Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ABSTRACT
1
"mise en situation", exerciţii de redactare.
Alegerea materialului s-a făcut în funcţie de publicul vizat (de nivel intermediar şi,
respectiv, avansat), cât şi de durata efectivă a cursului practic: patru ore săptămânal la
Colegiul de Turism şi patru ore bilunar la Facultatea de Ştiinţe Economice.
Obiectivele urmărite la clasă constau în realizarea, pe de o parte, a competenţei de
comunicare orală şi în scris, iar, pe de o alta, a celei culturale. Înfăptuirea acestor obiective
conduce implicit la un "syllabus formation langagière générale" prin conştientizarea
generalizată a mecanismelor de învăţare, a realităţilor bilingvismului şi biculturalismului3.
Scopurile propuse au determinat alegerea diverselor mijloace practice de abordare a
temei vizate: casetă video pentru familiarizarea cu subiectul; casetă audio pentru verificarea
capacităţii de a înţelege un vorbitor nativ; folie de retroproiector în vederea recapitulării
cunoştinţelor de gramatică; xerocopii pentru rezolvarea eficientă a exerciţiilor de vocabular şi
de gramatică.
Etapa întâi constă în prezentarea video4 a oraşului Avignon. Celebrul pod, prima
imagine filmată, le evocă celor mai mulţi subiecţi doar binecunoscutul cântec. Oraşul este
apoi înfăţişat sub mai multe unghiuri: principalul obiectiv turistic – Palatul Papilor –, care
constituie pe tot parcursul anului un important centru de interes, este urmat în prezentare de
Festivalul de la Avignon. Această ultimă secvenţă favorizează o interpretare în viziune
biculturală deoarece regizorul Silviu Purcărete (cu piesa Danaidele) a fost invitat special în
1997 la sărbătorirea Semicentenarului acestui atât de prestigios eveniment teatral 5. Astfel, se
poate pune în valoare şi clasificarea tipurilor de turism (opt în total, după metoda de predare
La Voyagerie6), specifice zonei: turismul cultural şi cel spiritual/religios.
În continuare, studenţii ascultă înregistrarea circuitului turistic din Palatul Papilor. Pe
baza acesteia, se rezolvă cele două exerciţii impuse de manual (vezi Anexa l), verificând
astfel capacitatea de comprehensiune a discursului rostit de un vorbitor nativ în ritmul normal
de exprimare curentă în limba franceză. Spre deosebire de cerinţa din manual, s-a dovedit a fi
necesară o audiere suplimentară pentru trasarea circuitului respectiv, fapt ce subliniază
necesitatea efectuării acestui tip de exerciţii întrucât subiecţii nu sunt încă îndeajuns de
familiarizaţi cu metoda abordării audio a textului de specialitate.
Elementul de noutate introdus de noi a constat în combinarea celor două exerciţii:
ascultând din nou caseta, studenţii au marcat pe plan şi ordinea încăperilor propuse spre
vizitare (date la primul exerciţiu), în funcţie de amplasarea lor la diferitele niveluri din palat.
La Colegiul de Turism, cele trei exerciţii au fost rezolvate după transcrierea completă a
textului făcută pe baza înregistrării de pe casetă.
Din cauza unor tehnici defectuoase aplicate în învăţământul preuniversitar, studenţii
nu sunt obişnuiţi să reţină o idee; ei pierd unitatea de sens şi, deci, esenţa mesajului,
memorizând doar primele cuvinte ale decupajului de text bazat pe grupuri ritmice. Iată de ce
considerăm că asemenea exerciţii de comprehensiune orală şi, respectiv, de transcriere se
dovedesc extrem de eficiente şi sunt resimţite ca atare de subiecţii înşişi fiindcă le facilitează
decodarea discursului autentic, cât şi pentru că le testează şi le ameliorează capacitatea de
exprimare în scris.
Din momentul în care toţi cursanţii au textul în faţă, se poate trece la efectuarea
exerciţiilor. Primul se realizează prin activitate pe grupe. Studenţii trebuie să selecteze
termenii de specialitate împărţiţi în următoarele domenii: artă, religie, construcţii, orientare
şi, respectiv, factor uman + natură. Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra lexicului
vizat şi pentru a stabili ponderea fiecărei teme lexicale în text, s-a procedat la transcrierea
simultană a expresiilor pe tabla împărţită în cinci coloane. Deoarece listele obţinute nu au
fost complete, s-a cerut celorlalţi studenţi să contribuie la definitivarea lor; s-a ajuns astfel la
2
tabelul din Anexa 3.
