Creativitatea este considerată o expresie a personalităţii, care presupune activităţi îndelungate şi

eforturi deosebite. Psihologul englez G. Wallas stabileşte patru stadii ale procesului de creaţie: 1. Stadiul
pregătitor - este o fază iniţială şi obligatorie. Orice act de creaţie presupune o preparaţie conştientă,
adeseori intensivă şi de lungă durată. în perioada de preparare se delimitează scopul sau problema. în
vederea rezolvării problemei, viitorul creator citeşte, discută, întreabă, adună informaţii, face observaţii,
schiţează o ipoteză sau un proiect general. La această etapă se produce o mobilizare a subiectului şi
intervin schiţări de planuri, experimente mintale. Un rol important are capacitatea de mobilizare a
subiectului pentru antrenarea şi menţinerea în procesul creator. Problema devine obsedată, apar stări
de tensiune, încordare, apare anxietatea specifică, frustrări. 2. Stadiul incubaţiei - poate dura foarte
mult, ani de zile! Este mai puţin vizibil în exterior. Incubaţia este răstimpul încercărilor, când nu se
găseşte soluţia. Procesul de creaţie continuă să se desfaşoare în inconştient. 3. Iluminarea (intuiţia) -
este momentul fericit, când apare soluţia, momentul intuiţiei acesteia, al vizualizării obiectului creat.
Este faza, în care se consideră că procesul de creaţie ajunge la punctul culminant. Ideea creării apare
brusc. Se întâmplă ca gânditorul creator să descopere ceva diferit de ceea ce a căutat. 4. Stadiul
verificării (sau elaborării finale) este cea mai importantă. Soluţia identificată este verificată în practică şi
apoi implementată. Este stadiul final, în care materialul brut, furnizat de inspiraţie, este finisat, creatorul
verifică dacă iluminaţia a fost corectă, apreciază şi eventual revizuieşte ideea sau soluţia găsită. Newton
şi Darwin au elaborat şi verificat ani de zile teorii, a căror inspiraţie a fost poate rezultatul unor
momente de scurtă durată. 5.4. Factorii, ce stimulează sau inhibează creativitatea Creativitatea are un
caracter cu informaţie complexă, în care interacţionează două categorii: 1) categoria socială; 2)
categoria specială. 182 Prima categorie face parte din factorii stimulativi ai creativităţii şi se împart în: a)
interni - individ; b) externi - colectivi; c) sociali - societatea. Interni 1. Intelectuali (imaginaţia, gândirea
fluentă, divergentă; capacitatea de elaborare, sensibilitatea la probleme, inteligenţa, capacitatea de
transformare, memoria, tehnici operaţionale). 2. Aptitudini speciale (şcolare sau academice, creatoare,
ştiinţifice, artistice, tehnice, de conducere, sociale, pedagogice, culinare etc.). 3. „De personalitate”
(atitudini, motivaţie, caracter). Cel mai general recunoscuţi fiind: voinţa, perseverenţa, dorinţa de a
schimba, tendinţa de informare, curiozitate, prezenţa unor interese