Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ne Fro Logie
Ne Fro Logie
Simptome:
Durerea lombara, care poate reprezenta un simptom de debut al unei afectiuni
renale. Se poate manifesta sub diverse aspecte si anume:
- Durerea lombara unilaterala, spontana si de intensitate redusa. Apare frecvent in TBC
renala, in cancerul renal, in litiaza renala
- Durerea colicativa este forma de durere cunoscuta drept colica nefrotica, consecinta unui
spaasm uretral/bazinet determinat de un fenomen de iritare a unui calcul renal. Poate fi
produsa si de o actiune mecanica (cadere de pe cal, bicicleta, motocicleta, etc). In forma
tipia a durerii, durerea incepe in regiunea lombara, iradiaza de-a lungul ureterului, in
hipogastru, vezica, uretra, in testicul sau vulva si se poate extinde pana pe fata interna a
coapsei.
Durerea este violenta, bolnavul are senzatie de ruptura, arsura. Durata poate varia
de la cateva ore la zile, sfarsitul durerii se poate face fie brusc, o data cu eliminarea
calculului, fie se atenueaza progresiv si lasa o jena lombara.
Aceasta colica renala se poate confunda cu colica hepatica, cu peritonita acuta,
ocluzia intestinala, pancreatita acuta, etc.
In cadrul afectiunilor renale se inscriu tulburari in emisiunea urinei cunoscute
drept tulburari de mictiune.
Aceste tulburari sunt:
- Polakiurie: defineste cresterea frecventei mictiunilor de la 3-4 mictiuni /24 h cat e
normal la mai multe. Poate fi fiziologica si apare in special dupa ingtestia crescuta de
lichide, dupa diuretice si in mod patologic apare in Dz, in D insipid, in cancer de prostata,
in insuficienta renala, in cistite tuberculoase, in adenoame de prostata, tumori uterine, etc.
- Disuria: defineste dificultatea actului mictional, care poate fi o disurie la inceputul
procesului (disurie initiala – adenom si carcinom de prostata, urinare cu jet scazut) si
poate fi o disurie terminala in afectiuni ale uretrei, in cistite sau in afectiuni ale maduvei
spinarii.
- Retentia urinara defineste incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul. Aceasta
retentie poate fi completa, cu aparitia globului vezical sau incompleta frecvent in
adenomul de prostata atunci cand in vezica ramane un volum de urina care reprezinta
reziduul vezical si care favorizeaza aparitia infectiei.
- Nicturia: defineste necesitatea de a urina noaptea, atunci cand cantitatea de urina
eliminata este egala sau mai mare decat cantitatea diurna (1/4 din cantitatea de urina de
peste zi)
- Incontinenta urinara: defineste emisia involuntara de urina si care la adult este frecventa
in epilepsie, toxiinfectii grave, afectiuni ale maduvei spinarii. Are drept echivalent la
copii enurezisul.
- Tulburari de diureza sau tulburari ale volumului urinar. In mod normal, diureza se
coifreaza intre 800-2000 ml/24 h. tulburarile de diureza constau din poliuri care defineste
cresterea cantitatii de urina peste 2l/24h. Poliuria poate fi fiziologica la expunerea la frig,
emoii, umezeala, stres, dar poate fi si patologica de cauze renale in cazul colicii renalii al
glomerulonefritelor acute sau in insuficienta renala. Poate fi si extrarenala de cauze
medicamentoase, la administrarea de diuretice, in crizele dureroase de angina pectorala,
in Dz si insipid sau insuficienta cardiaca.
Oliguria defineste un volum de urina intre 500 si 800 ml/24h. Poate fi fiziologica
prin reducerea severa a aportului de apa, dupa transpiratii abundente, dupa febra sau
pierderi mari de lichide prin diaree si varsaturi, De asemenea, poate fi patologica in
insuficienta cardiaca, in colicile renale.
