrag investitori, însă afacerea mea încă nu a fost demarată și nu are
încă un MVP sau un prototip care să o valideze.

- Un COFFEE DRIVE te scutește de problema găsirii unui loc de parcare atunci când vrei să îți
cumperi cafea, iar odată cu asta vei economisi și timp;
- Cafeaua îți este servită fără ca tu să de dai jos din confortul mașinii;
- Afacerea nu are concurență directă pe piață.
Este ceva inovativ, iar conceptul de coffee to go este într-o continuă creștere.

- Faptul că afacerea necesită o investiție inițială mare este un dezavantaj în ceea ce privește
crearea unui prototip al afacerii, deoarece nu pot evita acele costuri uriașe;
- Afacerea este una nouă ce nu se regăsește pe piață, iar clienții ar putea fi reticenți față de produs.
Da, consider că dețin cunoștințele necesare, cel puțin teoretic, însă nu voi ezita să apelez la
consultanță în momentul demarării afacerii.
8. Dispuneți de întregul capital necesar pentru finanțarea afacerii? Dacă nu, la ce surse de finanțare v-ați
gândit să apelați? Sunt acestea suficiente?
În momentul de față am aplicat pentru programul Start-Up Nation, însă finanțarea de acolo
nu este suficiență pentru a acoperi întreaga investiție.
Ca sursă potențială de finanțare, urmăresc atragerea unui investitor ce are un interes în ceea
ce privește creșterea și dezvoltarea afacerii, și totodată evit împrumuturile bancare.
9. Ați accepta un partener de afaceri în firmă? Sunteți dispus să renunțați parțial la controlul afacerii dvs.,
prin transferul unei părți din capitalul social către unul sau mai mulți parteneri de afaceri?
Pagina 387 din 508

Dacă acel partener ar avea cunoștințe mai bune și experiență în ceea ce privește înființarea
și dezvoltarea unui start-up, aș considera asta ca un punct tare al afacerii mele.
10. Știți ce este un investitor business angel? Ați accepta să vă asociați cu un astfel de investitor? Ce condiții
ați pune pentru a accepta să vă asociați cu un investitor business angel?
Da, cunosc ce este un business angel, aș accepta ajutorul acestuia atât pe partea financiară,
dar mai ales pe partea de cunoștințe și experiență în afaceri.
Aș prefera să păstrez majoritatea și controlul afacerii. Nu cred că aș ceda mai mult de 30%
din afacere.

Da, am participat la o competiție de pitch-uri antreprenoriale, unde am luat chiar locul 1.
Investitori români:
- Marius Ghenea;
- Dragoș Anastasiu
- Cristian Onețiu;
- Radu Georgescu.

Momentan nu cunosc care sunt facilitățile primite de aceștia.
Nu cunosc respectiva lege, însă am să mă informez la momentul potrivit.

Având în vedere că statul este un element care stimulează și moderează economia unei țări,
cu siguranță este importantă implicarea și în cazul încurajării investitorilor de tip Business Angels,
ca sursă de finanțare.
În primul rând sunt încă mulți tineri care poate au o idee, dar nu au cunoștințe legate de
antreprenoriat și nu cunosc încă termenul de business angel.
Consider că stimularea educației antreprenoriale în rândul celor tineri i-ar face mai
conștienți pe aceștia de faptul că există și această sursă de finanțare, și totodată i-ar face pe
Pagina 388 din 508
antreprenori să fie mai conștienți de afacerea pe care vor să o demareze în sensul că nu pot obține
finanțare de la un business angel fără să aibă un plan de afaceri și o echipă în spatele afacerii.
Având în vedere că este un start-up, ar trebui să fie finanțat cu ceva care să nu includă
costuri, iar ideal pentru această afacere este finanțarea prin programul start-up nation unde banii
sunt nerambursabili.
O sursă ideală și fără obligații ar fi contribuția proprie, însă suma necesară este mult prea
mare.
18. Analizând opțiunile de finanțare a unui start-up (împrumuturi bancare, sprijin guvernamental, fonduri
de capital etc.), considerați că investiția din partea unui business angel român este o opțiune atractivă?
Detaliați.
Din punctul meu de vedere, finanțarea printr-un credit bancar nu este o opțiune la început.
În primul rând că nu îl putem obține pe acea firmă neavând activitate, și în al doilea rând există
costuri ale respectivului credit care cu greu pot fi acoperite la început.
Banii primiți din fonduri guvernamentale sunt o opțiune bună, însă totodată impun și
condiții pentru a-i obține, însă ai avantajul că nu sunt costuri ale sursei de finanțare.
La fel ca și în cazul finanțării prin credit, și finanțarea de tip business angel are un cost,
însă diferența este că respectivul investitor se implică în lansarea și susținerea afacerii și are un
interes ridicat în a-ți dezvolta afacerea și a deveni cât mai profitabilă. Din acest punct de vedere,
acest tip de finanțare este mult mai atractivă.
individuali (angel) români să investească în start-up-uri din România? Ce credeți că nu funcționează în
România în domeniul finanțării start-up-urilor prin intermediul investitorilor business angels și cum
credeți că ar putea fi îmbunătățită situația?
În momentul actual, în România principala problemă de care se lovesc toții investitorii și
antreprenorii este birocrația.
Faptul că aceasta îngreunează mult mersul economiei pentru unii este un factor decizional
în deschiderea sau investiția într-o afacere în România.
O soluție pentru încurajarea antreprenoriatului și stimularea investițiilor este accelerarea
circuitului economic al țării prin diminuarea birocrației și simplificarea procedurilor în ceea ce
privește documentația aferentă circuitului economic dintr-o întreprindere.
Pagina 389 din 508
N/A
27.4.3 Interviu cu antreprenor potențial #3

Data: 25.07.2018

Nu. Am avut colaborări în trecut, în afara serviciului de bază, cu un antreprenor, dar nu am
fost asociată în nicio firmă.

Atuurile mele sunt legate de experiența în domeniul bancar, unde am intrat în contact cu
numeroși antreprenori și am ajuns astfel să cunosc destul de bine piața, dar și problemele cu care
se confruntă întreprinzătorii.
În calitate de viitor antreprenor, aș enumera următoarele atuuri:
- imaginația;
- creativitatea;
- perseverența;
- spiritul de echipă;
- atenția la detalii;
- onestitatea.

Doresc să îmi deschid un magazin online de rochii de mireasă.
În baza rețelei mele de contacte, pot realiza colaborări cu câteva firme care confecționează
rochii de mireasă, eu urmând să intermediez contactul dintre cumpărător și confecționer, care se
va realiza în mediul virtual. Magazinul online nu își propune să elimine total contactul dintre
producător și client, acesta nefiind posibil într-un domeniu în care produsele sunt făcute pe
comandă, ci doar să vină în întâmpinarea clienților care nu au timpul necesar pentru a sonda piața,
pentru a vizita magazinele fizice sau pentru a participa la târgurile de nunți.
Nu am conceput un plan de afaceri.
Am ideea de afacere conturată, am discutat-o cu câțiva amici, pentru a vedea dacă este
posibil să realizez un parteneriat. Consider, pe baza aprecierilor mele și a informațiilor pe care le-
am strâns, că afacerea este fezabilă.
Pagina 390 din 508
Cunosc piața locală destul de bine, datorită unor colaborări anterioare. De asemenea,
online-ul a început să se dezvolte foarte mult și cred că are potențial de dezvoltare chiar și într-o
zonă rezervată, în mod tradițional, magazinelor clasice.
În prezent, aproape orice tip de produs sau serviciu este oferit spre vânzare în mediul
online. Tinerele generații preferă să utilizeze gadget-urile și să facă comenzi online pentru o
varietate de produse, evitând contactul fizic cu lucrătorii comerciali din magazine. Un astfel de
trend al pieței va afecta și piața rochiilor de mireasă, unde un magazin online aduce mai aproape
vânzătorii și cumpărătorii și reduce timpul necesar pentru prospectarea pieței.
Magazinul își propune să acopere o zonă de nișă, cum sunt clienții care nu au timpul
necesar pentru a vizita magazinele staționare (un exemplu de clienți îl pot reprezenta românii
plecați în străinătate, care se întorc în țară pentru a se căsători și care își pot astfel contracta rochia
de mireasă în avans; atunci când ajung în țară, pot face direct măsurătorile și probele la croitor).
Practic, startul afacerii va însemna țintirea clienților care nu doresc să aloce timp pentru sondarea
pieței și tinerii care preferă să comande totul online. Ulterior, odată cu dezvoltarea domeniului, tot
mai multe persoane se vor muta în online, unde vor putea face comparații între produsele oferite
de diferite magazine și vor putea plasa o comanda sau solicita o întâlnire pentru prezentarea ofertei
de produse.
Un alt avantaj, deloc de neglijat, este capitalul necesar, care poate fi dimensionat în funcție
de resursele disponibile. Cea mai mare sumă va fi investită în portalul online, astfel că, pentru
început, nu va fi nevoie de o sumă foarte mare. Pe măsură ce afacerea va avea succes și va produce
cash flow, voi aloca, prin autofinanțare, și alte resurse în dezvoltarea magazinului online, dar și în
extinderea ofertei de produse/servicii și în extinderea rețelei de furnizori/parteneri de afaceri.

Punctele slabe sunt legate, în general, de cele referitoare la dezvoltarea unui nou segment
al pieței și unde primii concurenți intrați trebuie să convingă clientela potențială să apeleze la acest
tip de serviciu. De asemenea, aș putea enumera reticența clientelei față de plasarea de comenzi în
mediul online pentru produse destinate unui eveniment deosebit din viață, dar și riscuri
operaționale ridicate aferente unei piețe aflate în stadiu incipient.
Din acest motiv, startul afacerii consider că este crucial pentru a înregistra succes.
Seriozitatea, promptitudinea și calitatea produselor oferite vor permite atragerea de noi clienți în
firmă.
Pagina 391 din 508

Am experiență de peste 15 ani în domeniul bancar, ceea ce mi-a permis să analizez
numeroase afaceri, să le studiez riscul de creditare, să cunosc diferiți antreprenori, cu afaceri
diverse. De la fiecare am învățat câte ceva și consider că am dobândit calitățile necesare pentru a-
mi începe o afacere.
Nu dispun în totalitate de sumele necesare pentru demararea afacerii. Totuși, intenționez
să nu investesc o sumă mare de la început, tocmai pentru a putea gestiona foarte bine cash flow-
urile firmei. De asemenea, mi-am fundamentat afacerea astfel încât să nu necesite sume mari de
bani la început, având în vedere că voi lucra cu furnizori care vor realiza rochiile de mireasă. Cea
mai mare parte a cheltuielilor va fi dată, în prima fază, de conceperea platformei online și de
promovarea afacerii.
Da, aș accepta un partener de afaceri, dacă ar avea capitalul necesar disponibil sau
experiență antreprenorială. Datorită birocrației care sufocă mediul de afaceri românesc, prezența
unui partener de afaceri mi-ar permite reducerea riscului, împărțirea sarcinilor birocratice, dar și
atragerea de capital suplimentar în afacere.
Nu m-ar deranja să renunț parțial la controlul afacerii, dacă afacerea ar avea de câștigat
prin asocierea pe care aș realiza-o. Îmi doresc însă un partener de afaceri serios, credibil și dispus
să se implice în managementul firmei.
Da, am auzit de conceptul de business angel. Probabil, într-o anumită fază de dezvoltare a
afacerii, aș accepta să mă asociez cu el. Consider, însă, că în această fază, prezența unui business
angel în afacerea mea nu este oportună. Mi-aș dori să demarez singură afacerea și, abia după ce ar
începe să crească și ar fi nevoie de capital suplimentar în firmă, aș apela la un astfel de investitor.
În acel moment, mi-aș regândi planul de afaceri și aș face o evaluare a afacerii mele pentru a vedea
oportunitatea atragerii unui investitor business angel și pentru a stabili gradul de implicare a
acestuia în firmă.
Pagina 392 din 508

Atragerea unui investitor business angel ar putea avea efecte benefice, precum furnizarea
de capital și punerea la dispoziție a experienței sale antreprenoriale și investiționale, dar știu că
astfel de investitori fac investiții pe termene limitate de timp și mi-aș pune problema exit-ului, a
persoanelor către care investitorul business angel va dori sau va putea să își vândă participația în
viitor. Ideal pentru mine ar fi să cumpăr participația business angel-ului în momentul exit-ului,
dar, în lipsa resurselor financiare, aș putea fi nevoită să accept prezența altui investitor în firmă,
cu care nu pot ști ce fel de colaborarea voi avea.

Nu. Am auzit de sesiuni de pitch organizate, dar nu am avut până acum ocazia să particip
la astfel de evenimente.
Din media, am auzit de mai mulți investitori business angels români, precum Radu
Georgescu, Dragoș Anastasiu, Florin Talpeș, Marius Ghenea. Am citit articole de presă despre
afacerile lor și despre activitatea lor ca business angels.

Nu în mod deosebit.
Știu că s-a aprobat o lege în acest sens, dar nu cunosc efectele aplicării ei și modalitatea în
care investitorii business angels apelează la aceste facilități.
O cunosc vag, nu am citit-o. Am citit câteva articole de presă și opinii ale unor jurnaliști și
investitori referitoare la lege.

Da, consider că implicarea statului poate fi utilă în acest domeniu. Statul poate acorda
facilități (nu știu dacă neapărat de natură fiscală sau dacă numai de natură fiscală) pentru a permite
și facilita investițiile business angels, care sunt foarte riscante.
Statul poate, prin organizarea de întâlniri cu mediul de afaceri – investitori și antreprenori
– să creeze cadrul legal pentru favorizarea acestui tip de investiții și pentru extinderea finanțărilor
în România. Este, însă, nevoie de o consultare cu toate părțile implicate pentru a crea un act
normativ cu adevărat util și funcțional pentru investitori.
Pagina 393 din 508

Fiind vorba de investiții riscante, sprijinul ar trebui să se concentreze pe diminuarea riscului
investiției prin acordarea de garanții către investitorii business angels, în baza unor dosare depuse
de aceștia la o instituție desemnată în acest scop. Statul ar putea să garanteze suma investită într-
un anumit procent, în funcție de efectele în economie pe care le va avea afacerea. Astfel, pot fi
avute în vedere acele domenii de activitate care au potențial de dezvoltare pentru economia
României, conform strategiilor fixate la nivel național, dar și în funcție de gradul de dezvoltare
economică al diferitelor zone ale țării, pentru a se favoriza investițiile în regiunile mai sărace ale
țării.
Consider că tinerii care doresc să-și deschidă afaceri nu au prea multe informații despre
business angels și despre rolul acestora în economie. Aceștia ar trebui informați despre
posibilitatea atragerii de capital de la business angels.
În prima fază, o finanțare nerambursabilă, dar cu condiția să fie acordată de către stat fără
prea multă birocrație. M-am documentat cu privire la sursele de finanțare nerambursabilă și sunt
foarte multe restricții și birocrație. Consider că nu m-aș descurca să scriu singură un astfel de
proiect și ar trebui să apelez la o firmă de consultanță, atât pentru scriere, cât și pentru
implementare, ceea ce ar angrena niște costuri pentru mine. Firmele de consultanță solicită tarife
destul de mari, inclusiv comisioane de succes, și nu întotdeauna acestea sunt eligibile din bugetul
proiectului.
Un credit bancar nu îl iau în considerare în faza de demarare și de dezvoltare a afacerii,
deoarece instituțiile bancare nu acordă împrumuturi acestor firme decât pe bază de ipotecă adusă
de antreprenor. Riscul ipotecării unor proprietăți personale mă determină să am reticențe în a apela
la astfel de surse.
Un business angel cred ca aș accepta să intre în afacere într-o fază ulterioară, după ce firma
s-ar lansa pe piață și ar începe să devină cunoscută și să aibă vânzări (nu neapărat și profit). Este
nevoie însă de încredere reciprocă, lucru care cred că se poate obține mai greu, deoarece partenerii
nu se cunosc dinainte.
Detaliați.
Da, consider că investiția din partea unui business angel român este o variantă atractivă,
deoarece nu cred că concurează cu împrumuturile bancare și cu finanțările nerambursabile. Fiecare
Pagina 394 din 508

astfel de sursă intervine într-o altă etapă a firmei și poate acoperi nevoia de capital necesară pentru
dezvoltare.
Prima mea opțiune este obținerea de finanțare nerambursabilă, apoi apelarea la un
investitor business angel. Utilizarea de credite bancare cred că este oportună numai când afacerea
devine matură, iar riscul creditării devine mic pentru bănci.
În privința asocierii cu un business angel, îmi pun problema asocierii cu o persoană
necunoscută și a modului în care voi putea gestiona relația cu aceasta. Riscul apariției de
neînțelegeri și conflicte este destul de mare.
individuali (angel) români să investească în start-up-uri din România? Ce credeți că nu funcționează
în România în domeniul finanțării start-up-urilor prin intermediul investitorilor business angels și cum
Sistemul legislativ din România este perceput ca fiind impredictibil și, în general, ostil
efectuării de afaceri și de investiții. Din acest motiv, ar fi de dorit ca statul să asculte de doleanțele
mediului de afaceri și să implementeze cât mai multe dintre recomandările oamenilor de afaceri,
pentru a îmbunătăți, în primul rând, mediul de afaceri în general.
În al doilea rând, statul ar trebui să acorde o atenție specială firmelor mici și celor nou
înființate, pentru a sprijini tinerii antreprenori care doresc să înceapă o afacere. Pentru aceste firme,
este nevoie de un sistem fiscal și contabil atractiv și simplificat, pentru a nu sufoca cu proceduri
birocratice un antreprenor.
În privința investițiilor efectuate de către investitorii individuali (angel) români, consider
că trebuie inițiate discuții între reprezentanții statului și cei ai investitorilor business angels, pentru
convenirea modalităților optime prin care pot fi ajutați aceștia. Consider că în România, în
domeniul finanțării start-up-urilor prin intermediul investitorilor business angels, nu funcționează
dialogul între investitori și instituțiile de stat implicate.
Nu.
Toate cele trei persoane intervievate au primit în avans lista de întrebări și au putut să se
documenteze cu privire la problematica interviului. Toate au recunoscut că nu au avut multe
informații despre conceptul de business angel înainte de interviu, dar știau investitori business
angels din presă. Despre existența unei legi românești dedicate investitorilor business angels au
Pagina 395 din 508

admis, de asemenea, că nu aveau cunoștință, dar, că, de asemenea, au consultat unele materiale
informative.
Analizând răspunsurile oferite, am putut trage următoarele concluzii:

o toți respondenții și-au conturat, chiar dacă numai empiric, modalitatea de derulare a
afacerii și cunosc posibilitățile și limitele în atragerea finanțării necesare. Niciunul nu
a sesizat însă necesitatea realizării unui plan de afaceri, ca instrument de lucru în
gestionarea afacerii și nu neapărat pentru a fi arătat unui potențial partener de afaceri;
o fiecare investitor și-a imaginat modalitatea de utilizare a experienței profesionale
pentru a face pasul către antreprenoriat;
o toți cei trei investitori au demonstrat realism în fundamentarea ideii de afaceri, dar și
în privința propriilor abilități de a implementa afacerea; aceștia au putut prezenta
atuurile ca potențiali antreprenori, avantajele și dezavantajele afacerilor pe care doresc
să le desfășoare;
o termenul de business angel este puțin cunoscut în mediul de afaceri, chiar și în rândul
potențialilor antreprenori care ar trebui să fie cei mai interesați în dezvoltarea de
parteneriate cu ei. Cei trei antreprenori intervievați au cunoștințe de nivel mediu cu
privire la business angels, la modalitatea de operare a acestora și, într-un grad mai mic,
la legea nr. 120/2015;
o investitorii ar fi dispuși, într-o anumită etapă de dezvoltare a firmei, să se asocieze cu
un business angel. Fiecare dintre ei ar pune condiții înainte de asociere;
o opiniile exprimate arată neîncredere în posibilitatea atragerii unui astfel de investitor
în propria afacere. Părerile formate despre business angels îi plasează pe aceștia din
urmă în rândul unei categorii de investitori intangibili, la care pot apela doar anumite
persoane, și că nu ar avea nici posibilitatea, nici capacitatea de a atrage un business
angel ca asociat în firmă, chiar dacă și-ar dori o astfel de asociere;
o intervenția statului pentru susținerea pieței angel investing este sprijinită de către
respondenți;
o la solicitarea de oferire a unor exemple de sprijin al statului pentru dezvoltarea
investițiilor de tip angel, unele răspunsuri s-au dovedit inutile, referindu-se la
enumerarea de facilități pentru firme și nu pentru investitorii business angels. O altă
opinie a constat în demararea de discuții între părțile interesate (stat și investitorii BA)
și în furnizarea de garanții de către stat pentru astfel de investiții.
27.5. Derularea interviurilor cu potențiali beneficiari de finanțare din partea BA

(etapa 2)
București, 21 iulie 2018
Pagina 396 din 508
Cred că am experiență ca antreprenor, am lucrat până de curând într-o firmă străină din
capitală pe o poziție de management. Aveam de mult dorința să îmi construiesc o afacere proprie
dar am considerat că nu am capitalul necesar.

Atuurile mele ca antreprenor consider că sunt:
- Cunoștințele acumulate,
- Experiența dintr-o firmă multinațională
- Rigoarea
- Am urmat un master la ASE
Ideea mea de afacere se poate rezuma la dezvoltarea unei platforme care să ofere diverse
servicii, consultanță pentru specialiștii din domeniul web design care nu știu sau nu au timp să își
pună în valoare ideile. La firma unde am lucrat am lucrat pe o poziție oarecum asemănătoare.
Da. Adică, indirect. Prima dată am expus idea mea firmei la care am lucrat cu bună credință
dorind să atragem și alți clienți însă managerul firmei- un englez- mi-a spus că ei urmează un
format validat în timp și că nu vor să riște. Apoi am început să mă gândesc serios la propriul meu
srl și cu ajutorul fratelui meu am creat un plan de afaceri. Fratele meu lucrează tot la o
multinațională și chiar știe ce este un plan de afaceri pentru că anterior a lucrat în BRD fiind
economist. În ce privește ideea am cunoștință de acest tip de firme care sunt prezentate și pe
internet.

Primul avantaj și cred că și cel mai important al afacerii pe care vreau să o dezvolt este
prețul pe care îl cer eu, mult sub firmele străine care acționează azi în București, unde plătești mai
mult brandul decât produsul final. Și știu ce spun pentru că am lucrat pentru o astfel de firmă.
Am doi colegi și prieteni care și-au exprimat încrederea în ideea mea și mi-au spus că ar
lucra cu mine.
Pagina 397 din 508

Am nevoie de o dotare cu echipamente necesare desfășurării procesului de producție, iar
acestea sunt foarte scumpe, am investit deja 40.000 Eur și mai am nevoie de dublul sumei. Încă nu
am un spațiu adecvat, am oferte din Pipera foarte scumpe și fără facilități, având nevoie de un
spațiu mare de desfășurare a echipamentelor. Am găsit spațiu de închiriat la bugetul pe care mi-l
permit în afara capitalei și aici am nevoie de ajutor pentru că aș dori să cumpăr nu să închiriez.
Da, cred cu tărie că am experiența suficientă. Am lucrat 8 ani într-o mare companie și am
curaj.
Nu. Anul acesta nu am putut să particip la programul Start-up Nation pentru dotarea firmei
cu echipamente. Am crezut că îmi ajung banii strânși de mine, plus ce am luat de la părinți. Am
vrut să-mi vând mașina dar bine că n-am făcut-o. Am fost să mă informez și la 2 bănci, una străină
și CEC-ul nostru. La CEC am pierdut timpul cerându-mi garanții dublu față de cât aveam nevoie,
iar la cea străină mi-au evaluat dosarul și a doua zi mi-au spus că pot să îmi cumpere tot ce vreau,
orice echipamente dar numai noi, însă trebuie să le pun garanție la ei. Nu pot să fac acest lucru
pentru că o parte din echipamente pot fi și second-hand, chiar am cumpărat, pentru că au o durată
de viață între 10-12 ani și pot amortiza investiția fără să fie noi. Banca nu vrea! Nici eu.
Depinde de om, ar trebui să-l cunosc sau să aibă o reputație mare în domeniul nostru.
Nu știu. Pare o formulare ezoterică.

Nu, nu am participat niciodată.
Nu

Pagina 398 din 508
Nu
Nu

Statul este implicat în IT și oferă și reduceri fiscale.
Din discuția cu dumneavoastră cred că am înțeles ce este un investitor BA și că există o lege care
le este dedicată. În acest sens orice reducere fiscală e binevenită.
Achiziția de echipamente necesare procesului de producție, precum și pentru echipamente IT
și programe software este costisitoare. O investiție de genul start-up Nation nu asigură 100%
necesarul meu de echipamente și personal. E bună dar pentru mine e mică. Dacă ne-ar păsui 2-3
ani ca să putem plăti echipamentele integral și apoi să începem să plătim statului ar fi excelent.
Detaliați.
Da. Orice capital este bun la început. Mai ales că băncile noastre nu par interesate să riște
un pic pentru un câștig mai mare.
- Pentru mine nu e important dacă e român sau străin, am lucrat bine cu străinii. În IT noi românii
am început să avem un loc în lume, suntem deja recunoscuți prin imaginație și putere de muncă.
Dacă la baza investiției stă un contract clar nu m-ar deranja, cred că până să doresc să mă
asociez voi încerca să văd cât pot singur.
individuali (angel) români să investească în start-up-uri din România? Ce credeți că nu funcționează
în România în domeniul finanțării start-up-urilor prin intermediul investitorilor business angels și cum
Nu cunosc bine sistemul fiscal românesc și am un avocat care se ocupă de acest lucru.
Da. Pentru mine e foarte importantă stabilitatea socio-politică, climatul de normalitate.
Cred că investitorii nu vin la noi dacă privesc la televizor știrile noastre și se gândesc de două ori,
deși avem potențial enorm. În domeniul IT noi suntem respectați de partenerii străini și mulți dintre
Pagina 399 din 508
ei se întreabă cum de apar creierele noastre, cum sunt educați la școală etc. Ne mirăm și noi dar
mai mult ei.
Interviu cu un antreprenor
București, 28 iulie 2018
1. De câți ani sunteți antreprenor?

De 9 ani.
2. In ce domeniu/i?
IT
3. In ce localitate aveți reședința?

București, dar avem o subsidiară în Irlanda.
4. Care credeți ca sunt atuurile dumneavoastră ca antreprenor?

- Experiența
- Tenacitatea
- Răbdarea
- Prietenii
- Familia
5. In ce constă afacerea dumneavoastră?
Advertising, marketing, PR
6. Cum ați dori să o dezvoltați?
Cercetare aplicată
7. Ați conceput un plan de afaceri?
Desigur
8. Ați prezentat planul dumneavoastră de afaceri unui potențial partener de afaceri sau finanțator?
Sigur. Nu e prima dată.
9. Care credeți că sunt punctele forte și slabe ale ideii dumneavoastră de afaceri ? Precizați trei din
fiecare categorie.
Deși analizăm și punctele slabe, totuși ideea de care mă ocup acum este o aplicație mobilă
cu multiple posibilități de exploatare.
10. Care este poziția dumneavoastră pe piață față de concurenți ? Precizați trei dintre avantajele oferite
de produsul/ serviciul dumneavoastră, față de concurenți.
Pagina 400 din 508

Am lucrat 3 ani în Irlanda și nu numai, așadar pot să spun că avem unele avantaje care
trebuie relativ repede transpuse în produse deoarece competiția este mare și clienții ne cer să le
oferim produse adaptate. La prețuri duble sau chiar mai mari eventualii clienți pot cumpăra
produsul pe care vrem să-l dezvoltăm noi, dar e foarte scump. De aceea noi vom oferi un produs
relativ ieftin față de marile firme dar 100% românesc și adaptat.
11. Dispuneți de întregul capital necesar pentru finanțarea afacerii dumneavoastră?

Da
12. La ce surse de finanțare ați apelat/ v-ați gândit să apelați? Sunt acestea suficiente?
Am lucrat cu fonduri de investiții străine și putem apela din nou. Însă considerăm că nu
mai e cazul având resursele necesare, capital și experți.
13. Sunteți dispus să renunțați parțial la controlul afacerii dumneavoastră, prin transferul unei părți din
capitalul social către unul sau mai mulți parteneri de afaceri?
Am făcut acest lucru de mai multe ori și știu ce înseamnă, deci da.
14. Știți ce este un investitor individual business angel?
Da. Am cunoscut în Irlanda câțiva care lucrau cu un fond de investiții dar avea o mare
libertate de acțiune care cred că se baza pe experiența lor.
15. Ați accepta să vă asociați cu un astfel de investitor?
Da
16. Ce condiții ați pune pentru a accepta să vă asociați cu un investitor individual business angel?
Depinde de afacere. Depinde de ce doresc eu sau el.

