Lovitura de stat din Myanmar din 2021

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Acest articol sau secțiune este de actualitate.
Informațiile se pot schimba rapid odată cu desfășurarea evenimentelor.

Lovitura de stat din Myanmar din

2021

Consiliera de stat destituită din Myanmar Aung San Suu

Kyi (stânga) și liderul loviturii de stat Min Aung
Hlaing (dreapta)

Informații generale

Perioadă din 1 februarie 2021

Loc  Myanmar

Rezultat Lovitura de stat a reușit

 Sfârșitul a cinci
ani de conducere
a Ligii Naționale
pentru Democrație
 Aung San Suu
Kyi și Win Myint au
fost reținuți și înlăturați
din funcție
 24 de miniștri și
adjuncți înlăturați din
funcție[1]
 A fost decretată
starea de urgență
pentru o perioadă de un
an
Beligeranți
 Myanmar Guvernul Armata Myanmarului
Myanmarului
 Conducători
 Aung San Suu Kyi Min Aung
(Consilier de Stat din Hlaing (Comandantul Șef al
Myanmar) Armatei Myanmarului)
 Win Myint  Myint Swe
(Președintele Myanmarului) (Vicepreședintele
Myanmarului)
Modifică date / text 

Lovitura de stat din Myanmar din 2021 a început în dimineața zilei de 1 februarie,
când consilierul de stat ales democratic Aung San Suu Kyi, președintele Win Myint și
alți lideri ai partidului de guvernământ au fost arestați și reținuți de Tatmadaw, armata
Myanmarului.[1][2] Câteva ore mai târziu, armata Myanmarului a decretat stare de
urgență pe o perioadă de un an și a anunțat că puterea a fost predată comandantului-
șef al forțelor armate, Min Aung Hlaing.[3][4][5]
La 3 februarie 2021, Myint a fost acuzat pentru încălcarea regulilor campaniei și
restricțiilor COVID-19 în conformitate cu secțiunea 25 din Legea privind gestionarea
dezastrelor naturale. Suu Kyi a fost acuzată pentru încălcarea legilor de urgență
COVID-19 și pentru importul și utilizarea ilegală de dispozitive radio și de comunicații, în
special a șase dispozitive ICOM de către echipa sa de securitate și un walkie talkie,
care sunt restricționate în Myanmar și au nevoie de autorizație de la agențiile militare
înainte de achiziție.[6] Ambii au fost arestați preventiv timp de două săptămâni. [7][8][9]

Cuprins

 1Context
 2Evenimentele
 3Reacții
o 3.1Intern
 3.1.1Proteste
o 3.2Internațional
 4Referințe

