Sunteți pe pagina 1din 9

ANGAJAREA TINERILOR ÎN VÂRSTĂ

DE PÂNĂ LA 18 ANI

Conform codului muncii, o persoana fizica dobandeste capacitatea de munca la


implinirea varstei de 16 ani. De asemenea, este demn de mentionat ca incadrarea in munca in
locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face dupa implinirea varstei de
18 ani.
Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la
dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor
contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si legislatiei in
vigoare.
Angajatorii trebuie sa tina cont de faptul ca durata timpului de munca a tinerilor pana la
18 ani este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana. Dispozitiile art. 114 din Codul muncii
cu privire la durata maxima legala a timpului de munca nu se aplica tinerilor care nu au
implinit varsta de 18 ani.
Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la
implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru
activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt
periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.
Numai incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani si a celor puse sub
interdictie judecatoreasca este interzisa.
Incadrarea in munca in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate
face dupa implinirea varstei de 18 ani; aceste locuri de munca se stabilesc prin hotarare a
Guvernului. Potrivit art. 112 alin. (2) din Codul muncii durata normala a timpului de munca
in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.
De asemenea, tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara (art.
124 din Codul muncii) si nici munca de noapte (art. 128 din Codul muncii).
Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de
minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca aplicabil si din
regulamentul intern, nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.

Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte
persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de
odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare. Numarul de zile lucratoare aferent
concediului de odihna suplimentar pentru tinerii in varsta de pana la 18 ani se stabileste prin
contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare (art. 147 din
Codul muncii).
Asadar, elevul care are peste 16 ani va putea fi angajat cu contract individual de
munca pe durata nedeterminata cu timp normal de 6 ore si /sau partial de 4 ore cu respectarea
prevederilor legale precizate.
In situatia in care tanarul cumuleaza mai multe functii in baza unor contracte
individuale de munca, timpul de munca efectuat se insumeaza si nu poate depasi, cumulat,
durata de 6 ore. Tinerii nu pot presta munca suplimentara si nici munca de noapte. Copiii
angajati nu pot presta munca intre orele 20,00 si 6,00.
Tinerii beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute consecutive, in cazul
in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
Intre doua zile de munca, tinerii beneficiaza de o perioada minima de repaus de 12 ore
consecutive.
Intre doua zile de munca, copiii incadrati in munca beneficiaza de o perioada minima de
repaus de 14 ore consecutive.
Tinerii beneficiaza de o perioada de repaus saptamanal de doua zile consecutive, de
regula sambata si duminica.
Tinerii beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile
lucratoare. Tanar - orice persoana in varsta de cel putin 15 ani si de cel mult 18 ani.
Copil - orice persoana care nu a atins varsta de 15 ani sau orice tanar in varsta de cel
putin 15 ani si de cel mult 18 ani care face inca obiectul scolarizarii obligatorii pe baza de
program integral, stabilit de lege.

2
Angajatorul este obligat sa asigure tinerilor conditii de munca adaptate varstei.
Incadrarea in munca a copiilor este interzisa.
Copiii in varsta de cel putin 16 ani, care fac obiectul scolarizarii obligatorii, pe baza
de program integral, pot incheia, in conditiile legii, un contract individual de munca in
calitate de salariat pentru desfasurarea de munci usoare.
Copilul care face obiectul scolarizarii obligatorii pe baza de program integral poate
incheia un contract individual de munca si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul
parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru desfasurarea de activitati potrivite cu
dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea,
dezvoltarea si pregatirea profesionala.
Este interzisa angajarea tinerilor pentru activitati care:
− depasesc in mod evident capacitatile lor fizice sau psihologice;
− implica o expunere nociva la agenti toxici, cancerigeni, care determina modificari
genetice ereditare, avand efecte nocive pentru fat pe durata graviditatii sau avand
orice alt efect nociv cronic asupra fiintei umane;
− implica o expunere nociva la radiatii;
− prezinta riscuri de accidentare, pe care se presupune ca tinerii nu le pot identifica sau
preveni, din cauza atentiei insuficiente pe care o acorda securitatii in munca, a lipsei
lor de experienta ori de pregatire;
− pun in pericol sanatatea acestora din cauza frigului ori a caldurii extreme sau din
cauza zgomotului ori a vibratiilor.
Aici se adauga si:
− activitatile care implica o expunere nociva la agentii fizici, biologici si chimici
prevazuti la pct. I din anexa;
− procedeele si activitatile prevazute la pct. II din anexa.

