Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noțiune: punct nervos de o insemnatate inalta care poate regla functia unui organ, influenteaza
fluxul de sange etc. Zona reflexogena sinocarotidiana se localizeaza in regiunea bifurcarii arterei
carotide comune in artera carotida externa si interna. Impulsurile care nimeresc din baro si hemo
receptorii acestei zone influenteaza asupra nivelului tensiunii arteriale și componentei chimice a
sangelui.
Componenta:
1. sinus caroticus (o dilatare care trece şi pe artera carotidă internă),
2. glomus caroticus (pe partea posterioară a arterei carotide comune - chemoreceptori şi baroreceptori),
3. nervii glosofaringieni,
5. nerii vagi,
6. nervii simpatici.
–Sinusul carotidian – este un fragment al vasului, special inervat în tunica căruia sunt localizaţi
baroreceptori, care constituie sursa reflexelor presoceptive. În glomusul carotidian sunt localizaţi
hemoreceptori, care percep schimbările gazoase a componenţei sângelui.
Importanta: Zona sinocarotidiană are o mare importanţă în reglarea metabolizmului şi asigurarea
homeostazei în organizm
2. Topografia triunghiului carotidian – limitele, stratigrafia, pachetul vasculonervos.
Limite:
Medial: venterul superior al muschiului omohioidian
Lateral: m. Sternocleidomastoidian
Superios: venterul post al m. Digastric
Stratigrafia:
Pielea.
Ţesutul subcutan,
fascia superficială,
muşchiul platysma,
*în grosimea lor: ramura cervicală a nervului facial, nervul transversus colli (plexul cervical) şi
uneori vena jugulară anterioară.
Fascia proprie, concreşte pe linia medie formînd linia albă.
muşchiul sternocleidomastoidian
*în profunzimea muschiului se găseşte pachetul vasculonervos pricipal: vena jugulară internă
(indepartarea marg. Ant a m.sternocleidomastoidian), artera carotidă comună şi posterior de ei
nervul vag, împreună cu ganglionii limfatici aceste formaţiuni se găsesc într-un pachet
neurovascular comun, pereţii cărora au structură fibroasă.
* Mai profund de acest pachet neurovascular se găseşte trunchiul simpatic (în grosimea fasciei
prevertebrale ). Trunchiul simpatic este situat pe muşchii lungi ai capului şi gîtului.
Ganglionul cervical superior al trunchiului simpatic este situat anterior de fascia prevertebrală, medial de nervul
vag, la nivelul apofizelor transversale ale vertebrelor cervicale 2-3. De la el merge nervul carotic, care împreună
cu artera carotidă internă intră în cavitatea craniană.
Ganglionul mediu este la nivelul vertebrei cervicale 6.
Ganglionul intermediar la nivelul vertebrei 7 cervicale şi este pe partea anterioară a a.vertebrale. De la aceşti
ganglioni merg cele mai multe ramuri spre inimă, avînd şi ramuri comunicante cu nervii vagi.
Ganglionul cervical inferior deobicei se contopeşte cu primul toracic, formînd ganglionul stelat. Acest ganglion
este amplasat pe muşchiul lung al gîtului în limitele trigonului scalenovertebral. Scheletotopic este la nivelul
apofizelor transversale a vertebrei 7 cervicale şi capului coastei 1, aproape pe tot traiectul este acoperit de artera
subclavia şi vertebrală. Polul inferior se alipeşte de cupola pleurei. Ganglionii trunchiului simpatic sînt legaţi cu
nervii cervicali prin ramuri comunicante. De la fiecare ganglion merg ramuri spre inimă şi spre organele interne
cervicale
3. Anatomia topografică a spațiului antescalen – limitele, sintopia formaţiunilor anatomice.
Limite: este situat între posterior: muşchiul scalen anterior şi din anterior: intern – muşchii
sternohioid şi sternotiroid.; extern – muşchiul sternocleidomastoidian.