Context[modificare | modificare sursă]
Myanmar (fosta Birmanie) s-a confruntat cu instabilitatea politică de când și-a
declarat independența față de Marea Britanie în 1948. Între 1958 și 1960, armata a
format un guvern temporar provizoriu la cererea lui U Nu, primul ministru ales în mod
democratic al țării, pentru a rezolva lupta politică. [10] Militarii au restaurat voluntar
guvernul civil după organizarea alegerilor generale birmaneze din 1960. [11] După mai
puțin de doi ani, armata a preluat puterea în urma loviturii de stat din 1962, ducând la
26 de ani de guvernare militară.[12]
În 1988, în țară au izbucnit proteste la nivel național. Denumite Răscoala 8888,
tulburările civile au fost declanșate de o administrare defectuoasă din punct de vedere
economic, determinându-l pe Ne Win, conducătorul de facto al țării, să demisioneze.
[13]
 În septembrie 1988, liderii militari au format Consiliul de restaurare a legii și ordinii de
stat (SLORC), care a preluat puterea. [10] Aung San Suu Kyi, fiica fondatorului modern
al țării Aung San, a devenit o activistă pro-democrație remarcabilă în această perioadă.
În 1990, alegerile libere permise de militari au dus la o victorie importantă pentru
partidul lui Suu Kyi. Cu toate acestea, armata a refuzat să cedeze puterea și a pus-o
sub arest la domiciliu.[14][15][16]
Armata a rămas la putere încă 22 de ani până în 2011, [17] ca urmare a Foii de parcurs
către o democrație disciplinată înfloritoare, în timpul căreia a fost elaborată Constituția
din Myanmar din 2008. Între 2011 și 2015, a început o încercare de tranziție
democratică, iar alegerile organizate în 2015 au dus la victoria partidului lui Suu
Kyi, Liga Națională pentru Democrație. Cu toate acestea, armata a păstrat o putere
substanțială, inclusiv dreptul de a numi un sfert din membrii parlamentului. [1][18]
Lovitura de stat din 2021 a avut loc după alegerile generale din 8 noiembrie 2020, în
care Liga Națională pentru Democrație a câștigat 396 din 476 de locuri în parlament, o
marjă și mai mare de victorie comparativ cu cea din alegerile din 2015. Partidul apropiat
de armată, Partidul pentru Solidaritate și Dezvoltare al Uniunii, obținând doar 33 de
locuri.[1]
Armata a contestat rezultatele, susținând că votul a fost fraudulos. Despre o lovitură de
stat se zvonea de câteva zile, determinând declarații de îngrijorare din partea puterilor
occidentale, cum ar fi Franța și Statele Unite.[1]

Evenimentele[modificare | modificare sursă]
Purtătorul de cuvânt al LND, Myo Nyunt, a declarat că Suu Kyi, Win Myint, Han Tha
Myint și alți lideri ai partidului au fost „luați” într-un raid dimineața devreme. Nyunt a
adăugat că se așteaptă să fie și el reținut în scurt timp. [19] Numeroase canale de
comunicații au încetat să funcționeze - liniile telefonice către capitala Naypyidaw au fost
întrerupte, MRTV administrată de stat a anunțat că nu poate transmite din cauza
