Ministerul Educaţiei

al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Fizica

RAPORT
despre lucrarea de laborator Nr. 4
la Mecanică realizată în MATLAB

Tema: Compunerea oscilațiilor armonice.

V-3

A efectuat: Fortuna Ianuș, CR-203.

A verificat: Conf. univ., dr. Andronic Silvia.

Chişinău 2020
Scopul lucrării: Aplicarea în practică a cunoștințelor referitoare la compunerea
oscilațiilor armonice, deasemenea și însușirea procesului de creare a funcțiilor cu
ajutorul carora vor fi rezolvate sarcinile propuse. Reprezentarea grafică a
oscilațiilor armonice fiind îndeplinite în sistemul MATLAB.

Mersul lucrării:
Ex. 1
De făcut o generalizare concisă despre caracteristicile cinematice ale oscilaţiilor
armonice si despre compunerea acestora, în cazul,când direcţiile coincid, şi ,când
direcţiile sunt reciproc perpendiculare.

Un proces oscilatoriu este descris de o mărime scalară variabilă cu timpul , de exemplu ,

deplasarea x(t).Procesul oscilatoriu se numeşte periodic,dacă orice valori ale mărimii oscilatorii
se repetă după intervaleegalede timp , adică există o asemenea valoare minimă a timpuluiT, că
pentru orice t se îndeplineşte condiţia x( t + T) = x(t). MărimeaT -perioada procesului
oscilatoriu.Mărimea inversă lui T se numeşte frecvenţa procesului oscilatoriu.Se notează cu f.f =
1/THr(Hertz ).În tehnică se foloseşte noţiunea de frecvenţă circulară (pulsaţia), adică numărul de
oscilaţii în 2π unităţi de timp (secunde) şi care se notează ωω = 2*pi/TCel mai simplu proces
oscilatoriu este mişcarea armonică în care parametrul x se exprimă în funcţie de timpul t prin
relaţiil ex=Asin( ω·t+α) sau x=A cos( ω·t+α ). În mişcarea oscilatorie armonică valoarea la un
moment dat al parametrului x,se numeşte elongaţie.Valoarea maximă a elongaţiei, adică A, se
numeşte amplitudinea( A> 0) ,(ω·t+α)– se numeşte faza oscilaţiei,α–faza iniţială, iar ω-
pulsaţia .Viteza oscilaţiei armonice:v=𝑑?/𝑑?= ω A cos(ω·t+α ) ,Amplitudinea vitezei şi
acceleraţiei, corespunzător sunt egale cua·ωşiaω2. Compunerea oscilaţiilor armonice de aceiaşi
direcţie:Compunerea oscilaţiilor reprezinta determinarea oscilaţiei rezultante dacă sistema
oscilatorie simultan participă la mai multe procese oscilatorii.Un interes deosebit prezintă două
cazuri particulare de compunere a două procese oscilatorii:-cazul oscilaţiilor de aceiaşi
direcţie ;-cazul oscilaţiilor de direcţii reciproc perpendiculare.Compunerea a două oscilaţii
armonice de aceiaşi direcţie:x1=a1cos(ω1t + α1)şix2 =a2cos(ω2 + α2)-amplitudinea oscilaţiei
rezultante:a =a1+a2-Proiectia relaţiei vectorială pe axele x şi y .ax= a1x+a2x=a1cos(ω1t+α1)
+a2cos(ω2t+α2)ay=a1y+a2y=a1sin(ω1t+α1) +a2sin(ω2t+α2)-Amplitudinea oscilaţiei
rezultante:a=sqrt(a2x+a2y)Două oscilaţii armonice x1 şi x2 se numesc coerente,dacă:diferenţa de
faze nu depinde de timp:(ω2t+α2) - (ω1t+α1) = const sau: (ω2 – ω1 ) t +( α2 - α1) = const.
Pentru îndeplinirea condiţiei de coerenţă a două oscilaţii trebuie ca ω1 = ω2 =ω.