Sintopia: În acest spaţiu se găseşte: bulbul venei jugulare interne; nervul vag; partea incipientă a
arterei carotide comune, în partea inferioară se găseşte confluienţa venelor subclavia şi jugularei
interne (unghiul Pirogov), tot în acest unghi venos se mai varsă şi vena jugulară externă. Din
stîngă ductul toracic, iar din dreapta ductul limfatic drept. Ductul toracic se ridică din
mediastinul posterior pe partea stîngă a gîtului şi trece între esofag şi partea iniţială a arterei
subclavie. La nivelul vertebrei 7 cervicale ductul toracic formează o ansă, care este în limitele
trigonului scalenovertebral, în aciastă regiune el este amplasat pe cupola pleurei şi trece anterior
de artera subclavie, ganglionul stelat, artera şi vena vertebrală. Pachetul neurovascular format
din artera carotidă comună, vena jugulară internă, nervul vag este anterior de ductul toracic, iar
nervul phrenicus rămîne posterior. Partea terminală a ductului toracic poate să se verse prin un
trunchi sau mai multe în unghiul venos stîng. Pe partea anterioară a muşchiului scalen anterior
trece nervul phrenic, care se formează din nervul cervical 4, şi este acoperit de fascia
prevertebrală. Anterior de nerv este vena jugulară internă, care are traiect oblic din superior în
inferior şi din exterior în interior, trece în mediastinul anterior între vena şi artera subclavie, mai
exterior de nervul vag.
4. Zonele de drenare limfatică a ductului toracic şi a ductului limfatic drept
Ductul toracic: se ridică din mediastinul posterior pe partea stîngă a gîtului şi trece între esofag
şi partea iniţială a arterei subclavie. La nivelul vertebrei 7 cervicale ductul toracic formează o
ansă, care este în limitele trigonului scalenovertebral, în această regiune el este amplasat pe
cupola pleurei şi trece anterior de artera subclavie. posterior. Partea terminală a ductului toracic
poate să se verse prin un trunchi sau mai multe în unghiul venos stîng(confluienţa venelor
subclavia şi jugularei interne (unghiul Pirogov), tot în acest unghi venos se mai varsă şi vena
jugulară externă.).
Ductul limfatic drept: se formează la unirea trunchiului subclavicular drept, jugular drept şi
bronhomediastinal drept. Se varsă în unghiul venos drept.
La nivelul gatului, ductul thoracic se varsa in vena subclavie stinga si colecteaza limfa de la: -membrele
inf.
-abdomen(hemitorace sting)
-membrul sup. Sting
-jumatatea stinga a extremitatii cefalice
Canalul limfatic drept se varsa in vena subclavie dreapta si dreneaza limfa din:
-membrul sup. Drept
-hemitoracele drept
- jumatatea dreapta a extremitatii cefalice
5. Topografia triunghiului lateral al gâtului – limitele, divizarea, vasele, nervii.
Limite: ant.- marginea post a m.sternocleidomastoidian, post- m.trapez, inf. –
marginea superioara a claviculei.
Divizarea: venterul inferior al m. omohioidian imparte:
triunghiul omotrapezian; In regiunea trigonum omotrapezoideum, care intra in componenta
triunghiului lateral al gitului, limitat de marginea m.trapezius, venterul inferior al
m.omohyoideus, marginea posterioara a portiunii superioare m.sternocleidomastoideus, fascia
omoclaviculara lipseste. In regiunea acestui triunghi sub fascia proprie a gitului, intre ea si
fascia prevertebrala, se afla tesutul celular prin care trec nervul accesor (n.accessorius) si
ganglionii limfatici.
triunghiul omoclavicular. In regiunea trogonum omotrapezoideum, care intra in componenta
trunchiului lateral al gitului, limitat de marginea m.trapezius, venterul inferior al
m.omohyoideus, marginea posterioara a portiunii superioare a m.sternocleidomastodeus,
fascia omoclaviculara lipseste. In regiunea acestui trunchi sub fascia proprie a gitului, intre ea
si fascia prevertebrala, se fla tesutul cellular prin care trec nervul accesor(n.accessorius) si
ganglionii limfatici.
Pachetul vasculonervosal trunchiului lateral al gitului este situate in tesutul celular sub fascia
omoclaviculara a gitului in limitele trigonum omoclavculare, fiind prezentat de artera si vena
subclaviculare (a. et v.subclavi) si de plexul brachial(plexus brachialis). A.subclavia ocupa o
pozitiemedie inferioara fata de plexul brachial. Inca mai jos si mai medial se afla v.subclavia.
