Sunteți pe pagina 1din 16

Apare cu binecuvântarea I.P.S.

CALINIC, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului

Periodic de informare și educație creștin-ortodoxă editat de


Parohia Sf. Ier. Nicolae și Sf. Ier. Nectarie - Pitești

n Serie nouă - Anul II, Nr. 7 - august 2015 n ISSN 1641 - 9682

Pavăza Credinței în
fața noilor provocări
A trecut un an binecuvântat
de Dumnezeu şi iată-ne ajunşi
din nou în luna lui Gustar în aş-
teptarea marii sărbători a
Maicii Domnului. Un an în care
ne-am străduit cât ne-a fost cu
putință să oferim prin periodi-
cul parohiei noastre informaţii,
sfaturi, adevăruri de credință,
poezii, reflectii şi maxime, pro-
movarea unor personalităţi din
cultura românească, în speranţa
că, puţin câte puţin, putem clădi
zidul, pavăza în apărarea valo-
rilor legii noastre strămoşeşti.
Vremea noastra este vre-
mea tineretului. O lume veche
se destramă, o lume nouă îşi
caută formele de vieţuire. Pul-
sul ei zvâcneşte în venele tine-
rilor. Puls iuţit de nelinişte,
întretăiat de nesiguranţe, biciuit
de enigme. Între generația
veche si cea nouă exiată un hia-
tus. Neliștitea generației ante-
rioare se transformă în suspine
după lumea care amurgește, Începând cu acest număr, din dorința de a
zbuciumul generației noi sunt ajunge la cât mai mulți credincioși, revista noas-
nadejdi aruncate spre lumea tră poate fi citită și în format online. Posesorii de
care vine. dispozitive inteligente (smartphone/tableta) pot
continuare în pagina 4 scana codul QR alăturat.

Între logica
puterii și a slujirii
† Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

Mândria ne împinge discret spre arătata slavă deşartă


de care nu scăpăm prea uşor. Această buruiană incomodă
- mândria - odrăsleşte întru multă bogăţie florile slavei
deşarte pe care cei mai mulţi dintre noi o întâlnim în toate
mediile în care umblă şi lucrează oamenii.
Care dintre noi n-a fost cuprins barem o dată de
această urâciune? Chiar şi la noi, atunci când ne facem că
am avea ceva evlavie, deja răbufneşte spurcata de slavă
deşartă.
ceastă stare, când o vedem la alţii

A agăţată ca scaiul de oaie, ne apucăm


de cârtire şi judecată. Semn vădit că
şi pe la noi se află o astfel de lepră care macină
bruma de bună cuviinţă ce ar trebui să avem din
belşug. Iată că şi la Iisus vin cei doi fii ai lui Ze-
vedei: Iacob şi Ioan.
Şi ce credeţi că au cerut?
Învăţătorule, voim să ne faci ceea ce vom
cere de la Tine. Iar El le-a zis: Ce voiţi să vă fac?
Iar ei au zis: Dă-ne nouă să şedem unul de-a
dreapta Ta şi altul de-a stânga Ta întru slava Ta
(Marcu 10, 35- 37). Gândurile lor de ucenici răs-
făţaţi şi încrezuţi că au pe Iisus de partea lor, le-
au dat ghes să-şi arate măsura gândirii lor. Nici o
mirare să nu ne cuprindă. Din vremi bătrâne avem
mărturia că Lucifer a îndrăznit şi mai mult atunci
când a zis: Ridica-mă-voi în Ceruri şi mai presus
de stelele Dumnezeului Celui puternic voi pune
jilţul meu! ... Sui-mă-voi deasupra norilor şi ase-
menea Celui Preaînalt voi fi. (Isaia 14, 13-14).
În clipa aceea fulgerele lui Dumnezeu s-au
arătat pe cer şi au lovit trufia Satanei. Prorocul
Isaia a zis plin de uimire: Cum ai căzut din cer,
Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost

