.

t Petre Buneci Bogdan Gdlculescu

ia, $tefan Dumitrache Cristian Moqneanu

o&.EnNUL qAven e&JL@& Be.g*.&ets[

@&DE& @F THE BASSA&EENEN 6HNVEN^&Y

Lucrarea este editati cu sprijinul esenlial al Dr. Ec. Ilie Ionel Ciuclea,
Pregedinte al Grupului Industrial SUPERCOM SA Bucuregti, care consideri ci
sinteza aspirafiei suflehrlui national constituie unul dintre sentimentele cele
mai addnci, fiind ca iubirea pimantului in care a vizut lumina zilei qi
reprezentAnd iubirea trecutului istoric, fdri de care nu existi iubirea de Jari, iar
patria este sfdnti gi scumpe ca $i mama.
 il

,:
i Cuprins

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei

Ordinul Cavalerilor Basarabi = Order ofthe Bassarabian Chivalry / Cuvint-inainte
Petre Buneci, Bogdan Galculescu, 9tefan Dumitrache, Cristian Motneanu. -
l. Argument, De ce Ordinul Cavalerilor Basarabi? 10
Bucuretti : Neverland, 2020
Contrine bibliografie
ISBN 978-605-9018-19-4 2. Despre cavaleri gi ordinele cavalero-iniliatice din Dacia.......................17
2.1. Despre originea cavalerilor ....................-....-..-t7
I. Buneci, Petre
II. Gilculescu, Bogdan
2.2. Ordinele Cavalere$ti..................... ........................20
III. Dumitrache, $tefan 2.3. Cultul ,,Cavalerului Danubian" (Dac) $i al ,,Cavalerului
IV. Motneanu, Cristian ....................................20

94
2.4. Ritualuri de iniliere.................. ............................23
2.5. Pegtele - simbol de recunoagtere al inifiafilor in ordinui
Cavalerilor Daci.. ............................27
2.6. Cavalerii Danubieni - cult secret! ............_.............28
2.7. Burebista -- Mare Maestru al Ordinului Cavalerilor
Danubieni? .......... ...................29
2.8. Cavalerii daci pe Columna lui Traian? 31
Toate drepturile rezervate. Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio
componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise, sub nicio forml 2.9. Ordinul Cabiri1or............... . ,.,.............. 3 3
ti prin niciun mijloc, electronic sau mecanig inclusiv fotocopiere, inre-
gistrare sau prin orice sistem de stocare a informaliei liri permi-
siunea editorului. 3. Aseminiri intre Ordinul Templierilor gi ,,Ordinele"
Editie publicate de Editura NEVERLAND cavalero-inilialice din Dacia ............ ..................,,..,....39
copyright @ 2020
4. Mentionarea rominilor la Prima Cruciadi (1095-1099).......................45

5. Originea Templieri a lui Radu Negru Yodi gi intemeierea tirii

: 55
5.1. Documentele de la Vatican despre Radu Negru gi inaintagu.l
sau .................................... 55

