Sculpturi bucureștene, martore ale clipelor și ale istoriei

de Petre Ghergu

Zilele se succed zgomotos, alert, pline de căldura verii sau de frigul iernilor imaculate,
mohorâte sau dimpotrivă, senine. În această goană zilnică, trăim noi oamenii, bucureșteni sau nu... În
această goană fiecare locuitor al orașului București – căci despre el vom vorbi – trece, de cele mai
multe ori nepăsător, pe lângă monumente de arhitectură, muzee, case memoriale sau... statui.
Având timp, uneori, plimbările prin acest oraș mi-au revelat multe creații plastice, pe care nu
le observasem sau pe care le ''citisem'' vizual rapid, în trecerea mea spre treburile cotidiene. Drumul
spre Universitate sau spre Facultatea de Drept mă făcea să-mi îndrept mereu privirea spre satuile ce
străjuiesc una dintre arterele principale ale orașului. Astfel, am început să le acord o mai mare atenție.
Am simțit nevoia, locuind în acest oraș, să-mi îmbogățesc atât cultura generală – căutând date istorice
despre vremurile când aceste statui au fost inaugurate – cât și cultura artistică – prin studiul
perioadelor și plasticienilor români ce au creat aceste lucrări.
Piața Universității este dominată de clădirea monument istoric, creație a arhitectului
Alexandru Orăscu (construirea spațțiului Universității a fost începută în anul 1857 și finalizată
doisprezece ani mai târziu, în 1869)1 și a arhitectului Nicolae Ghica-Budești (acesta va realiza
corpurile laterale ale clădirii între anii 1912 - 1926)2, pe de-o parte, și de statuile lui: Mihai Viteazul,
Ion Heliade Rădulesc, Gheorghe Lazăr și Spiru Haret pe de altă parte.
Statuia lui Mihai Viteazul a fost creată de către sculptorul francez Albert Ernest Carrier-
Belleuse (1824 – 1887). Opera este una ecvestră, realizată în bronz și inaugurată la 8 noiembrie 18743.
Fizionomia domnitorului este una puternic simplificată. Atitudinea sa este cea a domnitorului
victorios, în urma unei bătălii câștigate, cu mâna în care ține barda întinsă spre cer.
Calul pe care este așezat Mihai Viteazul este reprezentat în mișcare.
Sculptorul își realizează opera în manieră romantică, detaliile fiind minuțios reprezentate.

1
Adriana Botez-Crainic, Arta românească modernă și contemporană. Manual de istoria artelor plastice, Editura Sigma,
București, 2000, p. 9
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Universității
3
Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, 1871 – 1877, volumul 1, ediția a doua, editura Humanitas, București,
2014, p. 227.
 A B
Foto 1. Statuia domnitorului Mihai Viteazul, București.
A. Ansamblu.4 B. Detaliu5

Următoarea statuie îl reprezintă pe Ion Heliade Rădulescu și este realizată în marmură de către
sculptorul italian Ettore Ferrari (1848 – 1929)6. Cu șase ani înaintea înaugurării statuii poetului
Ovidiu, amplasată în orașul Constanța, Ettore Ferrari sculptează în marmură statuia unuia dintre
iluștrii reprezentanți ai României, Ion Heliade Rădulescu (1802 – 1872, scriitor, filolog, om politic și
membru fondator al Academiei Române). Ferrari îl portretizează într-un ușor contrapposto, cu capul
plecat, având în mâna stângă o carte iar cu mâna dreaptă salutându-și admiratorii.

4
. Sursa fotografiei: :http://100eyes.ro/photogallery/public/Tari/Romania/Bucuresti/Locuri/Diverse/Statuie-Mihai-
Viteazul-0790515387
5
. Sursa fotografiei:
http://100eyes.ro/photogallery/public/Tari/Romania/Bucuresti/Locuri/Diverse/Statuie-Mihai-
Viteazul-0790515387
Statuia este inaugurată în anul 1881.
6
 A B
Foto 2. Statuia ce îl reprezintă pe Ion Heliade Rădulescu, operă a sculptorului Ettore Ferrari.
A. Ansamblu7. B. Detaliu8

