DARURILE MANUALE

1 Notiune : reguli de fond aplicabile

Darul normal reprezinta o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia
se cer doua elemente :
a)acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit
b)traditiunea , predarea efectiva si reala (notariala ) a bunului daruit . Sunt ctr.
reale.
Ea inlocuieste (dupa unii autori) forma solemna prevazuta de lege pentru donatii
si de natura a atrage atentia donatorului asupra gravitatii contractului pe care il
incheie .
Darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor , insa este supus
acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii , inclusive principiul irevocabilitatii .
Darul manual poate fi insotit si de clause accesorii ; sarcini ori conditii , scutiri de
raport etc .
2 Reprezentarea in cazul darului manual
Darurile manual facute persoanelor care au capacitatea de a primi donatie , insa
nu au exercitiul acestui drept , sunt valabile prin traditiunea bunurilor facute
reprezentantilor lor legali , respective cu incuviintarea ocrotitorilor, iar daca contin
si elemente overos cu autorizatia autoritatii tutelare. Predarea- primirea se pot face
si printr-un reprezentant conventional , mandatar posesiunea se poate transmite sau
dobandi si prin intermediul altuia .
3 Obiectul darului manual
Numai bunurile mobile corporale susceptibile de traditiune pot forma obiectul
darurilor manual .
Nici imobilele , nici mobilele incorporale (drepturi de creanta, drepturi de creatie
intelectuala , fond de comert, etc.) nu pot forma obiectul unui dar manual , pentru
ca nu sunt susceptibile de a fi transferate si dobandite printr-o pudare si primire
efectiva .
Fac exceptie titlurile la purtator –asimilate mobilelor corporale – si biletele de
banca – transmiterea acestora are loc de la mana la mana .
Nu pot forma obiectul darurilor manual nici bunurile viitoare , deoarece
predarea presupune detinerea naturala a bunului , existenta lui actuala .
4 Notiunea de “traditiune” . Traditiunea reala este un element essential al
darului manual , iar nu un mod de executare a contractului .
Darul manual se poate realize numai prin traditiune.
Instanta suprema a precizat ca prin “traditiunea” bunului nu trebuie sa se
inteleaga neaparat o deplasare fizica a bunului , care ar fi preluarea din mana
donatorului , efectele sale juridice putand fi realizate si printr-o traditiune implicita
, de ex. Atunci cand donatorul ar inmana donatorului cheile unei casede ori a unui
deposit in care se afla lucrul sau cheile de contact ale autoturismului . Daruirea
autovehiculului nu se paote realize prin predarea numai a cartii de identitate a
vehiculului , nefiind un titlu reprezentativ al bunului .
 Constituie dar manual si depunerea unei sume de bani la CEC (sau alta unitate
bancara) pe numele unei alte personae , daca aceste depuneri nu s-au facut cu un
alt titlu (plata unei datorii , accordarea unui imprumut) .
Poate constitui dar manual depunerea de catre parinti a unei sume de bani la
CEC pe numele copilului lor minor (sau major), astfel incat devenind fara nici o
alta formalitate proprietate proprietatea copilului (chiar daca in libret s-a prevazut
o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parinti)nu mai fac parte din
bunurile commune ale sotilor si nu formeaza obiectul partajului la incetarea
comunitatii , afara numai daca se dovedeste ca depunerea pe numele copilului nu
s- a facut cu intentia ca suma in cauza sa iasa din patrimoniul comun al sotilor sis a
intre in patrimoniul copilului .
Nu constituie dar manual predarea unui libret pe numele donatorului ori a altor
personae , dar netransferat pe numele donatorului , pentru ca simpla predare a unui
titlu nominative nu implica transferul dreptului asupra sumelor. Nici predarea unui
libret nominative , in care primitorul este inscris la clauza testamentara nu
constituie dar manual , pentru ca drepturile sale in calitate de legato , iar nu de
donator se vor naste numai la moartea titularului libretului .
Daca primitorul este inscris la clauza de imputernicire, poate fi vorba de un dar
manual, daca inscrierea clauzei si predarea-primirea libretului s-au facut cu
intentia de a face si de a primi o libertate.

5. Problema darurilor de nunta

Darurile de nunta sunt considerate bunuri comune ale sotilor in cote egale,
chiar daca au fost facute de parintii unuia din soti, deoarece sunt dobandite in
timpul casatoriei si pentru ca se presupune intentia dispunatorului ca ele sa devina
comune.
Numai daca donatia se face (de parintii unuia din soti) nu cu ocazia
sarbatoririi nuntii, ci ulterior, bunul se considera ca fiind propriu.
Bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei prin donatie sunt bunuri
proprii, afara numai daca dispunatorul a aratat (expres sau cel putin exprimat
nechivoc) ca a inteles sa gratifice pe ambii soti.
Numai darurile obisnuite- indifferent de forma sau momentul realizarii ori de
persoana donatorului- nu intra sub incidenta exceptiei pevazute de art 31 lit b din
Codul familiei, ci devin bunuri comune.
Toate celelalte donatii, care nu sunt daruri obisnuite (sume mari de bani,
autoturisme sau alte bunuri de mare valoare) devin bunuri proprii, potrivit art 31 lit
b din Codul familiei, chiar daca sunt facute cu ocazia serbarii nuntii, si de catre
persoane care nu sunt parinti (alte rude apropiate) unuia dintre soti, afara numai
daca dispunatorul a prevazut ca bunurile donate sa devina comune.

6. Dovada darului manual

Darul manual perfectandu-se prin faptul predarii fiind o chestiune de fapt
poate fi dovedita prin orice mijloace de proba, pentru donator si succesorii sai, in
vederea dovedirii actului juridic al darului manual, ad probationem se cere
existenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu
martori sau prezumptii, comform regulilor generale in materie de probe (art.1191
si urm C civil)
Astfel, daca donatorul cere revocarea pentru neexecutarea sarcinii ori
pentru ingratitudine sau daca intervine revocarea de drept pentru survenienta de
copil si se cere restituirea bunului donat. La fel daca succesorii sai in drepturi cer
revocarea donatiei.
In schimb, daca mostenitorii rezervatori sau cei indrepatiti la raport cer
reductiunea ori raportul donatiei, prezentandu-se cu un drept propriu, iar nu in
caliatate de succesori in drepturi, ei pot dovedi darul manual cu orice mijloc de
proba, la fel ca orice alti terti.
Donatorul posesor, fiind prezumat proprietar in baza art. 1909 C. civ. Nu
are nevoie de dovada scrisa. Dar persoanele interesate (ex. Mostenitorii) pot
dovedi cu orice mijloc de proba fie ca lucrul nu a fost donat, ci a fost furat ori
pierdut de catre proprietar, fie caracterul echivoc ori viciile posesiei.