Cuprins l5

n.
 5.2. Gilbert de Duyen gi Radu Negru Vodi............................................ 61
Cuv6nt-inainte
5.3.NegruVodigianul1215........... ..........................63
5.4. Doyezi ale existen{ei Basarabilor inainte de anul 1300.................. 67
5.5. Radu Negru Vodi, Litovoi gi Consiliul de la Lyon......................... 68 Preocuparea romAnilor pentru istorie a existat tot timPul nu pentu
5.6. Motivele descilecdrii lui Radu Negru Vodi. la anul 1290..............70 faptul ci ar fi insemnat cea mai frumoasi poveste, ci in general noi ca popor
5.7. Dovezi ale descilecatului lui Radu Negru Vodi la Anul 1290 am fost preocupali tot timpul de identitatea noastri.
gi intemeierea Jirii Romineqti........ ..................7 4 Aceasd identitate a romanilor nu a apirut spora&c ci ea s-a sedimentat
5.8. in loc de concluzie - reconstituirea unei pagini de istorie.............89 in decursul timpului, in care, inc6 de la inceputurile preistorice, ffecdnd pe la
traco-geli, combinalia cu elementul romanic qi cu unele influenle slave, a dii-
6. Mormintul lui Radu Negru Vodi din Biserica Sfintul Nicolae, nuit de-a lungul timpului in acest spaliu carpato-danubiano-pontic, ducind
Curtea de Argeg. ............................... 92 in final la ceea ce este astezi poporul romin gi Romdnia.
Nu o si discutim acum despre numele Poporului nostru, care cel mai
7. Ivanco Basarab / Basarab cel Mare (l3l5ll320?- 1352)....................... 106 vechi este de vlah cu diferite variarie (blac, vlah, valah, voloh, olah) 9i at cel
106 de romAn, care in final inseamni acelagi lucru, adici oameni care se trag de la
7.2. Care este adevdratul nume al lui Basarab?............... 110 Roma qi vorbesc o limbd latind.
7.3. Rela{iile cu vecinii....................... 116 Este important de gtiut cum au aperut acesle ,,ldri RomAnetti", in tot
arealul carpato-danubiano-pontic, ajungand in fi-nal ?erra Romana.
in lucrarea de fali nu am ciutat se rAticim in haosul aminuntelor ci am
8. Heraldica firii Rominegti........ I J-1
incercat se descoperim lucruri sau evenimente cu desivdrgire noi, care pini
Listi cu descrierea gi sursa imaginilor.................... la urmi pot da originalitate $i cunoa$tere.
148
Rolul nostru in aceasti lucrare a fost se stabilim unele puncte principale
Bibliografie a unor evenimente istorice ce nu au fost cunoscute indeaproape pini in
15i
prezent $i care pini la urmi au dus la dezvoltarea ti evolulia populatiei ce a
triit pe aceste meleaguri.
$tim ci noi ca popor venim de departe, chiar inainte de populaliile
traco-ilirice, urmnnd cele geto-dacice 9i probabil o influenli insemnati din
partea gcililor, insd dezvoltarea noastri nu a fost una liniltiti $i normale.
Din pdcate a$a cum arita $i Dumitru Drighicescu in ltcrarea Din
psihologia poporului romkn, ,,inJluenla ce a avut asupra-ne situafia noastrd.
geografico-sociald de popor neo-latin, asezat pe frontiere a doud lumi Si a doud
civilizalii atdt de deosebite: lumea orientald mahometand pi lumea occidentald
creStind". Studierea mai mult documente in ultimul timp dovedesc faptul ci

6 i Ordinul Cavalerilor Basarabi Cuvant-inainte | 7

rl

: din care s-au tras conducetorii romani ce au format ulterior cea mai intinsd
,:
dinastie de voievozi ai lirii RomAnegti. Ca un argument in plus este 2. Despre cavaleri gi ordinele cavalero-inifiatice
denumirea data, peste timp, la anul !M\ de tn cronicar grec, lui Vlad din Dacia
Dracul. Acesta il numea pe fiul marelui Mircea, Wad Sarabi;
) Din simbolistica pietrei tombale a lui Negru Vodi gi a podoabelor
gisite in mormAnt, rezulta clar ca Radu Negru Vodi era gi cavaler gi mare 2.1. Despre originea cavalerilor

initiat nu doar un simplu conducitor.