„problemelor tehnice”[19] și au fost raportate întreruperi de internet pe scară largă de la 3
dimineața.[20]Toate băncile membre din cadrul Asociației bancare din Myanmar și-au
suspendat serviciile financiare.[21]
Aproximativ 400 de parlamentari aleși (deputați) au fost plasați în arest la domiciliu, într-
un complex de locuințe guvernamentale îngrădit din Naypyidaw. [22] În urma loviturii de
stat, NLD a aranjat ca parlamentarii să rămână găzduiți în complex până la 6 februarie.
[23]
 Utilizatorii rețelelor sociale au început să solicite parlamentarilor să convoace o
sesiune parlamentară într-o pensiune guvernamentală, deoarece grupul a îndeplinit
cerințele de cvorum ale Constituției.[23] Ca răspuns, armata a emis un alt ordin, oferind
parlamentarilor 24 de ore să părăsească sediul pensiunii. [23] La 4 februarie, 70 de
deputați NLD au depus jurământul, ca sfidare a loviturii de stat. [24]
În timpul loviturii de stat, soldații au reținut, de asemenea, mai mulți călugări budiști care
au condus Revoluția de Șofran din 2007, inclusiv pe Myawaddy Sayadaw și Shwe Nyar
War Sayadaw, critici puternici ai armatei.[25][26] Lideri activiști ai revoltei 8888, inclusiv
Mya Aye, au fost de asemenea arestați.[27] Începând cu 4 februarie, Asociația de
asistență pentru deținuții politici a identificat 133 de funcționari și parlamentari și 14
activiști ai societății civile reținuți de către militari ca urmare a loviturii de stat. [25]
Ulterior, armata a anunțat la Myawaddy TV, controlată de militari, că a preluat controlul
asupra țării timp de un an.[28] O declarație semnată de președintele în exercițiu Myint
Swe a declarat că responsabilitatea pentru „legislație, administrație și justiție” a fost
transferată către Min Aung Hlaing.[29] A fost convocat Consiliul Național de Apărare și
Securitate - prezidat de președintele în exercițiu Myint Swe și la care au participat
oficiali militari importanți - în urma căruia a fost emisă o declarație de către militari prin
care s-a anunțat că vor avea loc noi alegeri și că puterea va fi transferată numai după
ce acestea se vor încheia.[30]
Soldații au fost văzuți în Naypyidaw și în cel mai mare oraș, Yangon.[31]Ulterior, armata
a anunțat la Myawaddy TV, controlată de aceasta, că a preluat controlul asupra țării
timp de un an.[32] O declarație semnată de președintele interimar Myint Swe a anunțat
că responsabilitatea pentru „legislație, administrație și justiție” a fost transferată către
Min Aung Hlaing.[33] A fost convocat Consiliul Național de Apărare și Securitate -
prezidat de președintele în exercițiu Myint Swe și la care au participat ofițeri militari
importanți - în urma căruia a fost emisă o declarație de către militari prin care se anunța
că vor avea loc noi alegeri și că puterea va fi transferată numai după ce acestea vor fi
încheiate.[34] Militarii au anunțat, de asemenea, înlăturarea a 24 de miniștri și deputați,
pentru care au fost numiți 11 înlocuitori. [35]

