UNIVERSITATEA ,,DIMITRIE CANTEMIR” Tg-Mureş

FCULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

STUDIU DE CAZ

studente:
Gliga Ramona
Vaidean Alina
anul II.

2010
 Studiu de caz

I. Istoricul cazului:
A. Date de identificare:
- V. A. are 25 ani , naţionalitate romana, locuieşte în Targu- Jiu;
-a absolvit Facultatea de Stiinte Economice, momentan este somera,
necasatorita;
B. Acuze principale:
- stare de neliniste
- agitatie
- insomnii
- energie scazuta

C. O scurta prezentare a pacientei

Pacienta este necasatorita, are 25 de ani, a mai fost internata la Clinica de
Psihiatrie in anul 2006 sau 2007 – nu mai stie exact si a fost diagnosticata cu depresie.
In prezent, pacienta este internata la Clinica de Psihiatrie si a fost diagnosticata
cu schizofrenie.
Pacienta ne relateaza ca la varsta de 17 ani a facut o febra foarte mare (41 de
grade), ajungand sa creada ca are probleme cu plamanii. Desi medicii au diagnosticat-o
ca fiind sanatoasa, pacienta a continuat sa creada ca are probleme cu plamanii.
Pacienta provine dintr-o familie cu statut socio-economic mediu, locuieste
impreuna cu parintii, de care este foarte atasata, admitand ca nu se poate descurca fara ei,
dar nu doreste sa fie ,,o povara”. V.A. ne relateaza ca la prima internare, parintii au
vizitat-o de 5 sau 6 ori in decursul a 3 saptamani si ca au avut grija de ea. Pacienta mai
are o sora cu 3 ani mai mare, aceasta a vizitat-o doar o data cand a fost internta in 2006 –
2007.
In prezent, parintii au internat-o la Clinica si au vizitat-o doar la inceput, iar sora
niciodata deoarece acesta ,,este casatorita si are copil mic”. Desi este constienta de
situatia ei, pacienta spera sa fie lasata sa plece acasa.
Pacienta afirma ca in liceu i-a placut psihologia, iar in clasa a X-a a avut si ea
de realizat un studiu de caz, dar ,, m-am ferit sa-l fac”. A terminat facultatea de Stiinte
Economice, dar nu se simte in stare sa faca fata unui serviciu.

II. Obiectivile studiului:

- Obtinerea datelor despre istoric

- Testarea nivelului de inteligenta
- Observarea manifestarilor comportamentale
III. Metode folosite

- Interviul
- Observatia spontana
- Testul pentru masurarea inteligentei – Raven Standard

IV. Observatii comportamentale

- Pacienta accepta cu usurinta participarea la interviu si rezolvarea testului

- Are o atitudine cooperanta
- Este comunicativa
- Pacienta se subestimeaza cu usurinta

V. Status mental

- nivel intelectual peste medie (IQ = 111.);

- atenţia centrată pe sine:- imagine de sine (35 pct., stimă de sine înaltă);
- senzaţii corporale.
 S-a administrat bateria de teste Reven Standard în urma căreia a rezultat un
IQ=111 (puncte realizate 48).
J.C. Raven formulează în 1936 principiul “matricelor progresive”, care stă la baza
constituirii testului M.P (s). În 1938 apare prima formă a testului (revizuită pe baza
rezultatelor experimentale, în 1937 şi în 1956). Testul îşi are originea în gândirea
psihologică a lui C.H. Spearman, C. Burt ş.a. şi în teoria psihologiei configuraţioniste (Ge-
staltpsychologie). Deşi datele asupra validităţii conceptuale prezintă unele discordanţe,
majoritatea psihologilor găsesc că testul M.P. standard este puternic saturat în factorul “g” şi
“K:m”. J.C. Raven accentuează că testul propus de el nu măsoară pur şi simplu o
performanţă intelectuală, ci o capacitate generală de organizare a Gestaltului şi de
integrare a relaţiilor. Faptul că rezolvarea corectă a M.P. Raven presupune o bună
performanţă la testul Bender - Gestalt (Bender - Santucci) - probă de structurare perceptiv -
motrică a spaţiului -, arată că perceperea figurilor structurate, adică performanţele vizual-
motrice joacă un rol important în reuşitele la testul Raven. S-ar putea spune că dacă testul
M.P. (s) “măsoară funcţia intelectuală”, atunci realizează acest lucru bazându-se pe
performanţele vizual-motrice. Scorul total la M.P (s) este influenţat pe lângă factorii
amintiţi, de capacitatea inductivă, de înţelegerea relaţiilor spaţiale etc. şi de factori
nonintelectuali de personalitate (temperament, afectivitate, motivaţie etc.)
 Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item constă
dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri (“matrice”), din care lipseşte o
parte (un element). În urma examinării matricei, subiectul trebuie să decidă care este
figura unică (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeaşi planşă sub matrice) potrivită pentru
“încheierea” corectă a matricei. Probele simple sunt grupate în serii de câte 12 matrici,
seriile fiind notate de la “A” la “E”. Fiecare serie dezvoltă o temă diferită (“A” -
stabilitatea de relaţii în structura matricei continue; “B” - analogii între perechile de
figuri ale matricei, “C” - schimbări progresive în figurile matricei; “D” - permutări, adică
grupări de figuri în interiorul matricei; “E” - descompuneri în elemente ale figurilor
matricei). Testul M.P. (s) deşi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor
sale poate evidenţia, în strânsă legătură cu inteligenţa generală, capacitatea de restruc-
turare (mobilitatea - rigiditatea mintală) şi de transfer întrucât subiectul îşi exersează
tehnica de rezolvare în cursul parcurgerii probelor.

VI. Concluzii

- Pacienta este constienta de prezenta bolii, care se manifesta la ea prin depresie,

anxietate, stare de neliniste, agitatie, motivatie si energie scazuta, ruminatii, insomnii,
simptome de tip Parkinson (rigiditate, tremur)

VII. Recomandari

- Psihoterapie cu scopul de a ajuta pacienta sa recunoasca si sa raspunda adecvat

la stimulii inconjuratori, de a imbunatati functionarea pacientei si de a reduce recaderile.
- Tratament medicamentos. Acest tratament cuprinde medicamente autopsihice.
Cele mai frecvente antipsihotice folosite in tratamentul schizofreniei sunt: clazapina,
risperidona, olanzapina.