Da
Români nu dar cunosc irlandezi.
19. Sunteți familiarizat cu facilitățile fiscale primite de un business angel pentru o investiție în
România?
Da
20. Cunoașteți Legea nr. 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels?
Da
Pagina 401 din 508
Sigur că da. În Irlanda statul acordă subvenții pe perioade mari și bine face. Ei au ieșit
repede din criza din 2008.
22. Ce tip de sprijin (de ex. facilități fiscale) ar determina creșterea numărului de investiții de tip
business angels?
Depinde de tipul investiției, dacă vorbim de o investiție în IT atunci vă pot spune că nu
echipamentele sau softurile sunt cele mai scumpe ci oamenii pe care te bazezi, ei și ideile lor fac
o firmă, azi mai toată lumea are un laptop, un scanner, o imprimantă etc, dar nu toți le pot folosi
la maxim. Din această perspectivă dacă eu pot să-i plătesc regește -când statul mă scutește un timp-
pot să le cer performanțe mai mari și rezultatele sunt de ambele părți. Dacă nu-i plătesc corect
pleacă la altă firmă sau mai rău pot să îmi producă pagube mari, de imagine, financiare etc.
23. Ce tip de sprijin credeți că ar susține cel mai bine dezvoltarea unor start-up-uri, precum cel bazat
pe ideea dumneavoastră de dezvoltare?
Stabilitatea fiscală, predictibilitatea sunt mai importante din punctul meu de vedere decât
scutirile.
24. Analizând opțiunile de finanțare ale unui start-up (împrumuturi bancare, sprijin guvernamental,
Prefer fondurile de investiții care au oameni dedicați profilului firmei mele, în nici un caz
băncile. Un BA român nu este o opțiune rea dacă e din domeniu IT.

investitorilor individuali business angels și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită situația?
Nu știu
26. Sunt alte aspecte care credeți că sunt de interes și nu au fost incluse în acest ghid de interviu ?
Nu. Cred că ideea unei rețele business angel în România ar ajuta mediul nostru de afaceri
și eu m-aș implica pe domeniul meu IT.
27.6 Derularea interviurilor cu potențiali beneficiari de finanțare din partea

BA (etapa 3)
Am contactat 45 de potențiali beneficiari ai investitorilor individuali business angels,
reușind să realizăm interviuri cu 12 dintre aceștia. Dintre cele 12 persoane intervievate, 8 își
Pagina 402 din 508
desfășoară activitatea preponderent în regiunea de dezvoltare București-Ilfov, unul în regiunea de
dezvoltare Centru, 2 în regiunea Nord-Vest și unul în regiunea Sud-Est.
În abordarea interviurilor am utilizat Ghidul de interviu pentru potențialii beneficiari de
finanțare BA, prezentat în cadrul subcapitolului 2.2, dar am luat în considerare și condițiile
concrete de desfășurare a interviului.
Au fost intervievate următoarele persoane, reprezentând potențialii beneficiari ai
investitorilor individuali business angels: 1) Gavril Roxana; 2) Gogoncea Ioana; 3) Arseni Catalin;
4) Toma Cotorogea; 5) Banica Mihai; 6) Drugan Corina 7); Miclaus Vasile; 8) Hatieganu Vlad;
9) Bica Petre; 10) Serban Catalin; 11) Vaduva Mircea; 12) Deliu Simona.
În continuare sunt prezentate răspunsurile primite la întrebările formulate în cadrul
interviului, în ordinea numelor persoanelor menționate anterior.
Interviurile derulate cu potențiali beneficiari de finanțare din partea BA:
Interviul 1
Q1 De câți ani sunteți antreprenor?
R: de 10 ani
Q2 În ce domeniu/i?
R: management de proiect, audit
Q3 În ce localitate aveți reședința?

R: Arad
Q4 Care credeți că sunt atuurile dumneavoastră ca antreprenor?

R: experiența în proiecte internaționale
Q5 În ce constă afacerea dumneavoastră?

R: servicii de audit de contract
Q6 Cum ați dori să o dezvoltați?

R: prin dezvoltarea unei aplicații, care scanează contractele standard pentru scalare
Q7 Ați conceput un plan de afaceri?

R: Nu
Pagina 403 din 508
Q8 Ați prezentat planul dumneavoastră de afaceri unui potențial partener de afaceri sau finanțator?
R: Nu
Q9 Care credeți că sunt punctele forte și cele slabe ale ideii dumneavoastră de afaceri ? Precizați
trei din fiecare categorie.
R: integritate, standardizare, rapiditate; serviciu de nișă, datorită varietății mari de contracte
utilizate, dificultatea de a sincroniza sistemele și procesele interne de auditare, costurile ridicate
de dezvoltare.
Q10 Care este poziția dumneavoastră pe piată, față de concurenți ? Precizați trei dintre avantajele
oferite de produsul/ serviciul dumneavoastră, față de concurenți.
R: suntem flexibili pentru că lucrăm în principal prin colaborări cu alte firme specializate pe
diverse nișe, aferente diverselor industrii: construcții, petrol și gaze, energie. Astfel, avem
posibilitatea să ajustăm calitatea, prețul și complexitatea servicilor, în funcție de nevoia clientului.
Q11 Dispuneți de întregul capital necesar pentru finanțarea afacerii dumneavoastră?

R: Nu
Q12 La ce surse de finanțare ați apelat/ v-ați gândit să apelați? Sunt acestea suficiente?
R: Fonduri structurale, dar nu sunt suficiente.
Q13 Sunteți dispus să renunțați parțial la controlul afacerii dumneavoastră, prin transferul unei
părți din capitalul social către unul sau mai mulți parteneri de afaceri?
R: Da
Q14 Știți ce este un investitor individual business angel?

R: Da
Q15 Ați accepta să vă asociați cu un astfel de investitor?

R:Da
Q16 Ce condiții ați pune pentru a accepta să vă asociați cu un investitor individual business angel?
R: Asigurarea de fonduri necesare până la finalizarea produsului
Pagina 404 din 508

Q17 Ați participat vreodată la un pitch?
R:Nu
Q18 Puteți enumera câțiva investitori business angels români sau rețele de asociere a acestora?
R:Nu
Q19 Sunteți familiarizat cu facilitățile fiscale primite de un business angel pentru o investiție în
România?
R: Nu
Q20 Cunoașteți Legea nr. 120 din 2015 privind stimularea investitorilor individuali business
angels?
R: Nu
Q21 Considerați că este utilă implicarea statului în acest domeniu?

Da
Q22 Ce tip de sprijin (de ex. facilități fiscale) ar determina creșterea numărului de investiții de tip
business angels?
R: campanii de informare, facilități fiscale pentru ambele părți: antreprenor și business angel
Q23 Ce tip de sprijin credeți că ar susține cel mai bine dezvoltarea unor start-up-uri, precum cel
bazat pe ideea dumneavoastră de dezvoltare?
R: cursuri online de management, fiscalitate etc.
Q24 Analizând opțiunile de finanțare ale unui start-up (împrumuturi bancare, sprijin
guvernamental, fonduri de capital etc.), considerați că investiția din partea unui business angel
român este o opțiune atractivă? Detaliați.
R: Da. Un busines angel este mai mult decât un finanțator, are capacitatea de a susține afacerea și
prin recomandări în dezvoltarea afacerii și distribuției ulterioare.
Q25 Ce credeți că nu funcționează în România în domeniul finanțării start-up-urilor prin

intermediul investitorilor individuali business angels și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită
situația?
R: Consiliere juridică oferită ambelor părți.
Pagina 405 din 508
Q26 Sunt alte aspecte care credeți că sunt de interes și nu au fost incluse în acest ghid de interviu?
R: Nu
Interviul 2
R: de 14 ani
R: Aviație

R: București

R: Identificarea nișei în care să profesez, vechimea în business, nivelul de cunoștințe într-un
domeniu, care tinde să se deprofesionalizeze ușor

R: Vânzări, consultanță

R: Consolidând-o cu un număr cat mai mare de clienți permanenți

R: Da
R: Da
Q9 Care credeți că sunt punctele forte și slabe ale ideii dumneavoastră de afaceri ? Precizați trei
din fiecare categorie.
R: Cunoașterea pieței, experiența, identificarea oportunității și lipsa unui business similar în piață
/ punctele slabe țin de climatul de afaceri și de profilul acestei nișe: lipsa predictibilității economice
Pagina 406 din 508

Q10 Care este poziția dumneavoastră pe piață față de concurenți ? Precizați trei dintre avantajele
R: Rețea internațională de parteneri și furnizori, viteză de reacție, disponibilitate 24/7

R: Nu
R: Un credit pentru firme, un fel de card de credit, la care apelăm atunci când propriile fonduri nu
sunt suficiente sau există probleme de cash flow
R: Nu

R: Da

R: Nu
R: Nu aș pune; singurul lucru de care aș putea avea nevoie sunt banii, există și alte surse.

R: Da
R: Nu
Q19
Sunteți familiarizat cu facilitățile fiscale primite de un business angel pentru o investiție în
România?
R: Nu
Pagina 407 din 508

angels?
R: Nu
Q21Considerați că este utilă implicarea statului în acest domeniu?

R: Nu
business angels?
R: Nu știu
Q23 Ce tip de sprijin credeți că ar sustine cel mai bine dezvoltarea unor start-up-uri, precum cel
R: Lipsa unei implicări ce presupune fiscalizare exagerată și “bețe în roate”
român este o opțiune atractiv
ă? Detaliați.
R: Business-ul este deja matur. Nu intenționez să fac unul nou, ci doar să mă extind

situația?
R: Nu există un interes guvernamental real pentru dezvoltarea afacerilor private de orice fel
R: Nu știu
Interviul 3
R: de 8 ani
R: Construcții
Pagina 408 din 508

Q3 În ce localitate aveti reședința?
R: București

R: know-how, implicare, respectarea celor promise

R: Furnizarea de materiale de construcții

R: Deschiderea unor noi divizii complementare obiectului de activitate

R: Da
R: Nu
R: noutate, orientare spre client, livrare rapida- fonduri insuficiente, timpul necesar
R: Organizare mult mai eficientă, prețuri competitive, after sales policy

R: Nu
R: nu
R: Nu
Pagina 409 din 508
R: Nu

R: Da
R: sub 10%

R: Nu
R: Nu
România?
R: Nu
angels?
R: Nu

R: Da
business angels?
R: facilități financiare, acces credite speciale, reducerea taxelor;
R: financiar
Pagina 410 din 508

R: Da

situația?
R: nu pot comenta
Q26 Sunt alte aspecte care credeți că sunt de interes și nu au fost incluse în acest ghid de interviu
R: Nu
Interviul 4
R: de 14 ani
R: Servicii consultanță
Q3 În ce localitate aveti reședința?

R: București

R: Competență, seriozitate, promptitudine

R: Servicii de consultanță în domeniul securității și sănătății în muncă

R: Prin atragerea de clienți care vor să implementeze sisteme sigure de securitate a muncii pentru
angajați
Q7 Ati conceput un plan de afaceri?

R: Nu
Pagina 411 din 508
Q8 Ati prezentat planul dumneavoastră de afaceri unui potențial partener de afaceri sau finanțator?
R: Nu
R: Nu este cazul
R: Aplicăm legislația în vigoare, personalizăm sistemele de securitate pentru fiecare client în parte
și calitatea serviciilor.

R: Nu
Q12 La ce surse de finanțare ati apelat/ v-ați gândit să apelați? Sunt acestea suficiente?
R: Nu am apelat la surse de finanțare
R: Nu

R: Nu

R: Nu
R: Nu este cazul

R: Nu
Pagina 412 din 508

R: Nu
România?
R: Nu
angels?
R: Nu

R: Da
business angels?
R: Nu știu
R: Nu știu
R: Nu

situația?
R: Nu știu
Q26 Sunt alte aspecte care credeți că sunt de interes și nu au fost incluse în acest ghid ?
R: Nu
Pagina 413 din 508

Interviul 5
R: de 5 ani
R: organizări evenimente

R: Constanța
Q4 Care credeti ca sunt atuurile dumneavoastră ca antreprenor?

R: relațiile cu publicul și transparența într-o manieră win win.

R: organizări de evenimente

R: afacerea la o scara mai largă

R: Da
R: Nu
R: puncte forte: pasiune, energie, entuziasm. Puncte slabe: corupție, buget, timp
R: gândirea într-o maniera win-win, transparența și respectarea celor asumate chiar și atunci când
aceasta aduce pierderi.

Pagina 414 din 508
R: Nu
R: fonduri europene.
R: Da

R: Nu

R: Da
R: în condițiile îmbunătățirii afacerii.

R: Nu
Nu
România?
R: Da
angels?
R: Da

R: Da
Pagina 415 din 508

business angels?
R: informația
R: comunicarea
R: da, oferă împărtășirea de cunoștințe cu un antreprenor cu experiență în acest domeniu.

situația?
R: Informare și să se ofere mai mult sprijin în vederea dezvoltării afacerii.
?
R: Acest ghid este comprehensiv și în coroborare cu zilele noastre. Recomand totuși o informare
mai mare a nișei de antreprenori.
Interviul 6
R: 18 ani
R: yachting

R: București

R: Pasiunea pentru domeniul în care lucrez
Pagina 416 din 508
R: Cursuri pentru conducerea ambarcațiunilor de agrement

R: Creșterea numărului de cursanți

R: Nu
R: Nu
R: Puncte forte: Pasiunea persoanelor implicate, experiență, calitatea serviciilor oferite. Puncte
slabe: lipsa unui spațiu de cursuri propriu, ideile preconcepute despre yachting
R: Suntem școala de yachting numărul 1 în România. Avantajele oferite de noi sunt: experiența
instructorilor, îmbunătățirea permanentă a cursurilor, flota și materialele folosite la curs

R: Da
R: Am apelat la bancă. Avem un fond de rulaj pentru care plătim o dobandă lunară. Momentan
aceste surse sunt suficiente. Dacă am vrea să construim sau să cumpărăm un spațiu, mai mult ca
sigur că trebuie să gasim și alte surse de finanțare.
R: Nu
Pagina 417 din 508

R: Nu

R: Nu
R: Nu știu. Trebuie să mai analizez

R: Nu
R: Nu
România?
R: Nu
angels?
R: Nu

R: Da
business angels?
R: scutiri de taxe și impozite
R: Fonduri nerambursabile pentru creșterea flotei, pentru achiziționarea unui spațiu de curs. În
momentul de față codul CAEN al școlii nu este încadrat în nicio grupă eligibilă.
Pagina 418 din 508

R: Da, ar putea fi. Este mai uăor să convingi o persoană, mai ales dacă ne împărtășește pasiunea
pentru navigație, să facă o investiție dacât să convingi o bancă să-ți dea un împrumut sau să aștepți
includerea în codurile CAEN eligibile.

situația?
R: Nu cunosc situația actuală. Abia acum am citit legea.
R: Nu.
Interviul 7
R: de 10 ani
R: comerț cu ridicata

Arad
Q4 Care credeti că sunt atuurile dumneavoastră ca antreprenor?

R: flexibilitate

R: comerț specializat

R: treptat, prin automatizarea procesului de supply chain

Pagina 419 din 508
R: Nu
R: Nu
R: puncte forte:specializare, network, experiență; puncte slabe: impredictibilitate, necesar mare de
capital, perisabilitate produse
R: lider în România, produsele sunt materii prime

R: Nu
R: banci, da, sunt suficiente
R: Da

R: Da

R: Nu
R: doar investitor strategic din domeniu

R: Nu
Pagina 420 din 508
R: Nu
România?
R: Nu
angels?
R: Nu

R: Nu
business angels?
R: este necesară o predictibilitate a legislației fiscale
R: nu este cazul
R: Nu

situația?
R: piață de capital imatură
?
Pagina 421 din 508
R: Nu
Interviul 8
R: 3
R: Cercetare de piață

R: București
Q4 Care credeți ca sunt atuurile dumneavoastră ca antreprenor?

R: experiența personală, expunerea, cunoașterea în profunzime a impactului dat de serviciile
oferite

R: Forecasting folosind opinia publică

R: Creșterea R&D, Dev și Sales

R: Da
R: Da
R: puncte forte: 1/ nevoie de forecasting pe piață; 2/ puține companii care dezvoltă astfel de soluții;
3/ mix bun între AI și uman // puncte slabe: 1/ lipsa de predictibilitate a veniturilor; 2/ resurse
umane insuficiente; 3/ contextul financiar, juridic din România
Pagina 422 din 508

R: 1/ bazat pe un mix bun intre AI și resurse umane; 2/ metodologia; 3/ acces la utilizatori (panel
propriu)

R: Nu
R: VC și investitori business angels
R: Da

R: Da

R: Da
R: Nu stiu

R: Nu
R: nu
România?
R: Nu
Pagina 423 din 508

angels?
R: Nu

R: Da
business angels?
R: Facilități fiscale pentru angajați
R: acces la piețe
R: Nu, lipsește ecosistemul aferent

situația?
R: Nu știu
?
R: Nu am propuneri
Interviul 9
R: de 9 ani
R: Training și consultanță
Pagina 424 din 508
R: București
Q4 Care credeti ca sunt atuurile dumneavoastra ca antreprenor?

R: Viziunea și inovatia, capacitatea de vânzare și de dezvoltare a business-ului.

R: Servicii de instruire la sală și online, consultanță în îmbunătățirea proceselor de lucru,
consultanță în proiectarea și revizuirea funcțiunilor de instruire din organizații.

R: Local și internațional prin valorificarea facilităților de tehnologie (e-learning).

R: Da
R: Da
R: Puncte forte: seniozitatea în piață și nivelul de competență, portofoliul de proiecte și clienți.
Puncte slabe: lipsa scalabilității ideilor și a modelului de business de până acum; lipsa unei rețele
extinse de contacte; un nivel scăzut de recunoaștere a brandului meu.
Q10 Care este pozțtia dumneavoastră pe piață față de concurenți ? Precizați trei dintre avantajele
R: Ideile novatoare mi-au permis să activez în mai multe arii fără a avea concurenți (inițial) sau cu
o concurență modică (după primii 2-3 ani la fiecare idee). Avantaje: nivelul de calitate și impactul
serviciilor de instruire și consultanță livrate.

R: Nu
Pagina 425 din 508

R: Linii de credit de la bancă. Până acum au fost suficiente.
R: Da

R: Da

R: Da
R: Depinde. Plaja de scenarii este destul de vastă.

R: Da
R: Andrei Pitiș, Sergiu Neguț
România?
R: Nu
angels?
R: Nu

R: Da
business angels?
Pagina 426 din 508
R: Scutirea de la plata impozitului pe dividende etc
R: Claritatea și simmplitatea sistemului fiscal și a regulamentelor de funcționare a companiilor.
R: Da. Spre deosebire de sprijinul unei bănci, finanțarea de la un business angel vine de obicei și
cu ghidaj și sprijin în dezvoltarea afacerii.

situația?
R: Nu știu.
R: Acesta este un chestionar, nu un ghid.
Interviul 10
R: 14 ani
R: Construcții

R: Sibiu

R: Capacitatea de vânzare și de dezvoltare a business-ului.

R: Construcții, amenajări interioare și finisaje.
Pagina 427 din 508
R: Local și international prin atragerea de contracte de tipul “master agreement” .

R: Da
R: Da
Q9 Care credeți că sunt punctele forte și slabe ale ideii dumneavoastră de afaceri? Precizati trei
R: Puncte forte: senioritatea în piață și nivelul de competență, portofoliul de proiecte și clienți.
Puncte slabe: lipsa proiectelor standardizate; lipsa forței de muncă calificată; lipsa predictibilității
proiectelor.
Q10 Care este poziția dumneavoastră pe piață față de concurenți? Precizați trei dintre avantajele
R: Materialele și soluțile noi mi-au permis să activez în mai multe arii ale industriei, acumulând
avantage precum: nivel de calitate ridicat, flexibilitate în procesul de negociere și consecvență în
oferta de preț.

R: Nu
R: Linii de credit de la bancă. Sunt suficiente.
R: Da

R: Da
Pagina 428 din 508

R: Da
R: Garantarea sumelor agreate pe perioada stabilită.

R: Da
R: Nu.
România?
R: Nu
angels?
R: Da

R: Da
business angels?
R: Scutirea de la plata impozitului pe dividende pentru business angel și reducerea impozitului pe
profit pentru antreprenor
R: Claritatea și simplitatea sistemului fiscal și a regulamentelor de funcționare a companiilor.
Pagina 429 din 508
R: Da. Implicarea unui business angel aduce suplimentar ajutorului financiar și îndrumare în
dezvoltarea afacerii.

situația?
R: Nu știu.
R: Nu pot să mă pronunț
Interviul 11
R: 5 ani
R: Proiectare

R: București

R: Timpul scurt de execuție

R: Proiectare construcții

R: la nivel național, prin atragerea de proiecte cu impact social ridicat.

R: Da
R: Da
Pagina 430 din 508
R: Puncte forte: timpul redus de execuție, acuratețea calculelor, costul redus. Puncte slabe: lipsa
proiectelor standardizate; lipsa devotamentului angajaților; fluctuații mari în cash-flow
R: Prin expunerea avută în proiecte complexe am dobândit capacitatea de a găsi abordări noi, care
mi-au permis să câștig un avantaj față de firmele clasice de proiectare, atrăgând contracte noi prin
soluții smart, cu cost redus.
Q11 Dispuneți de întregul capital necesar pentru finanțarea afacerii dumneavoastra?

R: Nu
R: Linii de credit de la bancă –cred că sunt suficiente.
R: Nu

R: Da

R: Nu
R: Nu se aplică.

R: Da
Pagina 431 din 508
R: Nu.
România?
R: Nu
angels?
R: Nu

R: Da
business angels?
R: Consiliere juridică competentă, un cadru legislativ bine definit.
R: Implicarea incubatoarelor de afaceri și în dezvoltarea cadrului de colaborare între companii,
parteneri etc.
R: Da. În funcție de gradul de încredere bazat pe cunoștințe de management, antreprenorii români
ar putea dezvolta mai mult idei, prin implicarea unor business angels.

situația?
R: Nu știu.
?
Pagina 432 din 508
R: Nu.
Interviul 12
R: 9 ani
R: Invățământ / educație / cursuri limbi străine

București

R: Seriozitate, perseverență, creativitate

R: Centru limbi străine / after school

R: Autorizare grădiniță și școală

R: Nu
Q8 Ați prezentat planul dumneavoastră de afaceri unui potențial partener de afaceri sau finanțtor?
R: Nu
Q9 Care credeți că sunt punctele forte și slabe ale ideii dumneavoastră de afaceri ? Precizati trei
R: Puncte forte: reputație; locație; experiență. Puncte slabe: capital limitat; personal neacreditat;
personal insuficient
R: Avantaje: poziție centrală; formarea grupelor pe criterii de vârstă;
Pagina 433 din 508
R: Nu
R: Fonduri de dezvoltare, împrumuturi bancare
Q13 Sunteți dispus să renunțați parțial la controlul afacerii dumneavoastra, prin transferul unei
R: Nu

R: Da

R: Da
R: Reputație bună;

R: Nu
R: Nu
România?
R: Nu
angels?
R: Nu

Pagina 434 din 508
R: Da
business angels?
R: Nu știu
R: Guvernamental
R: Da

situația?
R: Nu am informații
R: Nu
27.7 Analiza sintetică a interviurilor cu potențiali beneficiari de finanțare din

partea BA
Datele generale referitoare la interviurile realizate cu potențiali beneficiari de finanțare din
partea business angels sunt prezentate în tabelul 27.7.1.
Tabel 27.7.1. Date generale interviuri cu potențiali beneficiari de finanțare din partea BA
Regiune Vârstă Gen Experiență (ani) Număr Domenii
afaceri
V 34 F 10 1 Consultanță
V 35 M 10 2 Comerț
Pagina 435 din 508

C 40 M 14 2 Construcții,
Comerț
BI 35 F 14 1 Aviație
BI 37 M 8 2 Construcții
BI 45 M 14 1 Consultanță
BI 39 F 18 2 Yahting,
Training
BI 38 M 3 1 Cercetare
BI 40 M 9 2 Consultanță,
Training
BI 36 M 5 2 Construcții,
Proiectare
BI 42 F 9 2 Educație,
Training
SE 30 M 5 1 Organizări
evenimente
Ca urmare a interviurilor realizate, a rezultat că, în proporție de 59% antreprenorii intervievați

au conceput un plan de afaceri și în proporție de 41% l-au prezentat unui potențial partener sau
finanțator (fig. 27.1 și 27.2).
Fig. 27.1 Rezultat răspunsuri Q7 Fig.27.2 Rezultat răspunsuri Q8
De asemenea, a rezultat că, numai 9% din cei intervievați dispun de întregul capital necesar,
majoritatea (59%) ar accepta să se asocieze cu un investitor business angel (fig. 27.3 și 27.4),
această variantă fiind considerată atractivă, pentru că: “un busines angel este mai mult decât un
finanțator, are capacitatea de a susține afacerea și prin recomandări în dezvoltarea afacerii și
distribuției ulterioare”.
Pagina 436 din 508
Fig. 27.3 Rezultat răspunsuri Q11 Fig. 27.4 Rezultat răspunsuri Q15
Ponderea celor care cunosc Legea nr. 120/ 2015 este foarte mică (16%) (fig. 27.5).
Fig. 27.5 Rezultat răspunsuri Q20
De asemenea, a rezultat ponderea foarte scăzută a antreprenorilor care au reușit să enumere

investitori business angels români și ponderea scăzută a celor familiarizați cu facilitățile fiscale
primite de un business angel, pentru o investiție în România.
Antreprenorii intervievați apreciază că numărul de de investiții de tip business angels ar
putea crește prin: campanii de informare, facilități fiscale pentru ambele părți: antreprenor și
business angel.
De asemenea, în opinia celor intervievați, următoarele aspecte nu funcționează în România
în domeniul finanțării start-up-urilor, prin intermediul investitorilor individuali business angels:
• consiliere juridică deficitară în cazul ambelor părți;
• nu există un interes guvernamental real pentru dezvoltarea afacerilor private de orice fel;
• informare insuficientă, este necesar să se ofere mai mult sprijin în vederea dezvoltării;
• piața de capital este imatură, se va rezolva în timp, prin acumulare de experiență financiară
de către anteprenori.
Pagina 437 din 508
27.8. Eco-sistemul regional al start-up-urilor. Analiza din perspectiva potențialilor
beneficiari de investiții individuale de tip business angels
Cu scopul de a surprinde toate aspectele ecosistemului startup-urilor ca și destinație a
investițiilor business angels în România și nu numai, am analizat inclusiv perspectiva viitoarelor
startup-uri de succes. Având în vedere dezvoltarea spiritului antreprenorial, solidificarea mediului
investițional și a ecosistemului despre care vorbeam, în România sunt în curs de implementare
diferite programe de stimulare a lansării de startup-uri, finanțate fie din fonduri europene, fie din
fonduri naționale. Acestea prezintă în mod evident interes și pentru investitorii individuali business
angels care pot interveni cu finanțări în diferite etape de dezvoltare ale acestor companii.
Astfel, am selectat pentru analiză pornind de la principiile metodologice prezentate în
partea introductivă a prezentului studiu, un grup de antreprenori care își vor lansa ideile de afaceri
sub forma unor startup-uri în perioada următoare în regiunea SV Oltenia. Criteriile pentru care am
considerat că perspectiva acestora este relevantă ca input pentru analiza impactului legislației
investitorilor individuali business angels sunt următoarele:
există baza unei educații antreprenoriale - grupul fiind format din persoane cu studii
(majoritatea superioare) care, în plus, au absolvit ca și condiție obligatorie un curs de
formare profesională în domeniul antreprenoriatului;
fiecare membru al grupului a dezvoltat un plan de afaceri ce a parcurs o primă etapă de
evaluare de către specialiști în domeniu ce urmează a fi dezvoltat și pus în practică sub
forma unei inițiative antreprenoriale de tip startup;
o parte dintre membrii grupului intervievat au participat deja la măcar un pitch în fața unor
investitori individuali de tip business angels;
majoritatea văd investițiile individuale business angels ca o opțiune de finanțare pentru
startup-urile lor.
Am intervievat 21 de persoane - 57% de sex feminin, respectiv 43% de sex masculin care
au absolvit un curs de formare în domeniul antreprenorial, au dezvoltat și prezentat un plan de
afaceri având în vedere selectarea acestuia pentru finanțare în sensul dezvoltării unui startup în
regiunea SV Oltenia.
Pagina 438 din 508

Dintre acestea, majoritatea - 28% se situează în segmentul de vârstă 30-35 de ani, iar
structura grupului din acest punct de vedere se regăseste în cadrul graficului de mai jos.
Graficul nr.27.8.1. Structura pe vârste a grupului de potențiali beneficiari de investiții

business angels
Sursa: date colectate și prelucrate de autor
Având în vedere aspectele legate de educație evidențiate și anterior, este semnificativ faptul
că poderea majoritară - 67% dintre antreprenori au studii superioare (nivel licență sau master) și
doar 9% dintre aceștia au studii medii, iar 24% sunt absolvenți de liceu cu bacalaureat.
În conformitate cu definiția prezentată anterior cu referire la caracteristice aparte ale
startup-urilor ce le diferențiază pe acestea de orice altă nouă afacere lansată pe piață, antreprenorii
sunt consistenți de caracterul invoator pe care trebuie să îl aibă afacerile lor si, astfel, toate
încorporează într-o măsură sau alta elemente din domeniul IT.
Graficul de mai jos prezintă domeniile de activitate predilecte către care doresc sa se
orienteze antreprenorii. Ponderea majoritară - 57% este deținută de către servicii (toate cu
componentă IT), urmate de domeniul IT propriu-zis, construcții și comerț (din nou cu componentă
IT).
Pagina 439 din 508