O teorie inediti gi bazati pe argumente qtiinfifice, ne spune ci originea
cavalerilor este pelasgd. Dar cine au fost acegti pelasgi? Degi se vorbeqte destul
de pufln despre ei, au fost cei care au dat na$tere primului mare imperiu al
omenirii, iar mirturiile in acest sens sunt de netigiduit. Lucrul acesta este
recunoscut de faraonii egipteni gi chiar de izvoarele grecetti antice. Pelasgii au
fost primii legiuitori ai lumii, iar conducetorii lor au fost euxemerizafi
ulterior, devenind zeitili ale altor civilizalii. Grecii recunosc ci legile, o parte
a Panteonului de zeiteli Ei chiar multe obiceiuri sunt luate de la pelasgi.
Acettia aveau capitala sau centrul politic in zona spaliului carpato-
danubiano-pontic (identificat cu Hiperboreea), deoarece era zona cea mai
fertili gi mai propice pentru dezvoltare economici, culturali sau religioasi la
fel cum s-a intamplat $i cu ciyilizalia construiti pe cursul Nilului. Ei sunt
identificali in unele scrieri cu enigmaticele popoare ale mirilor. in prezent
grecii recunosc ci fundamentele lor sunt flcute pe perceptele pelasge,
popoarele balcanice cum ar fi albanezii qi-i revendici ca strimosi direcJi. in
ceea ce ne privegte, avem dovezi clare cl pelasgii sunt strimo$i ai dacilor, insi
e greu de identificat daci dacii reprezinti o transformare directl peste secole
a pelasgilor sau s-au format prin contopirea unor triburi cu acegtia. Cert este
ci partea de mitologie, tradilii, obiceiuri mo$tenite din wemuri imemoriale,
in spaliul lerii noastre sunt conservate cel mai bine din tot arealul cunoscut cA
s-au intins pelasgii. Acest lucru este de netigiduit, iar argumente avem din
mai multe surse care se intrepitrund cum ar fi arheologie, de simbolistici,
tradifii, obiceiuri populare, basme, mituri etc. Pelasgii erau cunosculi $i cu
denumirea de hiperboreeni, iar o dovadi in plus a legiturii directe dintre daci

16 | Ordinul Cavalerilor Basarabi Despre cavaleri gi ordinele cavalero-iniliatice din Dacia | 17