Reacții[modificare | modificare sursă]
Intern[modificare | modificare sursă]
Proteste[modificare | modificare sursă]
Eforturi de rezistență civilă au apărut în țară, în opoziție cu lovitura de stat, sub
numeroase forme, inclusiv acte de nesupunere civilă, greve, o campanie de boicot
militar, o campanie cu panglică roșie, proteste publice și recunoaștere formală a
rezultatelor alegerilor de către reprezentanții aleși. Salutul cu trei degete a fost adoptat
pe scară largă ca simbol de protest,[36] în timp ce internauții s-au alăturat Milk Tea
Alliance, o mișcare de solidaritate democratică online din Asia. [37] „Kabar Makyay Bu”,
un cântec care a fost popularizat pentru prima dată ca imn al Răscoalei 8888, a fost
revitalizat de mișcarea de nesupunere civilă drept cântec de protest. [38]
De la debutul loviturii de stat, locuitorii din centrele urbane precum Yangon au
organizat cacerolazos, lovind oale și tigăi la unison în fiecare seară, un act simbolic
pentru a alunga răul, ca metodă de exprimare a opoziției lor față de lovitura de stat. [39][40]
[41]

La 2 februarie, lucrătorii din domeniul sănătății și funcționarii publici din toată țara au
lansat o campanie națională de nesupunere civilă, contra loviturii de stat, muncitori din
zeci de spitale și instituții administrate de stat inițiind o grevă a muncii. [42][43][44][45] Un grup
de campanii de pe Facebook, numit „Mișcarea de nesupunere civilă”, a atras 170.000
de adepți, de la lansarea sa inițială pe 2 februarie. [46] Grevele s-au răspândit în alte
instituții publice, inclusiv în ministere și universități la nivel sindical, precum și în firme
private sau în fabrici și mine de cupru, în rândul studenților și al grupurilor de tineri. [47]
La 3 februarie, lucrătorii din domeniul sănătății au lansat campania cu panglică roșie,
culoarea roșie fiind asociată cu NLD.[48][49] Panglica roșie a fost adoptată de funcționarii
publici și lucrătorii din Myanmar ca simbol al opoziției față de regimul militar. [50]
La 3 februarie, a apărut și o mișcare de boicot intern numită campania „Nu mai
cumpărați din magazinele juntei”, care solicita boicotarea produselor și serviciilor legate
de armata Myanmarului.[51] Printre bunurile și serviciile vizate din portofoliul important de
afaceri al armatei birmane se numără Mytel, un operator de telecomunicații național,
Myanmar, Mandalay și Dagon Beer, mai multe mărci de cafea și ceai, 7th Sense
Creation, care a fost co-fondată de fiica lui Min Aung Hlaing, [52] și liniile de autobuz.[51]
Internațional[modificare | modificare sursă]
Mai multe țări, inclusiv Bangladesh,[53] China,[54] India,[55] Indonezia,[56] Japonia,
[57]
 Malaezia,[58] Pakistan,[59] Coreea de Sud[60] și Singapore[61] și-a exprimat îngrijorarea
ca răspuns la lovitura de stat, multe dintre ele încurajând dialogul între guvern și armată
pentru a rezolva problema. Australia,[62] Noua Zeelandă,[63] Spania,[64] Turcia,[65] Regatul
Unit[66] și Statele Unite[67] au condamnat lovitura de stat și au solicitat eliberarea
oficialilor reținuți; Casa Albă a amenințat, de asemenea, că va impune sancțiuni
împotriva autorilor loviturii de stat. [68][69] Președintele Joe Biden a denunțat lovitura de
stat ca fiind un „atac direct asupra tranziției țării la democrație și asupra statului de
drept” și a spus că lovitura de stat „va necesita o revizuire imediată a legilor noastre de
sancționare, urmată de acțiuni adecvate.” [70] [71] Cambodgia, Filipine și Thailanda au
refuzat în mod explicit să susțină una din părți, caracterizând lovitura de stat ca pe o
problemă internă.[72][73][74]
Organizațiile interguvernamentale, inclusiv Organizația Națiunilor Unite,[75] ASEAN[76]
[77]
 și Uniunea Europeană[78] și-au exprimat îngrijorarea și au solicitat dialogul ambelor
părți. Pe lângă îngrijorare, Uniunea Europeană a condamnat și lovitura de stat și a cerut
eliberarea celor reținuți.[78]
Ca răspuns la lovitura de stat, Consiliul de Securitate al ONU a organizat o reuniune de
urgență, în care a fost propusă o rezoluție elaborată de Marea Britanie prin care se
cerea „restabilirea democrației” în Myanmar, condamnând acțiunea armatei Myanmar și
solicitând eliberarea deținuților. Declarația nu a fost emisă din cauza eșecului de a
obține sprijin din partea tuturor celor 15 membri ai consiliului; se pare că diplomații din
China și Rusia ar trebui să transmită proiectul guvernelor lor pentru verificare. [79][80][81]
[82]
 China și Rusia, ca membri permanenți ai consiliului și, prin urmare, având puterea de
veto, au refuzat să susțină declarația.[83] India și Vietnam, doi membri nepermanenți, au
„exprimat, de asemenea, rezerve” cu privire la rezoluție. [84]