Model acord

Declarație

3
Subsemnații ………………………..………………………. si …………………...………
……………………………………………, cu domiciliul in
…………………………………… ……………………………………………………….
………………. in calitate de părinți ai lui ………………………………, suntem de acord și
încuviințăm ca fiica noastră să fie angajată în calitate de ……………..…………………. la
firma dumneavoastră, cu timp parțial, respectiv 4 ore/zi si 20 ore / săptămână.
Menționam ca suntem de acord si încuviințam angajarea pentru activităţi care sa nu-i
pericliteze sănătatea si dezvoltarea.

Data ..............................                                    

Semnatura ............................... 

Semnatura ............................... 

In concluzie
Angajarea minorilor se poate face începând cu vârsta de 16 ani, vârstă la care o
persoană dobândește capacitate de muncă, potrivit art. 13 alin. 1) din Codul Muncii Persoana
fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
Conform alin. 2 al aceluiași articol, angajarea minorilor se poate face și începând cu
vârsta de 15 ani, cu specificarea faptului că aceasta este posibilă numai dacă există un acord
al părinților sau al reprezentanților legali în acest sens și numai pentru activități potrivite cu
dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale și fără a periclita sănătatea, dezvoltarea și
pregătirea sa profesională. Art. 3, alin. 2, Codul muncii, Persoana fizică poate încheia un
contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor

4
sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi
cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea
profesională.
Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă, iar retragerea
acordului părinților sau al reprezentanților legali până la împlinirea vârstei de 16 ani a
minorului, are ca urmare încetarea de drept a contractului.
Prevederi ale Codului Muncii aplicabile contractelor individuale de muncă ale angajaților sub
vârsta de 18 ani:
− nu se poate incadra în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase
− durata timpului de muncă cu normă întreaga este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe
săptămână
− salariul trebuie să fie cel puțin salariul minim pe economie
− nu poate presta muncă suplimentară
− nu poate presta muncă de noapte
− beneficiaza de un concediu de odihnă suplimentar de cel putin 3 zile lucrătoare
− trebuie să aibă parte de pauză de masă de cel puțin 30 de minute, în cazul în care
durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de patru ore și jumătate
− Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condițiilor legale de vârstă sau
folosirea acestuia pentru prestarea unor activități cu încălcarea prevederilor legale
referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, prevede în Codul muncii, art. 265, alin
1.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 75/2015, copiii pot să presteze activități plătite, în baza unui
contract, din domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling, chiar dacă au o
vârstă mai mică de 15 ani, în calitate de:
− actor, figurant, cântăreț, muzician, dansator, acrobat la manifestări cu caracter
cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans,
de muzică sau interpretare, dar și orice alte concursuri sau activități de scenă;
− actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat sau model la filmări pentru filme
artistice, filmări, inregistrări sau emisiuni în direct pentru radio și televiziune, cu sau
fără scopuri publicitare;
− figurant sau model la sedințe foto, cu sau fără scopuri publicitare;
− figurant sau model la prezentări de moda;
− sportiv profesionist în sportul de performanță.
În oricare dintre aceste cazuri, organizatorii trebuie să încheie cu părinții sau sau
reprezentanții legali contracte care să respecte prevederile Codului civil.
5
Trebuie să menționăm faptul că în toate situațiile încadrarea în muncă, în locuri de muncă
grele, vătămătoare sau periculoase, se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani. Deci
minorii nu pot fi angajați în asemenea locuri de muncă.
H.G. nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii stabilește la art. 3
că muncile periculoase sunt determinate de următoarele criterii:
− expunerea la riscuri fizice, psihologice sau sexuale;
− efectuarea de activităţi sub pământ, sub apă, la înălţimi periculoase sau în spaţii
restrânse;
− efectuarea de activităţi cu maşini, materiale sau instrumente periculoase, care implică
manipularea sau transportul unor greutăţi;
− efectuarea de activităţi într-un mediu în care copiii sunt expuşi la acţiunea unor
substanţe, agenţi sau proceduri periculoase ori în condiţii de temperatură, umiditate,
zgomot sau vibraţii care le-ar prejudicia sănătatea;
− efectuarea de activităţi în condiţii extrem de dificile, pe parcursul mai multor ore sau
în timpul nopţii, ori pentru care copilul este reţinut într-un mod nejustificat de către
angajator;
− efectuarea de activităţi în locurile cu condiţii deosebite sau speciale de muncă,
stabilite potrivit legii;
− expunerea la riscuri de accidentare sau de îmbolnăvire profesională;
− orice formă de muncă care, prin natura acesteia, contravine scopurilor şi măsurilor
luate în vederea frecventării obligatorii a unei forme de învăţământ, potrivit legii.