Anuria defineste o tulburare de diureza intotdeauna patologica si consta in
reducerea volumului urinar sub 300 ml/24h. Apare in hipotensiue, in glomerulonefrite
acute si poate fi o anurie reversibila in insuficienta renala acuta si o anurie ireversibila in
insuficienta renala cronica in stadiul final.
O alta tulburare este opsiuria care reprezinta eliminarea intarziata de urina fata de
momentul ingestiei lichidului. In mod normal dupa ingestia de lichide, acestea se elimina
in urmatoarele 4 ore.
Este frceventa in boli endocrine, atunci cand se produce o hipersecretie a
hormonului antidiuretic.
In bolile renale apar si modificari de culoare si aspect ale urinei si constau din:
- Hematurie: prezenta sangelui in urina. Poate fi macroscopica cand se observa cu ochiul
liber sau microscopica. Cauze: bolile hematologice ca leucemiile. Administrarea de
citostatice si anticoagulante, boli renale (glomerulonefrite acute si cronice, TBC renala,
litiaza renala, traumatisme si infectii renale, adenomul si cancerul de prostat, tumorile
renale), bolile infectioase (scarlatina, rujeola, etc)
- Piurie: prezenta de puroi in urina. Se considera atunci cand leucocitele depasesc 100.000
la litrul de urina. Cauze: TBc renala, neoplasm, litiaza suprafinfectata, cistita, prostatite
- Proteinuria: eliminarea de proteine in urina
- Lipuria: defineste eliminarea de grasimi in urina, grasimi care pot avea ca sursa fie
sangele, fie rezultate ale afectiunilor hepatice, pancreatite, etc.
- Edemul renal: crestere a lichidului din spatiile intercelulalre care coexista cu o boala
renala. Debuteaza de regula la pleoape, in special in nefrite, apare dimineata si ulterior se
extinde la fata, maleole, coapse, etc. Este un edem moale, alb, lasa godeu la compresiune,
pielea este palida, lucioasa si subtiata. In stadiile avansate de boala, edemul se
generalizeaza producand anasarca, care afecteaza si viscerele cum ar fi laringele,
plamnul, retina, etc.
Se bazeaza pe numeroase metode de explorare renala. Cele mai uzuale sunt:
- Examenul urinei: cea mai simpla si veche metoda de explorare a rinichiului si care
incepe cu examenul macroscopic al urinei apreciindu-se:
Culoarea urinei care trebuie sa fie galben – pai, devine rosie in hematurie.
Mirosul urinei – poate fi amoniacal in infectii; miros mere acre in Dz
Reactia urinei – normal are reactive acida, pH-ul se inscribe intre 5.8 – 8
Densitatea urinei se apreciaza cu urodensiometrul. Densitate normal 1012-1022, poate fi
scazuta in hipostenurie si crescuta in hiperstenurie.
Dozarea proteinelor (normal sunt absente); glucoza, pigmenti; saruri biliare. Se
efectueaza cu hartiile test impregnate cu indicatori.
Examenul macroscopic este urmat de examinare microscopica, care defineste sedimentul
urinar.
Acest examen se efectueaza pe urina proaspat recoltata, de preferinta urina de
dimineata, iar studiul se efectueaza pe sedimentul rezultat prin centrifugarea urinei, cu
examen intre lama si lamella (fara colorare).
Studiul sedimentului urinar arata eliminarewa de origine celulara precum
hematiile, leucocitele, epiteliile dar si cristalele, cilindrii si microbii prezenti.
In al treilea rand, functia renala se apreciaza si prin determinarea concentratiei din
sange a principalelor produse azotate: acid uric, uree, creatinina.
Acidul uric: normal in plasma 3.5-8 mg%. Valori crescute: sunt prezente in
afectiune renala si in afectiuni extrarenale precum guta, pneumonia, leucemiile, etc.
Uree (20-40 mg%): valoarea variaza in raport cu ingestia de protein si cu diureza.
Ureea creste ca valoarea in oliguria si in regimurile bogate in proteine.