Graficul nr.27.8.2. Distribuția inițiativelor antreprenoriale pe domenii de activitate
Dintre cei intervievați, 31% au participat anterior, fie cu ideea de afaceri actuală, fie cu o
alta la un pitch în fața unor investitori individuali, ceea ce este semnificativ din perspectiva
experienței și nivelului informațiilor deținute referitoare la mediul investițional din România,
oportunități, scheme de finanțare etc. Acest tip de antreprenori, direct conectați cu realitatea
națională și regională pot oferi o privire realistă și coerentă asupra mediului de afaceri. Startup-
urile de succes ce explodează în câțiva ani e piața internațională au o perspectivă puțin diferită
care arde oarecum unele etape ce implică contactul direct cu mediul intern. Odată oferit sprijinul
investițional internațional, acestea se rup de implicațiile dezvoltării pe piața internă, se
delocalizează și atunci pot oferi perspectiva pe baza căreia putem ajusta implicațiile legislației
naționale asupra acestui segment și asupra posibilității de angrenare a capitalului autohton.
Startup-urile ce activează la nivel local și regional inițial, dezvoltându-se pe baza unor investiții
autohtone, în eco-sistemul național, în condițiile pieței interne și sub inflența sistemului
administrativ și fiscal intern, pot genera un input valoros pentru calibrarea și ajustarea legislației
din domeniul investițiilor individuale business angels pe toate componentele acesteia. În ceea ce
privește finanțarea, antreprenorii au în vedere diferitele categorii de surse, în proporții diferite, așa
cum arată graficul de mai jos.
Pagina 440 din 508

Graficul nr.27.8.3. Sursele de finanțare avute în vedere de grupul de antreprenori din
regiunea SV Oltenia
Pentru 25% dintre antreprenori, alternativa investițiilor individuale business angels

reprezintă o opțiune viabilă în ceea ce privește afacerea pe care doresc să o inițieze. Iar pentru a
realiza o analiză riguroasă, am considerat necesar să corelăm această opțiune cu rolul pe care
antreprenorii îl văd ca revenind statului în zona de reglementare suport pentru mediul investițional
business angels și ecosistemul de startup-uri. Referitor la intervenția statului pentru a sprijini prin
demesuri legislative în această perioadă dezvoltarea investițiilor de capital autoton în micile
afaceri locale, 76% dintre răspunsuri sunt favorabile acestui tip de abordare. Graficul de mai jos
ilustrează aceste puncte de vedere.
Graficul nr.27.8.4. Utilitatea intervenției cu rol de suport din partea statului pentru
investitorii individuali business angels, conform opiniei grupului de antreprenori din regiunea
SV Oltenia
Pagina 441 din 508

În ceea ce privește particularizarea acestei intervenții cu rol de sprijin din partea statului
pentru investitorii individuali business angels, antreprenorii din regiune aflați la început de drum
consideră, simular cu ceea ce am identificat și în cazul investitorilor, că benefiicile cele mai mari
ar veni din zona sprijinul ne-fiscal, asupra căruia insită 46% dintre ei, iar 53% consideră că
implementare de facilități fiscale (de asemenea back-front) ar putea încuraja investitorii.
Graficul de mai jos ilustrează aceste puncte de vedere.
Graficul nr.27.8.5. Instrumente de intervenție cu rol de suport din partea statului

conform opiniei grupului de antreprenori din regiunea SV Oltenia
Ce tip de sprijin din partea startului își doresc inițiatorii de startup-uri din regiunea SV
Oltenia? 53% dintre opinii se îndreaptă către sprijinul de natura instituirii unor scheme de finanțare
(gestionate, intermediate, avizate sau garantate de stat), 23% consideră că ar beneficia ca urmare
a acordării unor stimulente fiscale, în timp ce 12% consideră intervenția în zonele educației și
reducerii birocrației ca fiind esențiale pentru crearea unui ecositem eficient și performant. Graficul
de mai jos prezintă ponderile deținute de aceste puncte de vedere.
Graficul nr.3.8.6. Utilitatea intervenției cu rol de suport din partea statului pentru
startup-uri, conform opiniei grupului de antreprenori din regiunea SV Oltenia
Pagina 442 din 508

Referitor la implementarea Legii nr. 120/2015 și efectele acesteia, potențialii beneficiari
de investiții individuale de tip business angels, există extrem de puține informații referitoare la
existența acesteia. 90% dintre antreprenori nu cunosc legea sau detalii referitoare la prevederile
sau aplicabilitatea acesteia. De aici reieșind că nici nu au beneficiat ca urmare a aplicării acesteia.
Graficul nr.27.8.7. Gradul de informare referitor la Legea 120/2015 la nivelul grupului

de antreprenori din regiunea SV Oltenia
Astfel, ca urmare analizei realizate pe baza punctelor de vedere ale antreprenorilor ce
urmează să inițieze startup-uri potențial beneficiare de investiții individuale de tip buisness angels,
am desprins câteva aspecte esențiale ce pot sta la baza design-ului politicilor publice din domeniu
și a cadrului legislativ și care pot fi sintetizate după cum urmează:
inițiativele antreprenoriale regionale se aliniază caracterului inovator corespunzător
startup-urilor moderne cu potențial (într-o proporție mai mare sau mai mică) - în
conformitatea cu recomandările noastre anterioare cu privire la implicarea și stimularea de
către stat a acestei zone deținătoare a avantajului competitiv în România;
educația (în special ce antreprenorială, dar și nivelul ridicat de pregătire al resursei
umane) reprezintă un aspect definitoriu pentru antreprenoriatul de succes, chiar și la nivel
regional;
deși există o pondere semnificativă a antreprenorilor care ar renunța la participația
majoritară din companiile lor pentru a coopta un business angel pe care îl văd ca o opțiune
reală și relevantă în ceea ce privește finanțarea afacerii lor, nivelul de conștientizare și de
informare referitor la activitatea și beneficiile acestor activități investiționale pe plan
național, este redus. aici se simte nevoia de informare și conștientizare a oportunităților
existente, conștientizare ce ar putea spori și oportunitățile de investiții pentru business
angels;
Pagina 443 din 508
nivelul de informare-conștientizare cu privire la cadrul legal existent în România cu privire
la investițiile individuale business angels este unul redus, provenind în mod evident și din
lipsa de aplicabilitate a prevederilor Legii 120/2015. Impactul corespunzător nu a putut fi
identificat, deși există interes în rândul antreprenorilor pentru această zonă a pieței de
capital autohton.
Considerăm astfel că există un potențial antreprenorial real, chiar și la nivel regional, ce
merită exploatat și sprijinit prin inițiative publice și punerea la punct de mecanisme de
implementare pentru instrumentele reglementative existente sau viitoare. Acesta este atât un
potențial de creștere și dezvoltare economică sustenabilă în plan regional și național, dar și un
potențial de profitabilitate pentru mediul investițional, pentru business angels care de cele mai
mult ori iau contact numai cu startup-urile cu potențial de creștere rapidă, cele promovate la nivel
național și ulterior proiectate internațional. Rolul statului ar trebui să se manifeste aici, inclusiv
prin reglementarea unor mecanisme de coagulare a investițiilor individuale și a startup-urilor cu
rol de informare și conectare a celor două părți pornind de la nivel local până la nivel național. De
asemenea, aceste mecanisme pot contribui, în timp, la crearea și actualizarea permanentă a unor
baze de date satistice - instrument util în estimarea și moitorizarea permentă a fenomenului
business angels, a impactului acțiunilor publice, precum și a stării ecosistemului de start-up-uri
din România.
27.9 Concluzii și recomandări

Ca urmare a analizei întreprinse la nivelul mediului de afaceri regional și național, cu
accent pe ecosistemul de startup-uri existent în România și având în vedere obiectivul general și
obiectivele specifice ale prezentului studiu - Modulul 3 - Percepția mediului de afaceri referitor
la implementarea Legii nr. 120/2015 în vederea instituirii mecanismului de monitorizare a
implementării acesteia, am identificat un set de concluzii și recomandări, sintetizate după cum
urmează:
mecanismele de implementare și monitorizare a cadrului legal referitor la investițiile
individuale business angels din România, precum și regelementările în sine, trebuie să aibă
în vedere stimularea dezvoltării unui profil de investitor dincolo de cel axat pe creștere
și remodelarea din perspectiva aversiunii față de risc
orientarea investițiilor individuale de tip business angels prin intermediul
instrumentelor stimulative de tip back-front și către alternative startup din afara zonei
de creștere rapidă, către afacerile generatoare de valoare adăugată dar care au nevoie de o
Pagina 444 din 508

perioadă de latență pentru dezvoltarea unor tehnologii cu adevărat inovatoare și profitabile,
dar pe termen mediu și lung;
stimularea capitalului autohton prin intermediul investițiilor individuale business
angels să crească sumele investite care la acest moment sunt reduse (media românia este
de 50.000 eur) pentru a putea viza produse și servicii cu adevărat inovatoare și care
incorporează nu tehnologia ărezentului ci pe cea a viitorului;
adaptarea fiscalității muncii pentru întreprinderile tinere prin acordarea de
stimulente/scutiri, diferite de ceea ce există deja în mod nediferențiat prin angajarea de
tineri absolvenți. Un startup beneficiar de o investiție inițială business angels limitată ca
anvergură, ajunge să direcționeze aceste sume, aproape în totalitate către bugetul public
prin plata sumelor aferente forței de muncă angajate. În varianta în care nu se va identifica
o soluție în acestă zonă, vom asista la o delocalizare din ce în ce mai des întălnită a
implantării startup-urilor româneşti către Marea Britanie (chiar ulterior brexit-ului) sau
SUA;
specificarea și tratamentul clar diferențiat (atât din punct de vedere fiscal cât și
administrativ) al startup-urilor comparativ cu marile firme;
condiționarea acodării stimulentelor la investirea capitalului autohton prin investiții de tip
business-angels de existența unei forme de educație antreprenorială reală a
fondatorilor/administratorilor executivi ai stratup-urilor;
proiectarea unei prevederi legislative și a unor mecanisme de implementare proiectate
pentru viitorul, caracterizate de viziune și conectate cu evoluțiile europene și globale, în
simbioză, nu izolate, particulare și fără a ține cont de realitate economico-socială
internațională;
instituirea unor mecanisme suport care să ducă la dezvoltarea de rețele de investitori,
menite să asigure informarea, colaborarea și accesul la informații, oportunități de investiții
și beneficii potențiale atât pentru business angels cât și pentru startup-uri porinind de la
nivel local. Statul se poate asigura de faptul că aceste rețele colectează date actualizate în
timp real ce pot reprezenta bază solidă de analiză a implementării și monitorizării continue
a instrumentelor de politică publică. Feed-back-ul rapid și real va asigura adaptabilitatea,
flexibilitatea și eficientizarea acestor sisteme cu beneficii pentru întregul mediu
economico-social, inclusiv pentru bugetele publice și locale ce vor beneficia pe lanțul
redistribuirii veniturilor;
instrumentele reglementative puse în aplicare de stat trebuie să țină cont inclusiv de
nevolie de finanțare ale startup-urilor din fazele ulterioare de dezvoltare și astfel să
încurajeze și aceste tipuri de investiții business angels, nu doar pe cele inițiale. De cele mai
Pagina 445 din 508
multe ori, în special în cazul afacerilor ce generează creștere reală sustenabilă, dar pe
termen mediu, nu imediat, acestă nevoie de finanțare este mai seminificativă decât cea
inițială.
Pagina 446 din 508

CAPITOLUL 28 – CONCLUZIILE CERCETĂRII CALITATIVE
ASUPRA IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 120/2015 PRIVIND STIMULAREA
INVESTITORILOR INDIVIDUALI – BUSINESS ANGELS
28.1 Analiză preliminară privind rezultatele cercetării calitative întreprinse

Cercetarea calitativă prezentată în capitolele anterioare din acest modul a vizat a doua
categorie de grup țintă a Legii 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business
angels, respectiv reprezentanții mediului de afaceri.
Acest grup a fost repartizat în două categorii:
a) reprezentanții startup-urilor beneficiare de finanțare din parte investitorilor individuali;
b) reprezentanți ai unor firme potențial interesate să beneficieze de o finanțare de tip angel.
Au fost realizate un număr de 10 interviuri cu antreprenori care au primit finanțare din
partea business-angels, 38 de interviuri cu startup-uri interesate de o finanțare de tip angel, precum
și un interviu cu un stake-holder. În al doilea modul au fost prezentate rezultatele celor 18 interviuri
derulate cu investitori-individuali (business angels) din România. Analiza răspunsurilor celor trei
grupuri de repondenți permite formularea unor concluzii fundamentate pe date din teren, crescând
astfel nivelul de adecvare la piață al politicii publice în domeniu.
O primă concluzie, formulată din răspunsurile atât ale business-angelilor, cât din cele ale
antreprenorilor beneficiari de angel investment, se referă la costul ridicat al forței de muncă. Banii
oferiți ca finanțare se îndreaptă în mare parte către susținerea costurilor salariale, care sunt ridicate
pentru că în general este vorba despre forță de muncă super-calificată capabilă să susțină realizarea
unor produse sau servicii inovatoare (ex. domeniul tech). O finanțare de tip angel aduce „timp”
pentru a avansa în realizarea unui produs și pentru a permite abordarea unei alte finanțări. Dacă
din această finanțare, un procent semnificativ se îndreaptă către salarii și taxele aferente, timpul
respectiv devine mult mai scurt. În acest context, ambele categorii de repondenți au apreciat că
identificarea unor măsuri de reducere a fiscalității în acest domeniu ar fi benefice. Convergența
startup-urilor și a investitorilor individuali apare în opinia formulată că dacă ar exista o formă de
scutire pe impozit pentru angajații din startup-uri, aceasta ar determina creșterea impactului banilor
investiți.
Pornind de la un context național, pe care ambele categorii de repondenți îl caracterizează
negativ, termenii folosiți fiind: impredictibilitate, birocrație, abuzuri ale ANAF, incompetență, se
naște un paradox: business angels din România și inițiatori ai unor firme care caută finanțare de
tip angel se întâlnesc în alte țări (de exemplu, Bulgaria sau Marea Britanie). Mediul favorabil din
aceste țări determină ca înființarea afacerii să se facă acolo, fiind o condiție de exemplu a unor
acceleratoare, iar angelii români să investească în aceste firme.
Pagina 447 din 508
Neavând niciun avantaj aici, business angel este atras de acceleratoare sau fonduri de
investiții din alte țări. Nu este clar dacă au facilități în respectivele țări, dar cu siguranță startup-
urile au, de aici și decizia de a se înființa în alte țări.
Reprezentanții startup-urilor apreciază în termeni foarte pozitivi relația cu business angel,
precum și rolul finanțării de acest tip în dezvoltarea firmei. Legea 120/2015 a identificat corect, în
expunerea de motive, acest grup al investitorilor individuali ca necesitând un sprijin, un set de
facilități pentru ca la rândul lor să sprijine evoluția unor firme de succes, fiind mult mai flexibili
decât alte tipuri de finanțări (bănci, programe guvernamentale, proiecte europene).
Este evident că investitorii individuali din România nu sunt stimulați de legislație pentru
că, pe de-o parte, spun că nu au beneficiat de Legea 120/2015 și nici nu știau de aceste
reglementări, iar startup-urile confirmă indirect din faptul că deși au avut BA român, au primit
finanțare în altă țară.
Ce trebuie remarcat este faptul că, deși puțini, investitorii individuali români cunosc și
practică caracteristicile unui „angel”. Acest aspect este confirmat în interviurile cu antreprenorii
beneficiari, care au subliniat rolul know-how-ului adus de angeli. De asemenea, chiar dacă au un
caracter informal, s-au format rețele de business-angels care sunt deja cunoscute de cei interesați
de această formă de finanțare. Structurile guvernamentale pot identifica canale de sprijinire a
acestor rețele/grupuri și a evenimentelor pe care ei le organizează.
28. 2 Concluzii
Cercetarea realizată a permis consultarea unor reprezentanți ai mediului antreprenorial
românesc, relevanți pentru domeniul reprezentat de finanțarea afacerilor de către investitori
business angels. Fără a avea pretenția unei acoperiri exhaustive a domeniului, se pot desprinde
undele concluzii, după cum urmează:
1. Atât investitorii BA cât și antreprenorii ce colaborează cu aceștia au o atitutine eterogenă față de
mediul de afaceri în general și față de problematica acoperită de legea 120/2015 în special. Tot de
natură eterogenă par a fi și relațiile stabilite între antreprenori și investitorii business angel.
Consultarea lor în procesul de modificare a legislației, sau în alte situații, este importantă dar în
același timp ridică dificultăți. Este clară existența unei falii adânci între instituțiile de resort și
reprezentanții mediului de afaceri. Înțelegerea și încrederea reciproce sunt limitate. Exercițiile de
consultare a mediului de afaceri sunt esențiale dar nu suficiente. Ele trebuie urmate de acțiuni
concrete care să demonstreze asimilarea unora dintre rezultatele acestor consultări. Astfel de acțiuni
nu sunt simple, inclusiv din cauza eterogenității amintite anterior. Fiecare investitor BA și fiecare
antreprenor are propria viziune cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze lucrurile și nu
este posibil ca fiecare în parte să fie complet mulțumit. Există însă anumite zone comune, probleme
Pagina 448 din 508

evidențiate cu frecvență ridicată, care constituie bune prilejuri de ancorare a viitoarelor demersuri
ale instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu.
2. Mare parte dintre problemele evidențiate de aceștia și posibilele soluții la aceste probleme nu pot
fi circumscrise domeniilor ce cad (exclusiv) în sarcina MMACA. Astfel, mulți interlocutori au
văzut ca un element cheie îmbunătățirea nivelului educațional în general și al educației
antreprenoriale în special, îmbunătățirea legislației privitoare la societățile comerciale,
problematica drepturilor de proprietate intelectuală, ineficiența instituțiilor publice. Toate aceste
probleme, și altele neprecizate anterior, nu pot fi rezolvate printr-un efort izolat al MMACA. De
aceea a fost înaintată, sub diferite forme și propunerea înființării unui organism care să transceadă
responsabilitățile unei singure instituții. Problemele cu care se confruntă mediul de afaceri local
depășesc granițele responsabilității unei singure instituții și, de aceea, rezolvarea poate fi găsită
printr-o “echipă” multi-instituțională.
3. A devenit evidentă existența unei concurențe între țări în ceea ce privește atragerea start-upurilor
cu potențial ridicat. Unii antreprenori, toți români, ne-au indicat în mod explicit că au luat în calcul
sau chiar și-au lansat sau mutat firmele în alte țări pentru a beneficia de un ecosistem antreprenorial
mai prielnic sau pentru a obține o finanțare de tip BA sau seed. Țări menționate de aceștia au fost
Polonia, Bulgaria, Marea Britanie sau chiar Chile. În acest context devine evident faptul că miza
unei legislații adecvate în domeniul investitorilor BA, în special, dar și cu privire la antreprenoriat,
în general, nu este doar de a stimula apariția unor noi start-upuri sau de a păstra capitalul
investitorilor BA români în țară. Miza adevărată este de a repoziționa România în sistemul specific
global. În prezent, România pare a fi mai curând o sursă de idei antreprenoriale și de capital de
investiții, care își găsesc fructificarea în alte țări, ce oferă condiții mai prietenoase.
4. Pare a fi fundamentată greșit filosofia conform căreia rolul statului este de a colecta bani de la
agenții economici și ai redistribui în baza unui set de criterii, pentru o fructificare superioară. Sau,
mai adaptat la contextul acestui proiect, simpla solicitare a unor fonduri bugetare în vederea
finanțării unui program de stimulare a investițiilor BA nu pare a fi cea mai bună cale de a acționa.
Mediul de afaceri ne-a indicat că, în general, altceva urmărește să primească de la instituțiile
statului. Investitorii BA știu să câștige resurse financiare prin forțe proprii, deoarece, în fond, asta
îi face să ajungă în postura de investitori. Apreciem că ei ar putea fi mult mai bine ajutați de stat
(sau MMACA) altfel decât prin simple (dar costisitoare) alocări financiare sau acțiuni echivalente
cu acestea. Antreprenorii și investitorii caută un mediu de afaceri local caracterizat de simplitate,
predictibilitate, respectabilitate, eficiență. Pentru a-și putea lansa inițiativele antreprenoriale și a le
finanța corespunzător aceștia trebuie să beneficize de sprijinul unei legislații simple dar actualizate
și competitive pe plan internațional. De la o instituție ce are ca misiune sprijinirea
antreprenoriatului, antreprenorii și investitorii nu așteaptă în mod necesar resurse financiare ci mai
degrabă facilitarea rezolvării problemelor complexe cu care se confruntă.
5. Ținând cont de dinamica internațională, deciziile privind modificările legislative trebuie să țină
cont în mod substanțial de ceea ce se întâmplă în alte țări. În acest sens, situația poate fi împărțită
Pagina 449 din 508

pe trei paliere diferite. În primul rând ne putem referi la țările din apropierea României (cum ar fi
Bulgaria sau Polonia) și putem extrage bune practici regionale. În al doilea rând putem lua ca reper
țări cu succes notabil în domeniul urmărit, chiar dacă au medii de afaceri cu un grad de
compatibilitate mai redus cu cel românesc (Franța, Marea Britanie, Irlanda sau chiar SUA). În cel
de-al treilea rând putem analiza țări care au avut abordări foarte diferite față de practicile uzuale în
domeniu. Putem exemplifica această categorie prin Emiratele Arabe Unite sau Estonia, scopul
nefiind de a sugera imitarea lor prin replicarea modelelor folosite ci de evidenția posibilitatea
adoptării unor modele radical inovative. Apreciem că una dintre cele mai puțin dezirabile căi de
acțiune posibile este reprezentată de conturarea legislației în domeniu în baza unor programe
(politice) nefundamentate și pe simpla dorință de a putea raporta creșteri ale unor indicatori care
nu reprezintă nimic valoros în sine, fără un fundament solid (înființarea unui anumit număr de firme
sau generarea unui anumit număr de locuri de muncă). Ceea ce ar conta cu adevărat, dacă ar fi
urmărit, în ceea ce privește astfel de indicatori ar fi câte firme înființate în anul x au succes în anul
x+5, câte locuri de muncă înființate în anul x au fost menținute până în anul x+5 ș.a.m.d. Din păcate
însă, astfel de analize, ce ies din cadrul repetitiv și oarecum previzibil al ciclurilor electorale, nu
intră, de cele mai multe ori, în zona de interes a factorilor decidenți. Acesta ar fi însă un domeniu
care, dacă ar fi îmbunătățit, ar putea conduce, pe termen mediu și lung, la apariția unor rezultate
foarte bune.
6. Privind strict la lege, așa cum a fost ea promulgată, și la forma actuală a schemei de ajutor de
minimis, se poate constata exitența unor aspecte care limitează semnificativ eficiența și eficacitatea
actului de stimulare a investițiilor de tip BA. Nu insistăm asupra faptului că în sine necesitatea unei
scheme de ajutor de minimis reprezintă o problemă serioasă, ce diminuează considerabil
atractivitatea beneficiilor oferite prin lege. Ce nu s-a remarcat în general, este că încadrarea în
schema de minimis limitează opțiunile de finanțare a start-upurilor. Luând în calcul o investiție BA
la limita maximă, de 200.000 euro, o firmă nu va putea beneficia, într-un orizont de trei ani, de alte
opțiuni de finanțare, cum ar fi programele Start-up Nation sau Comerț și Servicii. Sau, poate mai
important, dat fiind specificul de IT al multor firme ce atrag finanțări de la investitori BA, nu se
poate beneficia de schema privind statutul fiscal special al angajaților din domeniul IT.
7. Constatăm că procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis este realizată într-o
matriță perimată. Deși întreaga problemă vizează realizarea unor progrese în domeniul stimulării
antreprenoriatului și aducerea la zi a legislației specifice, procedurile sunt în continuare puternic
ancorate exact în practicile ce îndepărtează antreprenorii și investitorii BA de România. Putem
exemplifica prin câteva elemente:
a. Modul de lucru, bazat pe depunerea de documente și copii “conforme cu originalul”, cu o
abordare contrară spiritului antreprenorial ce se dorește a fi stimulat (“Întreaga
documentaţie va fi depusă în 2 exemplare: 1 original şi 1 copie certificată”).
b. Stabilirea unei relații de subordonare între start-upuri și minister (“Societatea va oferi orice
alte informații cerute de administratorul schemei”).
Pagina 450 din 508

c. Lipsa de simetrie între solicitant (antreprenor) și administrator (minister) – solicitantul
trebuie să răspundă cererilor administratorului în 2 zile calendaristice în vreme ce
administratorul are la dispoziție 15 zile lucrătoare să-și facă partea, dar dacă consideră
necesar poate să-și majoreze singur termenul maxim.
d. Menținerea unei multitudini de declarații ce trebuie depuse și de pași administrativi, în
condițiile în care un minim efort de inovare organizațioanlă ar permite depășirea acestor
cerințe.
8. Întregul sistem de acordare a facilităților, în viziunea actuală, pare a fi excesiv de complicat și
nefuncțional. Astfel, se instituie un sistem de relații între 3 entități: 1) investitorul business angel,
care încheie un acord de contribuție cu start-upul, 2) minister (administratorul schemei), care este
angrenat într-o serie de acțiuni împreună cu start-upul, în vederea acceptării acestuia în schema de
minimis și 3) start-upul (considerat ca fiind beneficiar) care are relații și obligații atât cu investitorul
cât și cu ministerul. Apreciem că este greșit raționamentul din spatele acestui sistem, care
presupune că antreprenorul trebuie să depună atât eforturile de identificare a investitorului BA cât
și cele de răsplătire a acestuia pentru riscurile asumate. Antreprenorului ar trebui să i se lase cât
mai mult spațiu și resurse pentru demararea și dezvoltarea afacerii. Sprijinul public nu trebuie să
vină cu o încărcare birocratică excesivă. Investitorul BA ar trebui să intre într-o relație directă cu
administratorul schemei și să conlucreze pentru crearea unui cadru optim de dezvoltare a start-
upului. În sprijinul acestor afirmații reamintim exemplul sistemului din Singapore (Angel Investors
Tax Deduction). Totuși, putem remarca și existența unor scheme în care start-upul este responsabil
cu stabilirea relației cu autoritatea publică, în vederea obținerii facilităților de către BA (Cradle
Fund, Malaesia).
9. Ideea licențierii sau acreditării investitorilor business angels, în vederea obținerii facilităților oferite
de lege, nu a fost bine primită nici de investitori și nici de antreprenorii consultați. Opinia generală
a fost că un astfel de pas ar duce la creșterea birocrației până la un punct în care facilitățile și-ar
pierde atractivitatea.
10. În general, ideea susținerii investitorilor BA de către stat a fost bine primită, considerându-se că
acesta este un domeniu ce merită să fie sprijinit. În vreme ce unii respondenți au indicat căi de
sprijinire mai difuze (educație), alții au făcut propuneri concrete privitoare la legislația specifică.
Nu am putut discerne dacă susținerea ideii de acordare a unui sprijin fiscal/financiar investitorilor
BA s-a bazat pe considerente macroeconomice sau, în condițiile în care este clar că oricum resursele
bugetare sunt utilizate în diverse proiecte și programe, atunci o parte din acestea să fie direcționate
către domenii apropiate interlocutorilor (în cazul de față investiții de tip BA).
11. Este necesară o mai bună evidențiere a obiectivelor urmărite prin legislația specifică și corecta lor
fundamentatre. În schema de ajutor de minimis, dar și în expunerea de motive la lege, este indicat
impactul bugetar al facilităților fără a se lua în calcul creșterea economică ce ar urma să aibă loc
prin stimularea investițiilor BA (cifră de afaceri – impozit pe cifra de afaceri sau profit, locuri de
muncă – taxe și impozite etc.).
Pagina 451 din 508

12. Pentru a putea poziționa corespunzător România pe harta mondială (sau măcar regională) a
investițiilor antreprenoriale ar fi foarte utilă construirea unui portofoliu de start-upuri de succes,
care să fie prezentate ca o dovadă a faptului că ecosistemul antreprenorial local favorizează
succesul în afaceri.
Pagina 452 din 508

CAPITOLUL 29 – PROPUNEREA UNUI MECANISM DE
MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 120/2015 PRIVIND
STIMULAREA INVESTITORILOR INDIVIDUALI – BUSINESS ANGELS
29.1 Politici publice la nivel european. Asimilarea exemplelor de bune practici

pentru stimularea investitorilor business angels din România
Pentru stabilirea direcțiilor de intervenție prin politici publice pentru dezvoltarea pieței
angel investing, trebuie identificate căile de stimulare a investițiilor efectuate de către investitorii
business angels. Bazându-ne pe experiența țărilor europene, stimularea pieței investitorilor BA se
poate realiza prin următoarele măsuri285:
a) sindicalizarea;
b) schemele de coinvestiții;
c) informarea și pregătirea antreprenorilor;
d) orientarea corporativă;
e) formarea investitorilor business angels;
f) dezvoltarea rețelelor de business angels;
g) abordarea integrată a finanțării.
A. Sindicalizarea
Reprezintă o modalitate de reducere a riscurilor de către investitori, dar și de acoperire a
unui necesar mai mare de capital al companiei țintă. Migrarea fondurilor de capital de risc către
zona investițiilor care presupun o nevoie mai mare de capital a dus la apariția unui gol de finanțare
pentru start-up-urile care necesită un volum de resurse financiare mai mare decât suma medie
investită în mod tradițional de către un BA într-o afacere. Acest gol a ajuns să fie acoperit cu
succes prin sindicalizare, care a permis, totodată, și țintirea de către BA, pe lângă fazele clasice de
seed și start-up, și a zonei early-stage de dezvoltare a companiilor, cu nevoi de finanțare mai
ridicate.
285
Rudy Aernoudt, Business Angels: The Smartest Money For Starters? Plea For A Renewed Policy Focus
On Business Angels, International Journal of Business, 10(3), 2005, ISSN: 1083-43,
https://www.researchgate.net/publication/228165930_Business_Angels_The_Smartest_Money_for_Starters_Plea_f
or_a_Renewed_Policy_Focus_on_Business_Angels
Pagina 453 din 508