Fie x = ax cos(ωx t +αx), y = ay cos(ωy t +αy), Lucrări de laborator la Mecanică realizate în

MATLAB 98 unde ωx = √ 𝐂𝑥 𝑚 , ωy = √ 𝐂𝑦 𝑚 , unde cx , cy – coeficienţii de elasticitate a
arcurilor respective, ωx , ωy – frecvenţele circulare respective , ax , ay – amplitudinile respective
. La studierea compunerii a asemenea oscilaţii important este studierea traiectoriei mişcării
rezultante ,de exemplu,al punctului material de masa m . Aceste traiectorii vor fi curbe plane
înscrise în dreptunghiul cu laturile 2ax şi 2ay şi care se numesc figurile Lissajous În dependenţă
de raportul dintre amplitudinile , frecvenţele şi fazele iniţiale ale oscilaţiilor componente, se
obţin diferite traiectorii . De aici rezultă aplicaţiile practice ale acestor curbe în acustică, optică
,electrotehnică şi mecanică la studierea mişcărilor oscilatorii. Să studiem cazul compunerii
oscilaţiilor reciproc perpendiculare cu frecvenţe egale ω x = ω y = ω , adică c x=c y . Atunci x =
ax cos (ω t+α x) , y = a y cos (ω t+α y) .

Ex. 2

De ales două oscilaţii armonice de aceiaşi direcţie(x1 şi x2), cu frecvenţele ciclice

ω1 şi ω2, cu fazele iniţiale α1 şi α2 , şi cu amplitudinile А1 şi А2 . De compus(de
adunat) aceste oscilaţii (х= x1 + x2 , oscilaţia rezultantă), construind graficele
respective cu inscripţii informative pentru următoarele cazuri:

a). Oscilaţii armonice necoerente (ω1 ≠ ω2). De scris file-funcţia de timp, ce ar

construi în o fereastră grafică pe axe comune graficele funcţiilor x1(t) , x2(t) şi
х(t). De analizat rezultatele obţinute.

b). Oscilaţii armonice coerente (ω1 =ω2). De scris file-funcţia de timp, ce ar

construi în o fereastră grafică pe axe comune graficele funcţiilor x1(t) , x2(t) şi
х(t). De analizat rezultatele obţinute.

c). Oscilaţii armonice necoerente (ω1  ω2 , - oscilaţie de tip bătaie). De scris file-
funcţia de timp, ce ar construi în o fereastră grafică graficul funcţiei х(t). De
determinat caracteristicile cinematice ale oscilaţiei de tip bătaie.

d). Oscilaţii armonice coerente (ω1=ω2). De scris o file-funcţie cu parametrii de

intrare numărul figurii şi diferenţa de faze α =α1 - α2 , ce ar construi, în o fereastră
grafică, graficele funcţiilor x1(t), x2(t) şi х(t) pentru α=0; /6; /4; /3; /2; 2/3;
3/4; 5/6;  pe axe separate (fereastra grafică se divizează în 9 sectoare , fiecare
cu axele sale, pentru fiecare valoare ale parametrului α).
a)

 Vom crea funcția fnecoerente(t)

function[x1,x2,x3]=fnecoerente(t);
a1=5; % m
a2=17; % m
omega1=19; % rad/s
omega2=8; % rad/s
alfa1=pi/1.2; % rad
alfa2=pi/2; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

 Vom crea file-programul sar2a:

close all
t=0:pi/100:20;
[x1,x2,x3]=fnecoerente(t);
figure(1);
plot(t,x1,'.g',t,x2,'--k',t,x3,'-c');
legend('x1','x2','x1+x2');
title('acompunerea oscilatiilor necoerente');
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');

b)

 Vom crea funcția fcoerente(t)

function[x1,x2,x3]=fcoerente(t);
a1=15; % m
a2=23; % m
omega1=14; % rad/sec
omega2=14; % rad/sec
alfa1=pi/1; % rad
alfa2=pi/1.5; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

 Vom crea file-programul sar2b

close all
t=0:pi/200:10;
[x1,x2,x3]=fcoerente(t);
figure(2);
plot(t,x1,':g',t,x2,'--y',t,x3,'-c');
legend('x1','x2','x1+x2');
title('compunerea oscilatiilor coerente');
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');

c)