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c d e Beech, Hannah (31 ianuarie 2021).  „Myanmar's Leader, Daw
Aung San Suu Kyi, Is Detained Amid Coup”.  The New York
Times.  ISSN  0362-4331. Accesat în 31 ianuarie 2021.
2. ^ Mahtani, Shibani; Lynn, Kyaw Ye (1 februarie 2021). „Myanmar
military seizes power in coup after detaining Aung San Suu Kyi”. The
Washington Post. Accesat în 1 februarie 2021.
3. ^ Reuters (1 februarie 2021).  „Myanmar military seizes power, detains
elected leader Aung San Suu Kyi”. news.trust.org.
4. ^ huaxia, ed. (1 februarie 2021).  „Myanmar gov't declares 1-year state
of emergency: President's Office”. xinhuanet.
5. ^ „Myanmar Leader Aung San Suu Kyi, Others Detained by
Military”.  voanews.com. VOA (Voice of America).  1 februarie 2021.
Accesat în 1 februarie 2021.
6. ^ Myat Thura; Min Wathan (3 februarie 2021). „Myanmar State
Counsellor and President charged, detained for 2 more
weeks”. Myanmar Times  (în engleză). Accesat în 4 februarie 2021.
7. ^ Adange, Christy (4 februarie 2021).  „Myanmar Coup: Aung San Suu
Kyi charged with military for "transceiver and handshake"”. Wall Street
Journal (în engleză). Accesat în  4 februarie 2021.
8. ^ Quint, The (4 februarie 2021).  „Days After Coup, Aung San Suu Kyi
Charged for Breaching Import Law”. The Quint  (în engleză). Accesat
în 4 februarie 2021.
9. ^ Solomon, Feliz (3 februarie 2021). „After Myanmar Coup, Aung San
Suu Kyi Accused of Illegally Importing Walkie Talkies”. Eminetra(în
engleză).  ISSN  0099-9660. Accesat în 4 februarie 2021.
10. ^ „On This Day | The Day Myanmar's Elected Prime Minister Handed
Over Power”.  The Irrawaddy  (în engleză). 26 septembrie 2020.
Accesat în 1 februarie 2021.
11. ^ Butwell, Richard; von der Mehden, Fred (1960). „The 1960 Election
in Burma”. Pacific Affairs. Pacific Affairs, University of British
Columbia. 33 (2): 144–157. JSTOR 2752941.
12. ^ Taylor, Robert (25 mai 2015).  General Ne Win. ISEAS
Publishing. ISBN 978-981-4620-14-7.
13. ^ „How A Failed Uprising Set The Stage For Myanmar's
Future”.  Time. Accesat în  1 februarie 2021.
14. ^ „Burma: 20 Years After 1990 Elections, Democracy Still
Denied”.  Human Rights Watch. Accesat în 1 februarie 2021.
15. ^ Nohlen, Dieter; Grotz, Florian; Hartmann, Christof. Elections in Asia:
A data handbook, Volume I. Oxford University Press. pp.  599,
611.  ISBN  0-19-924958-X.
16. ^ Yan Aung, Wei (7 octombrie 2020).  „Myanmar's 1990 Election: Born
of a Democratic Uprising, Ignored by the Military”.  The Irrawaddy.
Accesat în 1 februarie 2021.
17. ^ „How Myanmar's Fragile Push for Democracy Collapsed in a Military
Coup”. Time. Accesat în 1 februarie 2021.
18. ^ Hajari, Nisid (12 septembrie 2017).  „As Myanmar opens to the
world, the mess inside becomes more apparent”. Bloomberg. Arhivat
din  original  la 16 octombrie 2020. Accesat în 1 februarie 2021.
19. ^ a b Foundation, Thomson Reuters. „Aung San Suu Kyi and other
leaders arrested, party spokesman says”.  news.trust.org. Arhivat
din  original  la 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
20. ^ „Internet disrupted in Myanmar amid apparent military
uprising”.  NetBlocks  (în engleză). 31 ianuarie 2021. Arhivat
din  original  la 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
21. ^ „Telecommunications disruptions shut down Myanmar banks”. The
Myanmar Times. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
22. ^ „Hundreds of Myanmar MPs under house arrest”. The News (în
engleză). Accesat în  4 februarie 2021.
23. ^ a b c „Myanmar Military Give MPs 24 Hours to Leave Naypyitaw”. The
