UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DREPTUL PROCESUAL PENAL

RAPORT

Analiza dosarului Bulgaru Vasile privind

infracțiunea de la art. 171 alin. (1) CPP prin prisma
procesului penal.

PROFESOR
Postică Aurel
Magistru în Drept
Lector universitar

A ELABORAT
Corolenco Sergiu
Popa Tudor
Zagaican Florin
Burcă Nicolae
Țurcan Alexandru

Gr.1807

Chișinău 2021
 Introducere
Actualitatea şi importanţa temei. Conținutul referatului prezintă rezultatele unei
investigaţii complexe în cadrul pornirii urmăririi penale, privind organele de urmărire penală,
sesizarea acestora precum și competența lor , privind probelor din dosarul identificat, prin prisma
art. 93 și art. 101 CPP al RM.
În scopul eficientizării aprofundării în subiectul propus către studiere, la etapa
introductivă este necesar de a evidenția că urmărirea penală are ca obiect colectarea probelor
necesare cu privire la existența infracțiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata
dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condițiile legii și pentru a se
stabili răspunderea acestuia. În această ordine de idei urmează să reliefăm asupra faptului ce
înțelegem când ne referim la noțiunea de probă? Astfel, probele sunt elemente de fapt dobîndite
în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei
infracţiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei, precum şi la stabilirea altor
împrejurări importante pentru justa soluţionare a cauzei. Totodată, organele de drept în scopul
identificării făptuitorului, au un rol esențial în societate, întrucât apără cetățenii de cauze
socialmente periculoase și previn săvîrșirea de alte noi infracțiuni ce pot apărea în timpul
apropiat.
Sсорul lucrării еstе analiza respectării urmăririi penale în strictă conformitate cu legea și
pentru a se vedea dacă s-a trimis în mod veridic cauza în judecată pentru tragere la răspundere
penală a făptuitorului sau, după caz, pentru aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter
medical din dosarul penal Bulgaru Vasile ( 171 alin.1 Cod Penal)
Întru atingerea obiectivului propus au fost prestabilite următoarele obiective:
- Identificarea organelor de urmărire penală;

- Stabilirea competenței material și teritoriale a O.U.P.;

- Stabilirea termenilor urmăririi penale și al actelor procedurale prin care au fost

dispuse;

- Nominalizarea rolului active al O.U.P. în cadrul procesului penal;

- Identificarea ordonanțelor necesare;

- Stabilirea bănuielilor rezonabile;

- Identificarea circumstanțelor care exclude urmărirea penală in cazul in care sunt

prezente;

- Concluzii.
 Mеtоdоlоgіа dе сеrсеtаrе utіlіzаtă în referat rерrеzіntă lесturа dosarului, аnаlіzа şі
sіntеzа, оrgаnіzаrеа şі sіstеmаtіzаrеа іnfоrmаţііlоr.
Gradul de studiere a lucrării. În scopul atingerii obiectivului investigat, urmărind
abordarea graduală a problemelor enunţate, în procesul elaborării lucrării de faţă a fost selectat
materialul normativ-legislativ, precum şi cel doctrinar teoretic, referitor la unele definiții ce țin
neijlocit de urmărirea penală.
Cuvinte-cheie: probă, făptuitor dosar, O.U.P., ordonanță, termeni rezonabili, etc.

1. Identificați organul de urmărire penală.

Organul de urmărire penală în baza examinării dosarului este Inspectoratului de poliție

Buiucani și Procuratura sec. Buiucani în componența formată din :

1. Ofițerul superior al SUP al IP Buiucani mun. Chișinău, Roman Batîr

2. Ofițerul superior al SUP al IP Buiucani mun. Chișinău Darii Sergiu ( acest
ofițer de urmărire penală apare în procesul de urmărire penală ca urmare a ordonanței
emise de către șeful al SUP sediul Buiucani Vladimir Petco)
3. Șef al SUP al IP Buiucani, mun. Chișinău locotenent-colonel de poliție,
Vladimir Petco.
4. Procurorul, Mihail Proca jurist de rangul II.

2. Stabiliți competența materială și terirorială a organului de urmărire penală.

Conform art. 266 identificăm competența materială a OUP

Articolul 266. Competenţa organului de urmărire penală al

                        Ministerului Afacerilor Interne
Organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne efectuează urmărirea
penală pentru orice infracţiune care nu este dată prin lege în competenţa altor organe de urmărire
penală sau este dată în competenţa lui prin ordonanţa procurorului.

Conform acestui articol deduce competența materială

Articolul 257. Locul efectuării urmăririi penale
 (1) Urmărirea penală se efectuează în sectorul unde a fost săvîrşită infracţiunea sau, la
decizia procurorului, în sectorul unde a fost descoperită infracţiunea ori unde se află bănuitul,
învinuitul sau majoritatea martorilor.
  (2) Constatînd că această cauză nu este de competenţa sa sau că urmărirea penală poate fi
desfăşurată mai operativ şi mai complet de către un alt organ de urmărire penală, ofiţerul de
urmărire penală este obligat să efectueze toate acţiunile de urmărire penală ce nu pot fi amînate şi
apoi să înainteze cauza procurorului pentru ca acesta să decidă trimiterea ei organului de
urmărire penală competent.
 (3) Dacă locul săvîrşirii infracţiunii nu este cunoscut, urmărirea penală se efectuează de
organul de urmărire penală în a cărui rază de activitate a fost descoperită infracţiunea sau se află
domiciliul bănuitului, învinuitului.
 (4) Procurorul ierarhic superior procurorului care participă la urmărirea penală în cauza
respectivă poate dispune, motivat, transmiterea cauzei la un alt sector, în limitele circumscripţiei
în care activează.
 (41) Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate
și Cauze Speciale exercită și conduc urmărirea penală în privința infracțiunilor date în
competența lor, indiferent de locul săvîrșirii acestora.
 (5) Procurorul General şi adjuncţii lui pot dispune, motivat, transmiterea
cauzei de la un organ de urmărire penală unui alt organ de urmărire penală în
conformitate cu prevederile prezentului cod.

