NUMERE REALE.

FUNC|II REALE

Def. Fie k un num[r natural fixat. Vom nota cu Nk=nNnk.

Prin ]ir infinit de elemente ale lui M vom @n\elege o func\ie f : N k  M , unde M este o mul\ime
fixat[.
Obs. - Cel mai adesea avem k=0 sau k=1;
- Pun`nd f(n)=an , ]irul f se mai noteaz[ (an)nk;
- Elementul an se nume]te termenul de rangul n al ]irului.

Exemple:
1 1 1 1
1)   : , , ,...
 n  n 1 1 2 3
MEDITIME a1 – 1
Medit[m, orice materie, orice nivel.
2) (2n+1)n0 : 21, 22, 23, ... tel.18.11.53 sau 094/20.77.20
3) (n+1)3n5 : 63, 73, 83, 93, ...

 R  R    , - dreapta real[ @ncheiat[.

Def. Se nume]te vecin[tate a punctului a orice mul\ime V  R care con\ine un interval deschis
centrat @n a.

Exemple:
1) (-3, 5) este o vecin[tate a punctului 2 pentru c[ con\ine intervalul (1, 3) centrat @n 2.
2) (-3, 5) este o vecin[tate a punctului 4,5 pentru c[ con\ine intervalul (4, 25; 4, 75) centrat @n 4,5 .
 7
3) (-4, 4), (-2, 3),   ,  , R sunt vecin[t[\i ale originii, deoarece con\in intervalul deschis (-1, 1)
 2
centrat @n origine.

Def. Fie D  R o submul\ime. Un punct R se nume]te punct de acumulare pentru D dac[ @n
orice vecin[tate a lui  exist[ cel pu\in un punct D.

Exemple:
1) Pentru D=(a, b), ab, orice punct    a, b este punct de acumulare.
2) Pentru D= N , unicul punct de acumulare este +.
3) Mul\imea D=(-1, 2)  3 are ca puncte de acumulare punctele intervalului @nchis -1,2, iar
punctul 3 nu este punct de acumulare pentru D.

Def. O fun\ie f : D  R (D  R ) se nume]te periodic[ de perioad[ T, dac[ pentru orice x  D avem

x+T  D, x-T  D ]i f (x+T)=f (x).
Dac[ exist[ o cea mai mic[ perioad[ strict pozitiv[, aceasta se nume]te perioada principal[ a lui f.

Exemple:
1) Func\iile sin, cos sunt periodice av`nd perioada principal[ 2.
2) Func\ia lui Dirichlet f : R  R.
f (x) = 1, dac[ x ra\ional
0, dac[ x ira\ional
este periodic[ av`nd ca perioad[ orice num[r ra\ional T0.

Def. Fie D  R ]i o func\ie real[ f : D  R. Func\ia se nume]te:

- monoton cresc[toare pe D, dac[:
  x, yD, x < y  f(x)  f(y)
- strict cresc[toare pe D, dac[:
 x, yD, x < y  f(x) < f(y)
- monoton descresc[toare pe D, dac[:
 x, yD, x < y  f(x)  f(y)
- strict descresc[toare pe D, dac[:
 x, yD, x < y  f(x) > f(y)
- monoton[ pe D dac[ f este sau monoton cresc[toare sau monoton descresc[toare pe D.
- strict monoton[ pe D, dac[ f este sau strict cresc[toare sau strict descresc[toare pe D.

Def. Fie (an)nk un ]ir de numere reale (k-fixat). }irul se nume]te:

a n 1
- monoton cresc[tor dac[ an+1 - an  0 (sau dac[  1 , @n cazul @n care an>0,  nk)
an
a n 1
- strict cresc[tor dac[ an+1 - an > 0 (sau dac[  1 , @n cazul @n care an>0,  nk)
an
a n 1
- monoton descresc[tor dac[ an+1 - an  0 (sau dac[  1 , @n cazul @n care an>0,  nk)
an
a n 1
- strict descresc[tor dac[ an+1 - an < 0 (sau dac[  1 , @n cazul @n care an>0,  nk)
an

Def. O func\ie f : D  R (D  R) este m[rginit[ dac[ exist[ a<b astfel @nc`t () x  D, a f(x) b
(sau dac[ exist[ M>0 astfel @nc`t  xD, f (x) M).

