Talentul a fost conceput ca o dezvoltare superioară a aptitudinilor generale şi speciale şi ca o fericită

îmbinare a lor. Creativitatea însă, precum vom vedea, include structuri mai complexe de personalitate,
depăşind aptitudinile. în psihologie, conceptul de creativitate are următoarele trei accepţiuni: a) de
comportament şi activitate psihică creativă; b) de structură a personalităţii sau stil creativ; c) creativitate
de grup, în care interacţiunile şi comunicarea mijlocesc generarea de noi idei, deci conduc la efecte
creative. Creativitatea se caracterizează printr-o multitudine de calităţi: Productivitatea - se referă la
numărul mare de idei, soluţii, lucrări de specialitate. Utilitatea - priveşte în special rezultatele acţiunii,
care trebuie să fie folositoare, să contribuie la bunul mers al activităţii. Eficienţa - are în vedere
caracterul economic al performanţei, se referă la randamentul acţiunii, la performanţele, care se pot
obţine prin folosirea rezultatelor activităţii creatoare. Valoarea produselor activităţii creatoare trebuie să
prezinte însemnătate din punct de vedere teoretic sau practic, să fie recunoscută şi respectată în plan
social. Ingeniozitatea presupune eleganţă şi deosebită eficacitate a metodelor de rezolvare.
Originalitatea - se apreciază prin raritatea ideilor, soluţiilor sau produselor. De obicei, sunt considerate
originale rezultatele creativităţii, care apar o singură dată într-o colectivitate, deci sunt unice. Conceptul
de creativitate apare abordat din cinci perspective: ca potenţial, ca proces, ca produs, ca preajmă, ca
psihoterapie. ■ Potenţialul creativ Atunci când vorbim de potenţialul creativ, evidenţiem în primul rând
calităţile creativităţii, care au fost descrise mai sus: utilitate, productivitate, eficienţă, valoare,
ingeniozitate, originalitate. ■ Procesul creativ S-a constatat că stadiile (etapele) procesului creator sunt
următoarele: • stadiul pregătitor; • stadiul incubaţiei; • stadiul iluminării; • stadiul verificării. Aceste
stadii vor fi descrise într-un nou paragraf. ■ Produsul creativ Orice proces creativ se finalizează cu un
produs, care, pentru a fi considerat creator, trebuie să posede următoarele calităţi: noutate,
originalitate, utilitate. ■ Preajma (mediul) Creativitatea este abordată şi din perspectiva cerinţelor şi
solicitărilor... din mediul intern şi extern. Studiile ... pe de o parte trebuinţa de actualizare a potenţialului
creativ - „Suntem născuţi pentru a învinge prin creativitate” - (presiuni interne), cât şi presiunile şi
problemele exterioare, ce vin din mediul de viaţă al individului şi necesită soluţionarea creatoare.
Totodată, calităţile şi condiţiile nivelului, în care omul îşi desfăşoară activităţile, pot facilita sau inhiba
manifestarea creativităţii. ■ Psihoterapia prin creativitate în ultimii ani studiile asupra creativităţii
individuale şi de grup au relevat valenţele curative ale metodelor de creativitate, activitatea într-un grup
creator, având ca efect reducerea barierelor interne ale creativităţii. Se utilizează şedinţe cu ceilalţi. 5.2.
Structura creativitătii 5 180 Orice subiect dispune de un potenţial creativ, pentru că orice subiect posedă
o experienţă, pe care o prelucrează mereu şi variabil, utilizând operaţii, tehnici şi scheme mintale. în linii
generale, se ajunge la noi idei sau proiecte prin transformări şi recombinări ale datelor cognitive, de care
subiectul dispune. Gândirea logică aduce o anumită contribuţie la creaţie. Renumiţi savanţi, consideră că
şi mai importantă este imaginaţia, care posedă un grad mai mare de libertate, nu este încătuşată de
reguli şi norme fixe. Demersurile creatoare pot fi spontane sau intenţionate şi voluntare. în ambele
cazuri, ele trebuie să fie susţinute energetic de trebuinţe şi motive, de înclinaţii, interese şi aspiraţii. în
psihologia românească structura creativităţii este explicată prin intermediul modelului bifactorial al
creativităţii. Cele 2 categorii de factori sunt: a) vectorii - termen, ce reuneşte toate stările şi dispozitivele
energetice, acestea susţinând subiectul în acţiune şi anume: trebuinţele, motivele, scopurile, înclinaţiile,
aspiraţiile, convingerile, atitudinile caracteriale. b) operaţiile g5