3. Stabiliți termenii urmăriirii penale și actele procedurale prin care au fost dispuse

Conform codului de procedură penală identificăm termenii generali în următoarea normă

Articolul 259. Termenele urmăririi penale

(1) Urmărirea penală se efectuează în termen rezonabil.

(2) Termenul de urmărire penală într-o cauză concretă se stabileşte de către procuror prin
ordonanţă, ţinîndu-se cont de criteriile de apreciere a termenului rezonabil prevăzute la art. 20
alin. (2).

(3) Termenul de urmărire penală fixat de procuror este obligatoriu pentru ofiţerul de
urmărire penală şi poate fi prelungit la solicitarea acestuia.

(4) În cazul în care este necesar a prelungi termenul de urmărire penală, ofiţerul de
urmărire penală întocmeşte un demers motivat în acest sens şi îl prezintă procurorului înainte de
expirarea termenului fixat de acesta.

În cele din urmă actele care au fost dispuse pentru stabilirea acestui termen conform
dosarului sunt :
 1. Ordonanța privind pornirea urmăririi penale
2. Ordonanța privind fixarea termenului urmăririi penale

4. Au fost sau nu realizat rolul activ al OUP în cadrup procesului penal,

argumentați prin concluzie ?

Concluzie
Finalmente, pot afirma cu veridicitate că sistemul judecătoresc al unei țări democratice
constituie de fapt succesul și promptitatea cetățenilor care respectă legile și contribuie necontenit
la înflorirea statului.
În mare măsură puterea juridică reprezintă forța care aplică legile corect și echitabil
urmate de respectarea instantaneu a criticii obiective. De aceea, trebuie cu prudență să alegem
persoanele competente ce demonstrează fidelitate justiției, întrucât legea constituie nucleul
guvernării.
Totodată, probele analizate sub pretextul art. 101 CPP. al RM. au o relevanță
remarcabilă în soluționarea cauzei din punct de vedere veridic, atât pentru organele de urmărire
penală, cât și pentru instanța de judecată. În acest context, evidențiez că aprecierea probelor
trebuie să fie realizate în cumul dedus din art. 101 CPP. al RM. pentru nominalizarea unei soluții
eficace.
In această ordine de idei, conchidem că în cadrul urmăririi penale, O.U.P., prin activitățile
sale în strictă conformitate cu legea, și-a realizat rolul activ în cadrul urmăririi penale. Aceasta se
datorează faptului că a luat toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele
, completă și obiectivă , a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului.
În altă ordine de idei, pot spune că pentru îndeplinirea rolului activ al organului de
urmărire penală , acesta trebuie să i-a toate măsurile de depistare a diferitor circumstanțe care
dovedesc infracțiunea și identifică făptuitorului, cum în cazul nostru e Bulgaru Vasile.
Deci, cerințele rolului activ pe care le deducem din totalitatea activităților realizate în
cadrul urmăririi penale atrag următoarele obligații și care în cazul nostru au fost săvârșite in
strictă conformitate cu legea actuală, precum:
a. Să explice părților din proces drepturile acestora și să le ajute în
exercitarea lor.
b. Să pună în discuție părților orice probleme de a căror elucidare depinde
soluționarea corectă a cauzei.
 c. Să dispună din oficiu administrarea probelor necesare pentru aflarea
adevărului cu privire la toate împrejurările cauzei.
d. Să extindă investigațiile la modul necesar pentru a realiza scopul
procesului penal.

5. Identificați ordonanțele OUP (255CPP)

În baza analizei efectuate asupra dosarului identificăm următoarele ordonanțe ale OUP :

3. Ordonanța privind pornirea urmăririi penale

4. Ordonanța privind fixarea termenului urmăririi penale
5. Ordonanța de recunăaștere în calitate de victimă
6. Ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată
7. Ordonanța de ridicare
8. Ordonanța de numire a expertizei biologice
9. Ordonanța de dispunere a expertizei medico-legale
10. Ordonanța de transmitere a corpului delict în camera de păstrare
11. Ordonanța de punere sub învinuire
12. Ordonanța de transmitere a cauzei penale altui ofițer de urmărire penală
13. Ordonanța de completare a acuzării

6. Actele de sesizare a OUP sunt următoarele :

1. Ordonanța privind pornirea urmăririi penale

2. Înștiințarea
3. Proces verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii

7. Stabiliți prezența sau lipsa a bănuelii rezonabile art 274 CPP

Începerea urmăririi penale

 (1) Organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut în art.262 şi 273
dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale în cazul în care, din
cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă cel puțin o bănuială rezonabilă
că a fost săvîrşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea
penală, informînd despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv.
 În cele din urmă în baza actelor cum sunt : actul de sesizare și de înștiințare, procesele
verbale de audiere a martorilor și părții vătămate identificăm bănuiala rezonabilă că a fost
săvîrşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală.

8. Stabiliți circumstanțele care exclud pornirea OUP art. 275 CPP

Conform dosarului analizat am identificat conform art. 275 pct.(4) un temei care duce la
încetarea fazei judecării cauzei prin prisma legii 210 din 29 iulie 2016 cu privire la amnistie
conform Art. 2. – (1) Procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare
referitor la infracţiunea săvîrşită pînă la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-
XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 24 martie
1961 prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decît pedeapsa
cu închisoare pe un termen de 7 ani.