Dacă primele două statui au fost comandate unor sculptori străini, următoarele două opere au
fost rrealizate de către plasticieni români.
Gheorghe Lazăr a fost imortalizat în marmură de către sculptorul și profesorul Ion Georgescu9,
în anul 1886.
Gheorghe Lazăr a fost fondatorul primei școli în limba română, din București, școală ce se
afla la Mânăstirea Sfântul Sava, aflată pe locul amplasării statuii lui Lazăr.
Ion Georgescu realizează această lucrare la vârsta de 30 de ani. El alege să-l reprezinte pe
Gheorghe Lazăr în veșminte de inspirație orientală, specifice epocii fondatorului. Acesta privește

7
Sursa fotografiei:
http://main.radioromaniacultural.ro/bucurestiul_in_pagini_si_imagini_sonore_pasajul_roman_sau_pasajul_bossel_si
_statuia_lui_ion_heliade_radulescu-28234
8
Sursa fotografiei: https://artistiromani.wordpress.com/2008/08/07/statuile-din-fata-universitatii-bucurestii/
9
Ion Georgescu (1856 – 1898), sculptor român, discipol al sculptorului Karl Storck, acesta i-a urmat la catedra de
sculptură din cadrul Academiei de Arte Frumoase din București, în anul 1887. Printre elevii săi se numără: Frederic
Storck, Dimitrie Mirea și Constantin Brâncuși. Adriana Botez-Crainic, op. cit., pp. 44, 46.
detașat spre public, iar în mâini ține o carte deschisă.
Maniera în care sculptorul elaborează această lucrare este una clasică.
Spiru Haret10, reprezentat în cea de-a patra statuie, este opera sculptorului Ion Jalea, realizată
în marmură și inaugurată în anul 1936. Discipol al lui Dimitrie Paciurea (1875 - 1932) și al lui Ștefan
Ionescu-Valbudea (1856 - 1918), ambii sculptori români, Ion Jalea este unul dintre cei mai buni
portretiști ai sculpturii românești. Armonia și echilibrul joacă un rol important în arta sculptorului.
Jalea îl reprezintă pe Haret sobru, gânditor privind înainte. Sculptura este așezată în fața
Palatului UniversitățiiBucurești și în apropierea Universității particulare omonime, ca semn de
omagiu adus marelui om de cultură.

A B
Foto 3. Statuile lui Gheorghe Lazăr și a lui Spiru Haret, București.
A. Gheorghe Lazăr.11 B. Spiru Haret12

10
Spiru Haret (1851 – 1912). Matematician, astronom, pedagog român și ministru al educației, a organizat învățământul
românesc modern
11
Sursa fotografiei: http://www.panoramio.com/photo/23795756
12
Sursa fotografiei: http://www.panoramio.com/photo/23795738
 Mergând înainte, pe Bulevardul Regina Elisabeta, privirea se oprește în locul unde acest
bulevard formează o piațetă ce poartă numele altui mare om al cultruii românești: Mihail
Kogălniceanu.
Mihail Kogălniceanu (1817 – 1891) a fost un om politic, avocat, istoric și publicist român.
Primul ministru al României, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, ministrul Afacerilor Externe și
ministru de Interne sub domnia lui Carol I.
Oscar Han (1891 – 1976) a fost un sculptor român din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
A urmat Academia de Arte Frumoase din București (1909 – 1914), sub îndrumarea sculptorilor-
profesori Dimitrie Paciurea și Frederic Storck.13
Oscar Han este unul dintre reprezentanții domeniului statuarei monumentale, distingându-se
prin numeroase csulpturi ce punctează spații publice din București dar și din alte orașe ale României.14
În perioada interbelică, în București ființa Fundația Mihail Kogălniceanu, condusă de un nepot
al ilustrului om de cultură. Acesta din urmă dorea să realizeze o sculptură spre amintirea marelui om
politic. Astfel, într-o discuție pe care o purtase cu sculptorul Han, satuia lui Kogălniceanu va fi
realizată.
În luna mai 193615, Oscar Han realizează două schițe ale viitoarei sculpturi, machete pe care
le prezintă nepotului lui Kogălniceanu. Lucrarea este realizată și amplasată într-o mică insulă din
piața Mihail Kogălniceanu. Lucrarea este turnată în bronz și are o înălțime de 9 metrii (soclul măsoară
șase metrii, iar personajul are o înălțime de 3 metrii). Plastica statuii evidențiază un persoanj stăpân
pe sine și cu o vitalitate puternică.16 Personajul este prezentat cu fața spre răsărit, în picioare, în
ipostaza de orator, ținând mâna dreaptă în șold, pieptul scos în afară cu ostentație și cu piciorul stâng
pășind ușor spre înainte.
Veșmintele marelui om politic sunt reprezentate simplu, Oscar Han evidențiind, așa cum o va
face în fiecare lucrare, expresivitatea formelor umane subliniată prin rigoarea construcției, prin
volumele echilibrate și prin planurile ritmate.17
unul dintre elevii săi afirma despre această sculptură că este un autoportret al lui Han ''în sensul