Irrawaddy  (în engleză). 3 februarie 2021. Accesat în 4 februarie 2021.
24. ^ „NLD lawmakers in Nay Pyi Taw defy military, take oath of
office”. Frontier Myanmar  (în engleză). 4 februarie 2021. Accesat în 4
februarie 2021.
25. ^ a b „Statement on Recent Detainees in Relation to the Military
Coup”. AAPP | Assistance Association for Political Prisoners. 4
februarie 2021. Accesat în  4 februarie 2021.
26. ^ „Three Saffron Revolution monks among those detained in February
1 raids”. Myanmar NOW (în engleză). Accesat în  4 februarie 2021.
27. ^ „Coup plunges Myanmar further into a climate of religious
nationalism – UCA News”.  ucanews.com (în engleză). Accesat în  4
februarie 2021.
28. ^ „Myanmar military says it is taking control of the
country”.  Associated Press.  1 februarie 2021. Accesat în  1 februarie
2021.
29. ^ „Myanmar military stages coup, declares state of emergency for a
year”.  Deccan Herald  (în engleză). 1 februarie 2021. Accesat în 1
februarie 2021.
30. ^ „Myanmar to clarify voter fraud, hold new round of elections”.  The
Myanmar Times. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
31. ^ „Myanmar's Aung San Suu Kyi 'detained by military', NLD party
says”. BBC News. 1 februarie 2021. Arhivat din original la  31 ianuarie
2021. Accesat în  1 februarie 2021.
32. ^ „Myanmar military says it is taking control of the country”.
Associated Press. 1 februarie 2021. Arhivat din original la  1 februarie
2021. Accesat în  1 februarie 2021.
33. ^ „Myanmar military stages coup, declares state of emergency for a
year”.  Deccan Herald  (în engleză). 1 februarie 2021. Arhivat
din  original  la 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
34. ^ „Myanmar to clarify voter fraud, hold new round of elections”.  The
Myanmar Times. 1 februarie 2021. Arhivat din original la  1 februarie
2021. Accesat în  1 februarie 2021.
35. ^ „Myanmar coup: Aung San Suu Kyi detained as military seizes
control”. BBC News  (în engleză). 1 februarie 2021. Arhivat
din  original  la 31 ianuarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
36. ^ AP; ABC News (Australia) (5 februarie 2021).  „Myanmar blocks
Facebook as resistance grows to military coup”. ABC News
(Australia)  (în English). Accesat în 5 februarie 2021.
37. ^ „#MilkTeaAlliance has a new target brewing: Myanmar's
military”.  South China Morning Post (în engleză).  4 februarie 2021.
Accesat în 5 februarie 2021.
38. ^ „Songwriter Who Provided 'Theme Song' to 8888 Uprising Finally
Honored”. The Irrawaddy (în engleză).  9 august 2018. Accesat în  4
februarie 2021.
39. ^ „Myanmar coup: army blocks Facebook access as civil disobedience
grows”. the Guardian (în engleză).  4 februarie 2021. Accesat în  4
februarie 2021.
40. ^ Reuters Staff (2 februarie 2021). „Anti-coup protests ring out in
Myanmar's main city”.  Reuters. Arhivat din  original  la 3 februarie
2021. Accesat în  3 februarie 2021.
41. ^ „Myanmar coup latest: UN Security Council stops short of issuing
statement”. Nikkei Asia  (în engleză). Arhivat din  original  la 3 februarie
2021. Accesat în  2 februarie 2021.
42. ^ „After coup, medical workers spearhead civil disobedience
campaign”.  Frontier Myanmar(în engleză). 2 februarie 2021. Arhivat
din  original  la 3 februarie 2021. Accesat în 2 februarie 2021.
43. ^ Matthew Tostevin; Grant McCool; Stephen Coates (3 februarie
2021). „Myanmar doctors stop work to protest coup as UN considers
response”.  Financial Review. Arhivat din  original  la 3 februarie 2021.
Accesat în 3 februarie 2021.