Creatinina (concentratia serica normal 0.6-1.8 mg%. Valorile nu sunt influentate
de aportul alimentar/diureza.
Acest test este considerat ca fiind cel mai fidel in afcetiunile renale.
- Afectiunile renale sunt studiate si prin explorarea radiologica care consta, in principal, in
radiografia renal ape gol numit astfel intrucat nu foloseste substanta de contract si
permite studierea formei si dimensiunilor rinichiului.
- Prin urografie se studiaza modificarile anatomice ale rinichiului si cailor urinare. Se face
prin injectarea substantei de contrast.
- Pielografia ascendenta: se studiaza starea anatomica a cailor excretoare (calice, basinet si
ureter). Utilizata prin introducerea prin sonda ureterala a unei substante iodate de
contrast.
Cea mai utilizata si actuala clasificare imparte bolile renale in:
NEFROPATIILE GLOMERULARE
GLOMERULONEFRITELE
Sunt boli ale parenchimului renal, care afecteaza predilect glomerulul,
caracterizate in special, prin leziuni de tip inflamator, iar dpdv clinic prin edeme, oliguria,
albuminuria, hematuria, HTA, hiperazootemie.
Dupa evolutie sunt afectiuni acute, subactute si cronice.
Dupa extinderea leziunilor sunt forme de boala in focar si forme difuze.
GLOMERULONEFRITA IN FOCAR
Alterarea functiei renale este ireversibila, se distrug un numar mare de nefroni.
Circumstante de aparitie:
- Afectiuni care distrug parenchimul renal
- Glomerulonefrite
- Pielonefrite
Factori favorizanti:
- Dieta inadecvata: nu beau apa, consuma multa sare, aport mare de proteine
- Efort fizic intens
- Medicatie nefrotoxica (toxica pentru nefroni)
- Hipovolemii cauzate de aport mare de diuretice, varsaturi, diaree
- Hipertensiune
- Insuficienta cardiaca
Manifestari de dependenta:
- Sistem nervos: schimbari de comportament, nivel de constienta afectat, astenie, cefalee,
parestezii, convulsii, coma, crampe musculare
- Cardiovascular: HTA, pericardite, edeme, aritmii
- Osos: dureri articulare, osoase, calcifieri osoase, deformari osoase, fracturi
- Tulburari digestive: greata, varsaturi, hemoragie digestiva superioara (hematemeza),
gastrite, stomatite, tulburari de tranzit
- Respiratorii: Cheyne-Stokes sunt respiratii care treptat devin mai rapide si mai profunde
decat normal, iar apoi mai lente, in decurs de 30-170 secunde, si alterneaza cu perioade
de 20-60 secunde de apnee. Kussmaul este o forma de hiperventilatie, respiratie care
este crescuta peste frecventa normala
- Tulburari metabolice: hiperlipidemie, hiperlipoproteinemie, scaderea tolerantei la
glucide
- Tegumente: prurit pe timpul noptii, grataj, leziuni tegumentare, descuamari
- Tulburari hematologice: anemie
TBC RENALA
1. Hematuria poate fi uneori primul simptom al TBC care apare brusc si dispare
spontan, este asemanator cu hematuria neoplazica (din cancerul renal) si este o
hematurie nedureroasa.
2. Cistita este simptomul cel mai frecvent care poate merge de la o simpla
polakiurie, de regula nocturna, pana la forma de boala manifestata prin nicturie
continua si dureroasa, cu senzatie de arsura la trecerea urinei.
3. Piuria reprezinta simptomul esential al TBCr. Un caracter important al piuriei din
TBC consta in aceea ca urina isi pastreaza aciditatea.
4. Durerile lomabre care reprezinta in fapt un simptom al majoritatii afectiunilor
renale, deci nu este specific TBC. Aceste dureri se manifesta sub forma de
apasare lombara care pot evolua pana sub forma de colica uni sau bilaterala.