2
Nr. 7, august 2015
doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! cioarele unii altora; că v-am dat vouă pildă, ca,
(Isaia 14, 12). Acelaşi duh a ispitit şi pe ucenicii precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi. (Ioan
Domnului, cum ne ispiteşte şi pe noi, din când în 13, 13-15).
când, duhul cel viclean al vrăjmaşului diavol. Ca Dacă ucenicii lui Iisus au înţeles să gân-
unor copii neştiutori, Iisus le zice: Nu ştiţi ce ce- dească şi să lucreze cu logica puterii şi a mâniei,
reţi! Puteţi bea paharul pe care îl beau Eu sau să Iisus Domnul le îmbie logica umilinţei şi a sluji-
vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu? rii. Despre această logică omenească a puterii şi
(Marcu 10, 38), iar ei au zis, fară ezitare: a mâniei ar fi multe de spus şi pricepe ce trebuie
„Putem!” Glasul lui Iisus s-a auzit de îndată: Pa- orice minte omenească ce stă în perimetrul bunei
harul pe care Eu îl beau îl veţi bea şi cu botezul cuviinţe. Aceste două odrasle ale mândriei nu se
cu care Mă botez vă veţi boteza. (Marcu 10, 39). pot tămădui decât în cazanul încins al pocăinţei
Nu peste multă vreme, Iacob a fost ucis de adevărate, lacrimile fiind apa de leac ce ajută la
Irod, iar Ioan a fost surghiunit în Patmos de îm- fierberea puterii şi a mâniei. Iar apa de la spălarea
păratul Dometian al Romei. Aşa au băut paharul picioarelor ucenicilor a potolit gărgăunii slavei
suferinţei pentru Iisus şi Evanghelia Sa, dar a deşarte care ne tulbură viaţa în fiecare ceas şi zi.
şedea de-a dreapta Mea, nu este al Meu a da, ci În şcoala cea mai înaltă a lumii dintot-
celor pentru care s-a pregătit. (Marcu 10, 40). deauna, Şcoala Pocăinţei, trebuie să ne aflăm cu
Răspunsul lui Iisus avea să liniştească pe cei doi toţi pentru a ajunge la bucuria izbânzilor duhov-
ucenici care au îndrăznit dar şi pe noi care citim niceşti. Cel mai tipic exemplu îl avem mai ales în
şi auzim. Dacă cei doi, Iacob şi Ioan, au fost ispi- drumul pocăinţei pe care 1-a făcut celebra păcă-
tiţi de slavă deşartă, pe cei zece avea să-i apuce toasă Maria Egipteanca. După 17 ani de trai spur-
ispita mâniei: Auzind cei zece, au început a se cat în cele mai grave apucături întru ale
mânia pe Iacob şi pe Ioan! (Marcu 10, 41). desfrânării, au trebuit 47 de ani de sinceră şi cu-
În iubirea Sa părintească Iisus dorea ca să rată pocăinţă. Prin postul şi rugăciunea ei a ajuns
fie şi ei câştigaţi. Astfel, le zise: Ştiţi că cei ce se să pună o punte de pe pământ către Dumnezeu.
socotesc cârmuitori ai neamurilor domnesc peste Ea a auzit adesea şoapta lui Iisus la ureche: Du-
ele şi cei mari ai lor le stăpânesc. Dar între voi ceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar
nu trebuie să fie aşa, ci care va vrea să fie mai nu jertfa! Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe
mare între voi, să fie slujitor al vostru. Şi care va cei drepţi, ci pe cei păcătoşi! (Matei 9, 13).
vrea să fie întâi între voi, să fie tuturor slugă. Aşa s-a înţeles de-a pururi că, oricât ar fi de
(Marcu 10, 42-44). Este de la sine înţeles că Iisus păcătos un om, nevoinţele întru post, rugăciune şi
a dorit să-i salveze pe cei doisprezece ucenici ai voinţa de a nu mai păcătui îl ridică mai presus de
Săi, pe cei doi de la mândrie, iar pe ceilalţi zece iertarea păcatelor. Maria Egipteanca este unul din-
de la mânie. Sufletul lui Iisus s-a întristat! tre exemplele pilduitoare în acest sens. Ea va fi
Mai târziu, la Cina cea de Taină, Iisus avea proslăvită de Dumnezeu cu nimbul sfinţeniei. Va
să le dea lor şi nouă, de bună seamă, cel mai stră- rămâne pentru noi exemplul ideal de pocăinţă, de
lucit exemplu de umilinţă: Voi Mă numiţi pe Mine lacrimi fierbinţi, de nădejde, de post, de iubire vie
Domn şi învăţător, şi bine ziceţi, că sunt. Deci pentru Dumnezeu, Maria Egipteanca poate fi nu-
dacă Eu, Domnul şi învăţătorul, V-am spălat vouă mită dascălul nostru duhovnicesc în această lume
picioarele, şi voi sunteţi datori ca să spălaţi pi- plină de urâciunea păcatelor şi tot felul de scăderi!

Iisus Domnul ne cheamă la Sine pe toţi! El ne doreşte


recuperaţi din viiturile păcătoase ale lumii! El şi-a dat sân-
gele Său preţ de răscumpărare pentru noi toţi! Noi suntem
ai Lui pe veci! El ne dă demnitate de fii ai Cerului!
Să ne purtăm, aşadar, ca fiii iubiţi ai Părintelui Iubirii,
Care ne aşteaptă în împărăţia Luminii!

3
Pavaza
- a credintei în fata noilor provocari
, ,
-
trecut un an binecuvântat de Dumnezeu şi iată-ne ajunşi din nou în

A luna lui Gustar în aşteptarea marii sărbători a Maicii Domnului. Un


an în care ne-am străduit cât ne-a fost cu putință să oferim prin pe-
riodicul parohiei noastre informaţii, sfaturi, adevăruri de credință, poezii,
reflecții şi maxime, promovarea unor personalităţi din cultură românească,
în speranţa că, puţin câte puţin, putem clădi zidul, pavăza în apărarea va-
lorilor legii noastre strămoşeşti.

Vremea noastră este vremea tineretului. O mai hotărâtoare şi mai binefăcătoare decât o cul-
lume veche se destramă, o lume nouă îşi caută for- tură lipsită de sistem și oferită fără verificare, fără
mele de vieţuire. Pulsul ei zvâcneşte în venele ti- nicio precauție.
nerilor. Puls iuţit de nelinişte, întretăiat de O mulţime de factori contribuie astăzi la slă-
nesiguranţe, biciuit de enigme. Între generația birea avieţii de familie, la degradarea stării mo-
veche și cea nouă există un hiatus. Neliniștea rale, provocând chiar o criză morală: practica
generației anterioare se transformă în suspine prostituţiei, a avorturilor, adulterul, apoi divorţul,
după lumea care amurgește, zbuciumul generației pornofilia şi homosexualitatea. La această mul-
noi sunt nădejdi aruncate spre lumea care vine. De ţime de factori, mai vechi sau mai noi, snătatea ti-
aceea tineretul este azi preocuparea universală. Ti- nerilor este ameninţată (SIDA), piaţa de droguri
neretul nostru românesc, în bătaia curentelor con- cunoaşte o desfacere fără precedent (canabisul,
tradictorii ce ne vin, atât din Apusul Europei, cât etno-botanicele, amfetaminele, heroina), consu-
şi din sincretismul euro-asiatic se găsește în mul lor a devenit o modă.
situația de alua o atitudine sau alta față de Pe acest fond se ajunge la instabilitate poli-
creștinism. Bisericii îi rămâne sarcina să capteze tică, care duce la cursa înarmărilor, război ecolo-
și să filtreze valurile afirmative ce îl năvălesc în gic, meteorologic, chimic, nuclear, economic şi
prag și să împrejmuiască valurile negative și re- mediatic. Absenţa disciplinei familale conduce la
bele ce-l bat în coaste. Este ştiut că în educația refuzul autorităţii şcolare militare şi socilae. Rup-
omului buna tradiție și ordinea severă sunt mult tura de societatea cultă se exprimă prin haine,

