PROIECTUL DIDACTIC

AL CURSULUI (PRELEGERII)
LA DISCIPLINA DREPTUL AFACERILOR

Lector universitar, Doctor în drept,

Cristina Martin

Tema 12:
Statutul juridic al societăţilor
cooperatiste.
1 oră teoretică
1 oră practică
 Unităţi de conţinut
• Noţiunea şi esenţa societăţii cooperatiste. .

• Cooperativa de întreprinzător. Noţiunea şi constituirea. Organele cooperativei de întreprinzător.

Drepturile, obligaţiile şi răspunderea membrilor cooperativei de producţie. Patrimoniul cooperativei.
Formarea şi modificarea capitalului social. Particularităţile încetării activităţii cooperativei prin reorganizare
şi lichidare..

• Cooperativa de producţie. Noţiunea şi constituirea. Organele cooperativei de producţie. Drepturile,

obligaţiile şi răspunderea membrilor cooperativei de producţie. Patrimoniul cooperativei. Formarea şi
modificarea capitalului social. Particularităţile încetării activităţii cooperativei prin reorganizare şi lichidare.

Cristina Martin, doctor in drept, lector univ., USM

 Obiectivele
• La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
– Să relateze despre noţiunea de cooperativă de întreprinzător şi a celei de
producţie;
– Să descrie drepturile şi obligaţiile membrilor cooperativei de producţie şi a
cooperativei de întreprinzători;
– Să descrie organele fiecărei forme de cooperative;
– Să explice procedura de constituire a fiecărei forme de cooperative;
• La nivel de aplicare:
– Să facă comparaţie între societatea comercială de societatea cooperatistă
arătând priorităţile şi specificul unei forme faţă de alta;
– să facă comparaţie între cooperativa de întreprinzător de cooperativa de
producţie evidenţiind specificul fiecărei forme;
• La nivel de integrare:
– să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de documente necesare pentru
înregistrarea, funcţionarea formelor de cooperative inclusiv să a proceselor
verbale, hotărări cereri etc.
– Să aibă abilitatea de a întocmi documente de contestare a actelor emise de
organele cooperativei sau de autorităţile publice în privinţa cooperativei;

Cristina Martin, doctor in drept, lector univ., USM

 Bibliografie
• Acte normative:
– Codul civil nr.1107/2002;
– Legea nr.220/2077 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
întreprinzătorilor individuali;
– Legea nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător;
– Legea nr.1007/2002 privind cooperativele de producţie.
• Literatura:
– Cărpenaru Stanciu. Dreptul comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, p. 568-645.
– Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol.I, Chişinău, Tipografia Centrală, 2004,
p.375-447.
– Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol.I, Chişinău, 2011, p.249-281.
– Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia. Drept Comercial, ediţia a 4-a,
Bucureşti, 2008, p.243-266.
– Vonica Romul Petru, Dreptul societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 2000,
p.483/516.
– Braun Martin, Osnovâ nemeţcogo torgovogo i hozeistvenogo prava, Zareghistrirovanâi
cooperativ, Izdatelistvo BEK, Moscva, 1995, s. 54-62.
– Гражданское и торговое право капиталистических государств, Москва - 1993, p.171-
177.
– Calenic A.V. Comercescoie pravo,Chişinău, 2004, p.202-218;

Cristina Martin, doctor in drept, lector univ., USM

 Noțiunea și tipurile cooperativei
art. 272 CC
• Cooperativa este asociația benevolă de
PF și PJ, organizată pe principii
corporative în scopul favorizării și
garantării, prin acțiunile comune ale
membrilor săi, a intereselor lor
economice și a altor interese legale;

• Tipurile de societăţi cooperatiste.

Cristina Martin, doctor in drept, lector univ., USM
 Reglementare
• Cooperativele sunt reglementate de:
• Codul Civil al Republicii Moldova art.282-289;
• Legea cu privire la cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001;
• Legea cu privire la cooperativele de producţie nr.1007/2002.

• Dispoziţiile din CC al RM, sunt considerate dispoziţii speciale privind

cooperativele, în raport cu dispoziţiile generale privind persoana
juridică, însă se aplică în măsura în care legile speciale nu
reglementează altfel. Exemplu poate servi dispoziţia art. 282, potrivit
căreia membru al cooperativei pot fi atît persoanele fizice, cît şi
persoanele juridice. Legile speciale însă prevăd formarea
cooperativei de producţie numai de către persoane fizice,
iar cooperativa de întreprinzător numai de către persoane fizice şi ju
ridice care practică activitate de întreprinzător.

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM
 Deosebirea societăţilor cooperatiste
de societăţile comerciale

• În sensul legislaţiei în vigoare, adevăratele

cooperative sunt cele de întreprinzător,
deoarece îşi propun ca scop realizarea de
economii, obţinerea de profit şi, în genere,
eficientizarea activităţii membrilor săi.
Cooperativa de producţie, în schimb, este
similară unei societăţi comerciale, deoarece
îşi propune ca scop obţinerea profitului şi
împărţirea acestuia între membrii săi.