 Vom crea functia fbataie(t)

function[x1,x2,x3]=fbataie(t,domega)
a1=36;%m
a2=38;%m
omega1=5;%rad/s
omega2=omega1+domega;%rad/s
alfa1=0;%rad
alfa2=0;%rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end
 Vom crea file-programul sar2c

close all
t=0:pi/15:250 ;
n=0;
for domega=[0.01,0.05,0.2];
n=n+1;
[x1,x2,x3]=fbataie(t,domega);
figure(n);
plot(t,x3,'-g','LineWidth',1);
axis equal
legend('x1+x2');
title({'oscilatie-bataie cu diferenta dintre pulsatie de ' domega
'radiani'});
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');
end

d)

 Vom crea functia fcoer_dalfa

function[x1,x2,x3]=fcoer_dalfa(t,dalfa)
a1=17;%m
a2=23;%m
omega1=10;%rad/s
omega2=10;%rad/s
alfa1= pi/1.8;%rad
alfa2=alfa1+dalfa;%rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end
 Vom crea file-programul sar2d

close all
t=0:pi/300:7;
n=0;
for alfa=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi];
n=n+1;
[x1,x2,x3]=fcoer_dalfa(t,alfa);
figure(1);subplot(3,3,n);
plot(t,x1,':k',t,x2,'--g',t,x3,'-c','LineWidth',1.5);
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');
title(['\delta\alpha=',num2str(alfa),'rad']);
end

Ex. 3

Punctul material ia parte la două oscilaţii armonice de direcţii reciproc

perpendiculare (x şi y) cu frecvenţele ciclice ω1 şi ω2 , сu fazele iniţiale α1 şi α2 şi
amplitudinile А1 şi А2 . Este necesar de selectat aceste oscilaţii în următoarele
cazuri:

a). ω1 =ω2 . De scris o file-funcţie cu parametrii de intrare numărul figurii şi

diferenţa de faze α=α1 - α2 , ce ar construi, pe axe separate , în o fereastră grafică,
traiectoriile mişcării punctului (. figurile lui Lissajous),pentru α=0; /6; /4; /3;
/2; 3/2; 4/3; 5/6; .

b). ω1 ≠ ω2 , 2 1 2 1 n n    , n1 ,n2= 1 , 2 ,3 , …. , α1 = α2 = α - 2  ; De scris

o file-funcţie cu parametrii de intrare numărul figurii şi parametru α , ce ar
construi, pe axe separate , în o fereastră grafică, traiectoriile mişcării punctului
(figurile lui Lissajous),pentru α=0; pentru α=0; /6; /4; /3; /2; 3/2; 4/3; 5/6;
.

a)

 Vom crea funtia ex3a

function [x,y]=ex3a(t,alpha);
A1=7;
A2=9;
W1=3;
W2=W1;
alpha1=pi/2;
alpha2=alpha1-alpha;
x=A1*cos(W1*t+alpha1);
y=A2*cos(W2*t+alpha2);

 Vom crea fil-programul ex3a_1

close all
t=0:pi/100 :7;
n=0;
for alpha=[0, pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi];
n=n+1;
[x,y]=ex3a(t,alpha);
figure(1);subplot(3,3,n);
plot(x,y);
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');
title(['\delta\alpha=',num2str(alpha),'rad']);
end
b)
 Vom crea functia ex3b
function [x,y]=ex3b(t,alpha);
A1=14;
A2=12;
W1=4;
W2=2;
alpha1=alpha-pi/2;
alpha2=alpha1;
x=A1*cos(W1*t+alpha1);
y=A2*cos(W2*t+alpha2);

 Vom crea file-programul ex3b_1

close all
t=0:pi/100 :7;
n=0;
for alpha=[0, pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi];
n=n+1;
[x,y]=ex3b(t,alpha);
figure(1);subplot(3,3,n);
plot(x,y);
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');
title(['\delta\alpha=',num2str(alpha),'rad']);
end
Concluzie:
Elaborând lucrarea de laborator nr. 4, a cărei temă e Compunerea oscilațiilor
armonice,am studiat tipurile de oscilații armonice posibile, deasemenea și
modul lor de implimentare în sistemul de calcul MATLAB. Reprezentarea
grafică a oscilațiilor ne-a permis să înțelegem mai bine esența acestora,
studiind fiecare grafic în parte și analizând rezultatele primite.