4
Nr. 7, august 2015
modul de viaţă, muzică, dans. De aici se ajunge dul elevilor este marea problemă a noastră a tutu-
la alcool, drog legal şi mortal cu urmări în dome- ror. Biserică, şcoală, armată, poliţie, medicină,
niul sănătăţii: cancer şi infertilitate. toate instituţiile trebuie să fie în dialog şi în con-
Tinerii de azi au nevoie de modele. Modelul sesns pentru a ajuta la o educaţie solidă.
suprem este Hristos. Poate până acum nu a fost Biserica a ieşit cu demnitate pe arena socia-
chemată Biserica la o acţiune de o asemeea am- lului. Ea construieşte conştiinţe, suflete, are ini-
ploare şi profunzime. E chemarea lui Hristos la ţiative caritabile, programe de catehizare, multiple
viaţa creştină, la verificarea ei în realitatea socială. întreprinderi culturale şi sociale.
Concepţia creştină ne spune că toţi oamenii La un an de la apariţia revistei „Pavăza cre-
sunt egali, liberi şi fraţi, care trebuie să se iubească dinţei”, căreia îi urăm „La mulţi ani şi mai multe
unii pe alţii, trăind în iubire şi frăţietate, conlu- ediţii!”, îndemnul nostru al preoţilor slujitori din
crând la realizarea unei vieţi fericite pentru toţi cei parohia Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul Ierarh
care locuiesc pe pământ. Misunea formatoare a Nectarie din care faceţi parte, este să ne unim cu
creştinismului, de reconstituire a personalităţii toţii ca o „pavăză”, să facem zid împotriva indi-
umane trebuie să devină idealul explicit al tineri- ferentismului religios, ateismului secularist uma-
lor de azi. nist, autosuficienţei, pentru ca tinerii noştri să
Cum vom putea să sporim pe Hristos în rân- crească frumos, bucurându-se de darul vieţii.

Reflecții și maxime n Pagini realizate de Pr. Ionuț - Codruț SOVEJA

Despre patriotism
n Am fost îngenunchiat, dar pe pământul ţării
mele. De câte ori genunchele meu a atins pamântul,
eu am fost mai apropae de sânul mamei mele... Au-
zeam mai limpede şi mai clară şoapta părinţilor şi
a străbunilor din morminte şi glasul lor îmi mân-
gâia inima arsă.(I. Agârbiceanu)
n Fiecare om conştient se simte responsabil
şi faţă de sine însuşi şi faţă de societatea şi poporul
său, în mijlocul căruia trăieşte. (I. Agârbiceanu)
n Un popor care, supus fiind veacuri întregi la
tot soiul de întâmplări crude, ştie să îşi apere na-
ţionalitatea ca românul, păstrându-şi, ca dânsul,
năravurile, portul, limba şi legea părinţilor; ... un
popor ca acela este menit a se urca pe treaptă cât La noi, ca seva din copaci...
de înaltă... un popor ca dânsul este chemat la o E ţara noastră trup de veacuri,
soartă măreaţă şi vrednică de el... stejarul deşi se Făcut din piatră şi pământ,
usucă, trunchiul său rămâne tot puternic; şi... din a Cu ochi de lacuri, dinţi de piscuri
sa tulpină cresc alţi stejari înalţi ca el şi ca el de pu- Şi ceru-albastu drept veşmânt... tot ce-i românesc
ternici! (V. Alecsandri) se leagă
Cu lanţuri care nu se rup,
n Strămoşii mei trăiesc şi azi Făcând în faţa veşniciei,
În vremea noastră ei sunt vii. Ei stau de veghe şi Un siungur timp, un singur trup.
păzesc În neamul nostru fără margini
Cu drag pământul României. Şi azi strămoşii mai trăiesc
Se-adăpostesc în firea noastră Ca să ne apere pamântul
Întâii geţi; frumoşii daci Şi visul nostru românesc.
Şi sângele din ei se urcă (H. Furtună)

5
Maria Brâncoveanu

Personalităti
,

păstrătoare a valorilor morale și religioase


Dacă bărbatul înfruntă suferința, femeia
i se abandonează și cel care suferă mai bine ur-
mările, nu este bărbatul.
Paul Evdochimov, Femeia și mântuirea lumii

n Mioara M.

samururile de doamnă a țării și odată cu aceasta a


schimbat și obiceiurile, putând să-i stea alături
domnului. Nu și-a lăsat însă nici „scurteica”, mă-
rirea nu i-a dat fumuri. A voit să rămână și a
rămas, o bună gospodină, numai că acum gospo-
dăria era imensă și creștea mereu. Și ea trebuia
să-și ajute soțul, atât de ocupat cu treburile
politicești. (Paul D. POPESCU)
În timpul lungii domnii a lui Brâncoveanu
au fost măritate cele țapte fete. „Dar în viață nu
sunt numai nunți, chefuri și bucurii. Iar din multa-i
Doaman Maria Brâncoveanu, soția dom- amărăciune este una fără leac: moartea.” (C. Gane,
nitorului Constantin Brâncoveanu, era nepoată de Trecute vieții de doamne și domnițe)
fiu a voievodului Anton din Popești. S-a căsătorit Politica de echilibru pe care a dus-o dom-
în 1675. În timpul anilor de belșug și pace viața nitorul între marile imperii (Austriac, Otoman,
doamnei s-a scurs liniștit. Când soțul său urcă pe Rus) a înclinat la un moment dat spre Rusia.
tronul țării Românești avea renumele de mamă Această politică, dar și bogățiile domnitorului
bună, soție credincioasă și o ființă foarte evla- (turcii îl numeau Altân Bey - Prințul aurului) a de-
vioasă. Domnul Contantin Brâncoveanu (1688 - terminat mazilirea domnului (scoaterea din dom-
1714) era un foarte bun gospodar și permanenent nie).
a găsit un sprijin prețios în doamna Maria, care În Săptămâna Patimilor din anul 1714,
știa rostul fiecărei moșii, al fiecărei case și al tu- când creștinii mergeau marți la denie, au apărut
turor primelor de bani trimise la băncile din turcii în Bucurețti, conduși de Mehmet -Aga.
Viena, Veneția și Amsterdam. Când ai unspre- Miercuri dimineața, în fața Divanului bisericesc
zece copii, plus o domnie de păstrat, trebuie să și a mitropolitului, s-a citit firmamentul de mazi-
te pricepi să-ți administrezi averea. lire a domnului. „Apoi, sosiră la curte doamna
Doamna Maria este una dintre acele femei Maria și fetele ei venind de la Mogoșoaia. Găsind
modeste și la locul lor care nici cu gândul nu gân- porțile păzite și aflând cele întâmplate, rămaseră
desc că ar putea ajunge la bogație, la mărire și la mute de spaimă.” (C. Gane)
putere. Dar odată ajunse acolo, își încordează pu- Vineri, pe la 9 seara, au pornit carele cu
terea și voința și reușesc să facă față situației, să doisprezece prizonieri; în 17 aprilie au sosit la
depășească greutațile și dramele cu demnitate, Istambul și au fost închiși la Ediculé (Închisoarea
câștigând un mare prestigiu și dreptul de a intra celor 7 Turnuri). În turnul cel mare, Turnul Am-
în istorie. basadorilor, au fost întemniţaţi şi batjocoriţi, din
S-a vazut că nicio femeie din lume n-ar fi luna aprilie şi până în iulie 1714, domnitorul Con-
fost mai potrivită pentru el. A trecut, alături de el stantin împreună cu fiii săi, Constantin, Ştefan,
prin toate rangurile și măririle. Doamna Marica Radu şi Matei, alături de Enache, sfetnicul şi gi-
(așa cum i se mai spunea uneori) l-a ajutat cum nu nerele său.
se poate mai bine pe acest drum. Ea a știut să Timp de patru luni, în turn sau în Groapa Sân-
schimbe scurteica de miel de mică boieroaică cu gelui, domnitorul avea să fie torturat neîncetat pentru
moloteaua de jderi de mare jupâneasă și apoi cu a mărturisi unde-şi avea ascunse averile.