Obs. Pentru a ar[ta c[ o func\ie f : D  R este nem[rginit[ trebuie ar[tat c[ pentru orice M>0
exist[ puncte x  D astfel ca f(x) > M sau f(x) < -M.

Def. Func\iile polinomiale, ra\ionale, exponen\iale, logaritmice, putere, radical, sinus, cosinus,
tangent[, cotangent[, arcsin, arccos, arctg, arcctg, se mai numesc func\ii elementare.

P
Def. O func\ie f: DR, f  Q unde P,Q sunt func\ii polinomiale se nume]te func\ie ra\ional[.

LIMITE DE }IRURI. LIMITE DE FUNC|II

Def. Fie (an)n0 un ]ir de numere reale ]i a  R . Se spune c[ ]irul (an)n0 are limita a dac[ @n orice
vecin[tate a punctului a se afl[ to\i termenii ]irului @ncep`nd de la un anumit rang. Se scrie atunci
lim a n  a sau an  a pentru n.
n 

Def. Orice ]ir de numere reale av`nd o limit[ finit[ se nume]te convergent.
Dac[ a  R ]i lim
n 
a n  a , atunci se mai spune c[ ]irul (an)n0 este convergent c[tre a.
}irurile care nu au limit[ ]i cele care au limita + (sau -) se numesc divergente.

Teorem[. Dac[ un ]ir de numere reale are limit[, atunci aceasta este unic[.
Def. Fie (an)n0 un ]ir de numere reale. Dac[ k0< k1< k2<....kn<.... este un ]ir strict cresc[tor de
numere reale ( knn pentru orice n0), atunci ]irul (akn)n0 se nume]te sub]ir al lui (an)n0.

Propriet[\i importante:
 - Orice ]ir convergent de numere reale este m[rginit.
- Orice ]ir m[rginit de numere reale con\ine cel pu\in un sub]ir convergent (Lema lui Casaro).
- Orice ]ir monoton ]i m[rginit de numere reale este convergent (Teorema lui Weierstrass).
- Orice ]ir monoton de numere reale are limita @n R .
- Orice ]ir care con\ine dou[ sub]iruri av`nd limite diferite este divergent.

Dup[ propriet[\ile de m[rginire, monotonie, ]i convergen\[, ]irurile se clasific[ @n:

 1  2 
n 
]iruri m[rginite : exemple :   ,  n  ,  sin n  n0  ;
  n  n1  2  1  n0 
 3  
]iruri nem[rginite: exemple :  2  n 0 ,  n   ;
n
n

  2  n 0 
MEDITIME a1 – 2
Medit[m, orice materie, orice nivel.
tel.18.11.53 sau 094/20.77.20
 
,  n 2  n 0 ,   3  n  n0  ;
1
]iruri monotone: exemple :  
  n  n0 

]iruri care nu sunt monotone: exemple :   2   n
 n 0 ,  sin n  n 0 ; 
 1  1  
]iruri convergente: exemple :   ,  n   ;
  n  n  0  10  n  0 
]iruri divergente:

-]iruri care nu au limit[: exemple : 1    1 

 n  n  
n 1 , sin  ;
  2  n1 

-]iruri care au limit[ infinit[: exemple : 2
n
  ,  2   .
n0
n
n0

Criterii ]i teoreme de calculare a limitei unui ]ir.

Criteriul Major[rii.
Fie l  R ]i (bn)n0 un ]ir de numere reale pozitive, cu lim
n 
bn  0

- Dac[ a n  l  bn , () nk (k-fixat) atunci nlim an  l



- Dac[ an cn, () nk (k-fixat) ]i lim c n   atunci lim a n  

n n

- Dac[ an dn () nk (k-fixat) ]i nlim d n   atunci lim a n  

 n

Teorema Cle]telui.
Fie (an)n1, (bn)n1, (xn)n1 trei ]iruri de numere reale.
Dac[: - an xn bn, () n1
- lim a n  lim bn  l  R
n  n 

atunci nlim x n  l (]irul (xn)n1 este convergent).



Criteriul Raportului
a n 1
Fie  a n  n1 un ]ir de numere strict pozitive; presupunem c[ exist[   lim . Atunci:
n an
1. Daca    0,1  nlim

an  0.