Artera subclaviculara trece in regiunea trunchiului lateral din spatium intrascalenum si se
situeaza in tesutul celular lax, intre marginea laterala a muschiului scalen anterior si prima
coasta. Aici de la ea porneste artera transversala a gitului (a.transversa colli). In limitele
trunchiului lateral a gitului se afla si alte amuri ale a. subclavia: artera cervicala superficiala
( a. cervicalis superficialis) si artera suprascaulara (a. suprascapularis).
In portiunea laterala a trigonum omoclaviculare artera subclaviculara coboara oblic si la
nivelul nijlocului claviculei se aranjeaza intre clavicula si coasta I. Mai anterior si mai jos
artera subclaviculara e dispusa cena subclaviculara, care se indreapta spre spatium
antescalenum. Asadar, in aceasta regiune vena e separata de artera prin muschiul scalen
anterior.
Plexul brachial iese intre muschii scalen anterior si mediu si pe git si formeaza trei
trunchiuri nervoase – superior, mediu si inferior.
6. Semnele distinctive dintre aa. carotide externă şi internă, importanţa
practică. Linia de proiecție și calea de acces.
Spre deosebire de artera carotidă internă (ce nu dă ramuri pe gât), artera carotidă externă (se
află mai medial şi mai anterior decât cea internă) dând următoarele ramuri: 1. Artera
tiroidiană superioară, de la care se porneşte artera laringiană superioară. 2. Artera linguală. 3.
Artera facială. 4. Artera occipitală. 5. Ramuri sternocleidomastoidiene. 6. Arterele auriculare
posterioare şi stylomastoidiene. 7. Artera faringeană ascendentă.
Spaţiul interscalen este localizat în triungiul lateral, în care sunt situate segmentul III al arterei
subclavie şi plexul brahial, înconjurate de ţesut celular şi fascia prevertebrală, ultima formând
o lojă pentru aceste formaţiuni. Artera subclavie se situiază în unghiul format dintre marginea
laterală a muşchiului scalen anterior şi coasta I.
8. Repere, proiecții şi triunghiuri topografice în regiunea cervicală, importanţa
practică.
Proiecții: Repere şi proiecţii în regiunea anterioară a gîtului
Se palpează osul hioid şi cartilajul tiroid între ele ligamentul thirohioideum; arcul cartilajului
cricoid se găseşte la nivelul vertebrei 6 cervicale (pe părţile antero-laterale a apofizelor
transversale a lor se situiază tuberculum caroticum). Tot la nivelul vertebrei 6 cervicale se
proiectează trecerea laringelui în traheie şi faringelui în esofag. Incizura jugulară a sternului –
cartilajul intervertebral 2-3 thoracic. Cel mai important reper în partea anterioară a gâtului
este muşchiul sternocleidomastoidian, pe el se proiectează vena jugulară externă care merge
de la unghiul mandibulei spre mijlocul claviculei. La mijlocul părţii posterioare a acestui
muşchi se proiectează locul de ieşire a ram. plexului cervical, la fel şi nervul accesoriu.
Din punct de vedere anatomotopografic, gitul se imparte in regiuni, limitele carora trec prin
punctele de reper externe ale gitului.
Planul frontal ce trece prin apofizele mastoida si acromiala imparte gitul in:
Regiunea posterioara- occipitala (nucala)
Regiunea anterioara-contine organele gitului, vase si nervi. Aici se afla triunghiul
medial al gitului.
Triunghiul medial al gitului: (pachet v-n: art carotida comuna, v jugulara, n
vag)
Reg suprahioidiana: Fascia superficialã – m. platisma, originea venei jugulare anterioare, r.n.
facial, r. cutanate ale nervului transvers al gîtului (plex cervical).
Reg infrahioidiana: * Fascia superficialã – m. platisma. Sub aceastã fascie se determinã vene
superficiale – v. jugularã anteriorã, medianã a gîtului si nervii gîtului.