6
Nr. 7, august 2015
nora și nepotul de șapte luni sunt exilați în Cau-
caz, la Kutias. În octombrie 1716 reușesc să scape
de exil, iar în noimbrie ajung la București. Aici
doamna Maria era așteptată cu multă venerație și
respect. Prima grijă a doamnei a fost să-și adune
averile înstrăinate pe care apoi le împarte copiilor
și nepoților.
Cu voia domnitorului Nicolae Mavrocor-
dat, trupul soțului său a fost adus la București și în-
gropat în iulie 1720 în biserica Sf. Gheorghe,
ctitoria sa. Piatra de mormânt nu are inscripție pen-
tru că a fost făcut totul în mare taină. O fumoasă
candelă de argint, care atârnă deasupra mormântu-
lui poartă o discretă inscripție, descoperită abia în
1914 de Virgil Drăghiceanu, pe baza căreia s-a
identificat ultimul lăcaș al domnitorului.
Mai departe viața doamnei Marica s-a
scurs destul de amărâtă până în decembrie 1729.
Conform istoricilor, a fost întins pe roată,
A fost îngropată alături de soțul ei în biserica
i s-a pus pe cap un cerc de fier încins, a fost ars
Sf. Gheorghe din București.
cu fierul înroşit pe piept şi pe spate, a fost străpuns
în mâini şi în picioare, iar după cumplitele chinuri, Doamna Maria Brâncoveanu se înscrie
turcii i-au smuls semnătura pentru aurul depus în în galeria femeilor creștine care și-au apă-
băncile de la Veneţia. rat familia și credința cunoscând gloria și
Apoi, în ziua de 15 iunie 1714, bărbaţii suferința. Ea era o femeie bună și credin-
Brâncoveni au fost mutaţi din Groapa Sângelui la cioasă. Il ajutase pe soțul ei să ctitorească
Ceauş Emini, o altă temniţă din teribila Închi- atâtea locașuri sfinte și îi ceruse învoirea și
soare a celor Şapte Turnuri, dar mai aproape de sprijinul să ridice și ea pe unul din locurile
lumină. Aici erau închise şi Doamna Maria, Dom- ei din București (primit de zestre) încă
niţa Bălaşa şi cumnata ei, Anica, soţia lui Con- unul. Așa a apărut „Biserica dintr-o zi”, pe
stantin, împreună cu fiul lor de doar câteva luni. care însă istoria o înscrie tot între înfăptui-
Declarate mai întâi roabe şi apoi condam- rile lui Brancoveanu.
nate la închisoare pe viaţă, au fost şi ele torturate. În zilele noastre menirea femeii creștine este
Pe Doamna Maria au adus-o şi la nenumă- de a lua atitudine în fața descumpănirii morale, a
rate schingiuiri ale soţului şi copiilor ei. Ea însăşi
inegalității sociale, drogurilor și pornografiei.
a fost chinuită pentru a mărturisi tot ce ştia despre
„Frumusețea va salva lumea, dar nu orice fel de
locul unde se găseau averile familiei. Dar, după frumusețe, ci frumusețea Duhului Sfânt, cea a
câteva săptămâni de chinuri, când turcii s-au con-
Femeii înveșmântată în Soare”
vins că de la ele nu pot afla nimic despre bani, fe- Paul Evdochimov
meile au fost mutate într-un alt turn.
După o detenţie de aproape un an, fe-
meile au fost răscumpărate la sfârşitul lunii mar-
tie 1715, pentru 100 de pungi de aur şi au părăsit
Stambulul.
În 15 august 1714, ora 9 dimineața, chiar
în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului,
Brâncoveanu, cei patru fii și ginerele au fost
decapitați în Piața Seraiului, înconjurată de ieni-
ceri care păzeau ordinea într-o mare de oameni
care asistau la execuție. Cele șase capete au fost
înfipte în sulițe și plimbate pe străzile Stambulu-
lui. Trupurile au fost aruncate în mare. Ele au fost
recuperate cu ajutorul Patriarhiei și duse în Insula
Halki, la sud de Constantinopol (Istambul), în
Marea Marmara. Aici au fost depuse într-o mâ- - C. Gane, Trecute vieți de doamne și
domnițe
năstire din sec. al XV-lea, ctitoria împăratului Ion - Paul D.POPESCU, Doamna Marica Brân-
Paleologul. coveanu: povestea vieţii
După acest tragic eveniment, și după răs- - Paul Evdochimov, Femeia și mântuirea
cumpărarea sa, Doamna Maria împreună cu fiica, lumii