1.r,_*, - --
 $i pelasgi este date chiar de poetu.l Ovidiusl3, cel exilat la Constanfa, care
{hcAnd referire la cetele de daci rdzboinici ii numea pe acegtia hiperboreeni.
Grecii cei vechi, dupi cum aflam din Iliada lui Homer, nu aveau cildreli.
,,Insd locuitorii din partea de nord a Greciei, anume Tesalienii ne apar ca cea
dintAi naliune in Europa, cafe a evut o cavalerie de rasboiu bine organizatd.
tntreg poporul Tesaliei era de nalionalitate pelasgd ti laira lor se numia odatd
Pelasgia\a. Mai aflim, de asemenea, cA din punct de yedere al instanlei
militare, infiinlarea gi organizarea cavaleriei de rdzbo| atdt la Greci, Romani
sau la Egipteni era tot de origine pelasge.
trupi de cavalerie de rizboi era compusi din 300 de
La romani, cea dintdi
soldafi formati din cei mai insdriti cetdleni (patricleni), acegtia numindu-se
,,Celeres" (cuvint de origine pelasgd dupi cum susline Densugianu) cuvAnt
din care derivi cuvintul .Cdld.raSi"ts. Dupi cum Herodot ne spune, la
Egipteni, cea dintai clasd a ostagilor se numea ,,Calasiries", iar un corp din
1000 de soldali din acegtia se aflau in garda personali a faraonilor egipteni.
Cuvantul ,,Calasiries" a fost transmis printr-o fintind greceasci, qi core-
spunde cu latinul arhatc ,,Celeres" 9i cu o formi anticd rom6neascd. de ,,CdluSeri"
sa:.r ,,CdldraSi". Pronunlia cuvdntului ,,Celeres" era ,,Kelereq" la romani,
pentru ci la acegtialitera,,C" reprezenta sunetul ,,k"r6.
in ceea ce prive$te partea medievali a istoriei poporului romin, pAni in
secolul XVI, institulia ciliragilor em una foarte importante care lacea
t3 Cf.
N.Lasat, Otidiu, othul ti poetul Ed. Dacia, Ctuj, 1971, pp. 14-19. Publius Ovidius
Na$o (20 matie,43 i.Hr., Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila - d. 17 d. Hr., Tomis, azi
Constanfa) a fost un poet roman care a trlit in timpul domniei lui Augustus. A fost
contemporan cu Virgjl ti Ho4ius, iar toli trei au fost numili poeli canonici ai literaturii latine.
Savantul imperial Quintilian l-a considerat ultimul dintre elegigtii ai scriedlor latine despre
iubire. De$i Ovidiu s-a bucurat de o popularitate enorme in timpul vielii sale, imperatul
Augustus l-a alungat Ia provincia indepirtati de pe firmul Marii Neagre, unde a ri.mas pAni Ia
moarteasa.
ra
N. Densutianu, op. ctt, p. XIIV.
ts
lbidem.
t6
lbid.em,p.XLY.
1B I Ordinul Cavalerilor Basarabi
'4 rw4r4ry\ --., ,.;r.,,IF. ..i
diferenla fali de alte popoare in ceea ce prive$te modul cum romenii tratau
rdzboiul. Acest lucru se manifesta prin faptul ci in loc de a ridica inaintea
tdtarilor gi turcilor obstacole artificiale, cum ar fi construcliile de pdmint de
exemplu ziduri, ce se opuneau acestora, puneau in prima linie cavalerialT.
Despre modul cum erau imbricaJi cavalerii moldoveni, Arhiepiscopul
Varenliu ipi noteazi ce purtau o pelerini alba, iar pe dedesubt, ca armurd, o
haini scurte de in, umpluti cu bumbac in grosime de trei-patru degete mai
ales in partea umerilor pAni inspre coate $i cusute cu gireturi dese la distanld
de un deget gi jumetate, incat sabia nu putea pitrunde. Cu alte cuvinte, haina
cavalerilor moldoveni era, de fapt, o tunici de rezboi cusute cu ceprazuri,
aceasta fiind purtati chiar qi de domnii rominirs. Vegmintele cavalerilor
antici, cu origine pelasge, respandifi din Grecia pdni in Egipt, aga cum ne
spune Herodot, erau ve$minte de in ornate cu tireturi pe golduri cu denumire
de Calasires, iar peste acestea purtau o mantie de lini de culoare albire.
Aceastd aseminare izbitoare prezinti inci o dovadi in plus a conti-
nuitelii Pelasge-Daco-Romdno in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic. Nu
gregim daci afirmim ci inceputurile cayalerismului i$i au origini tot in acest
spatiu.
De asemenea, tot in evul mediu mijlociu, cavalerii formau o clas6
militari, formati din cei mai distingi gi mai bogati dintre boierii gi liranii
liberi proprietari de pimAnt, mai ales ci acegia igi Permiteau si aibi Ei cai.
Caracterul cavalerilor este unul mult mai vechi insi 9i nu derivi din dreptul
feudal cum s-ar crede, ci mai degrabi din punct de vedere a amplasamentului
geografic. Romenii dintotdeauna au fost a$ezali in calea marilor invazii qi au
fost nevoifi, ca pentru a ddinui etnic $i politic in tot cursul evului mediu
mijlociu, si consolideze instituliile militare mo$tenite de la strimogii lor,
institulii care au avut continuitate, lucru care a Iicut ca de-a lungul timpului
Cavaleria si primeasci un caracter desivirgit. Acest lucru este interit $i de
Palu Joviu care afirme ce h romeni s-au pestrat anumite moravuri gi legi din