5. Mai rar in TBC, dar care poate fi un simptom esential este poliuria asociata
frecvent cu piuria.
2. Tratamentul chirurgical: atunci cand leziunile distructive sunt intinse, dar cand rinichiul
opus celui bolnav este normal functional, cand starea generala a bolanvului este buna se
practica nefrectomia (se scoate rinichiul).
LITIAZA RENALA
Reprezinta o afectiune caracterizata prin formarea de concretiuni sau calculi care
provin din elemente normale sau patologice existente in urina, elemente care in conditii
normale sunt mentinute in solutii, adica dizolvate in urina.
Etiologia calculozei nu se cunoaste. Se cunosc insa o serie de conditii care
faciliteaza producerea bolii precum:
1. Prezenta in urina in exces a unor substante care cristalizeaza precum acidul uric,
acid oxalic, urati, etc.
2. Conditii renale care favorizeaza cristalizarea acestor substante precum oliguria,
staza urinara, adenom de prostata, etc.
3. Hipovitaminoza A care are rol de protejare privind formarea de calculi.
Compozitia chimica a calculilor este diversa si consta din fosfatul de calciu care
determina formarea calculilor fosfatici care se prezinta ca formatiuni neregulate, fiabile,
de culoare alb murdara.
Acidul oxalic si oxalatul de Ca care determina calculii oxalici, formatiuni
neregulate dure de culoare bruna sau neagra.
Acidul uric sau uratii de Ca si Na care formeaza calculii urici, formatiuni rotunde
neregulate si netede.
Se cunosc si calculi cu prezenta rara cum sunt cei medicamentosi, asa numitii
calculi sulfamidici.
Cand dimensiunea calculilor este foarte mica poarta numele de nisip, iar cand
depasesc 2mm definesc calculul.
Simptomatologie:
1. Cea mai caracteristica manifestare clinica este durerea litiazica manifestata sub forma de
colica nefretica.
In forma clasica, durerea incepe in regiunea lombara de partea bolnava, iradiaza
de-a lungul ureterului pana in hipogastru. De aici, se extinde durerea la vezica urinara,
testicul sau vulva pana pe fata anterioara a coapsei.
Uneori, durerea se percepe pe fata anterioara a abdomenului, ceea ce determina un
diagnostic gresit de colecistita acuta.
Colica renala, este determinata de un spasm provocat prin actiunea iritanta a
calculului, spasm produs la nivelul musculaturii cailor urinare.
Durata crizei este de la cateva ore pana la cateva zile. Durerile au in mod normal
un caracter intermitent cu revenire dupa efort sau socuri.
Calculii minusculi cei mai frecventi sunt cei mai durerosi, prin mobilizarea lor
irita mucoasa. Calculii mari nu dau dureri sub forma de colica, ei produc o durere
lombara surda.
2. Hematuria care apare de regula dupa eforturi fizice si dispare in repaus, ceea ce
reprezinta o caracteristica a acestei boli.
3. Se inscriu si semnele de infectie urinara intrucat calculii prin staza urinara pe care o
produc favorizeaza aparitia infectiei aparatului urinar.
4. In aceasta afectiune apar tulburari de mctiune constand in special in polakiurie dureroasa.
Diagnosticul pozitiv de litiaza renala se pune in primul rand pe aspectul clinic
bazat pe durere, insotita de hematurie, tulburari de mictiune, subfebrilitate. Se bazeaza pe
examenul radiologic care consta in radiografia simpla, dar si pe metodele moderne de
RMN, CT, etc.
Tratamentul vizeaza 2 obiective importante:
1. Tratamentul colicii practica cu antispastice (Papaverina sau Drotaverina), Atropina, iar ca
analgezice se merge pana la Mialgin
2. Mobilizarea si eliminarea calculilor prin ingerarea pe stomacul gol a 1-1.5l de lichid. Se
administreaza medicatia litica Rovatinex, Cistenal, Covalitin