7
Maica Domnului
-
în Rugaciunea eminesciana-

M
n Prof. Dr. Duminică Daniela
Colegiul Național Ion C. Brătianu - Pitești

ihai Eminescu, „Luceafărul poeziei universale și naționale”, rămâne


fundamentul creației lirice româneşti, „sfântul preacurat al ghiersului
românesc”, cum l-a numit Tudor Arghezi, dar mai ales „marele poet
naţional, purtătorul unui mesaj înalt în istorie” [1] .
Criticii, istoricii literari dar și marii teologi români au prefigurat filonul religios
al creației eminesciene. În acest context, Părintele Profesor Constantin Galeriu spu-
nea că Mihai Eminescu este un mare poet religios, o expresie a sufletului românesc
creştin, poetul însuşi recunoscând, într-un articol din martie 1881, că Sfânta Scrip-
tură este cartea esenţială şi fundamentală a lumii creştine: „Iată, 2000 de ani,
aproape, de când biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea după care se creşte ome-
nirea” [2].

Rugăciune

Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi adorată
Asupra-ne coboară,
O, Maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!

Noi, cei din mila sfântului


Umbră facem pământului,
Rugămu-ne îndurărilor,
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, Maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!
8
Nr. 7, august 2015
Observând esența religioasă a operei emi-
nesciene, Părintele Profesor Constantin Galeriu
afirma că Eminescu „prin gândirea lui şi teolo-
gică, atât de profundă, răspunde odată mai mult
titlului acordat de omul deplin al culturii româ-
neşti. Iar în viitoarele sinteze ale gândirii şi filo-
sofiei creştine, chiar ale teologiei noastre, va
trebui să se ţină seama şi de el ca un adânc gân-
ditor creştin ortodox” [3].
Cel puţin cinci texte de o sensibilitate creş-
tină autentică îi aparțin lui Eminescu - susținea
într-un studiu despre Poezia religioasă română
modernă, Înaltpreafinţitul Arhiepiscop Bartolo-
meu Anania: Rugăciune, Colinde, colinde, În-
vierea, Christ, Răsai asupra mea. Și alte creații
lirice conțin diverse acte de credință din care se
resimte prezența sacrului, deşi sentimentul reli-
gios nu este afirmat direct. De aceea, uneori cri-
tica literară - Constantin Ciopraga - susţine că în
opera eminesciană pot fi idenficate forme ale
psalmilor şi pseudopsalmilor. Poeme precum Lu-
ceafărul, Melancolie, Scrisoarea I, Venere şi Ma-
donă, Mortua est, Rugăciunea unui dac, Cu mâne
zilele-ţi adaogi, Sara pe deal, Atât de fragedă..., este aureolată, ea fiind Împărăteasa cerului și a
Speranţa, Dumnezeu şi om, Din cerurile-albas- pământului, a celor văzute și a celor nevăzute.
tre, De ce nu-mi vii sunt doar câteva dintre Cea mai cunoscută poezie religioasă emi-
creațiile cu substrat religios. Așadar, Eminescu nesciană, Rugăciune, presupune un autentic sen-
este un poet autentic religios, a cărui operă pre- timent religios, presupunând similitudini cu o
lucrează elementul creştin și presupune prezenţa pravilă de rugăciune pentru că ea dezvoltă ele-
sacrului şi trăirea religioasă a poetului influenţat mentele unui Paraclis[5] sau Acatist închinat
de filosofia clasică germană a lui Schopenhauer Maicii Domnului prin lexemele identice sau
sau Kant. Această prezenţă a divinului este parțial asemănătoare, ,,scut de întărire, zid de
covârșitoare și „ne apropiem astfel de esenţa sa- mântuire ”. Critica literară a considerat această
crului eminescian, poetul definindu-se ca un poezie o prelucrare poetică a imnului liturgic ma-
homo religiosus în sens larg, la care sacrul asociat rial Cuvine-se cu adevărat („Ceea ce eşti mai cin-
deopotrivă miticului şi magicului, e principiu de stită decât heruvimii/ Şi mai mărită fără de
coerenţă cu universalul, iar profanul un mod al asemănare decât serafimii”).
aplatizării” [4]. La nivel compozițional, poezia presupune
Mihai Eminescu păstrează în creațiile sale structuri lingvistice specifice rugăciunii: de ce-
acea sete a căutării autenticului, a izvoarelor, a rere, exprimată prin cuvintele ,,Înalţă-ne, ne
originilor. Atitudinea poetică dezvoltă fiorul mis- mântuie; Fii scut de întărire şi zid de mântuire”,
tic, forma sub care el percepe religiosul. Într-un ,,Privirea-ţi adorată, asupra-ne coboară”, ,,As-
discurs epigonic, poetul vorbește despre vremu- cultă a noastre plângeri”; de preamărire - Maica
rile de început, ale dialogului care se instituie Domnului este numită printr-o serie de metafore
între Dumnezeu și om, și vremurile contempo- ,,Crăiasă, Maică Preacurată, Pururea Fecioară
rane lui. Maria, Luceafărul mărilor, Regină peste îngeri,
Reechilibrarea ființei umane și regăsirea în- Lumina dulce clară ”.
ceputurilor pot fi stabilite doar de Fecioara Maria, Cele trei virtuţi creştine, credinţa, nădejdea
singura care naște și re-naște. Imaginea Fecioarei