Datorită multiplelor efecte pozitive, sindicalizarea a devenit răspândită în rândul
investitorilor BA. Ea este preferată de către investitorii experimentați și permite o consolidare a
informațiilor și acțiunilor individuale ale acestora, crescând, cel puțin teoretic, șansele de reușită
ale afacerii. Sindicalizarea a permis și activarea investitorilor latenți, datorită posibilității asocierii
cu investitori experimentați.
B. Schemele de coinvestiții
Permit intervenția financiară a autorităților publice, prin furnizarea de fonduri publice sub
formă de achiziție de părți sociale sau împrumut acordat investitorilor BA. Deși pare paradoxală
acordarea de stimulente financiare unor investitori considerați ca fiind bogați, acest instrument are
ca principal rol diminuarea riscului asumat de către investitori, astfel încât să îi stimuleze pe aceștia
să efectueze noi investiții sau să recupereze din pierderi. Eșecurile repetate înregistrate de unii
investitori ar putea sa îi determine să renunțe la activitatea investițională, în lipsa unor mijloace de
protecție, cum sunt schemele de coinvestiții.
Astfel de programe permit și creșterea fondurilor BA pentru runde investiționale viitoare,
dar și asigurarea capitalului în situația în care un BA nu poate realiza un exit și este nevoit să
investească în continuare în firmă. În aceste situații, investitorii ajung să își concentreze banii într-
un număr redus de proiecte și nu mai pot realiza diminuarea riscului prin diversificare.
Un program de succes în această privință a fost derulat în Belgia începând cu anul 2002,
cât statul a acordat împrumuturi de până la 125000 de euro firmelor finanțate de către BA, în
schemă fiind implicate și rețelele de BA, în faza de preselectare a proiectelor.
C. Informarea și pregătirea antreprenorilor

Piața investițiilor informale resimte nevoia unei mai bune informări și pregătiri a
antreprenorilor în procesul de accesare a unei investiții de tip business angel. Deși sunt sume
suficiente disponibile pentru investiții, piața suferă din cauza pitch-urilor de slabă calitate și a
informării deficitare despre posibilitatea apelării la un BA pentru obținerea de finanțare. Mulți
antreprenori cu idei de afaceri viabile găsesc finanțare absolut în mod întâmplător, deși ar putea,
printr-o informare și pregătire adecvate, să apeleze cu succes la BA. Este, astfel, nevoie de
creșterea pregătirii investitorilor, care ar duce la sporirea șanselor de a convinge un business angel
să investească.
D. Orientarea corporativă
Un antreprenor care apelează la un investitor BA trebuie să aibă o viziune pe termen lung
a afacerii sale. BA va investi numai dacă, după un orizont previzibil de timp, poate realiza un exit
Pagina 454 din 508
cu succes din afacere. Pentru aceasta, afacerea trebuie să crească suficient de mult, astfel încât să
devină atractivă în viitor pentru un fond de capital de risc, care va intra în acționariat numai când
valoarea afacerii depășește un anumit nivel. Așadar, înaintea abordării unui BA, întreprinzătorul
trebuie să aibă o viziune corporativă a ideii sale de afaceri, să previzioneze o creștere care să fie
stimulativă pentru potențialii investitori, prezenți și viitori.
În țările dezvoltate, tranziția start-up-urilor de la BA către fondurile de risc nu se face însă
întotdeauna cu ușurință. Firmele nu cresc suficient pentru a suscita interesul fondurilor de capital
de risc sau riscul este considerat încă prea ridicat, iar BA nu pot susține financiar dezvoltarea în
continuare a afacerilor. Apare astfel necesitatea unui alt tip de capital, care să acopere decalajul
nou format. Acest segment poate fi acoperit prin scheme de coinvestiții, asigurate de către
fondurile de seed capital și de către marile companii care activează în același sector de activitate.
Schemele de coinvestiții pot finanța start-up-urile care ajung în runda a doua de finanțare și care
nu mai prezintă interes pentru BA.
Atragerea marilor companii în sprijinirea start-up-urilor poate îmbrăca forme diverse:
furnizarea de spații pentru desfășurarea operațiunilor, înființarea de incubatoare de afaceri pentru
firmele cu creștere rapidă sau de incubatoare pentru spin-off. Cea mai importantă măsură este
înființarea de incubatoare pentru spin-off, care ar ținti exact start-up-urile cu risc ridicat și care ar
permite atragerea cu ușurință și a investitorilor business angels.
E. Formarea investitorilor business angels

Orice investitor trebuie să știe să analizeze și să ierarhizeze proiectele de investiții, în
termeni de rentabilitate și risc. Faptul că investitorii BA țintesc un segment al pieței extrem de
riscant induce necesitatea unei pregătiri a acestora, pentru dobândirea capacității de evaluare a
oportunităților de afaceri.
Pregătirea investitorilor business angels începători este necesară pentru a-i determina să
treacă peste reticențele efectuării investiției inițiale. Formarea acestora trebuie realizată într-un
cadru organizat, care poate fi asigurat de către rețelele de business angels. Formarea abilității de
evaluare și gestionare a riscului oportunităților de investiții trebuie să constituie o temă centrală a
programelor de training pentru BA, care ar determina creșterea numărului de investitori activi pe
piață. Astfel de programe au fost implementate cu succes în unele țări, sub conceptul de academii
de business angels.
F. Dezvoltarea rețelelor de business angels

Este calea cea mai simplă prin care autoritățile se pot implica în dezvoltarea pieței angel
investing. Sprijinul direct acordat rețelelor ar duce la extinderea acestora, dar și la îmbunătățirea
Pagina 455 din 508
calității serviciilor oferite. Rețelele de BA cunosc cel mai bine nevoile pieței și pot asigura o
alocare a resurselor financiare pentru diverse proiecte de susținere a pieței (formarea
antreprenorilor, a investitorilor începători, organizarea de sesiuni de informare pentru publicul
larg, organizarea de pitch-uri, oferirea de consultanță antreprenorilor în elaborarea planurilor de
afaceri și a pitch-urilor etc.).
Pentru România, o problemă este și dimensiunea foarte redusă a pieței, atât ca număr de
rețele, cât și ca număr de investitori, astfel că o măsură de sprijin direct ar permite o dezvoltare
extensivă a sectorului, dar și sustenabilitatea rețelelor și a serviciilor oferite de către acestea.
G. Abordarea integrată a finanțării

Este mai mult o strategie internă a antreprenorului, care îl poate ajuta atât să atragă capitalul
necesar, cât și să obțină un cost mai redus al acestuia. Antreprenorul trebuie să previzioneze
necesarul de capital pentru o perioadă de câțiva ani și să ia în considerare o paletă largă de surse
de atragere, precum investitori business angels, fonduri de capital de risc, credite bancare.
Foarte eficientă s-a dovedit organizarea de paneluri la care pot participa toți acești furnizori
de fonduri și în fața cărora antreprenorii își pot prezenta ideile de afaceri. Panelurile seamănă
destul de mult cu pitch-urile, doar că sunt destinate unei categorii mai largi de
investitori/finanțatori. Abordarea integrată a finanțării poate elimina sau reduce piedicile
tradiționale în atragerea de capital de către start-up-uri.
Direct sau indirect, statele europene s-au implicat prin mecanisme de intervenție în
susținerea tuturor acestor căi de dezvoltare a pieței BA. Practica nu a fost însă unitară, iar politicile
în domeniu au suferit modificări majore în perioade scurte de timp, în funcție de rezultatele
obținute și de reacțiile mediului de afaceri.
Instrumentele de politici publice implementate la nivel european pentru sprijinirea
activității de tip angel investing sunt286:
a) sprijinirea înființării și funcționării rețelelor business angels;
b) stimulente fiscale;
c) scheme de coinvestiții.
a) Sprijinul pentru înființarea și funcționarea rețelelor BA constă în măsuri adoptate pentru
îmbunătățirea mediului de afaceri și a celui investițional în general, în acordarea de finanțare
pentru crearea rețelelor BA și acoperirea costurilor de funcționare, dar și în alocări financiare
pentru diverse programe. În unele țări (ex. Spania), autoritățile locale și cele regionale se implică
286
Evaluation of EU Member State Business Angel Markets and Policies,
http://publications.europa.eu/resource/cellar/cd22e173-ebe1-45f5-ae2d-7f07edc7c54d.0001.01/DOC_1
Pagina 456 din 508
în mod direct în înființarea de rețele, acestea funcționând în subordinea unei autorități publice, fără
a avea personalitate juridică.
Prin intermediul rețelelor BA, statele au susținut programele de formare și pregătire ale
antreprenorilor care doresc să atragă finanțare de pe piața BA, dar și ale investitorilor începători.
Totodată, au finanțat și acțiunile de creștere a gradului de conștientizare a publicului larg cu privire
la piața BA, în vederea atragerii de investitori și antreprenori în cadrul rețelelor, ceea a dus la
dezvoltarea acestui sector. Derularea de astfel de campanii ar avea un dublu efect și în România:
ar extinde conceptul de business angel în rândul populației și al mediului de afaceri și ar duce la
creșterea pieței vizibile a BA.
b) Acordarea de stimulente fiscale s-a practicat în numeroase țări, probabil datorită

ușurinței adoptării și implementării unei astfel de măsuri. Aceste măsuri au fost implementate în
două faze ale investiției: în momentul efectuării ei și în momentul exitului. Unele țări au acordat
scutirile de taxe doar pentru investițiile rentabile, altele au luat în calcul și pierderile suferite pe
ansamblul portofoliului.
În condițiile unui spirit antreprenorial redus și al aversiunii tradiționale față de risc, o
scutire de impozit se poate dovedi atractivă pentru un BA aflat la început de drum, deoarece
contribuie la eliminarea reticențelor în efectuarea de investiții și la activarea investitorilor latenți.
Totuși, pentru investitori, criteriile investiționale sunt mai degrabă legate de experiența, reputația
și rezultatele întreprinzătorului, de planul de afaceri, potențialul de creștere a afacerii etc., adică
de elemente intrinseci ale afacerii și mai puțin de cele extrinseci.
Din aceste motive, stimulentele fiscale au avut efecte pozitive limitate în țările unde au fost
acordate. Criticile au venit în primul rând de la investitorii BA, pentru care stimulentele fiscale nu
reprezintă deloc un criteriu de efectuare a unei investiții, câtă vreme cele mai multe dintre afacerile
lor dau faliment sau nu cresc suficient în valoare. Câștigurile BA provin din exiturile reușite, nu
din scutiri de taxe și din dividende, care nu pot acoperi pierderile din afacerile care eșuează. Mai
mult, numeroși investitori au profitat de legislație pentru a beneficia de scutiri de taxe, deși nu se
încadrau în categoria investitorilor BA, ceea ce a determinat multe state să renunțe ulterior la
acordarea de astfel de stimulente. O critică similară este adusă și Legii nr. 120/2015 din România,
care permite transformarea oricărei persoane într-un BA și, astfel, poate să beneficieze de
stimulentele fiscale oferite de actul normativ.
c) Schemele de coinvestiții s-au dovedit eficiente în stimularea pieței business angels,

datorită posibilității divizării riscului. Și în România, foarte multe investiții se efectuează în
parteneriat de către investitorii BA, atât din rațiuni financiare (reducerea riscului), cât și
Pagina 457 din 508
manageriale (sinergiile date de implicarea mai multor BA, fiecare cu contactele și experiența lui).
Din perspectiva statului, astfel de scheme implică avansarea de resurse umane și financiare care
să permită derularea corespunzătoare a investițiilor. Totuși, opiniile cu privire la eficiența acestor
măsuri sunt împărțite; mai mult, este nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a analiza impactul
financiar al schemelor asupra pieței angel investing.
Experiența statelor europene în privința căilor de sprijinire a BA arată o imagine eterogenă.

Măsurile implementate până în prezent au avantaje și dezavantaje și nu există o practică unitară în
domeniu. Unele măsuri s-au dovedit eficiente doar în anumite țări și, de obicei, a fost preferat
mixul de instrumente ca mijloc de stimulare.
Unele dovezi susțin că, din perspectiva guvernelor, sistemele de impozitare și de
coinvestiții au avut efecte favorabile, toate acestea considerate atât prin prisma efectelor directe,
cât și indirecte. Totuși, programele de coinvestiții necesită avansarea de resurse financiare și
umane din partea autorităților publice, pentru finanțarea și gestionarea lor. Din perspectiva BA,
acordarea de sprijin financiar din fonduri publice pentru acțiunile de promovare a rețelelor BA a
dus la creșterea gradului de conștientizare cu privire la această categorie de investitori și la piața
pe care ei activează, antrenând o dezvoltare a sectorului. Schemele de coinvestiții par, de
asemenea, să fie eficiente pentru stimularea pieței. În schimb, programele fiscale au avut o
eficiență discutabilă.
Dezvoltarea pieței investitorilor business angels presupune, în primul rând, existența unui
volum suficient de fonduri disponibile pentru astfel de investiții și a unui număr potențial ridicat
de antreprenori care să apeleze la acest gen de finanțare, astfel încât furnizorii de fonduri să își
poată diversifica riscul. Piața nu se poate însă dezvolta fără creșterea gradului de informare și
conștientizare atât ale antreprenorilor, cât și ale investitorilor. Deficitul de informații afectează
funcționarea normală a pieței, iar intervențiile în acest domeniu pot atenua problema asimetriei
informaționale. Autoritățile publice trebuie să se implice pentru a spori înțelegerea reciprocă dintre
parteneri.
Politicile publice de stimulare a utilizării capitalului informal pentru investiții necesită o
abordare aparte. Aceasta, deoarece investitorii business angels nu au nevoie de resurse financiare.
Disponibilitatea lor pentru a face investiții și capitalul deținut provin din experiența și exit-urile
reușite efectuate anterior. Din acest motiv, stimulentele de ordin fiscal nu reprezintă un argument
pentru BA pentru a finanța o investiție. Majoritatea investitorilor BA respinge zeci de proiecte în
fiecare an, ceea ce arată că motivația implicării sau neimplicării în investiții ține de alte argumente
decât cele fiscale. Pentru a reduce riscul, capitalul pe care îl pun la dispoziție pentru investiții
informale reprezintă o parte limitată a resurselor lor. Sumele disponibile pentru investiții sunt
Pagina 458 din 508
suficiente pentru acoperirea nevoilor de finanțare ale companiilor din faza seed sau start-up, dar ei
nu pot finanța dezvoltarea ulterioară a afacerilor, când acestea devin mature și participația BA ar
trebui preluată de către fonduri de capital de risc. Astfel, un exit reușit, care presupune
previzionarea ușurinței atragerii un fond de risc în viitor în acționariatul firmei, reprezintă o
motivație investițională mult mai mare decât stimulentele fiscale ce pot fi obținute pe termen scurt
și mediu.
29.2 Propunere mecanism de aplicare și monitorizare a legii

Propunerea unui mecanism de aplicare și monitorizare a legii este un demers dificil în
condițiile în care pare evident că este necesară corectarea substanțială a legii și a procedurilor
subsecvente. Modul în care se vor realiza aceste modificări influențează major mecanismele
amintite. Ca urmare, oferim o serie de sugestii cu caracter mai degrabă general, urmând ca acestea
să fie particularizate și detaliate în funcție de evoluțiile concrete în domeniu.
În primul rând apreciem că trebuie clarificate o serie de aspecte:
a) Care sunt părțile implicate și responsabilitățile fiecăreia
a. Instituțiile și organismele publice cu competențe în procesul de monitorizare a
implementării legii.
b. Beneficiarii – care pot fi investitorii BA (varianta optimă) sau firmele în care investesc
aceștia.
b) Cine și în ce condiții desfășoară activitățile de monitorizare.
În vederea constituirii unui mecanism eficient de monitorizare este în primul rând necesară
(re)definirea scopului și obiectivelor legii (obiective ce trebuie formulate SMART). Numai
plecând de la acestea se poate determina clar cum se poate constata succesul implementării
prevederilor legii. Expunerea de motive ce a însoțit proiectul legii nr. 120/2015 conținea
următoarele elemente în acest sens:
“Scopul acestui proiect de act normativ este stimularea fiscală a investitorilor individuali
(business angels) în vederea realizării de investiții, în IMM-uri nou înființate.”
Pe de cealaltă parte însă, proiectul Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea
societăților prin investiții realizate de investitorii individuali în condițiile Legii nr. 120/2015
privind stimularea investitorilor individuali – business angels menționează că “obiectivul schemei
este de a sprijini dezvoltarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici prin investiții de
capital financiar realizate de investitorii individuali-business angels în condițiile Legii nr.
120/2015”.
Formularea unor obiective specifice a fost neclară sau chiar a lipsit, dar putem determina
că un obiectiv principal a fost reprezentat de creșterea numărului de investiții business angels, în
următoarea formă:
Pagina 459 din 508
Anul 2014 2015 2016 2017 2018
Număr investiții
50 60 72 86 104
business angels
Sursa datelor: Expunere de motive la proiectul de act normativ
În acest context apreciem că este necesară constituirea unei baze de date (la nivelul
MMACA) care să permită stabilirea și calcularea indicatorilor relevanți. Această bază de date
trebuie apoi actualizată constant, pentru a putea fi realizată în bune condiții evaluarea rezultatelor
apărute în urma aplicării legii. Fără a cunoaște la ce se raportează situația constatată la un moment
dat, care este punctul de plecare, nu se poate aprecia succesul sau insuccesul acesteia.
Date ce trebuie colectate în vederea evaluării rezultatelor obținute:
• Număr investitori business angels ce operează în România;
o Număr investitori business angels ce operează în România și au beneficiat de
prevederile legii;
• Număr investiții de tip business angels în România, la nivel anual;
o Număr investiții de tip business angels în România, la nivel anual, cu obținerea
facilităților prevăzute de lege;
• Valoarea investițiilor de tip business angels în România, la nivel anual;
o Valoarea investițiilor de tip business angels în România, la nivel anual, cu
obținerea facilităților prevăzute de lege;
• Număr solicitări de acordare a facilităților prevăzute de lege (defalcat pe tip de facilități
o Număr solicitări aprobate (defalcat pe tip de facilități);
o Număr de solicitări respinse (defalcat pe tip de facilități), cu detalierea motivelor
respingerii;
o Număr de solicitări aprobate dar cu facilități neutilizate (defalcat pe tip de
facilități), cu detalierea motivelor neutilizării;
• Evoluția rezultatelor firmelor ce au beneficiat de investiții de tip business angels;
o Evoluția rezultatelor firmelor ce au beneficiat de investiții de tip business angels,
cu obținerea facilităților prevăzute de lege;
• Feedback investitori business angels cu privire la procesul de obținere a facilităților;
o Feedback antreprenori ce au beneficiat de investiții de tip business angels cu
privire la procesul de obținere a facilităților de către investitori.
Aceste date trebuie adunate în mod sistematic, prin colectare atât de la beneficiarii
facilităților oferite de lege cât și din alte surse (rețele de investitori business angels, investitori
business angels, informații publice privitoare la astfel de investiții, studii realizate de diverse
instituții etc).
c) Care sunt indicatorii de monitorizare. Unele sugestii sunt:
Pagina 460 din 508

a. Nivelul resurselor consumate pentru implementarea legii (resurse financiare și/sau ore
muncă).
i. Resurse consumate de investitor pentru a beneficia de facilitățile oferite prin
lege.
ii. Resurse consumate de antreprenor pentru ca investitorul să beneficieze de
facilitățile oferite prin lege.
iii. Resurse consumate de agenția de implementare pentru ca investitorul să
beneficieze de facilitățile oferite prin lege.
b. Număr investiții business angels (cu/fără încadrare în cerințele legii).
c. Număr investitori care au beneficiat de facilitățile oferite de lege (pe tipuri de facilități).
d. Număr situații în care s-a dispus recuperarea facilităților acordate.
e. Valoarea facilităților obținute de investitori (pe tipuri de facilități).
f. Profitabilitatea startup-urilor (în care au fost implicați BA care au beneficiat sau nu de
facilitățile oferite prin lege).
d) Raportarea și evaluarea rezultatelor monitorizării
a. Determinarea gradului de îndeplinire a obiectivelor.
b. Analiza rezultatelor și determinarea corecțiilor necesare.
În esență, apreciem că demersurile de montorizare a aplicării legii trebuie să răspundă unor
întrebări importante:
- Care sunt caracteristcile “pieței” căreia i se adresează facilitățile?
- Cine beneficiază de aceste facilități?
- Cei care nu beneficiază, de ce nu o fac?
- Care este impactul concret al facilităților oferite asupra investitorilor?
- În ce mod este influențat succesul în afaceri al start-upurilor în care investesc BA ca au
beneficiat de aceste facilități?
- Cum se compară succesul în afaceri al acestora cu restul firmelor?
Pentru obținerea unor răspunsuri adecvate la aceste întrebări este necesară dezvoltarea unui
sistem de colectare a datelor în momente cheie. Faptul că numărul actorilor implicați (investitori
BA și start-upuri relevante) este destul de scăzut face ca acest demers, aparent complicat, să poată
fi realizat cu un consum relativ redus de resurse. În alte domenii, colectarea informațiilor de la toți
actorii implicați poate fi o soluție prea costisitoare și nepractică, fiind preferată, de exemplu,
utilizarea unor paneluri de investitori reprezentativi. În cazul de față, apreciem însă că, cel puțin
în primii ani, se poate face o consultare exhaustivă (cel puțin pe partea de investitori BA).
Un exercițiu foarte important în procesul de monitorizare se referă la transparență. Este
deosebit de util ca rezultatele monitorizării să fie comunicate tuturor celor ce sunt interseați de
acest domeniu, atât pentru a justifica utilizarea fondurilor alocate cât și pentru a permite apariția
de sugestii de îmbunătățire a legislației și a procedurilor de aplicare a acesteia.
Pagina 461 din 508
În urma procesului de monitorizare, completat de evaluarea rezultatelor obținute se pot
desprinde concluzii cu privire la:
- Necesitatea ajustării obiectivelor stabilite.
- Necesitatea ajustării resurselor alocate.
- Stabilirea responsabilităților, individuale sau instituționale, cu privire la gradul de atingere
a obiectivelor.
- Alte acțiuni ce trebuie întreprinse.
29.3 Propunere de metodologie de cercetare în vederea monitorizării implementării

Legii 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels
Cercetarea din prezenta lucrare a acoperit faza inițială de aplicare a Legii nr. 120/2015
privind stimularea investitorilor individuali business angels și are în atenție beneficiarii, direcți și
indirecți ai acestei legi din primii doi ani de implementare. Pe măsură ce numărul beneficiarilor
va crește, cercetări viitoare vor permite adăugarea de noi elemente relevante, nevoia potențială de
îmbunătățiri, evidențierea impactului legii și a beneficiilor ce decurg din ea.
Câteva direcții legate de tematica viitoarelor cercetări au reieșit din discuțiile cu investitorii
individuali (business angels) și antreprenorii din start-up-uri. Aceste direcții permit derularea unei
monitorizări a implementării Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali –
business angels.
Printre temele propuse spre cercetare se află:
A. Monitorizarea continuă a programului în ceea ce privește numărul de aplicații de succes și
insucces în ce privește facilitatea și stadiile aplicației, caracteristicile tipurilor de aplicanți;
B. Monitorizarea continuă a nivelului de informare asupra programului, prin strângerea de opinii
ale aplicanților eligibili și a agenților acestora (de exemplu, contabili și consilieri fiscali) pentru a evalua
cum s-au informat asupra programului. De asemenea, ar fi folositor de evaluat preferințele lor în ce privește
modalitățile de informare asupra programelor și/sau schemelor guvernamentale;
C. Concentrarea în activitățile de promovare în vederea informării mediului de afaceri asupra
legii (și a altor scheme/programe) pe 1) agenți (contabili și consultanți fiscali) în calitate de circuite cheie
pentru informarea oamenilor de afaceri și a investitorilor; și 2) sectorul serviciilor financiare, incluzând
bănci și business angels/investitori de capital de risc și rețele/asociații;
D. Rolul mecanismului de finanțare în sprijinirea strângerii de fonduri suplimentare pentru
investitori poate fi de asemenea explorat și un prag din schemă pentru afaceri este potrivit;
E. Explorarea investiției pe care firmele le atrag alături de finanțarea din lege și dacă există
constrângeri legate de aplicarea pentru fonduri adiționale;
F. De investigat dacă investitorii din cadrul schemei ar fi făcut mai mult fără această lege, și
dacă ei ar fi investit în aceleași sau alte companii fără să utilizeze schema guvernamentală;
Pagina 462 din 508

G. De investigat dacă pragurile utilizate sunt potrivite pentru investitori în termeni de nivel al
investiției cu scutiri fiscale;
H. Evaluarea impactului direct și indirect al legii asupra afacerilor: impactul intermediar asupra
capabilităților și abilităților; asupra activitităților ce țin de inovare; asupra exploatării produselor și
serviciilor; și impactul asupra performanței afacerii – cifră de afaceri, locuri de muncă, exporturi, profituri,
precum și valoarea afacerii. Sistemele de monitorizare și evaluare pot fi implementare din etapele inițiale
ale implementării legii pentru a surprinde informații de bază. Ulterior, schimbarea poate fi surprinsă prin
utilizarea managementului informației și a cercetării de teren (precum și al studiilor de caz);
I. Compararea unui grup de afaceri (similare din punctul de vedere al legii) permite analiza
efectelor nete ale legii;
J. Efortul de monitorizare și evaluare ar ajuta la estimarea beneficiilor economice și mai largi
ale legii.
Mai jos sunt principalii itemi recomandați pentru investigare în cadrul următoarelor
cercetări în ce privește monitorizarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor
individuali business angels:
Investitori individuali:
a) Caracteristici: vârstă, gen, statut ocupațional;
b) Investiția: când s-a realizat, dacă investitorul ar fi investit fără contextul legii, cât s-a investit prin
lege, participarea în board.
c) Caracteristicile investiției: anul înființării, produse, servicii, sector, locație, statut
independent/subsidiar, aspirații de creștere și activități de inovare cum ar fi cele de CD;
d) Deciziile de investiție: surse de informare utilizate pentru a identifica oportunitățile,
clientela, criterii utilizate pentru investiție și finanțare oferită altor afaceri, prin consorții
sau nu, și valoarea întregului portofoliu investițional;
e) Obiectivele utilizării legii: beneficii fiscale și rentabilitate;
f) Nivelul de conștientizare: cum au auzit investitorii de lege și metodele preferate de a fi
informați asupra schemelor guvernamentale. Modalitatea de a obține informații ulterior
legate de lege (site, manual de implementare, contabili, corp profesional);
g) Legături cu participanții la schemă: extinderea legăturilor anterioare cu agenți și firme.
Natura și durata acestor conexiuni;
h) Decizia de investiție: cine a influențat decizia de a aplica și rolurile lor în intermediere și
negociere între părți, și subiecte acoperite;
i) Motive pentru utilizarea facilităților legii, ex. scutiri de taxe și excepții de la impozitul
pe câștigul din capital. Aspecte pozitive și mai puțin apreciate la lege;
j) Viitoare investiții și alte afaceri, și profitul relativ probabil;
Pagina 463 din 508
k) Schimbări în atitudinile față de investiții. Schimbări ale perspectivelor legate de finanțarea
de capital și fonduri de garantare;
l) Ipoteze. Investiția care s-ar fi realizat în afaceri din cadrul legii, în absența schemei, și
nivelul acesteia;
m) Îmbunătățirea legii. Procesul de aplicare și condițiile schemei.
Agenți / Intermediari
a) Caracteristici. Contabili, consultanți fiscali, locații, dacă acționează pentru afaceri și
investitori.
b) Tipul de afacere pentru care acționează (dimensiune, sector, stadiu de dezvoltare, regiune)
c) Tipul de investitori (ex. mici investitori și business angels) pentru care acționează de obicei
(mici, medii, mari, sectoare cheie, locații)
d) Aplicații conform condițiilor legii. Numărul de aplicații realizate, datele și caracteristicile
afacerilor și investitorilor.
e) Modul în care afacerile și investitorii sunt, de obicei, identificați, oportunitățile de investiții
căutate, sursele și criteriile utilizate.
f) Nivelul de sensibilizare legat de lege. Sursele utilizate pentru schema și metodele preferate
de a fi informați asupra schemelor guvernamentale.
g) Obiectivele vizate prin utilizarea legii – servicii oferite pentru clienți și derularea relațiilor
cu aceștia.
h) Sursele de follow-up utilizate pentru a obține informații ulterioare despre lege
i) Decizia de aplicare în cadrul schemei. Cine a influențat decizia și cum s-a luat această
decizie. Rolul brokerilor, negocieri și probleme, condițiile firmelor, respectiv ale
investitorilor.
j) Legătura cu firmele și investitorii din cadrul legii. Gradul în care agenții, investitorii și
firmele se cunosc deja unii pe alții înainte de aplicarea în cadrul schemei, precum și
durata/intensitatea acestor legături.
k) Dacă afacerile au căutat finanțări alternative și de unde. Dacă finanțarea prin schema
respectivă a fost ultima soluție posibilă.
l) Procesul de aplicare în cadrul schemei. Utilitatea formularelor și notelor informatice,
precum și a consultanței primite.
m) Îmbunătățiri ale schemei. Procesul de aplicație și condițiile de acces.
n) Schimbări în atitudini. Cum a schimbat schema de finanțare atitudinile în rândul
companiilor și investitorilor față de capital și finanțarea creditelor și aspectele atractive și
mai puțin atractive ale schemei de finanțare.
Pagina 464 din 508
o) Alte scheme de finanțare publice. Utilizarea altor scheme și comparații între acestea în ceea
ce privește procesul de aplicare și diferitele tipuri de afaceri și investitori implicați.
p) Scenariu alternativ. Ce investiții în afaceri s-ar fi făcut în absența acestei scheme de
finanțare.
Firmele participante la schema de finanțare:

a) Caracteristici. Durata activității, perioada de comercializare, produse, servicii, mărime,
locație, activități inovative (cum ar fi CD), tendințe de creștere.
b) Aplicații în cadrul schemei. Număr realizat. Valoarea investiției primite în cadrul schemei
c) Gradul de cunoaștere al schemei. Surse utilizate și metode preferate în obținerea de
informații asupra schemelor guvernamentale
d) Decizia de aplicare în cadrul schemei de finanțare. Cine a influențat decizia (afacerea,
agentul sau/și investitorul). Rolul brokerilor, negocierile și condițiile
investitorilor/firmelor.
e) Conexiunile cu agenții și investitorii. Gradul în care agenții, investitorii și firmele se
cunoșteau anterior aplicării în cadrul schemei de finanțare, și durata/forța acestor legături.
f) Motivele pentru care utilizează schema de finanțare. Obținerea finanțării, consolidare și
creștere, împărțirea riscului cu alții, achiziționarea de instalații, echipamente, recrutare de
personal, îmbunătățirea inovării, îmbunătățirea vânzărilor și profitabilității.
g) Dacă afacerile au căutat finanțări alternative schemei de finanțare, nivelul, sursele și
rezultatele și finanțarea suplimentară solicitată.
h) Procesul de aplicare în cadrul schemei. Utilitatea formularelor și notelor informatice,
precum și a consultanței primite.
i) Îmbunătățiri ale schemei. Procesul de aplicație și condițiile de acces.
j) Schimbări în atitudini. Cum a schimbat schema de finanțare atitudinea față de capital și
finanțarea creditelor și aspectele atractive și mai puțin atractive ale schemei de finanțare.
k) Impactul schemei de finanțare asupra afacerii. Dacă scopurile au fost atinse. Finanțarea
strânsă și impactul asupra produselor, serviciilor, instalațiilor, echipamentelor, recrutării,
inovării și performanței afacerii (creștere, cifră de afaceri, profituri).
l) Scenariu alternativ. Ce investiții în afaceri s-ar fi făcut în absența acestei scheme de
finanțare și dacă rezultatele și indicatorii de performanță ai afacerii, ar fi fost atinși.
Firmele neparticipante la schema de finanțare:
a) Caracteristici. Durata activității, perioada de comercializare, produse, servicii, mărime,
locație, activități inovative (cum ar fi CD), tendințe de creștere.
b) Gradul de cunoaștere al schemei. Dacă afacerile erau informate asupra schemei de
Pagina 465 din 508
finanțare, surse utilizate și metode preferate în obținerea de informații asupra schemelor
guvernamentale
c) Dacă afacerile erau informate asupra schemei de finanțare, dacă au căutat informații
suplimentare și consiliere.
d) Dacă afacerile vor aplica în cadrul schemei în viitor (dacă erau informate asupra acesteia)
și care sunt motivele și ce scopuri generale are afacerea (de ex. consolidare, creștere,
atragerea de finanțare, dezvoltare de produse/servicii, sedii, echipamente, recrutare și
dezvoltarea firmei).
e) Investiții. Sursele de finanțare utilizate de obicei și sursele de informare/consiliere (de ex.
contabili, prieteni și familie).
f) Tipurile de finanțare pentru care s-a aplicat, sursele utilizate, rata de succes în atragerea de
finanțare și destinația finanțării. De ce finanțarea nu a fost căutată.
g) Nivelul de cunoaștere al schemelor de finanțare guvernamentale și metodele preferate de
a fi informați asupra acestora.
h) Preferințe între finanțarea prin îndatorare și finanțare de capital, motive.
29. 4 Propuneri referitoare la legea nr. 120/ 2015
1. Caracterul de ajutor de minimis este discutabil și ar fi utile demersuri de eliminare a efectelor art. 7 al
legii.
O interpretare comună în mediul de afaceri este că ajutorul de minimis, așa cum este el
definit în documentele Uniunii Europene este acordat întreprinderilor. În cazul de față, legea
acordă un sprijin investitorilor business angels definiți, tot în lege, ca fiind persoane fizice.
Beneficiul firmelor în care investesc aceștia este indirect.
Consiliul Concurenței apreciază că este vorba de ajutor de minimis, argumentând cu
Decizia Comisiei Europene SA 35401 privitoare la ajutorul de stat oferit de Finlanda investitorilor
business angels. Acest aspect trebuie analizat de specialiști în domeniu dar ridicăm semne de
întrebare cu privire la următoarele aspecte:
În decizia CE menționată de Consiliul Concurenței se precizează că pentru încadrarea în
prevederile articolului 107(1) din TFUE măsura trebuie, între altele, să distorsioneze sau să
amenințe să distorsioneze competiția și să afecteze comerțul dintre statele membre. În cazul
măsurii din Finlanda s-a apreciat că această condiție este îndeplinită.
Pagina 466 din 508

Ajutorul de minimis este limitat la un nivel care nu distorsionează concurența și comerțul
cu statele membre. Deci, în cazul României nu este îndeplinită condiția care a dus la formularea
deciziei CE menționate anterior.
Trebuie remarcat că în cazul Finlandei a fost vorba de acordarea unui ajutor de stat, cu
investiții eligibile de până la 2,5 milioane euro și elementul de amânare a plății impozitului
manifestându-se în anul investiției. În cazul României legea prevede investiții de peste 12 ori mai
mici (cel mult 0,2 milioane euro) iar facilitățile fiscale sunt oferite la un posibil moment în viitor.
Astfel:
Presupunând că un investitor român realizează 5 investiții business angel din care una
singură devine profitabilă, pentru a obține tipul de beneficii prevăzut de lege el trebuie să se supună
constrângerilor legii în toate cele 5 cazuri, pentru a beneficia de avantajele oferite o singură dată.
În aceste condiții apreciem că ar fi util ca instituțiile statului cu responsabilități în domeniu
să conlucreze astfel încât să găsească soluții mai bune pentru antreprenorii și investitorii români
decât cele din alte state și nu să rețină cele mai neprietenoase elemente din cadrul internațional,
cuplate cu dezvoltarea unor proceduri locale excesiv de birocratice.
Ca urmare, apreciem că ar fi foarte util să se solicite Consiliului Concurenței oferirea unei
soluții cât mai prietenoase pentru mediul de afaceri în această speță, încă din etapa reconfigurării
cadrului legislativ.
2. Legea trebuie să fie simplă și clară, fără includerea unor elemente care depășesc capacitatea
administrativă a statului român în această perioadă (prin aceasta înțelegând capacitatea de a
realiza proceduri coerente, de a asigura colaborarea eficientă între instituții, de a înțelege
nevoile reale ale antreprenorilor). O lege prea complicată, cu prevederi greoi de aplicat, care va
necesita revizuiri repetate va contribui la sporirea clivajului dintre antreprenori și instituțiile
statului.
3. Ar fi necesară modificarea sintagmei “investitori individuali – business angels” fie cu un termen
adecvat în limba română fie cu o formulare mai scurtă de tipul “business angel”, urmând a se
defini ca ”investitorul individual sau …”
4. Ar fi utilă renunțarea la limitarea încadrării în categoria investitorilor business angels doar a
persoanelor fizice.
5. Lista activităților ce nu pot fi desfășurate de societățile beneficiare ale investițiilor trebuie
revizuită astfel încât să cuprindă strict activitățile excluse în urma unor reglementări europene.
Cel mai probabil, consultanța (în orice domeniu) nu se încadrează în această categorie.
6. Limita minimă a investiției de tip business angel (în caz că se consideră necesară menținerea
unui interval explicit menționat) ar trebui majorată la un nivel care să presupună o investiție cu
adevărat utilă. Un astfel de nivel ar fi, probabil, de cel puțin 20.000 euro. Investițiile prea mici
Pagina 467 din 508
nu justifică efortul administrativ al tuturor părților implicate, efectul legii ajungând să fie mai
degrabă negativ.
7. Art. 2 litera c) este atât restrictiv cât și imprecis, în aplicarea sa putând apărea interpretări
diferite. Modul de utilizare a investiției trebuie lăsat la latitudinea părților implicate. În mod
tipic, investițiile business angel sunt realizate în afaceri dinamice, ce se adaptează condițiilor în
permanentă schimbare ale mediului și nu este deloc neobișnuit ca planul inițial de afaceri să se
modifice, chiar substanțial. Legea trebuie să recunoască acest aspect, fără a considera implicit
că o modificare a planului de afaceri reprezintă o tentativă de fraudă.
8. Art. 3 al. 1 se referă la o facilitate considerată în mod unanim ca fiind inutilă. Investitorii de tip
business angels nu investesc pentru a obține dividende în primii ani după realizarea investiției
ci pentru a obține câștiguri de capital după creșterea companiei (ceea ce presupune, de regulă,
reinvestirea tuturor profiturilor în primii ani). Ca urmare această facilitate trebuie eliminată.
9. Art. 3 al. 3 face referire la limitarea sumelor pentru care se aplică facilitățile doar în cazul
facilităților privitoare la scutirea de impozit privind dividendele, fără a se face referire la vreo
limitare cu privire la scutirea de impozit privind câștigul din transferul părților sociale. Se poate
păstra situația în care nu se precizează o limitare sau, în caz că se decide includerea unei limite
superioare aceasta trebuie să fie suficient de mare pentru a fi atractivă pentru investitori.
10. Art. 4 lit. b) punctul ii) poate duce la blocaje în activitatea firmelor, în condițiile în care, în
unele cazuri, unanimitatea este greu de obținut. În condițiile în care oricum se prevede că
investitorii business angels nu pot deține mai mult de 49% din părțile sociale, și drepturile de
vot aferente, se poate considera că antreprenorii sunt suficient protejați. Pentru a proteja și
interesele investitorilor, aceștia pot încheia un acord cu firma, anterior realizării investiției, în
care să fie detaliate condițiile de utilizare a acesteia și modul în care se poate modifica planul
de afaceri (contract menționat și la art. 5).
11. Scopul avut în vedere prin art. 6 este neclar, părând a fi vorba de o complicare inutilă a relației
societate – investitori. În cazul în care astfel de cerințe sunt prevăzute de alte legi, ar trebui să
fie suficientă simpla aplicare a respectivelor legi. În cazul în care solicitarea are vreun scop
aparte, acesta ar trebui să fie clar menționat.
12. Ar fi util ca legea să definească în mod clar și corect noțiunea de investitor business angel,
putând transforma această definiție, și implicit și legea, într-un reper pentru investitori și
antreprenori, chiar dacă nu apelează la sprijinul oferit. Astfel, s-ar aduce o contribuție la
clarificarea mediului de afaceri specific.
13. Ar fi utilă și includerea altor definiții în lege. Chiar dacă nu se oferă facilități explicite, ar fi de
dorit menționarea altor modalități prin care investitorul BA poate investi în firme (ex.
împrumuturi convertibile).
Pagina 468 din 508
14. Un element important, fundamental chiar, ce trebuie analizat de legiuitor este dacă statul vrea
să fie alături de investitorii business angel și în cazurile de eșec sau doar atunci când aceștia au
succes. În abordarea actuală în cazurile de faliment investitorii și antreprenorii sunt lăsați pe
cont propriu. Doar în cazurile în care afacerile au succes, prin utilizarea stimulentelor oferite
de lege, în viziunea actuală, acest succes este potențat.
15. Un element care ar stimula cu siguranță realizarea unor investiții multiple de către investitorii
BA ar fi cumularea portofoliului de investiții pentru a calcula câștigul impozabil căruia să i se
aplice deducerile.
16. Pare incorect faptul că legea, în forma prezentă, solicită ca societatea în care se investește să nu
aibă datorii la bugetul de stat, în vreme ce investitorul, în calitatea sa de beneficiar direct al
facilităților, nu are astfel de restricții.
17. Un aspect care nu trebuie neglijat se referă la celelalte elemente legislative care au impact
asupra activității investitorilor business angels și care nu intră în sfera de cuprindere a legii
dedicate. Chiar dacă demersurile de modificare a legii BA nu au legătură directă cu acestea, ele
trebuie reținute și transmise instituțiilor cu responsabilități în domeniu astfel încât să poată fi
luate în considerare în proiectele de dezvoltare a cadrului legislativ.
Propuneri de amendamente la Legea 120
1. În sensul prezentei legi, investitorii business angels sunt persoane fizice, rezidente în
România, care sunt membre ale unei rețele de business angels;
2. Beneficiază de prevederile legii numai investitorii business angels care fac investiții
intermediate de către o rețea profesională, iar firma beneficiară a investiției are sediul în
UE;
3. Suma investită: 20.000 – 200.000 euro/investiție;
4. Înainte de efectuarea investiției, investitorul business angel nu trebuie să aibă o legătură de
rudenie sau o relație de partener de afaceri (cu excepția investițiilor efectuate anterior în
calitate de business angel) cu proprietarul/proprietarii firmei sau o legătură de afaceri cu
firma țintă;
5. La stabilirea impozitului pe câștigul de capital, se aplică o deducere de 60% din suma
investită dacă părțile sociale au fost vândute după cel puțin 3 ani de la dobândire și de 70%
dacă părțile sociale au fost vândute după cel puțin 5 ani de la dobândire; deducerile cresc
cu 10 p. p. dacă domeniul de activitate al firmei beneficiare a investiției se încadrează în
sectoarele economice cu potențial competitiv, conform Strategiei Naţionale de Cercetare,
Dezvoltare şi Inovare 2014-2020;
Pagina 469 din 508
6. La stabilirea câștigului de capital impozabil, se admit ca deduceri pierderile de capital din
ultimii 3 ani fiscali, în limita a 30.000 euro/investiție;
7. Scutirea de impozitul pe dividende și de plata CASS aferentă dividendelor, indiferent de
perioada trecută de la momentul dobândirii părților sociale;
8. Înființarea unui Fond de Capital de Risc, administrat de către MMACA, care să investească
alături de alți BAs în firme; capitalul investit de către Fond într-o firmă nu poate fi mai
mare decât capitalul cumulat investit de către ceilalți BAs;
9. Firmele în care a investit Fondul de Capital de Risc nu au voie să își mute sediul social din
România pentru o perioadă de 3 ani după ieșirea Fondului din acționariat;
Se pot manifesta șase forme de intervenție guvernamentală în sprijinul investitorilor
business angels:
• Stimulente fiscale pentru investitori – acest tip de intervenție duce la creșterea numărului
de investitori business angel prin îmbunătățirea raportului risc/rezultat;
• Rețele de business angels – pentru reducerea ineficiențelor informaționale;
• Modificări legislative privitoare la publicitatea oportunităților de investiții;
• Dezvoltarea de capacități ce pot contribui la creșterea competenței antreprenorilor;
• Dezvoltarea de capacități ce pot contribui la creșterea competenței investitorilor;
• Scheme de cofinanțare a investițiilor care să completeze banii investitorilor cu fonduri
publice.
10. Legea are trebui să prevadă posibilitatea sprijinirii investitorilor individuali business angels
de către Guvernul României, prin:
- oferirea de împrumuturi (de ex., guvernul federal al Germaniei oferă împrumuturi de sprijin,
gestionate de KfWBankengruppe287, între 100.000 de euro288 și 10 milioane de euro289);
- oferirea unei subvenții totale neinpozabile de 20% din suma investită de către investitorii
individuali business angels (de ex., în Germania, investitotii individuali business angels, care
investesc în întreprinderi mici şi mijlocii, cu o vechime mai mică de zece ani şi care sunt
considerate ca fiind inovatoare, pot primi o subvenţie totală neinpozabilă de 20% din suma
investită). Argumente: crește puterea financiară a business angels și se reduc riscurile privind
investițiile acestora. Pot fi stabilite anumite cerinţe, după modelul celor din Germania 290
: 1)
287
https://www.kfw.de/kfw.de.html
288
Erweitern/Finanzierungsangebote/ERP-Gr%C3%BCnderkredit-Startgeld-(067)/
289
Erweitern/Finanzierungsangebote/ERP-Gr%C3%BCnderkredit-Universell-(073_074_07_076)/
290
BAF - Business Angels Funding, Understanding the Nature and Impact of the business angels in
Funding Research and Innovation, a study funded by the European Commission, https://www.business-
angels.de/wp-content/uploads/2017/12/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-business-angels-
in-Funding-Research-and-Innovation_FV_Formatted_Revised1.12.2017.pdf, 2017
Pagina 470 din 508
investiţii între 10.000 şi 500.000 de euro subvenţie maximă pe an, pentru fiecare investitor de
100.000 de euro; 2) investiţie maximă de 3 milioane de euro pe companie, pe an; 3) perioada
de lock-up de trei ani.
11. Legea ar trebui să prevadă posibilitatea sprijinirii investitorilor individuali business angels
prin fonduri public- private, inițiate de către guvernul României. Incurajarea investițiilor
crowdfunding (a finanțării participative/ multiple), după modelul celor din alte țări ale UE,
prin:
- înființarea de fonduri de investiții destinate business angels, care să ofere capital investitorilor
individuali business angels şi altor investitori neinstituţionali, sub formă de coinvestiții, după
modelul European Angels Fund (EAF);
- incurajarera investitorilor individuali business angels și a posesorilor de capital de risc de a
deveni parteneri în lanţul de finanţare a start-up-urilor, prin îmbunatățirea cadrului acestei
cooperări. Argumente: o finanţare iniţială prin investitorii individuali business angels nu
continuă în cazul în care nu există finanţare subsecventă disponibilă. Prin urmare, se consideră
că investitorii individuali business angels, societăţile cu capital de risc şi întreprinderile în care
se investeşte “se află în aceeaşi barcă”, deci fiecare parte trebuie să-şi asume în egală măsură
riscurile. Pentru a îmbunătăţi cadrul acestei cooperări poate fi înființat un fond de solidaritate
(de ex., Bundesverband Deutscher Versicherungskaufleute (BVK)291 –Asociația federală a
întreprinderilor de asigurare din Germania, - a lansat în acest scop “Paper of Solidarity”;
- integrarea investitorilor individuali business angels cu investitorii principali în tranzactiile lor,
prin platforme de finanţare crowdfunding, ceea ce impulsionează investiţiile business angels,
după modelul platformelor de finanţare crowdfunding din diferite țări europene 292;
- oferirea prin platformele de finanţare crowdfunding, a diverse forme de plată, de la plăţi
directe prin cardul de credit, la transferuri şi viramente bancare, permiţând investitorilor
business angels din Romania să fie localizaţi oriunde în lume;
- să nu existe limitări în ceea ce priveşte numărul fondurilor pe care le pot accesa investitorii
individuali business angels, după modelul altor țări europene.
12. Legea ar trebui să încurajeze asocierea investitorilor individuali business angels în rețele
pentru lansarea afacerilor, după modelul celor din alte țări ale UE, inclusiv prin oferirea de
facilități fiscale suplimentare. Argumente: Rețelele de business angels reprezintă “coloana
vertebrală” a pieței investitorilor individuali business angels, un factor stabilizator pentru forța
de muncă, oferă vizibilitate și suport investitorilor individuali business angels noi. De ex.,
291
https://www.bvk.de/ueber-den-bvk/
292
Top 10 equity-based crowdfunding platforms in Europe, http://www.eu-startups.com/2017/11/top-10-
equity-based-crowdfunding-platforms-in-europe/
Pagina 471 din 508
Business Angels Network Germany e.V. (BAND)293 este o asociație a business angels și a
rețelelor acestora din Germania, rolul său principal fiind acela de a construi și întări
ecosistemului de business angels și de a promova cultura business angels în Germania. După
modelul BAND, rețeaua investitorilor individuali business angels din România, ar trebui să
acționeze ca un “purtător de cuvânt” al investitorilor business angels, în relația cu guvernul și
cu publicul larg, urmărind dezvoltarea unei culturi business angels în România294. Ar trebui să
organizeze schimburi de experiență, să sprijine cooperarea și să creeaze o mai bună
conectivitate între comunitățile de investitori individuali business angels din România. Ar
putea să realizeze studii privind investițiile investitorilor individuali business angels și să
urmărească să identifice exemple de bune practici, să coopereze cu experții de pe piață,
valorificând competențele acestora, în favoarea profesionalizării pieței investitorilor
individuali business angels din România.
Sprijinul guvernamental în vederea realizării unor rețele de business angels
Atât business angel intervievați, cât și studiile din domeniu subliniază rolul acestor rețele.
Aceste rețele pot beneficia de suport logistic prin sprijinirea funcționării lor (prin intermediul
Agențiilor pentru Dezvoltare Regională, de exemplu) sau a cofinanțării resurselor umane
implicate. Trebuie subliniat faptul că business angels au ca trăsătură definitorie experiența în
ceea ce privește gestionarea afacerilor, competențe și o rețea de contacte pe care le pun la
dispoziția firmelor în care investesc. Prin intermediul rețelelor se poate asigura prezența acestei
componente în investiție.
13. Înființarea unei scheme de finanțare
Caracteristici ale unei scheme de finanțare (propunere):
• Investitorii pot investi o sumă de maxim 200.000 euro într-un an fiscal, care poate fi împărțită
la un număr de companii;
• O companie poate strânge maxim 150.000 euro în total, drept investiție prin această schemă;
• Investitorii nu pot controla compania care primește capitalul lor și nu pot deține mai mult de
30% din acțiuni în compania în care investesc;
• Investitorii pot primi până la 50% scutire de impozit în anul fiscal în care este realizată,
indiferent de rata marginală;
• Compania care dorește investiții trebuie să fie din România și să aibă un sediu permanent în
România;
293
https://www.business-angels.de/en/
294
Über BAND, https://www.business-angels.de/uber-band/
Pagina 472 din 508
• Compania trebuie să aibă mai puțin de 25 de angajați. Dacă compania este liderul unui grup,
această regulă se aplică întregului grup;
• Compania nu trebuie să aibă mai mult de doi/trei ani de la înființare;
• Compania trebuie să aibă bunuri în valoare de maxim 200.000 euro.
• Investitorul trebuie să dețină acțiunile pentru minim trei ani;
• Nivelul maxim al acțiunilor deținute într-o singură companie să fie sub 49%;
• Toate acțiunile trebuie cumpărate cu cash și plătite în totalitate;
• Investitorul nu trebuie să fie angajat al companiei în care investește;
• Compania trebuie să își desfășoare activitatea într-un sector prioritar (identificat în strategii
naționale, de ex. Strategia de competitivitate).
14. Propuneri venite din partea business-angels în cadrul interviurilor
a. reducerea impozitului pe veniturile din transferul titlurilor de valoare deținute > 1 an;
b. organizarea de evenimente de pitch;
c. scutirea de impozitul pe profit, indiferent de momentul în care vinzi ;
d. investitorul trebuie sa aibă reședința în România;
e. firma care beneficiază de finanțare să aibă sediul social în România și să aibă o vechime
de maxim 3 ani;
f. realizarea unui contract de investiție de tip angel, care să vizeze protecția intereselor acestor
investitori care sunt minoritari.
Un alt set de propuneri a vizat impozitarea muncii, aferentă locurilor de muncă din cadrul
start-up-urilor sprijinite de business-angels. O reducere a acestor taxe ar determina creșterea
impactului sumelor investite de BA.
De asemenea, s-a propus ca anumite programe de finanțare (ex. Start-up Nation) să conțină
condiții care să favorizeze (prin punctaj suplimentar) firmele de tip start-up care atrag și finanțare
de tip angel.
Propunere de clasificare a investitorilor business angels:295
Conform Raportului Comisiei Europene (2015) investitorul business angels poate fi definit
astfel 296:
„un investitor providenţial este o persoană privată, de cele mai multe ori o persoană
înstărită, care deţine întotdeauna experienţă profesională, expertiză şi o reţea de influenţă,
295
Lucy Robinson, What are the types of angel investors?, http://wbaf2016.org/what-are-the-types-of-
angel-investors/ November 19, 2017.
296
Preluată din Lucrare Modul 1, CAP 5 – Consideraţii referitoare la legea nr. 120/2015 privind stimularea
investitorilor individuali business angels (Ciumara, T.)
Pagina 473 din 508
care investeşte direct o parte din bunurile sale personale în întreprinderi necotate la bursă
care sunt recent înfiinţate şi se află în creştere. Un investitor providenţial poate investi
individual sau prin intermediul unor consorţii, în cadrul cărora, în general, investitorul ocupă
un rol dominant. Pe lângă capital, investitorii providenţiali îi pun la dispoziţie antreprenorului
experienţă în ceea ce priveşte gestionarea afacerilor, competenţe şi o reţea de contacte.
Investitorii providenţiali buni pot oferi „capital inteligent şi răbdător”.
1. Business angels tipici (Typical Angels) – sunt oameni de afaceri experimentați, care au
reușit să acumuleze capital, pe parcursul carierei lor profesionale. Experiența lor bogată
este la fel de importantă pentru întreprinderea în care investește, ca și capitalul de care
dispun. Aceștia urmăresc să investească în ciuda riscului ridicat și aleg diverse industrii,
putând deveni consilieri valoroși pentru întreprinderile tinere în care investesc.
2. Business angels entrepreneuriali (Entreprenorial Angels) - sunt oameni de afaceri de
succes, care își conduc propriile afaceri și au un flux constant de numerar, ceea ce le
permite să investească, în ciuda riscului ridicat. Aceștia nu numai că investesc sume
importante, dar devin și mentori pentru start-up-urile în care investesc . De regulă, nu sunt
interesați să se implice în gestionarea întreprinderii în care investesc.
3. Business angels de analiză (Analysis Angels) - doresc să ocupe o poziție în consiliul de
administrație al întreprinderii în care investesc și doresc să implementeze aceeași politică
pe care au implementat-o cu succces în propriile afaceri. De obicei, aceștia nu își asumă
un rol activ de conducere, cu excepția cazului în care situația întreprinderii în care au
investit se înrăutățește.
4. Business angels corporatiști (Corporate Angels) – sunt directori de afaceri de la marile
corporații, care au fost obligați sau au dorit să se retrase mai devreme din companiile
respective. În general, aceștia doresc să investească pentru a obține un avantaj financiar,
dar, în afară de aceasta, pot urmări și alte interese personale, cum ar fi, de exemplu,
obținerea de locuri de muncă la întreprinderea în care investesc.
5. Business angels de trend (Trend Angels) - sunt mai puțin experimentați decât business
angels tipici și investesc mai ales în noile tehnologii, vizând aducerea acestora pe piață și
nu se tem de riscul potențial. Unii dintre ei nu doresc să se implice activ în companiile în
care investesc, deoarece doresc să evite să se ocupe de afacere în fiecare zi.
6. Business angels profesioniști (Professional Angels) - reprezintă grupul profesioniștilor
angajați, cum ar fi medici, avocați etc., care investesc în domenii care le sunt familiare.
Aceștia pot oferi asistență profesională întreprinderilor în care investesc, investind de
regulă capitalul inițial, rareori fac investiții ulterioare.
Pagina 474 din 508