În afară de studiul lexical propriu-zis, textul se pretează şi la o analiză morfologică
(calitativă şi cantitativă); concluzia – la care au ajuns şi studenţii – evidenţiază preponderenţa
substantivelor faţă de adjective şi de verbe în limbajul de specialitate.
Pentru punerea în valoare a lexicului de orientare specific turismului, se desfăşoară
apoi un exerciţiu frontal pe baza planului din Anexa 2, studenţilor cu dificultăţi de exprimare
oferindu-li-se traseele mai simple. Un alt tip de exerciţiu de vocabular este cel care vizează
găsirea corespondentului adecvat definiţiilor date, creat de noi special pentru aceste
seminarii:
oral
axa vorbirii
a
x
a
p
o
v
scris e
s
t
i
r
3
i
i
O altă formă verbală care poate fi valorizată aici este participiul prezent în dublă
opoziţie cu adjectivul, pe de o parte, şi cu gerundivul, de pe alta. În scopul corelării cu
exerciţiul anterior, este aplicabilă următoarea modalitate de transformare a textului dat:
înlocuirea formelor nepersonale cu subordonatele echivalente. Un exerciţiu asemănător poate
fi încercat şi cu infinitivul.
Deoarece considerăm că, la un curs practic pentru turism, ponderea nu cade pe
totalitatea gramaticii şi deoarece studenţii noştri sunt de un nivel relativ avansat, nu am pus
în practică exerciţiile menţionate mai sus, ci am preferat să abordăm pronumele relativ care
creează, în general, dificultăţi românilor din cauza formelor specifice limbii franceze (de
exemplu: diferenţa dintre pronumele dont şi duquel etc). În funcţie de rezultatele studenţilor
obţinute în identificarea pronumelor relative din text, se prezintă sau nu explicaţii teoretice
suplimentare cu ajutorul retroproiectorului (vezi Anexa 4). Pentru fixarea subiectului de
gramatică, am elaborat un exerciţiu multifuncţional cu pronumele relativ, exerciţiu ce are, în
acelaşi timp, ca obiectiv însuşirea unor interesante informaţii extralingvistice şi care poate
oferi un pretext pentru angajarea unei noi conversaţii:
4
- operaţiile mentale trebuie să fie stimulate prin şi în interiorul conţinutului
disciplinelor;
- conţinutul disciplinelor trebuie să fie însuşit conjugând operaţiile mentale şi
expresia lingvistică în dezvoltarea abilităţilor;
- activităţile desfăşurate în vederea învăţării trebuie să fie diversificate şi să
aibă un caracter accentuat operaţional."
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
5
Grande audience travail du Pape gauche de cette feuillage
Clément VI salle
la salle de la grande chapelle cheminée se trouve cerf
Petite audience octogonale
magasin de le Pape donnait petite chapelle situé juste au- St Jean
souvenirs du la bénédiction dessus du
Palais [...] fidèles consistoire
élégantes salle de Grande les appartements en sortant de la St Martial
fresques de pêche audience des Papes chapelle
et de chasse
ornée de salle de la Petite chambre de sur la gauche Gobelin
splendides audience parement
fresques peintes
par Mateo
Giovannetti
au mur en longeant le on
Grand Tinel
la chambre à vous vous dirigez vous
coucher du Pape vers
pièce tout d'abord
Anexa 4
6
1
Claude Oliviéri, “Perspective pour l'Europe”, Le Français dans le Monde, nr. 260/octobre 1993: 36.
2
Denis Lehmann, “La Communication spécialisée est un bouillon de cultures (1)”, Le Français dans le Monde,
260/octobre 1993, p. 40.
3
op. cit.: 44.
4
x x x La Provence, cassette vidéo, éditions Atlas, 1995.
5
x x x “1996: Programme pour un cinquantenaire”, Le Français dans le Monde, nr. 275/août-septembre 1995: 17.
6
Christiane Descotes-Genon, Simone Eurin, Rosalba Rolle-Harold, Elisabeth Szilagyi, La Voyagerie. Pratique du
français du tourisme avec Corrigé (Grenoble: Presses Universitaires de Grenoble, 1992), 64.
7
Silvana Ferreri, “Handicap socioculturel: une hypothèse d'Intervention disciplinaire”, in Sociolinguistique et
Didactique, Cahiers de Linguistique Sociale (Mont-Saint-Aignan: Université de Rouen, SUDLA-IRED, 1991), nr.
2/1991: 65.