9
şi dragostea, amintite de Sfăntul Apostol Pavel (I Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi
Corinteni, 13,13) sunt exprimate la plural, poetul prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.
identificându-se cu toți credincioșii care se roagă Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai
Maicii Domnului, ,,Lumină dulce clară”. slăvită fară de asemănare decât Serafimii, care
Concepția lui Eminescu este pur ortodoxă, ,,salva- fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut,
rea colectivă, ca o coborâre a harului din bolta ce- pe tine, cea cu adevărat, Născătoare de Dumne-
rului şi a bisericii în bolta sufletului colectiv”[6]. zeu, te mărim ”[8].
Arhiepiscopul de Cluj, Bartolomeu Anania, Maica Domnului, numită de către Biserică,
referindu-se la întreaga poezie afirmă că ,,aceste ,,Doamnă şi Împărăteasă ”[9], ,,Crăiasă ” mai cin-
versuri sunt specifice doctrinei ortodoxe, aceea a stită decât Heruvimii şi mai mărită fără de ase-
conlucrării dintre Dumnezeu şi om (Synergia). mănare decât Serafimii, ,,Regină peste îngeri”.
Aproape un secol mai târziu, Nichifor Crainic o va este așezată mai presus de îngeri, pentru că a năs-
teoretiza în teologia theandriei, iar Lucian Blaga cut ,,Calea, Adevărul şi Viaţa ” (Ioan 14,6).
în filosofia transcendentului care coboară ambele Eminescu își exprimă dragostea faţă de
teorii, convergănd către organicitatea viziunii or- Maica Domnului, pe care o adoră (,,privirea-ţi
todoxe asupra relaţiei Dumnezeu-om” [7]. adorată”), printr-un gest ancestral care dovedește
Toate clipele de rătăcire, revolta faţă de smerenia poetul manifestată deplin faţă de Fe-
Creatorul suprem în anumite momente de neli- cioara Maria.
nişte sufletească, exprimată în multe opere lirice, În poezia eminesciană, Maica Domnului
identificarea lui cu fiul risipitor din Evanghe- este prezentată ca ,,Lumină dulce clară”, în de-
lie constituie legătura care se instituie între poet plină concordanță cu slujba Utreniei, în care
şi Dumnezeu, o reconciliere ce întrevede calea Maica Domunui este numită Maica Luminii,
mântuirii. mama ce-a născut Lumina ,,Eu sunt Lumina
Virtutea teologică supremă, dragostea, este lumii ” (Ioan 8,12).
redată de poet printr-un limbaj înduioşător, ,,Cră- Adresarea directă sub forma unei invocații
iasă, Luceafărul mărilor”, nu întâmplător marina- retorice, de la finalul textului, adresare a poetului
rii o au ca Protectoare, ,,Regina peste îngeri”, către Împărăteasa cerului, ,,Maică preacurată şi
,,Lumină dulce”, ,,Maică Preacurată şi Pururea pururea Fecioară”, subliniază și întăreşte cre-
Fecioară ”. Ne apropiem prin acest tablou de dinţa, nădejdea şi dragostea pe care poetul le are
Axionul cântat la Sfânta Liturghie după momen- faţă de Maica Domnului. Fecioara Maria inspiră
tul epiclezei, cuvinte dumnezeieşti familiare lui întotdeauna bunătate, dragoste, compasiune, jert-
Eminescu din copilăria petrecută la Mănăstirea felnicie, fiind acoperitoarea noastră în faţa tuturor
Agafton. ,,Cuvine-se cu adevărat să te fericim, ,,valurilor” acestei existențe efemere.

Note bibliografice :
[1] Alexandru, Ioan, Iubirea de Patrie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 78
[2] Eminescu, Mihai, Şi iarăşi bat la poartă, ziarul Timpul, 12 aprilie 1881, în Opere, XII, p. 134
[3] Pr. Prof. Galeriu, Constantin, Biografia Fiului lui Dumnezeu, a Blândului Nazarinean, în conştiinţa
lui Eminescu, revista Ortodoxia, nr. 1, ianuarie-aprilie, 1995, p. 9
[4] Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, Institutul European Iaşi, 1997, p. 92
[5] Micul Ceaslov cu Sinaxarul de peste an, Editura Agapis, Bucureşti, 2003, p. 330
[6] Lect. univ. dr. Anghelescu, Gheorghe, Universul religios al lui Mihai Eminescu, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1997, p. 18
[7] Bartolomeu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, Poezie religioasă romănă mo-
dernă. Mari poeţi de inspiraţie creştină, Revista ,,Studii teologice”, Revista Facultăţilor de Teologie
din Patriarhia Română, Seria a II-a, Anul. XLVI, Nr. 1-3, ianuarie-iunie, 1994, p. 4, apud, Panazan,
Maria, Poezia religioasă românească. Eseu monografic, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2006, p. 45
[8] Micul Ceaslov cu Sinaxarul de peste an, ed.cit., p. 343
[9] Pr. Prof. Dr. Todoran, Isidor, Arhid. Prof. Dr. Zăgrean, Ioan, Dogmatica Ortodoxă, Editura Re-
naşterea Cluj, 2000, p. 267

10
Știri eparhiale Nr. 7, august 2015

Să trăiți în lumină, răspândind lumină


1 august 2015

Seara zilei de 1 august a fost pentru iubitorii


de muzică, și nu numai, prilej de bucurie și de
trăire a îndemnului "Să trăiți în lumină, răspân-
dind lumină" pentru mai bine de două ore, în gră-
dina Catedralei Arhiepiscopale, în cadrul unui
spectacol extraordinar de muzică. sufletele celor prezenți să vibreze pe acordurile
Cu binecuvântarea și purtarea de grijă a muzicii.
Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, în Arhiepisco- Valurile de aplauze, chipurile pline de bucu-
pia Argeșului și Muscelului se desfășoară rie, ochii înlăcrimați de emoție și sufletele fericite,
activități social-filantropice, cultural-educative și au fost o mărturie de netăgăduit a reușitei acestui
sportive ce dau viață proiectului general “Cam- moment cultural de elită desfășurat sub stindardul
pionii Bucuriei”, coordonat de Părintele Arhidia- Campionilor Bucuriei.
con Caliopie Cristian Ichim, consilier eparhial.
În cadrul acestui proiect de anvergură, o filă
de cultură a fost scrisă, în cadrul spectacolului
grandios, de către minunații artiști Paula Seling,
Marcel Pavel, Vlad Miriță și Iordache Basalic,
acompaniați de Camerata Argesis, dirijată de Da-
niel Jinga.
Grădina Catedralei din Curtea de Argeș a de-
venit neîncăpătoare pentru sutele de iubitori de
artă, cultură și frumos, iar emoția artistică a făcut

11
Rugăciunile poetilor
,

Maria Domnului
Mircea Streinul

Lăsaţi pânza pe faţa Măriei,


Maria Domnului;
numai una e lacrima bucuriei,
Maria Domnului;
saltă vântul la fereastră
vrea s-o vadă
pe Maria Domnului;
Şi s-o ducă-n raclă-albastră,
ca să şadă
în dumbrava somnului;
Maria Domnului
să-i slujească îngerii de nea,
cu aripi de catifea
cu picioare de mătasă,
sgomot să nu facă-n casă.
Maria Domnului.