)i lbidem.
tB
Ibidem,p.XLY.
te
lbidem,p.XLv.
Despre cavaleri ;i ordinele cavalero-iniliatice din Dacia 119
 viala publici $i privatd a romanilor,u. ir.r secolul XVI cavaleria Jirilor
Romdne era vestiti gi cunoscute ca o institulie militari puternici in
Germania, Ungaria, Polonia gi Turcia. Plugari care la nevoie se transformau
in soldali, nu reprezinti un lucru nou, el fiind obicei moqtenit de la Daci.
2.2. Ordinele Cavaleregti
Nu putem afirma ci primele ordine cavaleregti s-au infiinfat pe actualul
teritoriu al 1i.rii noastre, dar ceea ce putem afirma, cu certitudine, este ci. qi la
noi au existat Si cd au avut un caracter ini{iatic gi esoteric, iar partea de
simbolistici gi de Mistere le-au fost transmise mai departe gi ulterior s-au
regesit in ordinele cavalere$ti cregtine sau chiar in societatile secrete sau
discrete. Cu siguranli la inceput a existat un singur cult sau ordin care de-a
lungul timpului s-a impArfit, adoptind anumite caracteristici in funcfie de
zona geografici gi de influen{ele primite din exterior. in linii mari, au existat
trei ordine iniliatice, derivate din acelagi trunchi, care au avut caracteristici
aseminitoare, dar care totugi nu au fost una gi aceeagi entitate, de-a lungul
timpului au fost confundate. Acestea au fost Cabirii, Cavalerii Danubiei
(Daci) sau Cavalerii Traci. Concret, elementele care au aparlinut acestor
culturi gi care s-au propagat de-a lungul timpului au fost legate de ritualul
de iniliere, dejurimint, simboluri gi semne de recunoagtere.
2.3. Cultul ,,Cavalerului Danubian" (Dac) qi al ,,Cavalerului Trac"
Cultul Cavalerului Cavalerului Danubian este unul dintre cele mai
enigmatice ,,manifestiri" atat din istoria antici a poporului nostru cat gi din
cea universali. Acest lucru se datoreazi faptului cd nu avem nici o dovadi
scrisi a vreunui scrib antic, iar dovezile apar pe anumite obiecte de cult din
piatri, marmurd sau plumb descoperit€ pAni in prezent. Cultul i$i incepe
existenla undeva in secolul I i.Hr. Ei se va intinde p6.ni in secolul IV d. Hr.
za
Ibidem, p. XLYI.
20 ] Ordinul Cavalerilor Basarabi
Cdnd, sub o anumiti formi, credemci a fost inglobat in manifestirile
creqtine. Cultul in sine este unul iniliatic, secret, militar, spiritual 9i religios.
Partea religioasi iqi are clar originea in religia zamolxiand dar nu se poate
confunda cu aceasta deoarece adeplii lui Zamolxe nu aveau obiceiul si faci
reprezentdri pe plicu{e votive ci totul la ei se transmitea verbal. Se cunoa$te
ce Ia ace$tia legile erau cantate in cetate pentru a fi invilate $i transmise pe
cale orali din generalie in generalie. Din Dacia, Cultul se va extinde pe o arie
geografici foarte mare gi va cuprinde provincia Tracia 9i sud-estul
Macedoniei. ,,CunoaSterea acestui cult se rezuma in prezent la studierea Si
interpretarea a circa 226 de rePrezentdri ale zeilor intruchipali pe tdblilele de
piatra (114), de metal (95), de teracota (4) Si pietre gravate (1j). Nu s-a pdnrat
niciun fel de menliune literard in privinfa cultului si niciun fel de inscriplie
care sd-i mentioneze numele. in Sapte cazuri se inthlnesc pe reliefuri dedicate
acestor zei scurte tnscriptii prezentate sub forma unor tiptograme erccutate cu
prin deteriorare, complet indescifrabile'2t.
caractere grecetti, texte devenite
Cultul a fost €unoscut cu mai multe dent[.miri' Eqvitum Danuvinorum,
Cavaler Danubian, CavaleruI Dac sat Cavalerul Libertdlii $i este asociat in
congtiinla colectivi cu un cult nord dunirean. Spre deosebire de Cavalerul
Danubian, Catalerul Trac esle plasat la sud de Dunire $i este un personaj
care apare in diverse ipostaze iconografice dar de fiecare dati sub chip de
cilire1". Pe lingi aceasti impirJire geografici, diferenfierea se poate face 9i
pe alte doui criterii: fi anume, simbolistica - care apare pe descoperirile
arheologice cit gi materialul din care acestea sunt confecfonate.
Daci ne referim la Cavalerul Trac, pe plicufele descoperite este
reprezentat un singur cavaler gi in alte ipostaze un cavaler gi o zeitate, iar
materialul din care sunt construite pleculele este piatra sau plumbul. Zonele
unde au fost descoperite aceste plicule sunt in Dacia, Moesia Inferioari qi
Superioari, precum gi in toati zona balcanici.
Bucuretti,2004, p.86.
']' P. $teffnescu, -ErAme ale istoiei romAne, vol. 2, Ed. Vestala,
rz Ambele denumiri, Cavaleri Damrbieni - C,lirefii Danubieni (la plural) sunt corecte,
asemenea Cavalerul Trac Cilerepl ttac.
Despre cavaleri ;i ordinele cavalero-inifiatice din Dacia | 2l
il