2. Daca   1,      lim

n 
a n  .
Lema lui Cesaro-Stolz.
Fie  a n  n1 ,  bn  n1 doua ]iruri de numere reale satisf[c`nd condi\iile:
- ]irul  bn  n 1 este strict pozitiv, strict cresc[tor ]i nem[rginit;
a n 1  a n
- exist[ lim  l , l  R.
n 1  bn
n  b

an an a  an
Atunci exist[ limita raportului ]i avem: lim  lim n 1  l.
bn n 1  bn
n  b n b
n

Teorema lui Cauchy-D'Alembert

 xn 1  x
Fie  x n  n1 un ]ir de numere strict pozitive. Dac[ ]irul   are limit[, atunci nlim n x  lim n 1 .
n
 xn  n 1   n   xn
Siruri Tip
1. Sirul cu termenul general x n  q n , unde q  R :
lim q n  0, daca q  1
n
1, daca q 1
, daca q 1

Nu exista limita daca q  1.

2. Sirul  P n   n  0 , cu P func\ie real[ polinomial[:

P x   a 0 x p  a1 x p 1  ...  a p ; grad P  p; a 0  0;
lim P n   a0    , daca a 0  0
n
 , daca a 0  0.

 P n  
3. Sirul   , cu P, Q func\ii reale polinomiale:
 Q  n   n 1
P x   a 0 x p  a1 x p 1  ...  a p ; grad P  p; a 0  0;
Q x   b0 x q  b1 x q 1  ...  bq ; grad Q  q; b0  0;
P n 
lim  0, daca p  q;
n  Q  n 

a0
, daca p  q;
b0
a0
, daca p  q si  0;
b0
a
 , daca p  q si 0  0.
b0
Num[rul e.
n
 1
Fie ]irul de numere ra\ionale en  1   , n1.
 n
Teorem[. }irul (en)n1 este strict cresc[tor ]i m[rginit (deci convergent).
n
 1
 e  2,71
Def. Limita ]irului en  1   se noteaz[ cu e.
 n
n
1 1 1 1
Teorem[. }irul a n    1    ...  este convergent ]i lim
n 
an  e .
k 0 k ! 1! 2 ! n!
 xn
 1  1
Obs. xlim 1    e; lim 1  x n  xn  e
n  
 x n  x n 0 MEDITIME a1 – 3
Medit[m, orice materie, orice nivel.
tel.18.11.53 sau 094/20.77.20
Limite de func\ii

Def. Fie f : D  R (DR),  R un punct de acumulare pentru D ]i l  R . Se spune c[ func\ia f

are limit[ @n punctul , egal[ cu l, dac[ este @ndeplinit[ urm[toarea condi\ie:
- pentru orice vecin[tate V a lui l exist[ o vecin[tate U a punctului  astfel @nc`t pentru
orice xDU, x s[ rezulte f(x)V.
Teorem[. Dac[ exist[, limita unei func\ii @ntr-un punct este unic[.
Obs: l s  x lim
 , x  x

l d  x lim
0 , x  x

Teorem[. Fie f  DR o func\ie ]i R un punct de acumulare pentru D cu proprietatea c[ func\ia f
are limite laterale @n punctul x (adic[ exist[  ]i ).
Func\ia f are limita l R @n punctul x= dac[ f(-0)=f(+0)=l. (@n acest caz lim f  x   l )
x 

Teorem[. Fie func\iile f,g:DR,  R un punct de acumulare al mul\imii D.

Dac[ lim f ( x )  0 ]i ()  a.@ g  x   M , x  D  lim f  x   g  x    0
x  x 
Nedetermin[ri
#n calcularea limitelor de func\ii apar, uneori, nedetermin[ri de forma:
0 
       , , , 00, 1 sau 0.
0 
Pentru @nl[turarea lor folosim procedee care constau @n transform[ri algebrice.

Limite remarcabile
sin x tgx arcsin x arctgx
1) lim  1; lim  1; lim  1; lim  1;
x 0 x x  0 x x  0 x x  0 x
1 x
ln 1  x 
2) lim1  x  x  e; lim
 1
1    e; lim  1;
x 0 x
 x x  0 x
ax 1
3) lim  ln a,  a  0 ;
x 0 x

4) lim
1  x  r  1  r ,  r  R  ;
x 0 x
k
x ln x
5) lim k  0,  k  Z , a  1 ; lim  0.
x  a x  x