Rugăciune pentru
mântuirea sufletului
Vasile Militaru

Prea-curată Maică, pururea Fecioară


Sufletul din mine nu-l lăsa să moară,
Ci revarsă, Sfânto, peste el, de sus,
Mila Ta cea mare, mila lui Iisus!...

Îngeri împrejuru-mi fă să se adune,


Să-mi arate calea către cele bune,
Să-mi îndrepte paşii pe cărarea milei,
Şi la ceasul nopţii, şi la ceasul zilei!...

Să gonească toate duhurile rele


Ce pândesc în drumul vieţuirii mele,
Bietului meu suflet să-i dea viaţă nouă,
Să răsfrângă cerul ca un bob de rouă!...

Frânt de umilinţă, cu adânci suspine,


Sufletu-mi la Tine vine să se-nchine:
Mila Ta din ceruri peste el coboară,
Maică Prea-Curată, pururea Fecioară!

12
CEL CE ÎNȘALĂ
Pilde creștine Nr. 7, august 2015

Cu mult timp în urmă, a trăit un boier într-o cocioabă mică, îţi fac cadou această
tare bun. Într-o zi, l-a chemat la el pe un
ţăran mai nevoiaș şi i-a spus: casă. De-aia te-am lăsat pe tine să o constru-
- Uite, omule, fiindcă ştiu că familia ta o
duce destul de greu, vreau să te ajut. Îţi dau ieşti şi ţi-am spus acum, la sfârşit, tocmai
de muncă şi te plătesc foarte bine. Vrei să lu- pentru ca bucuria voastră să fie mai mare.
crezi pentru mine?
- Sigur, boierule, a răspuns omul bucu- Acum şi-a dat seama omul de greşeala
ros, ce trebuie să fac?
- Să-mi construieşti o casă, la marginea sa. A vrut să-l înşele pe altul şi, de fapt, sin-
pădurii.
Ţăranul a plecat bucuros şi, chiar din gur s-a înşelat. Dacă ar fi fost cinstit şi şi-
acea zi, s-a apucat de treabă. Boierul îi dădea ar fi văzut de treabă, şi-ar fi făcut un bine
bani pentru tot ce trebuia să cumpere. Însă
omul ce şi-a spus? „E, şi aşa nu mă vede, ce- lui şi familiei sale. Acum, însă, părerile de
ar fi să-l înşel?!”
Şi, în loc să facă totul aşa cum ar fi tre- rău nu mai puteau îndrepta nimic. În sinea
buit, a început să cumpere lucruri ieftine şi
proaste şi să cheltuiască pentru sine banii ce lui, omul a promis să nu mai înşele nicio-
îi rămâneau. Când a terminat, casa arăta tare
frumos pe dinafară, dar ţăranul ştia că n-o dată pe nimeni.
făcuse bine şi că, destul de repede, ea se va „După cum ne purtăm noi cu aproapele,
strica.
Când i-a arătat casa boierului, acesta i-a aşa se va purta Dumnezeu cu noi.”
spus:
- Fiindcă ştiu că tu şi familia ta locuiţi

13
Medicina lui Dumnezeu:

N
Alimente care seamănă cu organele pe care le vindecă
atura creată de Dumnezeu nu încetează să ne fascineze prin
desăvârșirea sa, prin varietate, frumusețe și perfecta compatibilitate
cu organismul uman. Descoperiți alimentele care se aseamană orga-
nelor și beneficiile lor uimitoare asupra sănătății.
În zilele noastre circulă tot mai des informații despre alimente care se aseamănă
unor organe asupra cărora prezintă beneficii inegalabile. Unii specialiști sunt scep-
tici în privința acestor teorii, alții le critică iar alții le aprobă. Însă un lucru este cert:
natura ne-a oferit întotdeauna cele mai bune soluții, iar aceste alimente în niciun
caz nu ne fac rău!

Dacă ați auzit zicala Ești ceea ce mănânci și


nu știți de ce, veți afla că alimentele și organele Șanțurile și pliurile nucilor se aseamănă creie-
Nucile

din corp seamănă mai mult decât credeți. rului. Ele sunt chiar împărțite în 2 și reflectă emisfera
De fapt, suprapunând avantajele a mai multor dreaptă și emisfera stângă a creierului uman. În afară
alimente în ceea ce privește sănătatea, forma lor, de această asemănare, oamenii de știință au demons-
precum și cea a organelor pe care le vindecă, se trat că nucile pot fi benefice pentru acest organ, pen-
pare că multe produse alimentare și organe se tru că sunt bogate în omega 3, un acid gras esențial
aseamănă extrem de mult. care stimulează funcționarea creierului.
Chiar dacă unii susțin că este o simplă
coincidență, esential este faptul că trebuie să pro-
Tăiați transversal un morcov și acesta va se-
Morcovii
fităm de acest aspect pentru a avea grijă de corpul
și de sănătatea noastră. măna cu ochiul. Morcovii sunt plini de vitamine