stepanirea romantr2'. Diferenla intre cele doui culte este legati gi de inca-
drarea in timp.

llraginea I
Clralerul 'Irac $ reila Cybete, Reliel irr
::rarmuri de la 'lbmis

Daci ne referim la Cavalerul Dac, acesta are ca simbolistici principali o

[iad6: O zeitate frontate de doi cavaleri, iar materialul din care au fost con-
feclionate este marmura sau plumbul, iar rdspAndirea geografici. de inceput a
fost in Dacia gi Panonia23, De asemenea, de-a lungul timpului au existat mai
multe incadriri gi asocieri ale acestor culturi. Unul din acestea ne spune cd
Ordinul Cavalerului Dac este unul pi acelaqi cu cel al Cabiriilofa, au fost
asociali cu,,Dioscurii" la greci, un fel de protectori ai cordbierilor25. De ase-
menea, Cavalerul Danubian ar putea reprezenta o contopire intre ,,Cultul lui
Mitras" gi ,,Cavalerul Trac"26 cate reprezenta o divinitate pastorali., ar fi putut
fi un cult de inspiralie al credinlelor geto-dacilor care au fost influeniate de
Astfel ci despre Cultul Cavalerului Danubian avem informalii ci i;i are
inceputul ln sec I i.Hr $i se prelunge$te pini undeva in secolul IV d. Hr.
Despre Cavalerul Trac, care avea funclia de zeitate supremi a cultului solar,
zeu unic traco-roman, acesta este anterior Cavalerului Dac 9i igi va pierde
originile mult mai tArziu, cind va fi identificat cu SfAntul Gheorghe'8.
2.4. Ritualuri de iniliere

23
Inainte de a deveni Cavaleri ai Libertdfii neofilii trebuiau si treacd unele
M.H.Vastnc^, CAteva cohsideralii cu ptirire la Cultul Cavaletilor Danubieni. Chsifcdi,
in ,,Analele Banatului, S. N., Arheologie- Istorie", XV, 2007, p. 131-134. teste iar examenul final se didea intr-o zoni muntoase unde ace$tia urmau

'?4
T. Antonescu, Crltul cabirilor ifl Dacia, B\cureiti, 1889, p. 89. un ritual de purificare gi rena$tere spirituali. Dupi cum se poate observa din
25
J. Hampel, Lovas istensegek dunaideki antik emlekeken, A.tcheologiai Ertesito, XXIII,
1903, p.305-365.
'??
F. Cumont, Nofe sur bas-rclieJ de la Moesie InJerieurc, BATH,7896, p 11,
26
M. Oprea, Cavalerul Trac, in ,,ALAR', nr. 180,2016,p.32. 23
lbidem.