7. Business angelii entuziaști (Entuziasm Angel) – reprezintă tipul mai vechi de investitori
(cu vârsta de peste 65 de ani), care abordează investițiile ca pe un hobby. Aceștia fac, de
regulă, mai multe investiții mici în diferite întreprineri. Nu doresc să se implice în
gestionarea companiilor respective.
Instrumente și/sau mecanisme propuse
Este necesară o vizibilitate și o credibilitate ridicată prin intermediul marketingului în curs pentru
a construi o masă critică de investitori și de oportunități de investiții;
Este nevoie de resurse substanțiale și este necesară o abordare practică și proactivă.
Faptul că BAN-urile nu sunt considerate ca o alternativă de finanțare este destul de grav pentru o
economie pentru că restrânge opțiunile pe care le au la dispoziție antreprenorii, mai ales prin
diminuarea speranței de a obține o finanțare pentru companiile aflate la început de drum.
BA la rândul lor se așteaptă la o perioadă de deținere destul de lungă și preferă investiții mici.
BA au manifestat un interes tot mai mare în industriile de înaltă tehnologie (IT) și în investiții în
primele etape ale dezvoltării companiei. Acest interes sporit a fost cel mai probabil alimentat de un
sistem fiscal mai favorabil și un climat economic stabil.
Dacă guvernul decide să stimuleze piața de capital de risc, inclusiv BA, atunci trebuie să aleagă
dintr-o gamă de instrumente posibile, inclusiv stimulente fiscale, scheme de coinvestiție și sprijin
pentru rețelele de business angel (BAN)
Mecanismele de implementare și monitorizare a cadrului legal referitor la investițiile
individuale business angels din România, precum și regelementările în sine, trebuie să aibă
în vedere stimularea dezvoltării unui profil de investitor dincolo de cel axat pe creștere și
remodelarea din perspectiva aversiunii față de risc
Orientarea investițiilor individuale de tip busineess angels prin intermediul instrumentelor
stimulative de tip back-front și către alternative startup din afara zonei de creștere rapidă,
către afacerile generatoare de valoare adăugată dar care au nevoie de o perioadă de latență
pentru dezvoltarea unor tehnologii cu adevărat inovatoare și profitabile, dar pe termen
mediu și lung;
Stimularea capitalului autohton prin intermediul investițiilor individuale business angels
să crească sumele investite care la acest moment sunt reduse (media România este de
50.000 eur) pentru a putea viza produse și servicii cu adevărat inovatoare și care
incorporează nu tehnologia prezentului ci pe cea a viitorului;
Adaptarea fiscalității muncii pentru întreprinderile tinere prin acordarea de
stimulente/scutiri, diferite de ceea ce există deja în mod nediferențiat prin angajarea de
tineri absolvenți. Un start-up beneficiar de o investiție inițială business angels limitată ca
Pagina 475 din 508
anvergură, ajunge să direcționeze aceste sume, aproape în totalitate către bugetul public
prin plata sumelor aferente forței de muncă angajate. În varianta în care nu se va identifica
o soluție în această zonă, vom asista la o delocalizare din ce în ce mai des întâlnită a
implantării start-up-urilor româneşti către Marea Britanie (chiar ulterior Brexit) sau SUA;
Specificarea și tratamentul clar diferențiat (atât din punct de vedere fiscal cât și
administrativ) al start-up-urilor comparativ cu marile firme;
Condiționarea acordării stimulentelor la investirea capitalului autohton prin investiții de
tip business-angels de existența unei forme de educație antreprenorială reală a
fondatorilor/administratorilor executivi ai strat-up-urilor;
Proiectarea unei prevederi legislative și a unor mecanisme de implementare proiectate
pentru viitorul, caracterizate de viziune și conectate cu evoluțiile europene și globale, în
simbioză, nu izolate, particulare și fără a ține cont de realitate economico-socială
internațională;
Instituirea unor mecanisme suport care să ducă la dezvoltarea de rețele de investitori,
menite să asigure informarea, colaborarea și accesul la informații, oportunități de investiții
și beneficii potențiale atât pentru business angels cât și pentru start-up-uri pornind de la
nivel local. Statul se poate asigura de faptul că aceste rețele colectează date actualizate în
timp real ce pot reprezenta bază solidă de analiză a implementării și monitorizării continue
a instrumentelor de politică publică. Feed-back-ul rapid și real va asigura adaptabilitatea,
flexibilitatea și eficientizarea acestor sisteme cu beneficii pentru întregul mediu
economico-social, inclusiv pentru bugetele publice și locale ce vor beneficia pe lanțul
redistribuirii veniturilor;
Instrumentele de reglementare puse în aplicare de stat trebuie să țină cont inclusiv de
nevoile de finanțare ale start-up-urilor din fazele ulterioare de dezvoltare și astfel sã
încurajeze și aceste tipuri de investiții business angels, nu doar pe cele inițiale. De cele mai
multe ori, în special în cazul afacerilor ce genereazã creștere realã sustenabilã, dar pe
termen mediu, nu imediat, aceastã nevoie de finanțare este mai seminificativã decât cea
inițialã.
Pe lângă crearea unei scheme de relaxare fiscală pentru investitorii în întreprinderile nou-
înființate, care să le permită să deducă taxele imediat pe parcursul procesului de investiții, cea mai
importantă oportunitate în materie de politică este crearea unor fonduri de coinvestiții. Sprijinul
acordat pentru crearea de rețele de investitori providențiali poate fi considerat o condiție prealabilă
importantă pentru schemele de coinvestiții.
Pagina 476 din 508

Fondul de coinvestiții este un mecanism de investiții care rezultă dintr-un parteneriat
public-privat încheiat între un organism public și investitorii providențiali pentru investițiile
realizate în întreprinderile nou-înființate. O posibilă formă de implementare este prin parteneriatul
dintre structuri guvernamentale și rețele de business angels.
Pagina 477 din 508

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Cărți și articole:
1. Aernoudt Rudy, Business Angels: The Smartest Money For Starters? Plea For A Renewed Policy
Focus On Business Angels, International Journal of Business, 10(3), 2005, ISSN: 1083-43,
https://www.researchgate.net/publication/228165930_Business_Angels_The_Smartest_Money_for
_Starters_Plea_for_a_Renewed_Policy_Focus_on_Business_Angels
2. Aernoudt, R., A. San José, and J. Roure. 2007. “Executive Forum: Public Support for the
Business Angel Market in Europe – A Critical Review.” Venture Capital 9 (1): 71–84;
3. Aernoudt, R., Executive Forum: Seven Ways to Stimulate Business Angels’ Investments, Venture
Capital, vol. 7, nr. 4, pp. 359-371, 2005.
4. Ajzen, I. (1991), ‘The theory of planned behavior’, Organizational Behavior and Human Decision
Processes, 50(2), 179–211.
5. Aminoff, J., Business Angel Financing. An EU Perspective, 2018. Online:
http://tem.fi/documents/1410877/7325723/Juho+Aminoff+EIF/0a2d270b-7f3d-401d-
8b5f-69babb9d40c4/Juho+Aminoff+EIF.pdf. Accesat: 19.05.2018
6. Audretsch, D. & M. Keilbach (2007), ‘The theory of knowledge spillover entrepreneurship’, Journal
of Management Studies, 44(7), 1242–54.
7. Audretsch, D. (2007), The Entrepreneurial Society, Oxford: Oxford University Press.
8. Avdeitchikova, S., H. Landstrom, and N. Månsson. 2008. “What Do We Mean When We
Talk about Business Angels? Some Reflections on Definitions and Sampling.” Venture
Capital 10 (4): 371–394.
9. Bager, T. (2010), ‘The camp model for entrepreneurship teaching’, paper to EFMD conference, 26–
27 February 2009, Barcelona, Spain, available at www.idea- denmark.dk
10. Bager, Torben, Entrepreneurship education and new venture creation: A comprehensive
approach. în Hindle, Kevin; Kim Klyver (ed.), Handbook on Research on New Venture
Creation. Chelterham : Edward Elgar Publishing, Incorporated, 2011
11. Banha Francisco, How to Develop Business Angels Activity in Portugal,
http://www.gesventure.pt/newsletter/pdf/develop_ba_portugal.pdf
12. Bannock, G. and Partners (1991) Venture Capital and the Equity Gap, London:National
Westminster Bank.
13. Basu, A. & S. Parker (2001), ‘Family fi nance and new business startups’, Oxford Bulletin of
Economics and Statistics, 63(3), 305–49.
14. Becker-Blease, J. R., and J. E. Sohl. 2007. “Do Women-owned Businesses Have Equal
Access to Angel Capital?” Journal of Business Venturing 22 (4): 503–521.
Pagina 478 din 508
15. Benjamin, G.A., J. Magulis (2001) - The Angel Investor's Handbook, Princeton, NJ: Bloomberg
Press, 2001;
16. Berardo, Kate & Darla K. Deardorff (eds.), (2012), Building cultural competence: innovative
activities and models, Stylus Publishing, LLC, Virginia, USA
17. Binks, M. și Ennew, C. (1997) 'Profiting from a closer banking link', in S. Birley and D.
Muzyka (eds.) Mastering Enterprise , London, Pitman Publishing, pp. 103108.
18. Binks, M.R., Ennew, C.T., and Reed, C.V. (1992) 'Information asymmetries and the
provision of fmance to small firms', International SmallBusiness Journal, 11(1),35-46.
19. Bonini, S., Capizzi, V., Groups, networks and business angels’ investment process, 2016.
Online: http://www.em-lyon.com/minisiteen/content/download/169692/6659851/file/Bo
nini,%20Capizzi,%20Valetta,%20Zocchi%20%20Groups,%20networks%20and%20busin
ess%20angels‟%20investment%20process.pdf Accesat: 13.05.2018
20. Brett White, John C Dumay, Business angels: a research review and new agenda, in Venture
Capital, 2017.
21. Bretz, M., J. Egeln, S. Gottschalk, G. Metzger, M. Murmann, M. Niefert, M. Tchouvakhina
und Katrin Ullrich (2013), Gründungspanelbericht, Junge Hightech‐Unternehmen trumpfen
auf, Neuss, Frankfurt und Mannheim.
22. Briggs, S., Petersone, B., Smits, K., Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice şi
evaluarea impactului, Secretariatul General al Guvernului, 2006.
23. Brodersson, M., Enerbäck, M., Rautiainen, M., The Angel Investor Perspective on Equity
Crowdfunding, Jönköping University, Jönköping International Business School, JIBS,
Business Administration, 2014
24. Brush, C. G., L. F. Edelman, and T. S. Manolova. 2012. “Ready for Funding?
Entrepreneurial Ventures and the Pursuit of Angel Financing.” Venture Capital 14 (2–3):
111–129;
25. Bryman, A., Bell, E., Business Research Methods, 3rd ed. Oxford University Press, Oxford. 2011
26. Burke, A., C. Hartog, A. van Stel, and K. Suddle. 2010. “How Does Entrepreneurial Activity
Affect the Supply of Informal Investors?.” Venture Capital 12 (1): 21–47.
27. Bußalb Jean-Pierre und Katharina Schermuly, BaFin (2016): Kleinanlegerschutzgesetz:
Aktuelle Rechtsfragen zu Vermögensanlagen - Neue Veröffentlichungs- und Werbe-
Pflichten. Bonn: Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufşicht (BaFin). Archiviert per 11.
Februar 2017 via Internet Archive Wayback Machine.
28. Carpentier, C., and J. Suret. 2007. “On the Usefulness of Tax Incentives for Informal
Investors.” Venture Capital 9 (1): 1–22,
Pagina 479 din 508

29. Carpentier, C., Suret, J.-M., On the Usefulness of Tax Incentives for Business Angels and SME
Owners: An empirical Analysis, Centre Interuniversitaire de Recherche en Analyse des
Organisations, Montreal, 2005, https://cirano.qc.ca/files/publications/2005s-13.pdf (accesat la
21.03.2018).
30. Charney, A. and G. Liebecap (2000), ‘Impact of entrepreneurship education: An evaluation of the
Berger entrepreneurship programme at Arizona University, 1985–1999’, Insight: A Kauff man
Research Series, Tucson, AZ: Ewing Marion Kauffman Foundation.
(http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.584.9846&rep=rep1&type=pdf)
31. Chelcea, S., Metodologia cercetării sociale, Ed. Economică, București, 2001
32. Christensen, J., L., Should government support business angel networks? The tale of Danish business
angels network, Venture Capital, vol. 13, nr. 4, pp. 337-356, 2011.
33. Christensen, J.L. 2003a. The rise, fall, and possible sustainable revitalization of the Danish venture
capital market. In The growth of venture capital: A cross-cultural comparison, ed. D. Cetindamar,
149–74. London: Praeger.
34. Christensen, J.L. 2003b. Changes in Danish innovation policy – Responses to the challenges of a
dynamic business environment. In Innovation policy in Europe and the US – The new agenda, ed.
P.S. Biegelbauer, and S. Borras, 93–111. Farnham, UK: Ashgate Publishers.
35. Christensen, J.L. 2008. Venture capital – Filters, hubs and catalysts for high-tech entrepreneurs? A
two-sided view on ﬁnancing innovative, small ﬁrms. Paper for ECEI08 conference ‘Entrepreneurship
and Innovation’, September 15–16, Winchester, UK.
36. Collewaert, V., Manigart, S., Aernoudt, R., An assessment of government funding of business angel
networks în Flanders. Regional Studies, Taylor & Francis (Routledge), vol. 44, nr. 01, pp.119-130,
2010.
37. Collewaert, V., S. Manigart R. Arenouldt (2010) - Assesment of government funding of
business angel networks în Flandres, Regional studies, 44;1, 119-130;
38. Cressy, R. (1996) 'Commitment lending under asymmetrie information: theory and tests on
UK start-up data' , Small Business Economics, 8, 397-408.
39. Cultural context 277 and collective rationality în organizational fi elds’, American Sociological
Review, 48(2), 147–60.
40. Curley, Martin & Formica, Piero (eds.) (2013), The Experimental Nature of New Venture Creation.
Capitalizing on Open Innovation 2.0, Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London
41. Deakins, D. și Hussain, G. (1993) 'Overcoming tbe adverse selection problem: evidence and
policy implications from a study of bank managers on the importance of different criteria
used in making a lending decision', in F. Chittenden, M. Robertson and D. Watkins (eds.)
Small Firms: Recession and Recovery, London: Paul Chapman Publishing, pp. 177-187.
Pagina 480 din 508

42. Dibrova Alina, Business Angel Investments: Risks and Opportunities, 11th International Strategic
Management Conference 2015, Procedia - Social and Behavioral Sciences 207 (2015) 280 – 289,
https://core.ac.uk/download/pdf/82676621.pdf
43. DiMaggio, P.J. & W.W. Powell (1983), ‘The iron cage revisited: Institutional isomorphism
44. Edelman, L. F., Manolova, T. S., Brush, C. G., Angel Investing: A Literature Review, Foundations
and Trends în Entrepreneurship, vol. 13, nr. 4-5, pp. 265–439, 2017.
45. Egeln, Jürgen; Gottschalk, Sandra (2014): Finanzierung von jungen Unternehmen în
Deutschland durch Privatinvestoren, Mannheim, April 2014 (ZEW Zentrum für
Europäische Wirtschaftsforschung GmbH)
46. Ehrlich S B, DeNoble A F, Moore T, Weaver R R (1994) - After the cash arrives: a comparative
study of venture capital and private investor involvement în entrepreneurial firms, Journal of
Business Venturing 9, 67-89;
47. Eisenhardt, K., Graebner, M., 2007. Theory Building from Cases: Opportunities and Challenges.
Online: http://www.alnap.org/resource/9012. Accesat: 26.06.2018
48. Eisenhardt, K.M., Building Theories from Case Study Research. Academy of
management review, 14(4), p.532–550, 1989.
49. Erikson, T., R. Sorheim & B. Reitan (2003), ‘Family angels vs. other informal investors’, Family
Business Review, 16(3), 163–71.
50. Feeney, L., G. H. Haines, and A. L. Riding. 1999. “Private Investors‟ Investment Criteria:
Insights from Qualitative Data.” Venture Capital 1 (2): 121–145.
51. Fiet, J O (1995a) - Reliance upon informants în the venture capital industry, Journal of Business
Venturing, 10, 195 223;
52. Fiet, J. (1995), ‘Risk avoidance strategies în venture capital markets’, Journal of Management
Studies, 32(4), 551–74.
53. Florida, R.L. și Kenney, M. (l988) 'Venture capital and high technology entrepreneurship',
Journal of Business Venturing, 3, 30 1-319.
54. Freear, J., Sohl, J.E. și W.E. Wetzel (1996) "The informal venture capital market: milestones
passed and the road ahead' , paper to the 4th State of the Art In Entrepreneurship Research
Conference , Center for Entrcpreneurial Leadership, Ewing Marion Kauffman Foundation,
Kansas City, Missouri.
55. Freear, John & Jeffrey E. Sohl & William E. Wetzel Jr. (1995) Angels: personal investors în the
venture capital market, Entrepreneurship & Regional Development: An International Journal, 7:1,
85-94, DOI: 10.1080/08985629500000005
56. Frier, S., Newcomer E. (2015) - The Fuzzy, Insane Math That's Creating So Many Billion-
Dollar Tech Companies, https://www.bloomberg.com/news/articles/2015-03-17/the-fuzzy-
insane-math-that-s-creating-so-many-billion-dollar-tech-companies;
Pagina 481 din 508

57. Fryges, Helmut, Gottschalk, Sandra, Licht, Georg, Müller, Kathrin (2007): Hightech-
Gründungen und Business Angels, Mannheim Oktober 2007 (ZEW Zentrum für Europäische
Wirtschaftsforschung GmbH) https://www.business-angels.de/wp-
content/uploads/2013/10/ZEW_Business_Angel_April_2014_final.pdf
58. Gaston, RJ. (1989) - Finding Private Venture Capital for Your Firm: A Complete Guide. New York:
John Wiley and Sons;
59. Gibb, A. (2006), Towards the Entrepreneurial University: Entrepreneurship Education as a Lever for
Change, Policy Paper Series, Birmingham: NCGE Hall, E.T. (1959), The Silent Language, New
York: Doubleday.
60. Gregson, G., S. Mann, and R. T. Harrison. 2013. “Business Angel Syndication and the
Evolution of Risk Capital in a Small Market Economy: Evidence from Scotland.”
Managerial and Decision Economics 34 (2): 95–107..
61. Haar, N. E., J. Starr, and I. C. MacMillan. 1988. “Informal Risk Capital Investors:
Investment Patterns on the East Coast of the U.S.A.” Journal of Business Venturing 3: 11–
29.
62. Hall, G. and Young, B. (1991) 'Factors associated with insolvcncy amongst small firms',
International Small Business Journal, 9 (2), 54-63.
63. Harrison, R. T. Mason, C. M. (1992a) - The roles of investors în entrepreneurial companies: A
comparison of informal investors and venture capitalists, Frontiers of Entrepreneurship Research
1992, Edited by N. C. Churchill, S. Birley, W. D. Bygrave, D. E. Muzyka, C. Wahlbin and W.E.
Wetzel, Jr;
64. Harrison, R. T., and C. M. Mason. 1996. “Developments in the Promotion of Informal
Venture Capital in the UK.” International Journal of Entrepreneurial Behavior & Research
2 (2): 6–33.
65. Harrison, R. T., and C. M. Mason. 2000. “Venture Capital Market Complementarities:
TheLinks between Business Angels and Venture Capital Funds in the United Kingdom.”
Venture Capital 2 (3): 223–242;
66. Helmut Kraemer-Eis Markus, Business Angels în Germany, EIF’s initiative to support the
non-institutional financing market, Working Paper 2011/11, EIF Research & Market
Analysis.
67. Hill, Brian E., Dee Power, Attracting capital from angels how their money—and their experience—
can help you build a successful company, John Wiley & Sons, Inc., New York, 2002
68. Hindle, K. (2007), ‘Teaching entrepreneurship at university: From the wrong building to the
right philosophy’, în A. Fayolle (ed.), Handbook of Research în Entrepreneurship
Education, Cheltenham, UK and Northampton, MA, USA: Edward Elgar Publishing, pp.
104–26.
Pagina 482 din 508
69. Hindle, Kevin; Kim Klyver (ed.) Handbook of Research on New Venture Creation, Edward
Elgar Publishing, Inc, 2011
70. Hirsrich, R.D., and M.P Peters (2002) - Entrepreneurship. 5th ed. New York: Irwin McGraw-Hill;
71. Hofstede, G. (1980), Culture’s Consequences: International Diff erences în Work- Related
Values, Beverly Hills, CA and London: Sage
72. Hofstede, G. (1983), ‘The cultural relativity or organizational practices and theories’,
Journal of International Business Studies, 14(2), 75–89
73. Hofstede, G. (1989), ‘Organising for cultural diversity’, European Management Journal,
7(4), 390–97.
74. Hsieh, H.-F., Shannon, S.E., Three Approaches to Qualitative Content, Analysis.
Qualitative Health Research 15, 9, p. 1277-1288, 2005
75. Iluț, P., Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași, 1997
76. Jeffrey E. Sohl & Laura Hill (2007), Women business angels: Insights from angel groups, Venture
Capital: An International Journal of Entrepreneurial Finance, 9:3, 207-222
77. Jesper Lindgaard Christensen (2011), Should government support business angel networks? The tale
of Danish business angels network, Venture Capital: An International Journal of Entrepreneurial
Finance, 13:4, 337-356
78. Jürgen Egeln, Sandra Gottschalk (2014), Finanzierung von jungen Unternehmen în
Deutschland durch Privatinvestoren Auswertungen aus dem KfW/ZEW Gründungspanel,
Projektbericht Mannheim, April 2014
79. Kahneman, Daniel; Amos Tversky, Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk,
Econometrica, Vol. 47, No. 2. (Mar., 1979), pp. 263-292
80. Karaarslan, M. H., Bayar, Y., Őzdeveci, C., Post-Investment Contributions of Business Angels from
the Investee Perspective în Turkey, International Journal of Business Administration, vol. 7, nr. 3,
pp. 44-56, 2016.
81. Karhu G., - Early stage capital raising conflicts between Norwegian tech start-ups and local
angel investors, Centre of Entrepreneurship, Faculty of Mathematics and Nature Sciences,
University of Oslo - https://www.duo.uio.no/bitstream/handle/10852/ 42292/Georgi-Karhu-
-Studentnr--546761--msc-2014-innovation-and-entrepreneurship-master-
thesis.pdf?sequence=1;
82. Keasey, K. și Watson, R. (1993) Small Firm Management: Ownership, Finance and
Performance , Oxford: Blackwell.
83. Kelly, P. (1997) 'From blueprint to reality: the quest for resources' , in S. Birley and D.
Muzyka (eds.) Mastering Enterprise, London., Pitman Publishing, pp. 72-75.
84. Kelly, Peter, Business angel research: The road traveled and the journey ahead, în Landström, Hans
(ed.) Handbook of Research on Venture Capital. Edward Elgar Publishing, 2007
Pagina 483 din 508
85. Kirby, D. (2004), ‘Entrepreneurship education: Can business schools meet the challenge?’,
Education & Training, 46(8/9), 510–19.
86. Knut F. Samset, Gro Holst Volden, Nils Olsson and Eirik Vårdal Kvalheim, Governance
Schemes for Major Public Investment Projects - A comparative study of principles and
practices in six countries. Concept report No. 47, ISSN: 0804-5585. Online: https://
www.ntnu.no/concept.
87. Kolb, D.A. (1984), Experiential Learning: Experience as the Source of Learning and
Development, Englewood Cliff s, NJ: Prentice Hall.
88. Kraemer-Eis, Helmut; Schillo, Markus (2011): Business Angels în Germany – EIF's
initiative to support the non institutional financing market, EIF Working Paper, No. 2011/11
89. Kropp, F., N.J. Lindsay & A. Shoham (2008), ‘Entrepreneurial orientation and international
entrepreneurial business venture startup’, International Journal of Entrepreneurial
Behaviour & Research, 14(2), 102–117.
90. Krüger, N., M. Reilly and A. Carsrud (2000), ‘Competing models of entrepreneurial intentions’,
Journal of Business Venturing, 15(5), 411–32.
91. Kumar, R., Research methodology: a step-by-step guide for beginners, SAGE
Publications Ltd, London, 2005
92. Landström, H., Mason, C. (editori), Handbook of Research on Business Angels, Edward Elgar
Publishing, 2016.
93. Landström, Hans (ed.), Handbook of Research on Venture Capital. Edward Elgar Publishing, 2007
94. Lange, J., B. Leloux, and B. Surlemont. 2003. Angel networks for the 21st century, an examination
of practices in leading networks in Europe and US. In The growth of venture capital: A cross-cultural
comparison, ed. D. Cetindamar, 149–74. London: Praeger.
95. Lerner, J. (2013) - The Boulevard of Broken Dreams: Innovation Policy and Entrepreneurship,
Innovation Policy and the Economy 13 (2013): 61-82;
96. Lerner, J. 1998. “„Angel‟ Financing and Public Policy: An Overview.” Journal of Banking
and Finance; Aernoudt, R. 1999. “Business Angels: Should They Fly on Their Own
Wings?” Venture Capital 1 (2): 187–195. 22 (6–8): 773–783.
97. Lerner, J., Boulevard of Broken Dreams: Why Public Efforts to Boost Entrepreneurship and Venture
Capital Have Failed – and What to Do About It, Princeton University Press, Princeton, 2009.
98. Lerner, J., The Future of Public Efforts to Boost Entrepreneurship and Venture Capital, Small
Business Economics, 2010, https://link.springer.com/article/10.1007/s11187-010-9298-z (accesat la
29.03.2018).
99. Levente, K., Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Expert, 2004.
Pagina 484 din 508

100. Levie, J. & E. Autio (2008), ‘A theoretical grounding and test of the GEM model’, Source: Small
Business Economics, Vol. 31, No. 3, Special Issue: Entrepreneurship, Economic Development and
Institutions (October 2008), pp. 235-263 Published by: Springer. http://www.jstor.org
101. Lindsay, N.J., W.A. Lindsay and F. Kropp (2009), ‘Values, attitudes, start- up intentions and
behavior of necessity- based nascent entrepreneurs: A longitudinal study’, Frontiers of
Entrepreneurship Research, Babson College, Wellesley, MA
102. Lumme A, Mason C M And Suomi M (1998) Informal venture capital: investors, investments and
policy issues în Finland. Kluwer Academic Publishing, Dordrecht, Netherlands;
103. Lüthje, C. & N. Franke (2003), ‘The making of an entrepreneur: Testing a model of entrepreneurial
intent among engineering students at MIT’, R&D Management, 33(2), 135–47. OECD (2008),
OECD Framework for for the Evaluation of SME and Entrepreneurship Policies and Programmes,
Paris: OECD.
104. Macht, S. A., and J. Robinson. 2009. “Do Business Angels Benefit Their Investee
Companies?” International Journal of Entrepreneurial Behavior & Research 15 (2): 187–
208Mason, C. M., and R. T. Harrison. 2008. “Measuring Business Angel Investment
Activity in the United Kingdom: A Review of Potential Data Sources.” Venture Capital 10
(4): 309–330.
105. Malin Brännback, Alan L. Carsrud & Jerome A. Katz, Perceptual differences and perceptual
problems în providing government support for new venture creation, în Hindle, Kevin; Kim Klyver
(ed.), Handbook on Research on New Venture Creation. Chelterham : Edward Elgar Publishing,
Incorporated, 2011
106. Mason C., Botelho T., Harrison R. (2016) The transformation of the business angel
market: empirical evidence and research implications, Venture Capital, 18:4, 321-
344, DOI: 10.1080/13691066.2016.1229470
107. Mason, C (2006) - Informal sources of venture finance, în S C Parker (ed) The Life Cycle of
Entrepreneurial Ventures, New York: Springer: New York, p.259-299;
108. Mason, C M and Harrison, R T (2000a) - Informal venture capital and the financing of emergent
growth businesses, în D Sexton and H Landström (eds) The Blackwell Handbook of
Entrepreneurship, Oxford, Blackwell, p. 221-239;
109. Mason, C. M. şi Harrison, R. T. Measuring business angel investment activity în the United
Kingdom: a review of potential data sources, Venture Capital: an international journal of
entrepreneurial finance, 10, 2008, p. 309-330
110. Mason, C. M., and R. T. Harrison. 1993. “Strategies for Expanding the Informal Venture
Capital Market.” International Small Business Journal 11 (4): 23–38.
111. Mason, C. M., and R. T. Harrison. 1999. “Editorial. Venture Capital: Rationale, Aims and
Scope.” Venture Capital 1 (1): 1–46.
Pagina 485 din 508

112. Mason, C. M., Harrison, R T (1996) - Informal venture capital: a study of the investment process
and post investment experience”, Entrepreneurship and Regional Development, 8: 105-126;
113. Mason, C., Botelho, T., Zygmunt, J., Why business angels reject investment
opportunities: is it personal?, International Small Business Journal, 2016
(doi:10.1177/0266242616646622)
114. Mason, C.M. and Harrison, R.T. (1994) 'Tbe role of informal and formal sources of venture
capital in the financing of technology-based SMEs in tbe United Kingdom', in R. Oakey
(ed.) New Technology-Based Firms in the I990s,London: Paul Cbapman Publisbing, pp.
104-124.
115. Mason, C.M., Harrison, R.T, Business Angel Networks and the Development of the Informal
Venture Capital Market în the U.K.: Is There Still a Role for the Public Sector?, Small Business
Economics, Vol. 9, pp. 111-123, 1997.
116. Mason, C.M., Public Policy Support for the Informal Venture Capital Market în Europe: A Critical
Review, International Small Business Journal, Vol.27, 2009, http://www.eban.org/wp-
content/uploads/2014/12/CM-Critical-review-of-public-policy-support-to-BA.pdf (accesat la data
de 21. 03.2018).
117. Matlay, H., and R. Sørheim. 2005. “Business Angels as Facilitators for Further Finance: An
Exploratory Study.” Journal of Small Business and Enterprise Development 12 (2): 178–
191.
118. Maxwell, A., and M. Lévesque. 2010. “Entrepreneurs‟ Trustworthiness: A Critical
Ingredient for Attracting Investment.” Frontiers of Entrepreneurship Research 30 (2): 1–15.
119. Maxwell, A. L., S. A. Jeffrey, and M. Lévesque. 2011. “Business Angel Early Stage
Decision Making.” Journal of Business Venturing 26 (2): 212–225.
120. May, J., and M. M. Liu, ed., Angels without Borders: Trends and Policies Shaping Angel
Investment Worldwide. Singapore: World Scientific Publishing Company, 2016
121. Melicher, R. W., and J. C. Leach. 2006. Entrepreneurial Finance. Florence;
122. Mitteness, C., M. S. Baucus, and R. S. Sudek. 2012. “Horse vs. Jockey? How Stage of
Funding Process and Industry Experience Affect the Evaluations of Angel Investors.”
Venture Capital 14 (4): 241–267.
123. Mitteness, C., R. S. Sudek, and M. S. Cardon. 2012. “Angel Investor Characteristics That
Determine Whether Perceived Passion Leads to Higher Evaluations of Funding Potential.”
Journal of Business Venturing 27 (5): 592–606.
124. Murray G., (1994) The European union's support for new technology‐based firms: An
assessment of the first three years of the European seed capital fund scheme, European
Planning Studies, 2:4, 435-461, DOI: 10.1080/09654319408720280
Pagina 486 din 508