13
Alexandru Cebuc, Vasile Florea, Negoiță Lăptoiu, Enciclopedia Artiștilor Români Contemporani, volumul V, editura
Arc 2000, București, 2003, p. 87.
14
Adriana Botez-Crainic, op. cit., p. 86.
15
Statuia a fost inaugurată la 45 de ani de la moartea lui Kogălniceanu
16
Victoria Dragu Dimitriu, Povești cu statui și fântâni din București, editura Vremea, București, 2010, p. 112.
17
Marin Mihalache, Oscar Han, editura Meridiane, București, 1985, p. 24.
că așa îi plăcea să se vadă pe sine [...] combativ, temut, mereu în ofensivă când vorbea studenților''18
Monumentul emană prestanță, volumele masive înscriindu-se în sapțiul pieței, spațiu dominat
de privirea marelui om al culturii românești.
Cu această statuie monumentală se încheie axa cuprinsă între bulevardul Elisabeta și
Bulevardul Carol I. Axa este deschisă prin statuia lui Nicolae Bălcescu, privirea acestuia îndreptându-
se spre apus; și se încheie cu figura impunătoare a lui Kogălniceanu ce priveste spre răsărit. Aceste
staui sunt dovada vie că arta românească modernă a avut reprezentanți de seamă, iluștrii plasticieni
care au lăsat în urmă o operă menită să amintească de frământările unor personaje ce au construit
România Modernă.

Foto 4. Statuia ce îl reprezintă pe Mihail Kogălniceanu, operă a sculptorului Oscar Han, București.19

18
Idem, p. 57.
19
Sursa fotografiei: http://bucuresti.wikia.com/wiki/Statuia_lui_Mihail_Kogălniceanu
 Bibliografie

1. BACALBAȘA, Constantin, Bucureștii de altădată, 1871 – 1877, volumul I, ediția a

II-a, editura Humanitas, București, 2014;
2. BOTEZ-CRAINIC, Adriana, Arta românească modernă și contemporană. Manual de
istoria artei, editura Sigma, București, 2000;
3. CEBUC, Alexandru, Vasile FLOREA și Negoiță LĂPTOIU, Enciclopedia Artiștilor
Români Contemporani, volumul V, editura Arc 2000, București, 2003;
4. DRAGU DIMITRIU, Victoria, Povești cu statui și fântâni din București, editura
Vremea, București, 2010;
5. MIHALACHE, Marin, Oscar Han, editura Meridiane, București, 1985.

Sursa imaginilor:
• Foto 1 A: http://100eyes.ro/photogallery/public/Tari/Romania/Bucuresti/Locuri/Diverse/Statuie-Mihai-
Viteazul-0790515387
• Foto 1 B:
http://100eyes.ro/photogallery/public/Tari/Romania/Bucuresti/Locuri/Diverse/Statuie-
Mihai-Viteazul-0790515387
• Foto 2 A:
http://main.radioromaniacultural.ro/bucurestiul_in_pagini_si_imagini_sonore_pasajul_roma
n_sau_pasajul_bossel_si_statuia_lui_ion_heliade_radulescu-28234
• Foto 2 B: https://artistiromani.wordpress.com/2008/08/07/statuile-din-fata-universitatii-bucurestii/
• Foto 3 A: http://www.panoramio.com/photo/23795756

• Foto 3 B: http://www.panoramio.com/photo/23795738

• Foto 4: http://bucuresti.wikia.com/wiki/Statuia_lui_Mihail_Kogălniceanu