22 | Ordinul Cavalerilor Basarabi Despre cavaleri 9i ordinele cavalero-iniliatice din Dacia 123

1;*-- -rn@qvT;;F?r tfr# a

Lil

bazoreliefurile rirnase, profanul era inghilt de un dragon sau balaur. Un influenfi a raliunii (Soarele) 9i a imaginafiei (Luna). Cu alte cuvinte: Soare
Cavaler al Ordinului sosea $i invingea balaurul iar scoaterea iniliatului din - Luna - ,,Cel care consacri", inseamni de fapt ra{iune - materi€ -
burta Balaurului?t (care era intruchiparea riul) simboliza invierea acestuia con$tiinfi - din care rezulti suflet, trup gi spirit. Cele trei elemente fac un
care devenea unul dintre membrii acestui ordin fiind purificat, lesand intreg gi reprezinti UNITATEA (cifra unu in numerologie) - firi cele trei
deoparte lumea tenebrelor din care a ficut parte panA atunci fiind pregetit de elemente omul nu este un intreg. Acest principiu este destul de vechi, el
o noui viati pe calea luminii. in rindurile acestor cavaleri erau primite gisindu-se in credinfe ancestrale qi mai ales in Cregtinism, in ,,Principiul
numai persoanele de singe nobil, deoarece meseria nobililor era rizboiul, ei Trinititii" (Sfinta Treime). De asemenea, cunoa$tem ci cei doi cavaleri,
fiind elita 1arii. Membrii ordinului erau, in funclie de grad, impdrfili in doud au denumirea de c ei d.oi Zamolxis, simbol al libertilii.
categorii: Cavaleri gi Acolili (Persoane de rang inferior), iar gradele in care
Imaginea 3
erau iniliali erau in numi.r de Lrei: Rcproducere
F Gradul l: Aries -,,berbec" (Acolit); {eculn in ard
YGrudrl?: miles - ,,solilat" (Acolit); 2013 dupi o
votili dir
pl5culn
)Gradul3: leo - ,,leu" (Cavaler). plunb specifici
Reprezentirile arheologice (tnb[{e, buce}i de vase) legate de Cultul "Cultului

Cavalerilor Danubieni, in majoritatea 1or, au in scena centrali desenul ,,Marii Danulricni"

Zeite", primind omagile a doi Zei Cavaleri afla{i in pozilie afrontati. Sub caii
sinboluri de coll
Cavalerilor se gdseau cei invingi, acest lucru simbolizind triumful binelui
asupra r6ului sau triumful luminii asupra intunericului3o. in jurul acestei
scene cu caracter marfial, in registrele secundare, sunt diferite simboluri de
cult, zoomorfe: berbecul, taurul, leul, corbul, lulturul, cocogul, garpele, mai
ales pegtele. in registrele superioare sunt reprezentate gi divinitilile solare
caracteristice acestui cult: Soarele, Luna gi Luceferii care sunt asociali cu cele
trei personaje. Divinitatea lnconjurati de cei doi cavaleri in strinsi inunele reprezentiri, Cd.ldrelii daci apar alerg6,nd, {hcind un semn
legituri cu Soarele, Luna, Luceferii de pe fundal, poate fi asociati cu ceea caracteristic, cu bralul drept ridicat deasupra capulu| Acest semn este
ce vede prima oari un iniliat, adici: Soarele, Luna gi pe cel care ll consacri, cunoscut in literatura de specialitate drepl ,,benedictio latina". Romulus
pe Maestru (sau Mare Maestru) ca reprezentant direct aI Divinitifii. Acest Vulcinescu, analizind chestiunea modului in care este figurati mdna unor
lucru se face dupi ce, in prealabil, candidatul face cilitoriile iniliatice. personaje mitice, afirma cd:. ,,La tnceputul erei noastre figurarea mAinii revine
Care €ste relafia simbolici? Soarele rcprezinta rafiunea care lumineazi tn preocupdrile mesteSugailor locali pe una din liniile tradiSiei geto-dace, aceea