Având în vedere criteriile mai-sus menționate, angajatorul este obligat să asigure


tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor. De aceea angajatorul are obligaţia de a proteja
minorii împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor, riscuri
care rezultă din lipsa lor de experienţă, din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente
sau potenţiale ori din faptul că minorii sunt încă în dezvoltare.
Potrivit art. 7 din H.G. nr. 600/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă
angajatorul este obligat să informeze, în scris, tinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra
tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor. De asemenea este
obligat să informeze, în scris, părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor angajaţi (15–16 ani)
asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.
Conform art. 9 alin. 2 din H.G. nr. 600/2007 este interzisă angajarea tinerilor pentru activităţi
care:
depăşesc în mod evident capacităţile lor fizice sau psihologice;

6
implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină modificări genetice
ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv
cronic asupra fiinţei umane;
implică o expunere nocivă la radiaţii;
prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune că minorii nu le pot identifica sau
preveni, din cauza atenţiei insuficiente pe care o acordă securităţii în muncă, a lipsei lor de
experienţă ori de pregătire;
e) pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori a căldurii extreme sau din cauza
zgomotului ori a vibraţiilor.
− Minorii pot fi angajați atât în baza unui contract individual de muncă, cât și în baza unuia
de muncă temporară. Contractul poate fi încheiat pe durată nedeterminată sau pe durată
determinată, în cazurile prevăzute de lege.
− Durata legală a timpului de lucru în cazul angajatului minor este de maxim 6 ore/zi, 30
ore/săptămână, fără a avea posibilitatea de a efectua ore suplimentare sau muncă de
noaptea.
− În situaţia în care tânărul cumulează mai multe funcţii în baza unor contracte individuale
de muncă, timpul de muncă efectuat se însumează şi nu poate depăşi, cumulat, maxim 6
ore/zi și 30 ore/săptămână.
− Angajații minori beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute consecutive, în
cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate.
− Între două zile de muncă, angajații minori beneficiază de o perioadă minimă de repaus de
12 ore consecutive, iar dacă au între 15-16 ani, beneficiază de o perioadă minimă de
repaus de 14 ore consecutive.
− În ceea ce privește concediul de odihnă, angajații minori beneficiază de un concediu de
odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare, adică în total minim 23 de zile
lucrătoare.
Facilități fiscale pentru angajatori
− Conform H.G. nr. 726/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi
studenţilor, angajatorii care, pe perioada vacanţelor stabilită potrivit legii, încadrează în
muncă elevi în baza:
a) unui contract individual de muncă pe durată determinată, egală sau mai mică decât
durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp
parţial;
b) unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară
este egală sau mai mică decât durata vacanţei.
7
− Stimulentul financiar se acordă angajatorilor, lunar, proporţional cu timpul efectiv lucrat
de către elevii în cauză pe perioada de vacanţă din luna respectivă, fără a depăşi numărul
de ore corespunzătoare programului normal de lucru. Stimulentul financiar lunar nu se
acordă pentru perioada concediului de odihnă cuvenit.
− Suma reprezentând stimulentul financiar se deduce de către angajator din contribuţia de
asigurări pentru şomaj datorată de angajator. În cazul în care suma cuvenită reprezentând
stimulentul financiar este mai mare, diferenţa se plăteşte prin intermediul AJOFM.
− De asemenea conform art. 80 alin. 1 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj, angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai
unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare
absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 lei. Absolvenți minori pot fi absolvenții ai
învățământului secundar superior (gimnaziu: cls. V-VIII) și ai învățământului profesional.
− Stimulentul financiar se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat de absolvent, precum
şi pentru perioadele în care persoana se află în concediu de odihnă. Angajatorii sunt
obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puţin 18 luni de
la data încheierii contractului individual de muncă.
Facilități fiscale pentru angajați

− Conform art. 731 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj,
absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de
minimum 16 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, în situaţia în
care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază,
din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă de încadrare egală cu valoarea
indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării. În acest moment valoarea
ISR este de 500 lei. Absolvenți minori pot fi absolvenți ai învățământului secundar
superior (gimnaziu: cls. V-VIII) și ai învățământului profesional.
− Absolvenţii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţia de şomaj şi se angajează în
perioada de acordare a indemnizaţiei beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj,
de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii,
până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi angajat. Stimulentul
financiar se acordă absolvenţilor care îşi menţin raporturile de muncă sau de serviciu
pentru o perioadă de cel puţin 12 luni de la data angajării.
− Practica elevilor
− Practica este activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ,
care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în
cadrul programului de instruire.

8
− Organizatorul de practică (unitatea de învășământ) încheie un contract de pregătire
practică cu partenerul de practică (unitatea economică).
− Activitatea de practică se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit
de semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ
− Pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform
legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin
negocierea remuneraţiei.