Vectorii sunt cei, care declanşează, selectiv ciclurile operatorii şi le direcţionează într-un anumit sens.

Deci creativitatea nu este altceva decât interacţiunea optimă între vectorii creativi şi operaţiile
generative. La nivelul personalităţii se constituie blocuri între vectorii atitudinali şi acele sisteme de
operaţii, pe care le-am numit aptitudini. Aceste structuri fac parte dintr-un stil de acţiune, cunoaştere şi
realizare a subiectului, care au sau nu efecte creative. Considerată ca o structură de personalitate,
creativitatea este, în esenţă, interacţiunea optimă dintre atitudinile predominant creative şi aptitudinale
generale şi speciale de nivel supramediu şi superior. Nu este suficient deci să dispui de aptitudini, dacă
acestea nu sunt orientate, strategic, prin motivaţie şi atitudini, spre descoperirea şi generarea noului cu
valoare de originalitate. Printre atitudinile creative importante, menţionăm: • încrederea în forţele
proprii şi înclinaţia puternică spre realizarea de sine; • interesele cognitive şi devotamentul pentru
profesiunea aleasă, care se include esenţial în sensul şi scopul vieţii; • cutezanţă în adoptarea de noi
scopuri neobişnuite; • perseverenţa în căutarea de soluţii şi în realizarea proiectului schiţat. • simţul
valorii şi atitudinile valorizatoare; • grupul atitudinilor direct creative, constând din simţământul noului,
dragostea şi receptivitatea pentru tot ce este nou şi respectul faţă de originalitate. 5.3. Niveluri şi stadii
ale creativităţii Fiind o proprietate general-umană, creativitatea se prezintă în diverse forme şi se
situează la diverse niveluri ierarhice. Savantul american C.W. Taylor distinge cinci niveluri ale
creativităţii: a creativitatea expresivă; a creativitatea productivă; a creativitatea inventivă; a creativitatea
inovatoare; a creativitatea emergentă. a) Creativitatea expresivă - se manifestă liber şi spontan în
desenele sau construcţiile copiilor preşcolari. Nu se pune problema, la acest nivel, de utilizare sau
originalitate. Acest tip de creativitate reprezintă treapta de bază şi este un mijloc excelent de a cultiva
aptitudinile creatoare, ce se vor manifesta ulterior. 181 b) Creativitatea productivă - este crearea de
obiecte, specific muncilor obişnuite. Un dar sau o ţesătoare de covoare produc obiecte, a căror forma se
realizează conform unei tradiţii, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul, la
nivelul căruia ajunge orice om muncitor. c) Creativitatea inventivă - presupune generarea de noi metode
şi îndeplinirea artificială a unor noi funcţiuni. E vorba de inventatori, acele persoane, ce reuşesc să aducă
ameliorări parţiale unei unelte, unui aparat, unei teorii contraversate. în invenţie se introduc forme şi
relaţii obiective, care sunt noi în raport cu dispozitivele tehnice preexistente. într-o ţară mare, cum este
Japonia, se înregistrează anual peste 100.000 de brevete de invenţii, ceea ce asigură un progres vizibil al
producţiei. d) Creativitatea inovatoare - implică modificările semnificative ale principiilor, care stau la
baza unui domeniu. Acest tip de creativitate o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind „talente”. Ei
realizează opere, a căror originalitate este remarcată pe plan naţional. e) Creativitatea emergentă - este
caracteristica geniului, a omului, care aduce schimbări radicale revoluţionare într-un anumit domeniu şi
a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii. Astfel a fost principiul evoluţionist al l