mint€a, Luna este imaginalia care di veEmi'nt Ei formi ideilor, iar ,,cel care a integrdrii mAinilor in corpul fgurii umane. Acesta este cazul pldcilor votive
consacri" simbolizeazi principiul conttient care se lumineazl sub dubla sau al monumentelor funerare cu imaginea <cavalerului trac> sau a <cava-
t.
leril or danubieni >'8
2' C. Iconomu, C. Chftia., Contribulii la iconografa Canietilot danubieni in Dobrogea
(II), in,,ArhMold", XXVII, 2004 (2005), p. 84. 3r R. Vulcenescu, Figurarea mAi ii in orltafiefitica in
PoPulard romAnd, ,,Revista de
30
lbidem,p.85. Etnograffe gi Folclor", Tomul IX, nr. 3, Bucuregti, 1964, p. 36.

24 | Ordinul Cavalerilor Basarabi Despre cavaleri 9i ordinele cavalero-inifiatice din Dacia ] 25

\"r
 2.5. Pegtele - simbol de recunoa$tere al iniliafilor in ordinul
Cavalerilor Daci

Unul dintre simbolurile de recunoaqtere al inilialilor intre ei in lumea

profani este pe$tele. Acesta se gisea sub formi de medalion purtat la gAt sau
pe diverse amulete din piatre sau plumb, pe care cei din ordin le aveau la ei.
Pe$tele era un simbol al ofrandei aduse ,,Marii Zei1e" sau ,,Zeilei MamA",
divinitate care era veneratd pe teritoriul Daciei cu 5000 de ani i. Hr. Cel mai
bun exemplu poate fi dat de simbolistica aferenti pliculelor din lut
descoperite la Tdrtiria3T. Cunoaqtem ci pegtele pus pe o masi' simbolizeazi
scena banchetului sacru a oferirii ofrandei, Una dintre caracteristicile
uimitoare ale acestui cult este aceea ci iniliatii nu consumau nici un fel de
carne, ci numai pegte, un aliment considerat sacru, care purifica trupul gi
alunga demonii. De asemenea, cunoagtem ci pegtele este unul dintre primele
Imaginea 4 simboluri cre$tine. Iisus le zice apostolilor ,,veniti cu mine Si va voi face
Rilual d. itrili€ru trDdr sc por rMn{ cei doi.!uld da!!bl$i !i "DirtnltNret.
r.rlvn (aNs eniqk l! BclgEd( Cilr.' lluumdiD aelgnd s€rbia pescari de oameni". Simbo\tl pegtelui se afli in strinsi legdturi cu apa vie a
botezului-
Din reprezentdrile de pe pliculele votive se poate observa simbolistica
cifrei trei:
F Expunerile pe plicufe erau ficute in trei planuri: Celest (Ancestral)'
Pimintean gi Subteran3'z;
) Ternplul unde se intilneau iniliafii este reprezentat ca avAnd doar
trei coloane33i
) La Poarta Templului sunt infiligafi trei inifia(i care reprezinti cele
trei grade ale Ordinului. Faptul ca cei trei purtau la ei obiecte diferite este
inci un argument al diferenfierii gradelor in care erau inilia{i3a;
F Triada celor doi Cavaleri Ei a Divinitifii3s;
F Triada Divinitate - Soare - Luni36.

t'z
Imaginea 5
A se vedea imaginea 2. B $i C. Iconomu, C. Chiriac, op. clf., p. 83. Reprczcntarc apegrclui pc o (iblittr sntplgrafe cc
rr A se vedea imaginea 2. A
Si C. Iconomu, C. Chiriac, oP. cit,,p,83. "CtrItul Csvrlerilo. Danublonl"
1a
lbidem.
35
A se vedea Imaginea 28.
'7 H. Harman, Geschichte der SchnJt, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti,
36 2002, p. 20.
A se vedea imaginea 28.

26 I
Ordinul Cavalerilor Basarabi Despre cavaleri 9i ordinele cavalero iniliatice din Dacia | 27

I'

\., -"-.* -ntr$V- .1t27\ ..