44. ^ „Nay Pyi Taw, Mandalay healthcare staff to join 'Civil Disobedience
Campaign'”. The Myanmar Times. 2 februarie 2021. Arhivat
din  original  la 3 februarie 2021. Accesat în 2 februarie 2021.
45. ^ „Myanmar Medics Prepare Civil Disobedience Against Military
Rule”. The Irrawaddy (în engleză).  2 februarie 2021. Arhivat
din  original  la 3 februarie 2021. Accesat în 2 februarie 2021.
46. ^ „Teachers, students join anti-coup campaign as hospital staff stop
work”.  Frontier Myanmar (în engleză).  3 februarie 2021. Accesat în  3
februarie 2021.
47. ^ „UN Security Council calls for release of Myanmar's Suu Kyi, Biden
tells generals to go”. Eleven Media Group Co., Ltd (în engleză).
Arhivat din  original  la 5 februarie 2021. Accesat în 7 februarie 2021.
48. ^ „Myanmar medics lead sprouting civil disobedience calls after
coup”.  CNA  (în engleză). 3 februarie 2021. Accesat în 6 februarie
2021.
49. ^ „"ဖဲကြိုးနီ လှုပ်ရှ ားမှု "ကို ထောက်ခံ ကြောင်း ပြသခဲ့ တဲ့ နီနီခင်
ဇော်”.  ဧရာဝတီ  (în birmană). 3 februarie 2021. Accesat în 6 februarie
2021.
50. ^ „NLD backs anti-coup campaign as civil servants rally in Nay Pyi
Taw”. Frontier Myanmar  (în engleză). 5 februarie 2021. Accesat în 6
februarie 2021.
51. ^ a b „Myanmar calls for boycott of Tatmadaw linked products and
services”. The Myanmar Times. 3 februarie 2021. Accesat în 3
februarie 2021.
52. ^ „Military Chief's Family Members Spend Big on Blockbuster Movies,
Beauty Pageants”.  Myanmar NOW  (în engleză). Arhivat
din  original  la 15 decembrie 2020. Accesat în  11 ianuarie 2021.
53. ^ „Bangladesh wants democratic process upheld in Myanmar”.  Dhaka
Tribune. 2A Media Limited. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie
2021.
54. ^ „China 'notes' Myanmar coup, hopes for stability”. REUTERS. 1
februarie 2021. Accesat în  1 februarie 2021.
55. ^ 1 Feb, TIMESOFINDIA COM /; 2021; Ist, 09:36. „Deeply concerned
by developments in Myanmar, says India”.  The Times of India (în
engleză). Accesat în  1 februarie 2021.
56. ^ „Indonesia Urges All Parties in Myanmar to Exercise Self-
Restraint”. Ministry of Foreign Affairs of the Republic of Indonesia.
Accesat în 1 februarie 2021.
57. ^ „Japan urges Myanmar to uphold democracy after military stages
coup”.  Kyodo News. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
58. ^ „Press Release: Latest Situation in Myanmar”.  Ministry of Foreign
Affairs (Malaysia). Accesat în 1 februarie 2021.
59. ^ „Pakistan hopes from all sides in Myanmar to be restraint, work for
peace: Zahid Hafeez”.  www.radio.gov.pk (în engleză). Accesat în  1
februarie 2021.
60. ^ „S. Korea expresses concerns over Myanmar coup”.  Yonhap News
Agency. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
61. ^ „MFA Spokesperson's Comments in Response to Media Queries on
the Detention of Myanmar Leaders and Officials”. Ministry of Foreign
Affairs Singapore.  1 februarie 2021.
62. ^ „Statement on Myanmar”. Minister for Foreign Affairs - Minister for
Women - Senator the Hon Marise Payne.
63. ^ Mahuta, Nanaia (1 februarie 2021).  „New Zealand statement on
Myanmar”.  via beehive.gov.nz. Accesat în  1 februarie 2021.
64. ^ „Sánchez condena el golpe de Estado en Myanmar y pide vuelta a
la democracia”. La Vanguardia  (în spaniolă).  1 februarie 2021.
Accesat în 1 februarie 2021.
65. ^ Bir, Burak (1 februarie 2021). „Turkey condemns, 'deeply
concerned' by coup in Myanmar”.  Anadolu Agency. Accesat în  1
februarie 2021.
66. ^ „UK condemns military coup in Myanmar”.  Anadolu Agency (în
engleză).  1 februarie 2021.
67. ^ „Statement by White House Spokesperson Jen Psaki on