125. Nelson D., Henriksson E., Whether and how to invest in startups through Corporate
Accelerator, 2016 Online: http://www.diva-
portal.org/smash/get/diva2:1121622/FULLTEXT01.pdf
126. Paul, S., and G. Whittam. 2010. “Business Angel Syndicates: An Exploratory Study of
Gatekeepers.” Venture Capital 12 (3): 241–256;
127. Paul, S., G. Whittam, and J. Wyper. 2007. “Towards a Model of the Business Angel
Investment Process.” Venture Capital 9 (2): 107–125;
128. Platon, V. (coord), Construcţia și dezvoltarea infrastructurii specifice a IMM-urilor, Editura Expert,
2005.
129. Politis, D (2008) - Business angels and value-added: what do we know and where do we go? Venture
Capital: An International Journal of Entrepreneurial Finance, 10, 127-147;
130. Pollack, J. M., and D. A. Bosse. 2013. “When Do Investors Forgive Entrepreneurs for
Lying?” Journal of Business Venturing 29 (6): 741–754.
131. Revest V., Sapio A. (2012) - Financing Technology-Based Small firms în Europe. What do we
know?, Small Business Economics: An entrepreneurship Journal, vol. 39, Issue 1, pp. 179-205.
132. Reynolds, P.D., D. Bosma, E. Autio, S. Hunt, D. de Bono, I. Servais, L. Lopez- Garcia & N. Chin
(2005), ‘Global Entrepreneurship Monitor: Data collection and implementation 1998–2003’, Small
Business Economics, 24(3), 205–31. DOI 10.1007/s11187-005-1980-1
133. Riding, A. L. 2008. “Business Angels and Love Money Investors: Segments of the Informal
Market for Risk Capital.” Venture Capital 10 (4): 355–369,
134. Robert Jay Dilger (Senior Specialist in American National Government), Small Business
Administration 7(a) Loan Guaranty Program, Congressional Research Service. 7-5700
www.crs.gov R41146, Prepared for Members and Committees of Congress, June 27, 2018.
135. Rodriguez, Kendre Esme, "Angel Groups: Developing a Regional Economic Development Strategy
for Robust Seed Capital Ecosystems for Entrepreneurs" (2016). Honors Theses and Capstones. 308.
https://scholars.unh.edu/honors/308
136. Romer, P.M. (1986), ‘Increasing returns and long-run growth’, Journal of Political Economy, 94(5),
1002–37.
137. Sætre, A S (2003) - Entrepreneurial perspectives on informal venture capital, Venture Capital: An
International Journal of Entrepreneurial Finance, 5, 71-94;
138. Saunders M., Lewis P., Thornhill A. Research Methods For Business Students [e-book].
New York: Pearson, 2015 Online:
https://eclass.teicrete.gr/modules/document/file.php/DLH105/Research%20Methods%20f
or%20Business%20Students%2C%205th%20Edition.pdf Accesat: 18.04.2018
139. Schulz, T., Schmücker J.N., Business Angel Investment Process: A study on how
fundamentals and experiential learning shape the investment process of Business Angels,
Pagina 487 din 508

Lund University, 2017. Online:
http://lup.lub.lu.se/luur/download?func=downloadFile&recordOId=8917717&fileOId=89
17719. Accesat: 13.05.2018
140. Seoudi, I., Mahmoud, S., Public policy for venture capital: a comparative study of Emirates, Saudi
Arabia and Egypt, Review of Business & Finance Studies, vol. 7, nr. 1, pp. 19-42, 2016.
141. Shane, S. & S. Venkataraman (2000), ‘The promise of entrepreneurship as a fi eld of research’,
Academy of Management Review, 25(1), 217–26.
142. Smith, D. J., Mason, C.M. and Harrison, R.T. (2010). Angel investment decision making as
a learning process. Working Paper 10-05. Hunter Center for Entrepreneurship. University
of Strathclyde. November 2010.
143. Smith, P.B., S. Dugan & F. Trompenaars (1997), ‘Locus of control and aff ectivity by gender and
occupational status: A 14 nation study’, Sex Roles, 36(1/2), 51–77.
144. Sohl J E (1999) - The early stage equity market în the United States, Venture Capital: An
International Journal of Entrepreneurial Finance, 1, 101-120;
145. Sohl, J. (2011). The angel investor market în 2010: a market on the rebound. Center for
Venture Research. University of New Hampshire. April 2011.
146. Spinelli, Stephen & Adams, Robert (2012), New Venture Creation: Entrepreneurship for the 21st
Century, 9th edn, New York: McGraw- Hill Irwin
147. Standeven, P. (1993) 'Financing the early-stage technology firm in the 1990s: an
international perspective', discussion paper for a Six Countri es Programme meeting,
Montreal.
148. Stangler, D. (2010). High-growth firms and the future of the American economy. Kansas
City: Ewing
149. Stangler, D., Litan R., (2009) - Where Will the Jobs Come From, Kauffman Foundation
Research Series.
http://www.kauffman.org/uploadedFiles/where_will_the_jobs_come_from.pdf.;
150. Stenbacka, C., Qualitative research requires quality concepts of its own. Management
Decision, 39(7), p. 551-555, 2001, Strategic Management Conference 2015, Procedia -
Social and Behavioral Sciences 207 (2015) 280 – 289, disponibil la https://ac.els-
cdn.com/S1877042815052301/1-s2.0-S1877042815052301-main.pdf?_tid=ecbcb4b3-
92d5-482e-a629-16-
bbf37ef3208c&acdnat=1522359789_1dc1cdbb0191694bbde13cdbe73a72c9. Accesat:
30.04. 2018
151. Tashiro, Y., Business angels în Japan. Venture Capital, vol. 1, nr. 3, pp. 259–273, 1999.
152. Teker, S., Teker, D., Venture Capital and Business Angels: Tukish Case, Procedia – Social and
Behavioral Sciences, vol. 235, pp. 630-637, 2016.
Pagina 488 din 508
153. Timmons, Jeffry & Stephen Spinelli (2009), New Venture Creation: Entrepreneurship for the 21st
Century, 8th edn., New York: McGraw- Hill Irwin.
154. Treichel, M.Z. & J.A. Scott (2006), ‘Women- owned businesses and access to bank credit: Evidence
from three surveys since 1987’, Venture Capital: An International Journal of Entrepreneurial
Finance, 8(1), 51–67.
155. Triandis, H.C. (1989), ‘The self and social behavior în diff ering cultural contexts’, Psychological
Review, 96(3), 506–20.
156. Trompenaars, F. & C. Hampden-Turner (1998), Riding the Waves of Culture: Understanding
Diversity în Global Business, 2nd edn, New York: McGraw- Hill.
157. Trompenaars, F. & P. Woolliams (2003), ‘A new framework for managing change across culture’,
Journal of Change Management, 3(4), 361–75.
158. Trompenaars, F. (1993), Riding the Waves of Culture: Understanding Cultural Diversity în Business,
London: Economist Books.
159. Trompenaars, F. (1996), ‘Resolving international confl ict: Culture and business strategy’, Business
Strategy Review, 7(3), 51–68.
160. Trompenaars, Fons & Ed Voerman (2010), Servant-Leadership Across Cultures: Harnessing the
Strengths of the World's Most Powerful Management Philosophy, The McGraw-Hill Companies, Inc
161. Trompenaars, Fons & Piet Hein Coebergh, (2014), 100+ Management Models. How to understand
and apply the world’s most powerful business tools,
162. Tymes, E.R., Krasner, O.J., (1983) - Informal Risk Capital în California. în Frontiers of
Entrepreneurship Research 1983, edited by J.A. Hornaday, J.A. Timmons, and K.H. Vesper, pp.
347-368. Babson College, Babson Park, MA;
163. Van Osnabrugge, M. & R.J. Robinson (2000), Angel Investing: Matching Start- Up Funds with Start-
Up Companies, San Francisco: Jossey- Bass.
164. Van Osnabrugge, M. (2000), ‘A comparison of business angel and venture capitalist investment
procedures: An agency theory- based analysis’, Venture Capital, 2(2), 91–109.
165. Vizjak, A., Vizjak M., Activities of Business Angels în Croatia, Journal of US-China Public
Administration, January 2016, Vol. 13, No. 1, 16-25
166. Wallisch, M. (2009), Der informelle Beteiligungsmarkt în Deutschland, Rah‐
menbedingungen, Netzwerke und räumliche Investiţionsmuster, Wirschaft und Raum Band
17, München.
167. Werner, Max; Vianelli, Andrea; Bodek, Mariusz C. (2016) : Monitoring venture capital investments
through internal control prediction markets, Working Paper Series, Helmut Schmidt University
Hamburg, Department of Economics, No. 165, Helmut Schmidt University Hamburg, Department
of Economics, Hamburg
168. Westland, H. & R., Bolton (2003), ‘Local social capital and entrepreneurship’, Small Business
Economics, 21(2), 77–113.
Pagina 489 din 508

169. Wetzel, W. E. 1981. Informal Risk Capital in New England. Frontiers of Entrepreneurship
Research. Wetzel, W. E. 1983. “Angels and Informal Risk Capital.” Sloan Management
Review 24 (4): 23–34.
170. Wetzel, W. E. 1987. “The Informal Venture Capital Market: Aspects of Scale and Market
Efficiency.” Journal of Business Venturing 2: 299–313. Wetzel, W. E., and J. Freear. 1990.
171. Wetzel, W.E. & J. Freear (1996), ‘Promoting informal venture capital în the United States:
Reflections on the history of the venture capital network’, în R. Harrison & C.M. Mason (eds),
Informal Venture Capital: Information, Networks and Public Policy, Hemel Hempstead: Woodhead-
Faulkner, pp. 61–74.
172. Wetzel, WE. "Angels and Informal Risk Capital." Sloan Management Review, Vol. 24, No. 4 (1983),
pp. 23-3
173. Wickström, S. Business Angel Decision Making in the Pre-Investment Phase, 2017.
Online:http://www.doria.fi/bitstream/handle/10024/143513/Masters%20Thesis%20Wick
ström.pdf?sequence=2&isAllowed=y. Accesat: 7.05.2018
174. Wilson K.E., F. Silva (2013) - Policies for seed and early stage finance: findings from the
2012 OECD financing questionnaire, OECD Science, Technology and Industry Policy
Papers, No.9, OECD publishing;
175. Wiltbank, Robert E. (2009), Siding with the Angels. Business angel investing – promising
outcomes and effective strategies, London May 2009 (NESTA National Endowment for
Science, Technology and the Arts and british Business Angels Association)
176. Wong, A. (2002) - Angel finance: the other venture capital, University of Chicago Graduate School
of Business Working Paper, available at SSRN: http://ssrn.com/abstract=941228;
177. Yami, S., Castaldo S., Dagnino G. B. et F. (2010) - Competition: winning strategies for the
21st century, Edward Elgar, Cheltenham, UK, Northampton, MA, USA;
178. Young , M. (1996) 'Banks and smaller firms: the British expericnce from the banks'
viewpoint' , in R. Cressy, B. Gandemo and C. Olofsson (eds.). Financing SMEs - A
Comparative Perspective, Stockholm: NUTEK, pp. l01-l12.
179. “Who Bankrolls High-tech Entrepreneurs?” Journal of Business Venturing 5 (2): 77–89.
Studii, rapoarte, acte normative:
180. An Empirical Study, Venture Capital 5(3), S. 269‐276. VDI (2007), Business Angel Panel,
Ergebnisse 2002‐2007.
181. Aram Research Associates Inc (1987) - Informal risk capital în the Eastern Great Lakes Region,
Washington D.C.: US Small Business Administration, Office of Advocacy;
Pagina 490 din 508

182. BAF - Business Angels Funding, 2017, Understanding the Nature and Impact of the business angels
în Funding Research and Innovation, a study funded by the European
Commission,https://www.business-angels.de/wp-content/uploads/2017/12/Final-
Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-business-angels-in-Funding-Research-and-
Innovation_FV_Formatted_Revised1.12.2017.pdf, 2017.
183. BAF - Business Angels Funding, Understanding the Nature and Impact of the business angels în
Funding Research and Innovation, a study funded by the European
Commission,https://www.business-angels.de/wp-content/uploads/2017/12/Final-
Innovation_FV_Formatted_Revised1.12.2017.pdf, 2017
184. BAND (Ed): BAE - Business Angels Europe - The European Business Angel Market. An
approximation, https://www.business-angels.de/wp-content/uploads/2015/12/BAE-The-European-
Business-Angel-Market.pdf, 2015
185. Benchmarking business angels, European Commission, Final report, 4 November 2002, Ref.
Ares(2014)78094 - 15/01/2014.
186. Bouix, J. (1997) Innovatiivisten yritysten reittausja rahoitus Euroopassa (Rating and financing of
innovative firms in Europe), Helsinki: Ministry of Trade and Industry, Report 4/1997.
187. Bundesfinanzministerium (28.05.2015): Monatsbericht: Kleinanlegerschutzgesetz sorgt für mehr
Transparenz. Berlin: Bundesfinanzministerium. Archiviert per 11. Februar 2017 via Internet Archive
Wayback Machine (Memento vom 11. Februar 2017 im Internet) Archive)
188. Business Angels Europe, 2016, http://businessangelseurope.com/News/Pagine/Building-
189. Business Angels Europe (BAE), The European Business Angels Market An Approximation, Business
Angels Netzwerk Deutschland (ed), 2015, https://www.business-angels.de/wp-
content/uploads/2015/12/BAE-The-European-Business-Angel-Market.pdf (accesat la 21.03.2018).
190. Business angels, 2015. Online:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=14600
191. BVK‐Statistik (2009‐2017), Bundesverband deutscher Kapitalgesellschaften, Berlin:
http://www.bvkap.de/privateequity.php/cat/42/title/Aktuelle_Statistiken capacity-ofBusiness-
Angels-in-Romania.aspx
192. Center for Strategy and Evaluation Services - Evaluation of EU Member States‟ Business
Angel Markets and Policies - Final report - Ares(2014)3979479, p. 4;
193. Clarity Ltd., 2017. Enterprise investment scheme: current opportunities. Online:
<http://clarityglobal.com>,.
194. Clarity Ltd., 2017. Quick guide to venture capital trusts (VCTs), enterprise investment schemes (EIS)
& seed enterprise investment schemes (SEIS). Online: <http://clarityglobal.com>.
195. Comisia Europeană (2006) - Investment readiness, Summary report of the workshop, Brussels;
196. Comisia Europeană, Assessing the potential for crowdfunding and other forms of alternative finance
to support research and innovation, 2017a. Online: eurocrowd.org/wp-
Pagina 491 din 508
content/blogs.dir/sites/85/2017/04/ECN_assessing_the_potential_crowdfunding_for_research_inno
vation_Jan2017.pdf Accesat: 25.03.2018
197. Comisia Europeană, Centre for Strategy&Evaluation Services, Evaluation of EU Member States’
Business Angel Markets and Policies, 2012. Online:
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/7862/attachments/1/translations/en/renditions/pdf
Accesat: 25.03.2018
198. Comisia Europeană, Direcţia Generală Piaţă Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri,
Promovarea activităţilor investitorilor providenţiali în sprijinul creşterii IMM-urilor, 2015.
199. Comisia Europeană, Effectiveness of tax incentives for venture capital and business angels to foster
the investment of SMEs and start-ups, 2017b. Online:
ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/final_report_2017_taxud_venture-
capital_business-angels.pdf Accesat: 20.03.2018
200. Comisia Europeană, Understanding the Nature and Impact of the business angels în Funding
Research and Innovation, 2017c. Online:www.eban.org/wp-content/uploads/2017/12/Final-
Innovation_FV_Formatted_Revised13.12.2017.pdf. Accesat: 20.03.2018
201. Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Raport comun asupra
proiectului de Lege privind stimularea investitorilor individuali - business angels, 2015,
http://www.cdep.ro/comisii/buget/pdf/2015/rp026.pdf (accesat la data de 16.03.2018).
202. Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR),
Autofinanţarea – Principala Modalitate de Asigurare a Finanţării Activităţii IMM-urilor şi în 2014,
conferinţă de presă, 26 august 2014, http://cnipmmr.ro/tag/autofinantare -imm/ (accesat la data de
28.03.2018).
203. Conturile nationale şi PIB-ul http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/National_accounts_and_GDP/ro
204. CrunchBase - The CrunchBase Unicorn Leaderboard, TechCrunch,
https://www.crunchbase.com/lists/unicorn-leaderboard-emerging-unicorns/c15d42b2-842f-4774-
abdb-f46dfee32082/identifiers;
205. CSES (Centre for Strategy & Evaluation Services), Evaluation of EU Member States’ Business Angel
Markets and Policies. Final report, 2012, http://ec.europa.eu/DocsRoom/
documents/7862/attachments/ 1/translations, (accesat la data de 16.03.2018).
206. CSES Center for Strategy & Evaluation Services: Evaluation of EU member states’ Business Angels
markets and policies. Final report, Kent october 2012
207. Csubák, K.T., Fejes, L., Bank financing of Hungarian SMEs: Getting over to credit crisis by state
interventions, Research Journal of Finance and Accounting, vol.5, No.5, 2014, p.1-15
208. Cummings Lawyers for alternative investments, 2015. An introduction to EISs and SEISs - Part 2.
Online: <http://www.cummingslaw.com>.
Pagina 492 din 508

209. De Buysere, K., Gajda, O., Kleverlaan, R., Marom, D., A Framework for European Crowdfunding,
2012, http://www.infoeuropa.ciejd.pt/files/database/000051001-000052000/000051102 .pdf
(accesat la data de 16.03.2018).
210. Dőry, T., RIO Country Report 2014: Hungary, 2015. Online:
https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/file/7994/download?token=vvebC0EK Accesat: 29.03.2017
211. Dőry, T., Slavcheva M., RIO Country Report 2015: Hungary, Abstrat, 2016. Online:
https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/file/9373/download?token=UZDyfedc. Accesat: 29.03.2017
212. Downing LLP, 2017. A guide to Enterprise Investment Schemes. Online:
<http://www.downing.co.uk>.
213. Dynamic Mapping of Web Entrepreneurs and Startups' Ecosystem Project, studiu derulat
pentru Comisia Europeană, ISBN 978-92-79-65615-6,
file:///Users/todi/Downloads/KK0217124ENN.en.pdf,;
214. EBAN - http://www.eban.org/resource-center/glossary accesat 22.04.2018
215. EBAN 2016 Statistics Compendium and Invest Europe 2016, www.evca.eu or www.investeurope.eu
216. EBAN 2016, Early Stage Markets Statistics, http://www.eban.org/wpcontent/
uploads/2016/06/Early-Stage-Market-Statistics-2016.pdf
217. EBAN glossary (2013). Retrieved: http://www.eban.org/glossary/business-angel-
ba/#.VJF2xiusXHU
218. EBAN glossary (2013). Retrieved: http://www.eban.org/glossary/business-angel-
ba/#.VJF2xiusXHU
219. EBAN, 2018, Business Angels, European good practices,
Alternative Investment Report, 2017. Enterprise Investment Scheme Industry Report. Online:
http://intelligent-partnership.com.
220. EBAN, 2015 Compendium of Co-Investment Funds wiith Business Angels, 2015b, Online:
http://www.eban.org/wp-content/uploads/2015/12/Co-Investment-Funds-2015-17-12-
2015_FINALV51.pdf Accesat: 29.03.2018
221. EBAN, 2015 Compendium of Fiscal Incentives: Tax Outlook în Europe Business Angels Perspective,
2015a. Online: http://www.eban.org/wp-content/uploads/2015/12/ Compendium_FISCAL_2015-
17-12-2015FinalV71.pdf Accesat: 29.03.2018
222. EBAN, 2016 Compendium of fiscal incentives: tax outlook în Europe. Business angels perspective,
2016 Online: http://www.eban.org/wp-content/uploads/2017/06/
Compendium_FISCAL_2016_Draft_V4.pdf Accesat: 29.03.2018
223. EBAN, EBAN Statistics Compendium. European Early Stage Market Statistics 2016, 2017,
224. EBAN, Why Business Angels Do Not Invest. Findings on obstacles preventing investment in
startups, 2018. Online: www.eban.org/wp-content/uploads/2018/02/EBAN-Report-Why-Business-
Angels-Do-Not-Invest.pdf. Accesat: 15.05.2018
Pagina 493 din 508
225. EBAN. 2008. Statistics compendium. http://www.eban.org/
226. EBAN. 2010. Activity Report 2009. http://www.eban.org/resource-center/
publications/ebanpublications
227. Enterprise Investment Center, 2017. Guide to the Seed Enterprise Investment Scheme (“SEIS”).
Online: <http://www. enterpriseinvestmentcentre.co.uk>.
228. Enterprise Investment Partners, 2017. A clear approach to tax efficient investing. Online:
<http://www.enterprise-ip.com>.
229. Enterprise Investment Scheme Association, 2017. Grow your business with the Enterprise
Investment Scheme. Online <http://www.eisa.org.uk>.
230. Enterprise Research Centre, 2015, A Nation of Angels.Assessing the impact of angel investing across
the UK. Online: https://www.enterpriseresearch.ac.uk/wp-content/uploads/2015/01/ERC-Angels-
Report..pdf. Accesat: 26.06.2018
231. Europäische Kommission und Centre for Strategy & Evaluation Services (2012), Evaluation of EU
Member States’ Business Angel Markets and Policies, Final Report, Brüssel und Kent.
232. European Commission, 2017, Specific Support to Romania – Starts-ups, Scale-ups and
Entrepreneurship in Romania,
233. European Commission, Appendix 1: Country fiches Final report, TAXUD/2015/DE/330, 2017b,
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/20170815_ appendix_1_country_
fiches.pdf (accesat la data de 17.03.2018).
234. European Commission, Benchmarking business angels, 2002, http://ec.europa.eu/growth/
content/benchmarking-business-angels-1_ro, (accesat la data de 26.03.2018).
235. European Commission, Effectiveness of tax incentives for venture capital and business angels to
foster the investment of SMEs and start-up, Final Report, TAXUD/2015/DE/330, 2017a,
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/final_report_ 2017_taxud_venture-
capital_business-angels.pdf (accesat la data de 17.03.2018).
236. European Commission, RIO Country Report 2015: Romania, 2016,
https://rio.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/riowatch_country_report/RO_CR2015.pdf (accesat la
data de 02.04.2018).
237. European Commission, RIO Country Report 2017: Romania, 2018,
https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/country-report (accesat la data de
02.04.2018).
238. European Commission, Survey on the access to finance of enterprises (SAFE). Analytical Report
2014, 2014
239. European Commission, Survey on the access to finance of enterprises (SAFE). Analytical Report
2017, 2017d.
240. European Commission, Understanding the Nature and Impact of the business angels in Funding
Research and Innovation. Final Report, 2017, http://www.eban.org/wp-
Pagina 494 din 508

content/uploads/2017/11/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-
business-angels-in-Funding-Research-and-Innovation_FV.pdf (accesat la data de 31.05.2018).
241. Evaluation of EU Member State Business Angel Markets and Policies, http://publications.
europa.eu/resource/cellar/cd22e173-ebe1-45f5-ae2d-7f07edc7c54d.0001.01/DOC_1
242. Evaluation of EU Member States’ Business Angel Markets and Policies Final report 2012
243. FiBAN - Finnish Business Angel Investments 2016 https://www.fiban.org/news/finnish-business-
angel-investments-2016;
244. Financing SMEs and Entrepreneurs 2016 An OECD Scoreboard,
http://www.oecd.org/cfe/smes/financing-smes-and-entrepreneurs-23065265.htm
245. Financing SMEs and Entrepreneurs 2016 An OECD Scoreboard, http://www.
oecd.org/cfe/smes/financing-smes-and-entrepreneurs-23065265.htm
246. Financing SMEs and Entrepreneurs 2018 An OECD Scoreboard, https://www.oecd-
ilibrary.org/industry-and-services/financing-smes-and-entrepreneurs_23065265
247. Francis, N., Angel Investor Tax Credits, 2014, http://www.taxpolicycenter.org/publications /angel-
investor-tax-credits/full (accesat la data de 04.04.2018).
248. Francis, N., State Financing Incentives for Economic Development, 2016,
http://www.taxpolicycenter.org/publications/state-financing-incentives-economic-development/full
249. Gaston, R.J., & Bell. S.E. (1986) - Informal risk capital în the sunbelt region, US Small Business
Administration, Office of Advocacy, Washington DC;
250. Global Entrepreneurship Research Association (GERA) (2018) - GLOBAL ENTREPRENEURSHIP
MONITOR, http://www.gemconsortium.org/report;
251. Gullander, S., and G. Napier. 2003. Handbook in business angel networks – The Nordic case. Oslo:
Nordisk Innovations Center.
252. Guvernul Marii Britanii - Venture Capital Trusts: Introduction to National and Official Statistics
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/
uploads/attachment_data/file/467531/150930_OS_VCT_Intro_Note_draft_v0.2.pdf;
253. Guvernul României, Expunere de motive la Lege 120 din 2015, Lege privind stimularea
investitorilor individuali – business angels, 2014, http://www.cdep.ro/proiecte/2015/000/
20/6/em21.pdf (accesat la data de 16.03.2018).
254. Handbook to Nordic startup investor market: unleash the full potential of Nordic startups, KPMG
Oy Ab, 2017, p.3, http://www.nordicinnovation.org/Documents/
Reports/Handbook%20to%20Nordic%20Startup%20Investor%20Market%202017.pdf;
255. Harding, R. 2002. A gap analysis of the Danish venture capital market. Report to the Danish Growth
Fund. Copenhagen: Vækstfonden, www.vaekstfonden.dk.
256. Her Majesty’s Treasury (HMT), 2015. Estimated costs of minor tax allowances and reliefs. HMT.
Online: https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment
_data/file/487097/Dec15_minorallowances_reliefs_Fi...pdf. Accesat: 30 iunie 2018
Pagina 495 din 508

257. HM Revenue & Customs, Enterprise Investment Scheme and Seed Enterprise Investment Scheme,
July 2015. Statistics on Companies raising funds, 2015
258. HM Revenue and Customs - Venture Capital Trusts Statistics, (2017);
259. HM Revenue and Customs, 2017. Enterprise Investment Scheme Seed Enterprise Investment
Scheme and Social Investment Tax Relief. Online: https://www.gov.uk/government/
organisations/hm-revenue-customs/about/statistics.
260. ICPA, 2012. The Enterprise Investment Scheme, Online: https:// www.icpa.org.uk.
261. International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank - Doing Business in
the European Union 2017: Bulgaria, Hungary and Romania, 2017, p.125-129
262. Invest Europe, Investment dataset 2007-2015 - https://www.investeurope.eu/research/ invest-
europe-publications/#i;
263. Kelley, D. J., Singer, S., & Herrington, M. (2016) - The global entrepreneurship monitor
2015/2016 (Global Report), Global Entrepreneurship Research Association,
http://thecis.ca/wp-content/uploads/ 2016/04/GEM-Global-Report-2015.pdf;
264. Kollmann T., C. Stöckmann, H. S. Hensellek, J. Kensbock (2016) - European startup
monitor - ISBN 978-3-938338-17, p.9 -http://europeanstartupmonitor.com
/fileadmin/esm_2016/report/ESM_2016.pdf;
265. Kuļikovskis, G., Petraitytė, D. şi Stamenov,B., RIO Country Report 2015: Latvia, 2016. Online:
https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/file/9458/download?token=wsNUYJeE. Accesat: 29.03.2017
266. Kuļikovskis, G., Petraitytė, D. şi Stamenov,B., RIO Country Report 2017: Latvia, 2018. Online:
https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/file/12180/download?token=wMvkjAMK. Accesat: 29.03.2017
267. Lee, A. (2013) - Welcome To The Unicorn Club: Learning From Billion-Dollar Startups-
https://techcrunch.com/2013/11/02/welcome-to-the-unicorn-club/;
268. Mason, C.M., Harrison, R.T., ANNUAL REPORT ON THE BUSINESS ANGEL MARKET IN THE
UNITED KINGDOM: 2008/09, 2010.Online: https://assets.publishing.service.
gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/32214/10-994-annual-report-
business-angel-market-2008-2009.pdf
269. Mason, C.M., Harrison, R.T., ANNUAL REPORT ON THE BUSINESS ANGEL MARKET IN THE
UNITED KINGDOM: 2009/10, 2011.Online: https://www.bvca.co.uk/
Portals/0/library/Files/News/2011/2011_0041_business_angel_report.pdf?ver=2012-05-02-
162122-000
270. Mattioli Woods plc - Wealth Management & Employee Benefits, 2015. An Introduction to Enterprise
Investment Schemes. Online <http:// www.mattioliwoods.com>.
271. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) Direcţia Generală pentru IMM,
Cooperaţie şi Mediul de Afaceri, Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) - documentul strategic, 2010,
Pagina 496 din 508

http://www.minind.ro/anunturi/imm/StrategieIMM_Documentul_strategic_ 050810.pdf (accesat la
data de 17.03.2018).
272. MMC Ventures, 2017. EIS Fund Information Memorandum. Online:
https://www.mmcventures.com.
273. New Zealand Ministry of Economic Development, Baseline Review of Angel Investment în New
Zealand (Undertaken as Part of the Formation of the Seed Co-Investment Fund), Research,
Evaluation and Monitoring Team, Industry and Regional Development Branch, Ministry of
Economic Development, Wellington, 2007, http://www.mbie.govt.nz/ publications-
research/publications/evaluation-of-government-programmes/Archive/report. pdf (accesat la data de
29.03.2018).
274. New Zealand Venture Investment Fund Limited, The Business of Angel Investing în New Zeeland:
A Guide, 2007, https://www.nzvif.co.nz/assets/publications/Angel-Investing-Guide-Jul07.pdf
275. Nicolescu, O. (coord.), Carta Albă a IMM-urilor din România, ediţiile 2006-2017.
276. Nordic Innovation Survey - http://www.nordicinnovation.org/Global/_
Publications/Reports/2011/201102_MEPIN_report_web.pdf;
277. OECD - Financing SMEs and entrepreneurs, (2016) - pag.99 - https://read.oecd-
ilibrary.org/industry-and-services/financing-smes-and-entrepreneurs-2016_fin_sme_ent-
2016-en#page99, accesat 1.06.2018;
278. OECD (2015, b) - New approaches to SME and entrepreneurship financing: broadening the
range of instruments, OECD publishing, Paris, - https://www.oecd.org/cfe/smes/New-
Approaches-SME-full-report.pdf, accesat 1.06.2018;
279. OECD (Ed): Taxation of SMEs în OECD and G20 Countries, https://read.oecd-
ilibrary.org/taxation/taxation-of-smes-in-oecd-and-g20-countries_9789264243507-en#page1, 2015
280. OECD, Financing High-Growth Firms: The Role of Angel Investors, OECD Publishing, 2011
281. Oxford Technology, 2017. Combined Seed Enterprise Investment Scheme and Enterprise Investment
Scheme Fund. OT(S)EIS Information Memorandum. Online: http://oxfordtechnology.com.
282. Parlamentul României, Lege 120 din 2015, Lege privind stimularea investitorilor individuali –
business angels, 2015.
283. Public and Corporate Economic Consultants, The Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS):
Qualitative research to explore accessibility, customer experience and implementation of the
scheme, 2013. Online: https://www.gov.uk/government/publications /seed-enterprise-investment-
scheme-customer-experience. Accesat: 27.06.2018
284. Roberts, D. & Nusca, A. (2015) - The Unicorn List - Fortune, http://fortune.com/unicorns/uber-1;
285. Rubenstein, A. H., (1958) - Problems of Financing and Managing New Research -Based Enterprises
în New England (Boston: Federal Reserve Bank of Boston);
286. Sadler, D., Angel tax data revealed by ATO, 2018 (accesat la data de 03.04.2018).
Pagina 497 din 508