Importanta practica:
Anestezia nervilor superficiali: Toti nervii superficiali îsi fac aparitia la mijlocul marginei post
a m. sternocleidomastoidian - anestezierea localã. Un anestezic local (cel mai obisnuit este
xilina) actioneaza intr-o mica zona a corpului (de obicei la nivelul pielii); aceasta zona
cuprinde nervi la care anestezicul ajunge usor sub forma de picaturi, spray sau
injectat. Pacientul ramane constient iar durerea este absenta sau mult diminuata. In
anumite situatii se poate folosi si un sedativ injectabil pentru confortul si siguranta
pacientului.
Vena jugulara interna reprezinta prelungirea sinusului sigmoid al pahimeningelui si
incepe la nivelul orificiului jugular, unde formeaza o dilatare numita bulbul superior
al venei jugulare interne. Ea trece in componenta fasciculului vasculonervos lateral
al gatului, fiind lateral de artera carotida comuna si n.vag. La nivelul articulatiei
sternoclaviculare, ea se uneste cu vena subclaviculara, formand unghiul venos. In
portiunea inferioara, ea este acoperita de m.sternocleidomastoidian.
LIMITE: la inceput este situata posterior de artera carotida interna, apoi trece
lateral posterior de catre artera carotida printr-o teaca fasciala impreuna cu n.vag.
REPERE ANATOMICE: m.sternocleidomastoidian si locurile de insertie la
stern sau clavicula,in unele cazuri acest muschi poate fi greu apreciabil la persoanele
supraponderale, la pacienti cu “git de bou”, in aceste cazuri vom utiliza metoda de
palpare a altor formatiuni anatomice precum: cartilajul tiroid, vena jugulara externa,
artera carotida.
Cel mai des se cateterizeaza vena jugulara dreapta, deoarece manipulatiile pe vena
jugulara stinga poate duce la lezarea ductului limfatic sting cu dezvoltarea ulterioara
a chilotoraxului. Exista citeva metode: cateterul pe ac (ca la venele periferice),
cateterul prin ac (este nevoie de un ac gros) si cateterul prin conductor (metoda
Seldinger). Asezam pacientul in pozitie Trendelenburg (in decubit dorsal), pentru
scaderea riscului de embolie gazoasa, implerea si contrastarea mai buna a venei
jugulare interne. Ca repere externe folosim : clavicula si ambele picioruse ale
m.sternocleidomastoidian, care reprezinta 3 laturi ale unui triunghi. Dupa prelucrarea
pielii, regiunea virfului triunghiului se anesteziaza. Vena jugulara interna se
puncteaza la virful acestui triunghi sub un unghi de 30o fata de suprafata pielii, si se
directioneaza spre mamelonul ipsilateral
11. Repere şi triunghiuri topografice în regiunea cervicală. Proiecția
formațiunilor anatomice, importanţa practică. Vezi mai sus, hz de ce se
repeta itemul
12. Formaţiunile anatomice pe secţiunea transversală a gâtului – desen-schemă.
Nervii frenici sunt situati in mediastinul anterior intre pericard si pleura. Ei pornesc din
plexul cervical, se indreapta in jos pe m.scalen anterior intre artera si vena subclaviculare
catre cavitatea toracica. NFdrept este situat aproape vertical, insotit la inceput de vena cava
superioara, apoi el intersecteaza hilul pulmonar in partea anterioara. Mai departe merge pe
suprafata laterala a pericardului spre diafragm. NFsting intersecteaza semicircumferinta
anterioara a arcului aortei, fiind situat in partea anteromediala a n.vag. In drum spre diafragm,
el trece printre pleura mediastinala stinga si pericard. Nervii frenici intotdeauna sunt situati in
partea anterioara a hilului pulmonar, iar n.vagi – in cea posterioara.
Traiect:urca pe flancul antero-lateral drept al coloanei vertebrale pana la T4 unde face o crosa
anterior pe deasupra pulmonului drept-se varsa in vena cava superioara
Raporturi:a ) p a r t e a a s c e n d e n t a a v e n e i a z y g o s -
2.VENA HEMIAZYGOS
Traiect:-urca pe flancul stg al CV pana la T7.Se varsa in vena azygos.-incruciseaza fata ant a
CV