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM
 Cooperativa de întreprinzător
• Definiţie: o persoană juridică lucrativă,
fondată de cel puţin 5 persoane fizice şi/sau
juridice, care au calitatea de întreprinzător, în
scopul de a activa în comun pentru
eficientizarea propriei activităţi, obţinerea de
profit sau realizarea de economii.
• Scop: de a contribui la obținerea profitului de
către membrii săi

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM
 Caractere
• Se constituie şi activează cu cel puţin 5 membri, care au calitatea de
întreprinzător;
• Răspunde, pentru obligaţiile asumate, cu tot patrimoniul său;
• Membrii cooperativei nu răspund pentru obligaţiile ei;
• Membrii CÎ sunt de două categorii:
– membri care trebuie să deţină o cotă ordinară şi pot deţine o cotă preferenţială;
– membrii asociaţi care deţin numai o cotă preferenţială.
• CÎ se pot fonda şi activa în toate ramurile economiei naţionale. Ele pot să
practice orice gen de activitate, cu excepţia celor interzise care sunt
monopol de stat.
• Participarea la relaţiile economice cu cooperativa presupune procurarea de
către membrii cooperativei a producţiei (serviciilor acesteia) sau livrarea
(prestarea) către cooperativă de membrul acesteia a producţiei (serviciilor
sale):
– cooperativa este obligată să livreze (presteze) cel puţin 50 la sută din volumul total al
producţiei (serviciilor) proprii membrilor săi şi/sau să procure (să beneficieze) de la
membrii săi cel puţin de 50 la sută din volumul total al producţiei procurate (serviciilor
primite) de către cooperativă.
• cooperativele pot fi de prelucrare, de prestări servicii, inclusiv de
consultanţă, de economii şi de împrumut, de asigurare etc.

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM
 Constituire
• Acte constitutive:
– contract de constituire (valabil pînă la
înregistrare) şi
– statut.
• Etape de fondare:
– încheierea contractului constitutiv;
– transmiterea cotelor de participare la capitalul
social;
– convocarea adunării constitutive;
– înregistrarea de stat a cooperativei.
Cristina Martin, doctor in drept, lector
univ., USM
 Cotele membrilor
• Cota ordinară
– Drepturi patrimoniale și nepatrimoniale;
– include cota inițială, cotele suplimentare și cotele
bonus
– Cota bonus - % din profitul net, proporțional
volumului de participare la relațiile economice cu CÎ
• Cota preferențială
– nu acordă drept la vot
– Acordă dreptul preferențial la dividende
• 1 membru = 1 cotă (nu m.m. de 20%din capital)

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM
Drepturile suplimentare ale membrilor
• 10%
– Includerea chestiunilor în ordinea de zi
• 20%
– Convocarea AGM
– Efectuarea controalelor/audit

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM
 Cooperativa de producție.
• Cooperativa de producţie este o întreprindere înfiinţată de
către 5 sau mai multe persoane fizice în scopul desfăşurării
în comun a activităţii de producţie şi a altei activităţi
economice, bazate preponderent pe munca personală a
membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la
capitalul acesteia.
• Constituirea cooperativei de producţie. Fondatorii, actul de
constituire;
• Înregistrarea de stat a coopeativei de producţie;
• Organele cooperativei de producţie. Modul de adoptare şi
atacare a actelor adoptate de organele cooperativei.
• Membrii cooperativei. Drepturile, obligaţiile şi răspunderea
membrilor cooperativei de producţie.
• Patrimoniul cooperativei. Formarea şi modificarea
capitalului social.
• Particularităţile încetării activităţii cooperativei prin
reorganizare şi lichidare.
Cristina Martin, doctor in drept, lector univ., USM
 Constituirea CP
• Membri:
– persoane fizice care au împlinit vîrsta de 16 ani,
– corespund prevederilor statutului cooperativei şi
– au depus aporturi în contul cotelor de participare.
• Actul constitutiv - statutul.
• Adunarea de constituire – 2/3 din numarul
total de voturi (1 membru = 1 vot)

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM
 Organele de conducere CP
• Adunarea generală a membrilor cooperativei;
• Consiliul de observatori al cooperativei;
• Preşedintele cooperativei;
• Comisia de revizie a cooperativei sau revizorul.

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM
 Obținerea calității de membru
• Persoana care solicită calitatea de membru al cooperativei
şi corespunde prevederilor art.5 depune la consiliul
cooperativei o cerere de intrare în cooperativă.
• Calitatea de membru al cooperativei se obţine la data:
a) înregistrării de stat a cooperativei – de către fondatori;
b) depunerii primului aport în contul cotei de participare –
de către celelalte persoane.
• Refuzul motivat de primire în cooperativă se comunică
solicitantului în scris, în termen de 15 zile de la data
adoptării de către adunarea generală a hotărîrii respective
care este definitivă.

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM
 Încetarea calității de membru
• Calitatea de membru al cooperativei încetează
în caz de:
a) retragere din cooperativă;
b) înstrăinare a cotei de participare;
c) excludere din cooperativă;
d) deces;
e) reorganizare sau lichidare a cooperativei.

Cristina Martin, doctor in drept, lector

univ., USM