287. Secretariatul General al Guvernului - Direcţia de Politici Publice, 2009, Manual de monitorizare şi
evaluare a politicilor publice, http://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/manual-monitorizare-si-
evaluare-politici-publice.pdf (accesat la data de 25.06.2018).
288. Shane, S. (2008) - The importance of angel investing în financing the growth of entrepreneurial
ventures. Working paper for Small Business Administration, Office of Advocacy.
http://archive.sba.gov/advo/research/rs331tot.pdf.;
289. Startup Heatmap Europe (2017) - https://www.startupheatmap.eu/assets/pdf/startups-
heatmap-europe_2017_executive-summary.pdf;
290. Stevens and Bolton LLP, 2016. Enterprise investment scheme (EIS) and Seed enterprise investment
scheme (SEIS) overview. Online: <http://www.stevens-bolton.com>.
291. Supporting enterprise and growth: the role of Venture Capital Trusts, Briefing paper from The
Association of Investment Companies, (2010;)
292. The European business angels Market, Jenny Tooth, 2014, și « business angels, co-investment funds
and policy portfolios, Swedish Agency for Growth Policy Analysis, 2013.
293. The European confideration for Angel Investing) Take a pulse, www.businessangelseurope.com
294. Transparency International - Corruption perception index, ranking 2016 -
https://www.transparency.org/news/feature/corruption_perceptions_index_2016;
295. Understanding the Nature and Impact of the business angels in Funding Research and
Innovation, Comisia Europeană, disponibil la http://www.eban.org/wp-
content/uploads/2017/11/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-
business-angels-in-Funding-Research-and-Innovation_FV.pdf, site accesat în martie 2018
296. Vitale, M., Everingham, B., Butler, R., Study of Business Angel Market în Australia, 2006,
https://www.industry.gov.au/innovation/reportsandstudies/Documents/BusinessAngelReport.pdf
297. Williams, J., Tax Credits and Government Incentives for Angel Investing în Various States, Angel
Capital Education Foundation, 2008, https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm? abstract_id=1291795
298. World Bank (2001), Finance for Growth: Policy Choices în a Volatile World, Oxford: University
Press.
299. Zeoli, A., Follow The Leader: Why The US Needs A Federal Tax Credit For Angel Investors, 2016,
https://www.crowdfundinsider.com/2016/06/86650-follow-the-leader-why-the-us-needs-a-federal-
tax-credit-for-angel-investors/ (accesat la data de 04.04.2018).
Pagini web:
300. http://antreprenor.info/2018/05/04/evertoys-startup-ul-romanesc-ce-inchiriaza-jucarii-
a-primit-o-finantare-de-la-un-fond-de-investitii/
Pagina 498 din 508

301. http://arno.uvt.nl/show.cgi?fid=133655, site accesat în martie 2018
302. http://blog.iese.edu/vcpeindex/
303. http://business-angels.de/wp-content/uploads/2013/10/ba-rep_en.pdf, site accesat în martie
2018
304. http://businessangelseurope.com/Knowledge%20Centre/Pagine/Research-Data.aspx
305. http://businessangelseurope.com/News/Pagine/%E2%80%9EThe-best-years-of-angel-
investment-are-yet-to-come%E2%80%9C.aspx
306. http://businessangelsromania.ro/
307. http://crowdfunding4innovation.eu/country-fiches/country-fiche-slovakia
308. http://documents.worldbank.org/curated/en/548961468178185260/Croatia-Innovation-and-
Entrepreneurship-Venture-Capital-Project
309. http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/5625/attachments/5/translations/en/renditions/na
tive
310. http://ec.europa.eu/enterprise/policies/finance/glossary/index_en.htm#b
311. http://ec.europa.eu/regional_policy/fr/funding/erdf/
312. http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/library/sweden/1111_sweden_vent
ure_eval_en.pdf
313. http://goemprende.com/, site accesat în martie 2018
314. http://high-tech-gruenderfonds.de/en/#title
315. http://incont.stirileprotv.ro/smart-people/platforma-finantare-afaceri.html
316. http://jeremie.bg/seed-fund
317. http://leparticulier.lefigaro.fr/jcms/c_57197/isf-seuil-et-bareme
318. http://les-aides.fr/fiche/bJFhDH1Gw$XMB3ZQ/investessor/reseau-de-business-angel-
intervention-en-fonds-propres.html
319. http://magazine.startus.cc/business-friendly-and-innovation-oriented-city-of-tallinn/
320. http://mateidumitrescu.biz/investing-with-impact-romania-2018/
321. http://mban.com.my/
322. http://mvpacademy.co/
323. http://nkfih.gov.hu/policy-and-strategy/national-strategies
324. http://nsba.biz/advocacy/nsba-letters/
325. http://privacylawblog.fieldfisher.com/2016/france-adopts-digital-republic-law/
326. http://qdd.oecd.org/DATA/STIPSurvey/FRA.C2-1+C2-2+G1..STIO_2014
327. http://scale.ustvarjalnik.com/#ourwork
328. http://start-up-initiative.ey.com/wp-content/uploads/2017/02/EY-
Studie_Venture_Capital_and_Start_ups_in_Germany_2016.pdf
Pagina 499 din 508

329. http://start-uppoland.org/wp-content/uploads/2016/09/Start-up-Poland-Raport-2016-03-
ENG.pdf
330. http://summit.rbls.ro/participanti/business-angels-romania/
331. http://tbnr.ac/
332. http://tech.eu/features/4487/french-investment-landscape/
333. http://theconversation.com/business-angels-what-are-they-and-why-are-they-important-8794, site
accesat în martie 2018
334. http://tiincapital.nl/, site accesat în martie 2018
335. http://www.aeban.es, site accesat în martie 2018
336. http://www.am-businessangels.org/
337. http://www.amf-france.org/
338. http://www.angelconnect.ro/
339. http://www.axosuits.com
340. http://www.bancat.com, site accesat în martie 2018
341. http://www.bannederland.nl, site accesat în martie 2018
342. http://www.bcnba.com/index.php/es/, site accesat în martie 2018
343. http://www.bfi.org.uk/sites/bfi.org.uk/files/downloads/bfi-eis-and-seis-nigel-burke-presentation-
2014-12-23.pdf
344. http://www.bigbanangels.org, site accesat în martie 2018
345. http://www.bookblog.ro/
346. http://www.bpifrance.fr/Qui-sommes-nous/Nos-metiers/Fonds-propres2/Fonds-
partenaires/Angel-Source
347. http://www.bpifrance.fr/Qui-sommes-nous/Nos-metiers/Fonds-propres2/Les-fonds-de-
fonds/Fonds-national-d-amorcage-FNA
348. http://www.bpifrance.fr/Recherche/(text)/fonds%20national%20d%20amorcage%20fna
349. http://www.bulgariaangels.org
350. http://www.business24.ro/articole/rata+somaj+franta
351. http://www.business-angels.de
352. http://www.businessangelseurope.com
353. http://www.chemielink.nl/banc, site accesat în martie 2018
354. http://www.crowdfundinghub.eu/the-current-state-of-crowdfunding-in-europe/
355. http://www.crowdfundres.eu/wp-content/uploads/2016/06/CrowdFundRES-
Crowdfunding-RES-Regulation-in-EU.pdf, site accesat în martie 2018
356. http://www.devstorm-apps.com/
357. http://www.doingbusiness.org/rankings
Pagina 500 din 508

358. http://www.eban.org/
359. http://www.eban.org/business-angels-romania-building-a-strong-community-for-
startups-in-romania
360. http://www.eban.org/eban-2016-statistics-compendium
361. http://www.eban.org/glossary/business-angels-syndication, site accesat în martie 2018
362. http://www.eban.org/hungarian-business-angel-network
363. http://www.eban.org/resource-center/glossary
364. http://www.eban.org/wp-content/uploads/2016/06
365. http://www.eban.org/wp-content/uploads/2017/11/Final-Report_Understanding-the-
Nature-and-Impact-of-the-business-angels-in-Funding-Research-and-Innovation_FV.pdf,
site accesat în martie 2018
366. http://www.eban.org/wp-content/uploads/2017/11/Statistics-Compendium-2016-Final-
Version.pdf
367. http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-19/typingdna-un-startup-creat-de-un-tanar-
din-oradea-a-fost-acceptat-la-unul-dintre-cele-mai-mari-acceleratoare-de-afaceri-din-lume-
139324.html
368. http://www.eif.org/what_we_do/equity/eaf/Germany.htm
369. http://www.eif.org/what_we_do/equity/eaf/Netherlands.htm, site accesat în martie 2018
370. http://www.eif.org/what_we_do/microfinance/news/2017/efsi_easi_initiative_france.htm
371. http://www.eif.org/what_we_do/resources/BIF/index.htm
372. http://www.eif.org/what_we_do/resources/CEFoF/index.htm
373. http://www.eif.org/what_we_do/resources/CVCiFoF/index.htm
374. http://www.eif.org/what_we_do/resources/dutch-growth-co-investment-
programme/index.htm
375. http://www.eif.org/what_we_do/resources/esif_regional_Romania/index.htm
376. http://www.eif.org/who_we_are/index.htm
377. http://www.eurekanetwork.org/sites/default/files/publications/business-angel-networks-
compendium-practices-across-europe.pdf, site accesat în martie 2018
378. http://www.europeandigitalforum.eu/start-up-manifest-policy-tracker/country/BG
379. http://www.europeandigitalforum.eu/start-up-manifest-policy-tracker/dashboard/ES-32
380. http://www.europeandigitalforum.eu/start-up-manifest-policy-tracker/country/LV
381. http://www.europe-en-france.gouv.fr/L-Europe-s-engage/Fonds-europeens-2014-2020
382. http://www.europe-en-france.gouv.fr/L-Europe-s-engage/Fonds-europeens-2014-2020
383. http://www.eu-startups.com/2017/11/top-10-equity-based-crowdfunding-platforms-in-
europe/
Pagina 501 din 508
384. http://www.eu-startups.com/2017/12/top-40-business-angels-that-are-rocking-europe-and-
help-startups-grow/
385. http://www.ewdn.com/files/cee_countries.pdf
386. http://www.femmesbusinessangels.org/
387. http://www.finantare.ro/catalog-business-angels
388. http://www.franceangels.org/index.php?option=com_content&view=article&id=9&Itemid
=9&lang=en#chiffres
389. http://www.franceangels.org/index.php?option=com_content&view=article&id=9&Itemid
=9&lang=en#graphique
390. http://www.gemconsortium.org/country-profile/109, site accesat în martie 2018
391. http://www.gemconsortium.org/country-profile/139
392. http://www.gemconsortium.org/report, site accesat în martie 2018
393. http://www.ghenea.ro/2010/05/investitii-prin-venture-connect/
394. http://www.gouvernement.fr/action/la-loi-pour-la-croissance-l-activite-et-l-egalite-des-
chances-economiques
395. http://www.gouvernement.fr/en/france-is-already-a-business-friendly-country
396. http://www.greenhorsegames.com/
397. http://www.grenobleangels.grenobleecobiz.biz/
398. http://www.hmrc.gov.uk/seedeis/background.htm
399. http://www.idelux-aive.be/fr/centre-europeen-d-entreprise-et-d-innovation-
ceei.html?IDC=2521&IDD=1475
400. http://www.informal capital.net/, site accesat în martie 2018
401. http://www.initiative-france.fr/
402. http://www.ipyme.org/es-
ES/Financiacion/RedesBusinessAngels/Paginas/ImpulsoRedesBusinessAngels.aspx, site
accesat în martie 2018
403. http://www.kban.or.kr
404. http://www.loimadelin.com/
405. http://www.malagabusinessangels.es/, site accesat în martie 2018
406. http://www.mindhunter.nl/, site accesat în martie 2018
407. http://www.nzvif.co.nz
408. http://www.oxfordreference.com/view/10.1093/oi/authority.20110803095932789
409. http://www.redbaia.com, site accesat în martie 2018
410. http://www.renascc.eu/documente/Exceptari%202014%20ro_863ro.pdf
411. http://www.romanianstartups.com/startup/axosuits/
Pagina 502 din 508

412. http://www.sbs.ox.ac.uk/sites/default/files/Entrepreneurship_Centre/Docs/OxEPR2/current
-state-crowdfunding-europe-2016.pdf
413. http://www.seis.co.uk/about-seis/criteria
414. http://www.silicongardens.si/ecosystem2014/
415. http://www.start-upestonia.ee/
416. http://www.startupsg.net/
417. http://www.techangels.ro/
418. http://www.treasury.gov.tr
419. http://www.ventureconnect.ro/
420. http://www.web.gov.pl/eng/ecosystem/675_4804_10-polish-start-up-and-tech-events-still-
waiting-in-2015.html
421. http://www.womenprofessionalsgroup.nl/, site accesat în martie 2018
422. http://www.zf.ro/business-hi-tech/12-antreprenori-se-lupta-maine-sa-obtina-finantare-
la-venture-connect-10904995
423. http://www.zf.ro/business-hi-tech/zf-live-claudiu-murariu-innertrends-sa-incerci-sa-
optimizezi-un-business-online-fara-sa-ai-suficiente-date-e-ca-si-cum-ai-vrea-sa-inveti-sa-
joci-fotbal-uitandu-te-la-tv-15248473
424. http://www.zf.ro/business-hi-tech/zf-live-raul-popa-typingdna-ii-sfatuiesc-pe-cei-din-
corporatii-care-au-minte-antreprenoriala-sa-incerce-sa-faca-ceva-pe-cont-propriu-sa-vina-
cu-ceva-nou-un-start-up-inovator-15448467
425. http://www.zf.ro/imm/fondul-de-investitii-catalyst-a-cumparat-13-din-dezvoltatorul-de-
jocuri-online-green-horse-games-13958723
426. https://2performant.com/
427. https://accueil.business-angels.info/qui-sommes-nous/presentation/
428. https://acpr.banque-france.fr/
429. https://adevarul.ro/tech/gadget/pocketo-solutia-romaneasca-gadgeturi-purtabile--
8_53da294b0d133766a8e50c3b/index.html
430. https://angel.co/hungary/investors 160 RIO Country Report 2015: Hungary
431. https://angel.co/romania/investors
432. https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/4
97288/Venture_Capital_Schemes_report_v11_PUBLICATION.pdf
433. https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/3
40079/Consultation_Tax-advantaged_venture_capital_schemes.pdf
434. https://creation-entreprise.ooreka.fr/astuce/voir/710181/accelerateur-de-start-up
435. https://deinvesteerdersclub.nl/, site accesat în martie 2018
Pagina 503 din 508

436. https://ec.europa.eu/growth/access-to-finance/funding-policies/business-angels_en, site accesat în
martie 2018
437. https://enssemble.org/crowdfunding
438. https://era.gv.at/object/event/1553
439. https://granttree.co.uk/seis-and-tax-avoidance/
440. https://high-tech-gruenderfonds.de/en/#title
441. https://info.sapphirecapitalpartners.co.uk/blog/topic/seed-enterprise-investment-scheme
442. https://medium.com/@studios/the-startup-scene-in-romania-11-3m-raised-72m-in-exits-
in-2016-alone-1c9872bf9512
443. https://melekyatirimcilardernegi.org
444. https://oostnl.nl/nl/business-angels, site accesat în martie 2018
445. https://provenceangels.com/cpba/
446. https://razvanpascu.ro/2011/05/26/ai-o-afacere-in-it-on-line-tehnologie-iata-cum-
primesti-finantare/#more-7156
447. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Latvia/country-report
448. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/file/9373/download?token=UZDyfedc
449. https://seedcamp.com/about-us/
450. https://smartdreamers.ro
451. https://spherikaccelerator.com/
452. https://start-up.ro/2performant-compania-care-detine-2parale-lanseaza-agentia-
de-performance-marketing-edge/
453. https://start-up.ro/green-horse-games-jocuri-noi-si-vanzari-de-1-7-milioane-de-euro/
454. https://start-up.ro/innertrends-startup-ul-care-face-pe-oricine-analist-de-date-si-ia-
decizii-pentru-tine/
455. https://start-up.ro/planurile-evertoys-dupa-prima-investitie-in-netflix-ul-pentru-jucarii/
456. https://start-up.ro/subiecte/business-angel/
457. https://start-up.ro/totul-despre-mvp-angels-reteaua-de-18-investitori-pentru-firmele-
tech-din-romania/
458. https://start-up.ro/typing-dna-din-oradea-ajunge-la-acceleratorul-techstars-new-york/
459. https://votreargent.lexpress.fr/impots/fcpi-un-fonds-commun-de-placement-pour-miser-
sur-l-innovation_1606279.html
460. https://votreargent.lexpress.fr/impots/fcpi-un-fonds-commun-de-placement-pour-miser-
sur-l-innovation_1606279.html
461. https://www.angelassociation.co.nz/
462. https://www.ato.gov.au
Pagina 504 din 508

463. https://www.bansea.org/
464. https://www.boe.es/buscar/act.php?id=BOE-A-2013-10074, site accesat în martie 2018
465. https://www.boursier.com/actualites/news/le-business-angel-de-l-annee-est-481806.html
466. https://www.bpifrance.fr/
467. https://www.business-angels.de/
468. https://www.business-angels.de/business-angels-panel-nr-64-4-quartal-2017/
469. https://www.business-angels.de/en/about-band/decade-of-business-angels/
470. https://www.business-angels.de/en/events/
471. https://www.business-angels.de/en/market-intelligence/business-angel-panel/
472. https://www.business-angels.de/invest-zuschuss-fuer-wagniskapital/
473. https://www.business-angels.de/uber-band/
474. https://www.business-angels.de/wp-content/uploads/2015/12/BAE-The-European-
Business-Angel-Market.pdf, site accesat în martie 2018
475. https://www.business-angels.de/wp-content/uploads/2015/12/BAE-The-
European-Business-Angel-Market.pdf
476. https://www.bvk.de/ueber-den-bvk/
477. https://www.capital-ges.com/blog/2017/02/2016-french-finance-bill
478. https://www.cradle.com.my
479. https://www.crunchbase.com/organization/2performant
480. https://www.crunchbase.com/organization/angel-connect#section-overview
481. https://www.crunchbase.com/organization/green-horse-games#section-funding-rounds
482. https://www.crunchbase.com/organization/innertrends#section-funding-rounds
483. https://www.crunchbase.com/organization/innertrends#section-overview
484. https://www.crunchbase.com/organization/smartdreamers#section-twitter
485. https://www.dcnews.ro/fishpointer-aplica-ia-pentru-pescari_529796.html
486. https://www.digi24.ro/emisiuni-regionale/iasi/recrutat-in-iasi/recrutat-in-iasi-21-
noiembrie-2014-cine-sunt-ingerii-afacerilor-de-la-iasi-324683
487. https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-fast-forward/doi-it-isti-romani-
schimba-medicina-mondiala-761322
488. https://www.dragosnicolaescu.com/#top
489. https://www.dubaiangelinvestors.me/
490. https://www.enterprisesg.gov.sg/
491. https://www.entreprises.gouv.fr/politique-et-enjeux/credit-impot-innovation
492. https://www.evertoys.ro
493. https://www.fiban.org/,
Pagina 505 din 508

494. https://www.fishpointer.com/
495. https://www.gov.uk/government/consultations/tax-advantaged-venture-capital-schemes-
streamlining-the-advance-assurance-service
496. https://www.gov.uk/government/organisations/hm-revenue-customs/about/statistics
497. https://www.gov.uk/government/publications/seed-enterprise-investment-scheme-compliance-
statement-seis1
498. https://www.gov.uk/government/publications?keywords=Venture+capital&publication_filter_optio
n=all&topics%5B%5D=all&departments%5B%5D=all&official_document_status=all&world_loca
tions%5B%5D=all&from_date=&to_date=
499. https://www.gov.uk/guidance/venture-capital-schemes-apply-to-use-the-seed-enterprise-
investment-scheme#who-can-apply
500. https://www.gov.uk/guidance/venture-capital-schemes-apply-to-use-the-seed-enterprise-
investment-scheme#overview
501. https://www.gsa.gov/about-us/organization/federal-acquisition-service/technology-
transformation-services
502. https://www.hiventures.hu/en/about-us/
503. https://www.howtoweb.co/blog/2016/03/mvp-angels-our-next-investment-could-be-you/
504. https://www.howtoweb.co/blog/2016/03/mvp-angels-our-next-investment-could-be-you/
505. https://www.iledefrance.fr/economie-agriculture/un-accelerateur-de-croissance-pme-
industrielles-2018
506. https://www.imf-formacion.com/blog/mba/business-angels, site accesat în martie 2018
507. https://www.innertrends.com/
508. https://www.innovationpolicyplatform.org/content/business-angels
509. https://www.investopedia.com/terms/l/lean-startup.asp
510. https://www.investormatch.nl/businessangel/, site accesat în martie 2018
511. https://www.jbs.cam.ac.uk/fileadmin/user_upload/research/centres/alternative-
finance/downloads/2016-european-alternative-finance-report-sustaining-momentum.pdf,
512. https://www.jbs.cam.ac.uk/fileadmin/user_upload/research/centres/alternative-
finance/downloads/2016-european-alternative-finance-report-sustaining-momentum.pdf,
513. https://www.kfw.de/inlandsfoerderung/Unternehmen/Gr%C3%BCnden-
Erweitern/Finanzierungsangebote/ERP-Gr%C3%BCnderkredit-Universell-
(073_074_07_076)/
Pagina 506 din 508
516. https://www.kfw.de/kfw.de.html
517. https://www.kincapital.co.uk/wp-content/uploads/2016/10/Differences-between-EIS-and-
SEIS_latest2.png
518. https://www.k-vic.co.kr/eng/
519. https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000000278649
520. https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000029008408&cate
gorieLien=id
521. https://www.marketwatch.com/
522. https://www.matchinvest.nl/investeerder/business-angels, site accesat în martie 2018
523. https://www.mills-reeve.com/files/Publication/ef149b5e-0b08-4ed6-97a3-
04bd54700024/Presentation/PublicationAttachment/a82c65db-0a75-49ce-b327-
07870c16732e/SeedEIS_Jan16_215335661.pdf
524. https://www.mission-internationale.com/en/
525. https://www.moneymeetsideas.nl/, site accesat în martie 2018
526. https://www.nibusinessinfo.co.uk/content/advantages-and-disadvantages-business-angel-
funding, site accesat în martie 2018
527. https://www.obserwatorfinansowy.pl/tematyka/in-english/start-ups-from-the-eastern-
countries-are-the-opportunity-for-polish-vc- funds/
528. https://www.oecd.org/cfe/smes/New-Approaches-SME-full-report.pdf, site accesat în
martie 2018
529. https://www.oecd.org/eco/surveys/Poland-2016-overview.pdf
530. https://www.opengovpartnership.org/blog/laure-lucchesi/2016/01/28/digital-republic-bill-
frances-first-open-bill
531. https://www.remindservices.com/
532. https://www.reseau-entreprendre.org/fr/accueil/
533. https://www.retis.fr/decouvrez-retis/
534. https://www.ringhel.com/
535. https://www.savoie-mont-blanc-angels.com/
536. https://www.senat.ro
537. https://www.sgan.sg
538. https://www.sitra.fi/en/the-next-era/
539. https://www.tacr.cz/index.php/en/14-novinky/356-income-tax-impetus-czech-
research.html
Pagina 507 din 508

540. https://www.techstars.com/
541. https://www.typingdna.com/
542. https://www.wall-street.ro/articol/Start-Up/212631/netflix-ul-jucariilor-cum-
functioneaza-evertoys-business-inedit-de-jucarii.html
543. www.bafa.de
544. www.business-angels.de, http://high-tech-gruenderfonds.de
545. www.businessangelsconnect.nl, site accesat în martie 2018
546. www.cdep.ro
547. www.eban.org
548. www.investeurope.eu
549. www.techangels.ro
Pagina 508 din 508

Ri 1.7.1 Studiu Perceptia Privind Implementarea Legii Ref. La Business Angels

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ri 1.7.1 Studiu Perceptia Privind Implementarea Legii Ref. La Business Angels

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titlul proiectului: “Creşterea capacităţii administrative a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi

Antreprenoriat de dezvoltare şi implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi”

Denumire rezultat R1.7.1: Studiu privind percepția mediului de afaceri

Elaborată de către autorii:

București (august 2018)

LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR ...............................................................10

SECȚIUNEA 1 – CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INVESTITORII

CAPITOLUL 1 – CONTEXTUL CULTURAL ŞI RELAŢIA ACESTUIA CU

1.1 Impactul culturii naţionale privind deciziile de investiţii ........................................19

1.2 Investitorii în firmele antreprenoriale ......................................................................22

CAPITOLUL 2 – PROBLEMATICA SUPORTULUI GUVERNAMENTAL ................26

CAPITOLUL 3 – DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR ANTREPRENORIALE ......28

3.1 Relaţia dintre educaţia antreprenorială şi universităţi .............................................28

3.2 Construirea unui scop antreprenorial ......................................................................29

3.3 Sporirea transferului de cunoștinte de la uuiversități, prin educație antreprenorială

3.4 Concluzii ..................................................................................................................32

CAPITOLUL 4 – STUDII ŞI ANALIZE PRIVITOARE LA ACORDAREA DE

CAPITOLUL 5 – CONSIDERAŢII REFERITOARE LA LEGEA NR. 120/2015

SECȚIUNEA 2 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

CAPITOLUL 6 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

6.1 Introducere ...............................................................................................................41

6.3 Cadrul legal şi instituțional de stimulare a investitorilor individuali business angels,

6.4 Bune practici de stimulare a investitorilor individuali business angels

CAPITOLUL 7 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

7.1 Introducere ...........................................................................................................56

7.2 Piaţa investitorilor individuali business angels din Franţa ......................................57

7.3 Cadrul legal şi instituţional de stimulare a investitorilor individuali business angels,

7.4 Bune practici de stimulare a investitorilor individuali business angels (reţele/

7.5 Concluzii ..................................................................................................................68

CAPITOLUL 8 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUTIONAL ŞI BUNE

8.1 Introducere ...............................................................................................................69

8.2 Piaţa investitorilor individuali business angels în Olanda .......................................70

8.3 Programe de sprijinire a investitorilor individuali business angels olandezi ..........74

8.4 Tendinţe pe piaţa investitorilor individuali business angels în Olanda ...................78

CAPITOLUL 9 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUTIONAL ŞI BUNE

9.1 Piaţa investitorilor individuali business angels în Spania........................................90

9.2 Tendinţe pe piaţa investitorilor providenţiali în Spania ..........................................99

9.4 Concluzii ....................................................................................................................105

Pagina 3 din 508

10.1 Schema de Investiții în Întreprinderi (Enterprise Investment Scheme – EIS) .....109

10.4 Rețele de business angels în Țara Galilor ............................................................142

SECȚIUNEA 3 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

CAPITOLUL 11 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

11.1 Aspecte legislative privind stimularea investitorilor individuali business angels în

11.2 Cadrul institutional privind stimularea investitorilor individuali business angels în

11.3 Modalități de operaționalizare a investițiilor "business angels" în Danemarca,

11.4 Efecte – impactul asupra grupurilor țintă business angels/reprezentanții mediului

11.6 Concluzii ..............................................................................................................171

CAPITOLUL 12 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

12.1 Aspecte legislative privind stimularea investitorilor individuali business angels în

12.2 Bune practici de stimulare a investitorilor individuali business angels în Lituania -

Pagina 4 din 508

CAPITOLUL 13 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

13.1 Contextul național privind stimularea investitorilor individuali business angels în

13.2 Iniţiative pentru investitorii individuali business angels şi de finanţare alternativă

13.3 Bune practici pentru stimularea investitorilor individuali business angels şi de

CAPITOLUL 14 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

CAPITOLUL 15 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

CAPITOLUL 16 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

16.1 Contextul național privind stimularea investitorilor individuali business angels în

16.2 Iniţiative pentru investitorii individuali - business angels şi de finanţare alternativă

CAPITOLUL 17 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

CAPITOLUL 18 – ASPECTE LEGISLATIVE, CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI BUNE

Pagina 5 din 508