14
Nr. 7, august 2015
și de antioxidanți, cum ar fi beta-carotenul, care Dacă tăiați un champignon în 2, veți remarca
diminuează riscul degenerării mușchilor oculari forma acestuia, și anume că se aseamănă cu ure-
și a maculei, principala cauza a pierderii vederii chea umană. O carență în vitamina D poate an-
la persoanele în vârstă. Morcovii ajută la reduce- trena problemele auditive. Ciupercile sunt unele
rea riscului de a dezvolta cataracta. Totodată, dintre cele mai rare alimente care conțin vitamina
aceste legume conțin și vitamina A, esențiala pen- D. Această vitamină este mai ales importantă pen-
tru păstrarea ochilor sănătoși. tru sănătatea oscioarelor urechii, cele mai mici
oase aflate în ureche care transmit sunetul la cre-
Tulpina lungă a țelinei se aseamănă oaselor ier. Pentru a atenua problemele de auz, este reco-
Țelina

corpului uman. Este un aliment benefic pentru mandat sa consumați o dată pe săptămână ciuperci
rezistența osoasă. Țelina este o sursă consistentă sau orice alt aliment bogat în vitamina D pentru a
de siliciu, care face parte din structura moleculară ameliora auzul.
care oferă oaselor forță. O altă „coincidență”: oa-
sele conțin 23% sodiu și țelina de asemenea. Dacă Plămânii sunt constituiți din ramuri ale unor
Strugurii

alimentația dumneavoastră nu conține sodiu, iar mici căi aeriene care se termină cu ciorchini mi-
corpul dumneavoastră îl cere pentru menținerea nusculi dintr-un țesut numit alveole pulmonare.
unei sănătăți bune a oaselor, această legumă vă Aceste structuri care se aseamănă unor chiorchini
poate ajuta. de strugure permit oxigenului să treacă din pla-
mâni în sânge. O alimentație bogată în fructe, cum
Dacă veți tăia o roșie în 2, veți remarca niște ar fi strugurii, ar putea reduce riscul cancerului de
Roșiile

cămăruțe care seamănă cu structura unei inimi, plămâni și a emfizemului pulmonar. Boabele de
cămăruțe ca atriile și ventriculele. Roșia contine strugure contin totodată o substanță numită proan-
o substanță chimică, un antioxidant, numit lico- tocianidină, despre care se poate spune că s-a de-
pen, ce reduce riscul bolilor cardiace și a mai mul- monstrat ca reduce gravitatea astmului declanșat
tor forme de cancer. Datorită conținutului mare de de alergie.
potasiu și fier, roșia reprezintă un aliat puternic
pentru a alunga bolile cardiace. Forma unei migdale se aseamana ochiului
Migdalele

uman. Și aceasta, ca și morcovul, este benefică


Cu forma sa bombată și prezența sâmburelui pentru sănătatea ochilor. Migdala conține o vita-
Avocado

oval în centru, avocado se suprapune într-un mod mină esentială pentru o piele sănătoasă, vitamina
straniu cu silueta unei femei însărcinate. Medicii E, care este benefică și pentru păr și ochi. Este o
ginecologi recomandă consumul de avocado în sursă de grasimi monosaturate și contribuie la
timpul sarcinii, pentru că acest fruct va ajuta pen- micșorarea conținutului de colesterol. Migdalele
tru menținerea unei mai bune sănătăți a colului conțin, de asemenea, seleniu, un antioxidant pu-
uterin. În plus, acest fruct este capabil să combată ternic, și permite reducerea procesului de îmbă-
dezechilibrele hormonale. trânire. Aceste fructe ajută totodată și la
O altă „coincidență”: fructului de avocado îi diminuarea cearcănelor și a umflăturilor ochilor
sunt necesare 9 luni pentru a ajunge la maturizare dacă introduceți câte un pumn de migdale în
(începând de la floare până la fruct). Consumând alimentație în fiecare zi, dar și pentru a stimula
avocado în timpul sarcinii, veți fi sigure că vă veți acuitatea vizuală.
reveni rapid după naștere. Elimină după sarcină
excesul de grasime. Acest fruct este la fel de be- Rădăcina de ghimbir se aseamana cu stoma-
Ghimbirul

nefic și dacă nu sunteți însărcinată, pentru că, în cul. Este, deci, interesant de luat în seamă că unul
cazul în care îl consumați o dată pe săptămână, el dintre cele mai mari beneficii ale ghimbirului este
previne boli cum ar fi cancerul de col uterin sau de a facilia digestia. Chinezii l-au utilizat timp de
de ovare. Avocado este o sursă bogată de acid peste 2000 de ani pentru calmarea durerilor de
folic. Acesta reduce riscul de displazie cervicală, stomac și pentru reducerea grețurilor, astfel că
o afectiune precanceroasă. această plantă este un remediu popular pentru di-
Ciupercile champignon
verse afecțiuni.

15
De aceea, dacă veți introduce ghimbirul în aceste legume, printre altele, ajută la menținerea
alimentația zilnică, veți putea să profitați de nu- funcționării renale la o cota normală.
meroase avantaje ale acestui aliment.
El vă permite: Broccoli
-eliminarea toxinelor din stomac și a radica- Micile puncte verzi ale broccoli-ului se asea-
lilor liberi care deranjează activitatea stomacului; mănă cu sutele de celule canceroase. Studiile re-
-digerarea hranei mai rapid prin eliberarea
cente au demonstrat că o porție de broccoli
tranzitului;
-să luptați împotriva grețurilor și a eructațiilor consumată săptămânal este suficientă pentru a re-
acide. duce riscul de cancer de prostată.

Ceapa seamănă cu celulele corpului. În zilele


Ceapa Banana
Profitați la maximum de beneficiile bananei,
noastre, cercetările au arătat că ceapa ajută la
ce are forma unui zâmbet, pentru că acest fruct
curățarea tuturor celulelor. Această legumă pro-
duce lacrimi care spală straturile epiteliale ale conține o proteina numită triptofan, care este
ochilor. transformată într-un neurotransmițător chimic,
numit serotonină, asociat sursei de bucurie și de
Fasolea se aseamănă rinichilor, de aceea, bunăstare.
Fasolea

Încercăm prin acest material să încurajăm mai mult consumul de legume și


fruncte în locul cărnii. Nu susținem neapărat ideea că trebuie înlăturată definitiv din
alimentație, dar nici nu trebuie să abuzăm.
În același timp trebuie să înțelegem că natura a fost creată de Dumnezeu în mod
perfect, iar omul are posibilitatea de a folosi roadele pământului pentru sănătatea sa
trupească.

Periodic de informare și educație


creștin-ortodoxă editat de
/PavazaCredintei

PAROHIA SF. IER. NICOLAE


n ISSN 1641 - 9682 ȘI SF. IER. NECTARIE
Serie nouă - Anul II, Nr. 7 - august 2015 Pitești, Str. Depozitelor,
Canton CFR, Km 110

16