Burma”.  The White House.  1 februarie 2021.
68. ^ „'Serious blow to democracy': World condemns Myanmar military
coup”.  Al Jazeera (în engleză).  1 februarie 2021. Accesat în  1
februarie 2021.
69. ^ Cherni, Hajer (1 februarie 2021).  „La Maison Blanche menace les
auteurs du coup d'État militaire du Myanmar de sanctions” [White
House threatens perpetrators of Myanmar military coup with
sanctions].  Anadolu Agency(în French). Accesat în 1 februarie 2021.
70. ^ Lee, Matthew (1 februarie 2021). „Biden threatens sanctions on
Myanmar after military coup”. APNews.com. Accesat în 1 februarie
2021.
71. ^ „Statement by President Joseph R. Biden, Jr. on the Situation in
Burma”.  WhiteHouse.gov.  1 februarie 2021. Accesat în  1 februarie
2021.
72. ^ „West condemns Myanmar coup but Thailand, Cambodia
shrug”.  Bangkok Post. Bangkok Post Public Company Ltd. 1 februarie
2021. Accesat în  1 februarie 2021.
73. ^ Charm, Neil (1 februarie 2021). „Philippines says Myanmar events
'internal matter that we will not meddle with'”. BusinessWorld. Accesat
în 1 februarie 2021.
74. ^ „Myanmar's army seizes power, detains Aung San Suu
Kyi”.  National Post (în engleză). Reuters. 1 februarie 2021. Accesat
în 1 februarie 2021.
75. ^ „Statement attributable to the Spokesperson for the Secretary
General - on Myanmar”.  United Nations Secretary-General. 31
ianuarie 2021.
76. ^ „ASEAN calls for "return to normalcy" in Myanmar after
coup”.  Reuters. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
77. ^ Christiastuti, Novi (1 februarie 2021). „Negara-negara ASEAN
Bahas Kudeta Militer di Myanmar”  [Intergovernmental Organization
ASEAN Discusses Military Coup in Myanmar]. Accesat în 1 februarie
 2021.Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?)
(ajutor)
78. ^ a b Adkins, William (1 februarie 2021).  „EU leaders condemn military
coup in Myanmar”.  Politico. Accesat în  1 februarie 2021.
79. ^ „UNSC takes no action on coup in Myanmar”. Gulf Today.  3
februarie 2021. Arhivat din original la  3 februarie 2021. Accesat în  3
februarie 2021.
80. ^ AFP; jt (2 d.Hr.). „UN Security Council searches for unity on
Myanmar”.  CNA. Arhivat din original la  3 februarie 2021. Accesat în  3
februarie 2021.
81. ^ AL JAZEERA AND NEWS AGENCIES (3 d.Hr.).  „Security Council
fails to agree statement condemning Myanmar coup”. Al Jazeera.
Arhivat din  original  la 3 februarie 2021. Accesat în 3 februarie
2021.  The UN Security Council has failed to agree on a joint
statement condemning Monday’s coup in Myanmar, after a two hour
long emergency meeting failed to secure the support of China, a key
Myanmar ally and a veto-holding permanent member of the council.
82. ^ AP (3 februarie 2021).  „UN Security Council takes no action on
Myanmar coup”. Euronews. Arhivat din  original  la 3 februarie 2021.
Accesat în 3 februarie 2021.
83. ^ „Myanmar coup: China blocks UN condemnation as protest
grows”. BBC News. 3 d.Hr.. Arhivat din  original  la 3 februarie 2021.
Accesat în 3 februarie 2021.
84. ^ „Aung San Suu Kyi could face two years in jail over 'illegal' walkie-
talkies”. The Guardian. 3 februarie 2021.
Categorii: 
 Articole cu surse în limba birmană (my)
 Actualități
 Istoria Birmaniei
 2021 în Asia
 Lovituri de stat
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
  Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Polski
 Türkçe
 ‫اردو‬
 中文
Încă 40
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 6 martie 2021, ora 11:36.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori
 Statistici

 Declarație cookie